Nervii 9, 10, 11 11.

05
N glosofaringian
N glosofaringian rerpr perekea a 9-a de n cranieni, si este un nerv mixt, format din fibre
motorii, care asigura invervatia m faringelui si a o parte din muschii limbii, fibre senzitivosenzoriale, care asigura invervatia mucoasei faringelui si a 2/3 post a mucoasei limbii si fibre
vegetative parasimpatice, care asigura inervatia secretoriea a gl parotide.
Originea reala
Originea reala pt fibrele viscero-eferente speciale: se gaseste in nucleul ambiguu din bulb
intre 1/3 sup a acestuia. Originea reala pentru fibrele viscero-aferente generale: se gaseste intrun ganglion situate pe traiectul nervului care se numeste ggl interior sau al lui Andersch
situate pe fata inferioara a stancii temporalului, la nivelul fosulei petrosa. O parte din
dentritele ale neuronilor pseudounipolari din ggl inferior culeg stimuli ai sensibilitatii
generale, tactila, termica, dureroasa, de la niv 1/3 superioare a mucoasei linguale, valului
palatin, amigdalei palatine, nazo si oro faringelui, tubei auditive, mucoasei casei timpanului si
mucoasei cel mastoidiene. Prelungirea centrala sau axonii acestor neuroni patrunde in tr
cerebral pe la nivelul originii aparente a nervului, si va face sinapsa cu pseudoneuronul( al 2lea neuron) in nucleul tractului spinal al nervului 5 (trigemen). O alta parte din dentritele
neuronilor pseudounipolari din ggl inferior culeg informatii de la niv sinusului si glousului
carotic. Axonii acestor neuroni patrund in tr cerebral pe la niv originii aparente a nervului si
fac sinapsa cu deutoneuronul in nucleul dorsal al vagului din bulb.
Originea reala pentru fibree viscero-aferente speciale sau gustative. Se gaseste tot in ggl
inferior al n 9. Dentritele neuronilor pseudounipolari culeg informatii gustative de la nivelul
mucoasei linguale, din jurul V-ului lingual si din 1/3 posterioara a corpului limbii. Axonii
acestor neuroni vor face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului solitary din bulb in
portiunea superioara a acestuia numit si nucl gustative al lui Nageotte. Originea reala a
fibrelor somato-aferente generale: se gaseste in ggl superior al n 9, ggl lui Ehrenritter, care
este considerat o dependinta a celui inferior si situate medial fata de acesta. Dentritele
neuronilor pseudounipolari din ggl superior culeg informatii extero si proprioceptive (extero
de la zona lui Ramsay-Hunt=pavilionul urechii, conductul auditiv extern, fata laterala a
membranei timpanului si proprio de la muschii inervati de n 9). Axonul acestor neuroni face
sinapsa cu deutoneuronul in nucl tractului spinal al n 5.
Originea reala a fibrelor vegetative parasimpatice este in nucl salivator inferior din bulb.
Originea aparenta
In partea superioara a santului retroolivar bulbar sau postero-lateral, deasupra n 10.
Traiect si rapoarte
I se descriu n glosofaringian 3 segmente: intracranian, la niv gaurii jugulare si extracranian
sau cervical.
Segmentul intracranian: n strabate fosa craniana posterioara.
Segmentul gaurii jugulare: n iese din craniu prin gaura jugulara, care este impartita de septul
fibros de forma literei V in 3 compartimente: postero-lateral, prin care iese vena jugulara
interna, mijlociu, prin care ies n 10 si 11, si intra artera meningee posterioara a gaurii jugulare
si compartimentul antero-medial, cel mai ingust, prin care iese n 9.
Segmentul cervical: imediat la iesirea din craniu, n este situate posterior de a carotida interna,
o inconjura dinspre lateral si se aseaza intre aceasta si vena jugulara interna fiind continut in
spatial retro-stilian a spatiului latero-faringian. Coboara anterior, fiind aplicat pe m constrictor

superior al faringelui si la aceste nivel da un ram pt m stilo-faringian, patrunde in faringe,

