Conflictele de competenta

Reprezinta situatia in care 2 sau mai multe instante se considera de o potriva

competente sau de o potriva necompetente sa judece aceeasi cauza civila.
Astfel, fiind identificate urmatoarele posibilitati:
- Conflict pozitiv de competenta
- negativ
Nu se poate crea un conflict de competenta cu ICCJ, in schimb atunci cand ICCJ se
declara necompetenta, hot de declinare a competentei e obligatorie pt instanta de
trimitere. Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din
oficiu judecarea cauzei si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze
conflictul.
Competenta de solutionare a conflictului, apartine dupa cum urmeaza:
- pt conflictul intre 2 instante jud : inst imediat superioara si comuna instantei aflate
in conflict
- pt conflictul intre o inst jud si un alt organ cu activitate jurisdictionala : inst jud
ierarhic superioara instantei in conflict
- pt conflictul dintre 2 sectii ale ICCJ : completul de 5 judecatori al ICCJ
-

II

intre sectiile sau completele specializate ale aceleasi inst jud: sectia inst

imediat superioare, corespunzatoare sectiei inaintea careia s-a ivit conflictul

Inst competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu fara citarea
partilor printr-o hot definitiva, numita REGULATOR DE COMPETENTA.
Inst. desemnata prin aceasta hot nu mai are posibilitatea de a-si verifica din nou
propria competenta, fiind obligata sa respecte cele stabilite prin regulator.

39

LITISPENDENTA SI CONEXITATEA
a. EXCEPTIA DE LITISPENDENTA - ART. 138 NCPC
Reprezinta situatia procesuala in care 2 sau mai multe inst de fond
deopotriva competente sunt sesizate cu aceeasi actiune civila.
Se invoca printr-o exceptie de procedura propriu zisa, vizand buna
administrare a resurselor justitiei si simetria solutiilor.
Conditii :
a. Conditia triplei identitati cu privire la materia litigioasa, adica obiect, cauza, parti
b. Instantele sesizate vsa fie de o potriva competente
c. Cauzele identice trebuie sa se afle in fata inst de fond
d. Ambele cereri sa fie in curs dejudecata
e. Ambele cereri sa urmeze acelasi tip de procedura.
ex. se poate cere evacuarea pe calea dr comun, dovedint inst ca imobilul nu
ap pers resp, dar in paralel se poate obtine evacuarea vremelnica prin ord.
prezidentiala. cele 2 cauze nu sunt similare, chiar daca e aceeasi, cauza, obiect,nu
urmeaza aceeasi procedura.

Persoanele indreptatite sa invoce exceptia de competenta sunt partile sau instanta

din oficiu.
Aceasta exceptie poate fi ridicata in orice stare a cauzei, insa doar in fata inst de fond.
Modalitatea de invocare a exceptiei si de solutionare a acesteia, se realizeaza in unul
din urmatoarele moduri:
1. Inst de acelasi grad - exceptia se invoca in fata inst sesizate ulterior,
iar daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata primei instante investite
2. inst de grad diferit - exceptia se invoca inaintea inst de grad inferior,
iar daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata inst de fond cu grad mai
inalt.
Jud celui de al 2 lea proces, sau inst de grad superior, decide asupra existentei

40

litispendentei, pronuntandu-se printr-o incheioere, care poate fi atacata numai odata

cu fondul.
Admiterea exceptiei are efect declinatoriu si dilatoriu.(adica intinde procesul civil)

b. EXCEPTIA DE CONEXITATE
Conexitatea e ca si litispendenta o inst proc de maxima utilitate, pt
realizarea princ eficacitatii justitiei si a princ ec procesuale.
Reglementata de art 139 al 1 NCPC, conexitatea prevede ca pt asigurarea
unei bune jud in 1 inst e posibilaconexarea mai multor procese in carte sunt aceleasi
parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa
legatura.
Conexitatea se invoca prin intermediul unei exceptii de procedura
propriu zisa.
Pt a ne afla in situatie de conexitate se cer a fi indeplinite urm conditii :
- existenta a cel putin 2 actiuni pendente in 1 instanta
- in cele 2 sau mai multe actiuni sa figureze cel putin o parte comuna
- sa existe o stransa legatura intre elementele obiective ale materiei litigioase:
obiect si cauza

Conexitatea poate fi invocata atat de parti cat si de instanta din oficiu, cel
mai tarziu la primul termen de judecata, inaintea instantei ulterior sesizate.

