Titlu Ameliorarea stărilor depresive sub influenta reţelei de suport psiho-social
Coordonator Profesor dr. Ruxandra Rascanu
AnAbs 2007
Sectia Psihologie
Rezumat Reţeaua socială este un model al relaţiilor sociale, respectiv a legaturilor şi
poate fi descrisa mai exact cu trasaturi structurale precum marime, densitate, durabilitate şi omogenitate. Studiile au aratat importanta sprijinului social pentru sanatatea individului aratând că un suport social poate influenţa pozitiv viaţa şi activitatea unei persoane. S-a descoperit ca relaţiile intime, bazate pe incredere reciproca, asemeni celor conjugale dezvolta activitatea sistemului imunitar; emoţiile pozitive cum ar fi cele produse de prietenii îl fac pe individ să-şi imbunatateasca imaginea de sine şi să-i creasca increderea în fortele proprii; sprijinul social îi ajuta să faca faţă mai bine stresului social datorită unui ajutor concret şi al unui sprijin emoţional (Sarason şi Pierce -1990). Suportul social este un concept de orientare psihologica, el fiind rezultatul interacţiunilor sociale şi prelucrarea acestora de către individ. Conturarea sindromului depresiv se leaga de numele lui Hipocrat şi Areteu, în operele carora întâlnim termenul de "Melancolie" care cuprindea aproape toate sindroamele depresive şi în special cele mai grave. Astăzi conceptul de depresie reuneşte un tablou clinic mai complex, ce ascunde în el simptome mult mai puternice şi mai complicate ce necesită o intervenţie mai de durată, cu tehnici specifice şi tratament medicamentos. Complexitatea sindromului depresiv impune curei prin care trece pacientul să abordeze din diverse perspective toate manifestările bolii deoarece un eveniment de viaţă cu caracter traumatic pentru o persoană va fi în mod ciclic reactualizat prin intermediul unor ancore afective indepartate ca semnificaţie de semnificatia trairii afective prezente în momentul traumei dar reintoarcerea la aceea stare va fi la fel de profunda ca cea din momentul derularii evenimentelor traumatice. Lucrarea de faţă urmăreşte prin studiile de caz realizate să identifice particularităţile reţelei de suport social specifice pacienţilor depresivi dar şi să stabilească prin acestea instrumente specifice de depăşire a crizei depresive. Cercetarea s-a realizat pe un numar de 33 de subiecţi atât internaţi în secţia de psihiatrie cat şi sub tratament în ambulator şi a pornit de la ipoteza că intensitatea depresiei la pacienţii internati şi cei din ambulator variaza în funcţie de calitatea şi specificul suportului social existent. În condiţiile în care reţeaua de suport social prezintă un anume specific este evident că acestea se pot transpune în mecanisme de coping cu care individul în depresie poate face faţă situaţiei de criză. S-a urmarit identificarea anumitor particularităţi ale personalităţii premorbide a pacientilor, realizarea profilului de personalitate al pacientilor şi stabilirea intensitatii depresiei la pacienţi investigati. Pentru a realiza aceste obiective am folosit în cadrul metodologiei: anamneza, metoda observaţiei, a interviului, dar şi Inventarul de Personalitate C.P.I., Chestionarul Beck şi un chestionar de evaluare a suportului social realizat de Tom Cox. Nu a putut fi gasită o relaţie clară între calitatea suportului social şi intensitatea depresiei dar s-a observat ca ceea ce este important pentru pacient este în aceasi masura calitatea suportului cât şi modul în care el îl resimte şi îl evalueaza. Datorita modului de gândire specific pacientului depresiv nu poate fi stabilita marimea reţelei de suport social şi nici calitatea suportului social, iar ceea ce se poate evalua este modul în care pacientul percepe suportul social. Perceptia suportului social este un factor mai important în evoluţia simptomatologiei depresiei decât suportul social real de care dispune pacientul.