.

nrcrt 484

Nume Horvath

Prenume Britta - Rolanda

Titlu Ameliorarea stărilor depresive sub influenta reţelei de suport psiho-social

Coordonator Profesor dr. Ruxandra Rascanu

AnAbs 2007

Sectia Psihologie

Rezumat Reţeaua socială este un model al relaţiilor sociale, respectiv a legaturilor şi

poate fi descrisa mai exact cu trasaturi structurale precum marime, densitate,
durabilitate şi omogenitate. Studiile au aratat importanta sprijinului social
pentru sanatatea individului aratând că un suport social poate influenţa pozitiv
viaţa şi activitatea unei persoane. S-a descoperit ca relaţiile intime, bazate pe
incredere reciproca, asemeni celor conjugale dezvolta activitatea sistemului
imunitar; emoţiile pozitive cum ar fi cele produse de prietenii îl fac pe individ
să-şi imbunatateasca imaginea de sine şi să-i creasca increderea în fortele
proprii; sprijinul social îi ajuta să faca faţă mai bine stresului social datorită unui
ajutor concret şi al unui sprijin emoţional (Sarason şi Pierce -1990). Suportul
social este un concept de orientare psihologica, el fiind rezultatul interacţiunilor
sociale şi prelucrarea acestora de către individ. Conturarea sindromului depresiv
se leaga de numele lui Hipocrat şi Areteu, în operele carora întâlnim termenul
de "Melancolie" care cuprindea aproape toate sindroamele depresive şi în
special cele mai grave. Astăzi conceptul de depresie reuneşte un tablou clinic
mai complex, ce ascunde în el simptome mult mai puternice şi mai complicate
ce necesită o intervenţie mai de durată, cu tehnici specifice şi tratament
medicamentos. Complexitatea sindromului depresiv impune curei prin care
trece pacientul să abordeze din diverse perspective toate manifestările bolii
deoarece un eveniment de viaţă cu caracter traumatic pentru o persoană va fi în
mod ciclic reactualizat prin intermediul unor ancore afective indepartate ca
semnificaţie de semnificatia trairii afective prezente în momentul traumei dar
reintoarcerea la aceea stare va fi la fel de profunda ca cea din momentul
derularii evenimentelor traumatice. Lucrarea de faţă urmăreşte prin studiile de
caz realizate să identifice particularităţile reţelei de suport social specifice
pacienţilor depresivi dar şi să stabilească prin acestea instrumente specifice de
depăşire a crizei depresive. Cercetarea s-a realizat pe un numar de 33 de
subiecţi atât internaţi în secţia de psihiatrie cat şi sub tratament în ambulator şi a
pornit de la ipoteza că intensitatea depresiei la pacienţii internati şi cei din
ambulator variaza în funcţie de calitatea şi specificul suportului social existent.
În condiţiile în care reţeaua de suport social prezintă un anume specific este
evident că acestea se pot transpune în mecanisme de coping cu care individul în
depresie poate face faţă situaţiei de criză. S-a urmarit identificarea anumitor
particularităţi ale personalităţii premorbide a pacientilor, realizarea profilului de
personalitate al pacientilor şi stabilirea intensitatii depresiei la pacienţi
investigati. Pentru a realiza aceste obiective am folosit în cadrul metodologiei:
anamneza, metoda observaţiei, a interviului, dar şi Inventarul de Personalitate
C.P.I., Chestionarul Beck şi un chestionar de evaluare a suportului social
realizat de Tom Cox. Nu a putut fi gasită o relaţie clară între calitatea suportului
social şi intensitatea depresiei dar s-a observat ca ceea ce este important pentru
pacient este în aceasi masura calitatea suportului cât şi modul în care el îl
resimte şi îl evalueaza. Datorita modului de gândire specific pacientului
depresiv nu poate fi stabilita marimea reţelei de suport social şi nici calitatea
suportului social, iar ceea ce se poate evalua este modul în care pacientul
percepe suportul social. Perceptia suportului social este un factor mai important
în evoluţia simptomatologiei depresiei decât suportul social real de care dispune
pacientul.