Reg jur al conexitatii e unul intermediar situandu-se la granita dintre exc

relative si exc absolute. Exc conexitatii se invoca in fata inst celei din urma investite,
care pronuntandu-se printr-o incheiere care poate fi atacata numai odata cu fondul va
trimite dosarul la 1 inst sesizata sau la inst aleasa de parti(dintre cele sisizate).
Inst care primeste cauza nu e tinuta la aprecierea celeilalte instante, iar daca considera
masura nejustificata, poate sa ii restituie acesteia cauza. Daca exc de conexitate e
admisibila, insa una dintre cauze e de competenta exclusiva a unei instante, reunirea

41

cauzelor se va face la acea instanta.

Admiterea exc are un efect declinatoriu si dilatoriu. In orice stare a judecarii
proceselor, judecatorul poate disjunge cauza si judeca separat procesul daca numai
unul din ele e in stare de judecata.

STRAMUTAREA PROCESELOR SI DELEGAREA INSTANTEI

a. Stramutarea proceselor.
Prin stramutare se transfera in situatiile strict determinate de lege o cauza, de la o
instanta competenta, la o alta instanta de acelasi grad.
Scopul: e de a permite inlaturarea suspiciunilor ce ar putea sa apara cu privire la
independenta sau impartialitatea unei instante.
Potrivit art. 140 NCPC, motivele de stramutare vizeaza o intreaga instanta ca
institutie si se refera la :
- motive de banuiala legitima - suspiciunea ca jud ar putea fi influentati
sa dea o solutie datorita apartenentei uneia dintre parti
- motive de siguranta publica - cele care ar putea conduce la jd cu
presiune si anumite imprejurari sa conduca la tulburarea ordinii publ.
ex. o cauza, de soata careia depinde toata comunitatea salariala dela firma x.

Procedura stramutarii, reglementata de art. 141-146 NCPC, prevede ca pers

indreptatite sa solicite stramutarea, o pot face in orice faza a procesului astfel :
- pe motiv de banuiala legitima - poate fi ceruta de partea interesata,
competenta de solutionare fiind a C.de Apel daca inst de la care se cere stramutarea e
o jud sau un tb din circumscriptia acesteia sau a ICCJ, daca stramutarea se cere de la
C.de Apel.
- pe motiv de siguranta publica - poate fi ceruta numai de catre
Procurorul General de pe langa Parchetul de pe langa ICCJ si este de competenta

42

ICCJ

Cererea se depune la inst competenta sa o solutioneze, care va instiinta de indata

instanta de la care s-a cerut stramutarea.
La solicitarea celui interesat completul de judecata poate dispune suspendarea jud.
procesului, cu plata unei cautiuni in cuantum de 1000 lei.
Pt motive temeinice, suspendarea poate fi dispusa in aceleasi conditii fara citarea
partilor chiar inaintea 1 termen de judecata,prin incheiere care nu se motiveaza si nu e
supusa niciunei cai de atac.
Se judeca de urgenta in camera de consiliu, cu citarea partilor din proces.
Hotararea pronuntata, se da fara motivare si e definitiva.
Potrivit art 145 NCPC, efectele admiterii cererii de stramutare sunt urmatoarele:
1. C de Apel trimite procesul spre judecata unei alte instante de acelasi grad,
din circumscriptia sa
2. ICCJ va tramuta judecarea cauzei la una dininst jud de acelasi grad, aflate
in circumscriptia oricareia dintre c de apel invecinate in a carei circumscriptie se afla
inst de la care se cere
3. Hot de stramutare va arata in ce masura actele indeplinite de instanta
inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate
4. In cazul in care inst de la care s-a dispus stramutarea a procedat intre
timplajudecarea procesului, hot pronuntata e desfiintata de drept, prin efectul
admiterii cererii de stramutare.
Str proc poate fi ceruta din nou doar dac noua cerere se intemeiaza pe imprejurari
necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.

b. Delegarea inst. art 147 ncpc

Situatia cand din cauza unor imprejurari exceptionale, inst competenta e impiedicata
cu un timp mai indelungat sa functioneze, cand ICCJ la cererea partii interesate va
desemna o alta nst de acelasi grad care sa jud proc (sunt considerata imprejurari exc.
incendiul, inundatiile, inzapezirea, starea de razboi etc.)
43

ACTELE DE PROCEDURA

Sunt o specie a AJ , particularizate prin scopul lor, prin cadrul in care sunt aduse la
indeplinire si prin intocmirea de la diferiti subiecti de drept si prin respectarea unor
cerinte care difera de la o categorie la alta.

Prezinta importanta atat exercitiul cat si finalizarea unei actiuni civile, realizanduse prin intermediul actului procedural, care reprezinta mijloacele prin intermediul
carora partile isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile procesuale.

De asemenea, prin actele de procedura se fixeaza elementele judecatii si cadrul

dezbaterilor, ceea ce permite ulterior si exercitarea unui control judicioar eficient
asupra hotararilor pronuntate.

Pt indeplinirea actelor de procedura, se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:

a. Conditii de fond - cerinte cu caracter general, proprii AJ civil,
influentate de specificul activitatii judiciare.
b. C. de forma - pt majoritatea actrelor de procedura, forma scrisa fiind
conditia realizarii actului
c. C. generale pt indeplinirea actelor de procedura
d. C. speciale

-II-

In raport deorganele sau pers care le intocmesc, ori de la care emana, actele de
procedura se impart in:
1. Actele partilor - cerere de ch in jud, cerere rec, intampinare etc
2. Actele instantei
a. de decizie - incheiere de decizie, hot jud, numirea unui expert
etc
b. de comunicare - citatiile, invitatiile, introd in cauza etc.

44

c. de documentare procesuala - declaratiile luate martorilor, etc.

3. Acte ale org auxiliare justitiei - pv de luare a unor masuri asiguratorii,
pv privind constatarea unei stari de fapt, pv privind comunicarea actelor de procedura
etc.
4. Acte ale altor participanti la proces - dispozitiile martorilor, rap de
expertiza
5. Actele tertelor persoane

In functie de modul de efectuare a actelor de procedura

1. acte scrise
2. acte verbale
3. acte formale

In functie de continutul lor

1. acte de procedura care contin o manifestare de vointa
2. -II-

care constata o operatiune procedurala

In functie de natura lor sau de locul de indeplinire

1. acte judiciare
2. acte extrajudiciare

In functie de caracterul indeplinirii lor

1. acte obligatorii
2. acte facultative

In raport de manifestarile de vointa care conduc la formarea actului de procedura

1. acte unilaterale
2 . acte bilaterale sau multilaterale

45

` ACTE`

CERERILE - actele procedurale priun care o pers, solicita concursul inst in

vederea ocrotirii dr si intereselor sale legitime.
Conditiile generale privind cererile sunt prevazute de art 148 NCPC, acestea fiind
- de forma - se cere forma scrisa, inclusiv prin inscris electronic, iar pt cererile
facute in sedinta publica la orice instanta, cererile se pot formula si oral, despre
acestea

facandu-se mentiune in incheierea de sedinta.

- de fond - cererile trebuie sa cuprinda toate mentiunile prevazute de lege, cum ar

fi: indicarea instantei careia ii este adresata, datele de identificare ale partilor si ale
reprezentantilor, obiectul si valoarea pretentiei, motivele cererii, semnatura etc.
Cu privire la semnatura, daca cererea nu este semnata si nu poate fi semnata la
termenul cand a fost depusa sau la primul termen ce urmeaza, judecatorul va stabili
identitatea partii printr-unul din mijloacele prevazute de lege, ii va citi continutul
cererii si ii va lua consimtamantul cu privire la aceasta, facand mentiune in incheiere.

Cand cererea urmeaza sa fie depusa la instanta, aceasta va fi depusa in atatea

exemplare cate sunt necesare pt comunicare, inclusiv un exemplar pt instanta de
judecata, la fiecare exemplar alaturandu-se copii, certificate de parte pt conformitate
cu originhalul, dupa inscrisurile de care partea intelege sa se foloseasca in procesul
civil.
Cand cererea e facuta prin reprezentant, se va alatura dovada acestei calitati, care
poate fi imputernicire avocatiala, procura, acte de stare civila, extrasul de reprezentare
pt PJ de la Reg.Comertului etc.
Cererea de chemare in judecata sau pt exercitarea unei cai de atac, e considerata
valabil facuta, chiar daca poarta o denumire gresita.

46