merge pe m hioglos, ajunge pe fata dorsala a portiunii verticale a limbii pe care o strabate
pana la nivelui V-ului lingual, unde se si termina.
Ramuri colaterale
1. N timpanic al lui Jacobson:
Isi are originea din ggl inferior. Ajunge in casa timpanului, sub promontoriu, unde se termina
dand filete nervoase ce formeaza plexul timpanic. Plexul timpanic inerveaza mucoasa casei
timpanului din jurul ferestrelor rotunda si ovala, mucoasa cel mastoidiene si da un ram
individual, numit ram tubar care inerveaza mucoasa tubei auditive.
Din plexul timpanic se desprind n carotico-timpanici, care sunt ramuri nervoase ce se
distribuie mucoasei casei timpanului, ci glomusului carotic. Se considera ca ramuri din n
carotico-timpanici participa la formarea plexului pericarotidian intern.
2. N pietros mic sau n pietros profund mic
Se desprinde din n 9 si ajunge in craniu printr-un orificiu propriu situate pe fata ant-sup a
stancii temporalului. Iese din craniu fie prin sutura pietro-scuamoasa fie prin gaura rupta,
ajungand astfel in fosa infratemporala si terminandu-se in ggl otic. Pe traiectul lui, vin fibrele
vegetative parasimpatice preganglionare, de la nucleul salivator inferior din bulb. Fibrele
postganglionare pleaca de la niv ggl otic, iau calea n mandibular apoi a n auriculo-temporal si
inerveaza secretor glanda parotida.
3. Ramurile sinusului carotic
Se desprind din n 9 sub gaura jugulara, se ramifica de obicei in 2 ramuri
4. Ram communicant cu n 9
5. Ramuri faringiene
Isi au originea in ggl inferior, sunt in nr de 2-3 si ajung pe peretele lateral al faringelui , unde
se anast cu ramuri din n 9, si cu ramuri simpatice din ggl cervical superior, formand plexul
farigian care inerveaza muschiul constrictor inferior al faringelui, m valului palatin si filete pt
mucoasa laringo-faringelui.
6. Nervul laringeu superior
Isi are originea fie din ggl inferior, fie direct din n 10 sub ganglionul inferior. Merge spre
anterior si medial catre peretele lateral al faringelui. Incruciseaza fata mediala a carotidei
externe si ajunge inferior de linguala. In vecinatatea acesteia si a cornului mare al hioidului da
un ram extern si unul intern. Ramul extern sau inferior parcurge lama laterala cartilajului
tiroid intre m constrictor inferior, pe care-l inerveaza si glanda tiroida. Da ramuri pt plexul
farigian, ajunge la m crico-tiroidian, il inerveaza si perforeaza mb crico-tiroidiana, patrunzand
in laringe si inervand glandele laringiene. Se anastomozeaza cu ramurile cardiace superioare
ale n 10, formand n depressor. Ramul intern perforeaza mb tiro-hioidiana si ridica mucoasa
formand plica n laringeu superior; sub mucoasa laringelui se anas cu un ram din nervul
recurent, formand ansa lui Galenus. Inrveaza mucoasa laringelui, mucoasa peretelui posterior
al laringo-faringelui, portiunea superioara a mucoasei traheale, mucoasa limbii in dreptul
valeculei(depresiunea intre plica gloso-epiglotica mediala si cele laterale), glandele linguale
din portiunea faringiana a limbii si asigura inervatia proprioceptiva a m laringelui.
7. Ramuri cardiace cervicale superioare
Isi au originea din n 10 sub ggl superior, si participa la formarea pl cardiac anterior.
8. Ramuri carotidiene
Pot avea originea din ggl inferior, din n recurent sau din plexul faringian. Se anast cu ramuri
din n 9 si din simpaticul cervical, formand plexul nervos intercarotidian.
9.Nervul laringeu recurent drept

Isi are orig din n 10, anterior de a subclaviculara dreapta. Trece apoi inferior si posterior de
aceasta, descriind in ansamblu o ansa in jurul arterei subclaviculare si venind astfel in raport
cu cupola pleurala. Ia un traiect ascendent si se dispune pe marginea laterala dreapta a
esofagului, mergand in unghiul diedru traheo-esofagian, pana la laringe.
N laringeu recurent stang
Are originea in torace, anterior de arcul aortic, trece ant si posterior de acesta, formand o ansa
in jurul lui. Are un traiect ascendent, se aseaza pe fata laterala stanga si apoi anterioara a
esofagului, ajungand pana la laringe.
Ramuri colaterale: ramurile cardiace cervicale inferioare, esofagiene, traheale pt mucoasa si
musculara, ramuri faringiene care inerveaza m constrictor inferior. Portiunea terminala,
denumita in anatomia clasica ca ram terminal este nervul laringeu inferior, care da un ram
anastomotic, ce se anastomozeaza cu un filet din n laringeu superior, formand ansa lui
Galenus, si ramuri musculare, pentru muschii crico-aritenoidieni laterale, muschiul cricoaritenoidian post, ari-aritenoidian, tiro-aritenoidienii.
N accesor
Se mai numeste si nervul spinal al lui Willis si repr perechea a 11-a de nervi cranieni. E un
nerv motor, care contine si fibre afente proprioceptive de la m pe care ii inerveaza.
Originea reala
Se face prin 2 radacini, spinala, care isi are originea in coarnele ventrale medulare de la
nivelul mielomerelor C1-C4. fibrele care pleaca din jumatatea mediala a nucleului inrveaza m
SCM, si cele care pleaca din jumatatea laterala inerveaza m trapez. Radacina craniana: isi are
originea reala in 1/3 inferioara a nucl ambiguu din bulb si probabil si in nucleul dorsal al
vagului, de unde si denumirea de radacina aberanta a n 10.
Originea aparenta
Pentru radacina craniana este in santul retro-olivar, sub n 10. pentru radacina spinala,
considerate si n spinal aberrant, orig aparenta este prin 5-6 filete ce ies din maduva anterior
santului lateral ventral si radacinii ant a nervilor spinali cervicali. De la acest nivel, radacina
spinala formeaza un trunchi ascendent care se indreapta spre gaura occipitala.
Traiect si rapoarte
Radacina spinala intra in craniu prin gaura occipitala, ajunge in fosa craniana posterioara,
unde se anastomoeaza cu radacina craniana, formand n accesor. La acest nivel, n este inferior
de n 9 si 10 si posterior de n 12. iese din craniu prin gaura jugulara si ajunge in spatial
retrostilian unde se imparte in 2 ramuri terminale. Ramul intern corespunde radacinii
craniene, este scurt, patrunde in pol superior al ggl inferior al n 10, de unde denumirea de ram
aberrant al n 10. Se anastomozeaza astfel cu ramurile faringiene ale vagului, cu n laringeu
superior si contribuie la inervatia m extrinseci ai laringelui, cu exceptia m crico-tiroidian, m
valului palatin, cu exceptia m tensor al valului palatin, si m contrictor superior al faringelui.
Ramul extern corespund radacinii spinale, e mai voluminous si mai lung si strabate spatial
retro-stilian, ajungand in fosa supraclaviculara mare, si apoi in triunghiul omo-clavicular. In
spatial retro-stilian e in raport cu primii 2 nervi spinali cervicali cu care se anas formand ansa
lui Maubrac. Inconjoara vena jugulara interna si ajunge la marginea anterioara a SCM, la 3
cm sub varful mastoidei. Parcurge fata profunda a m si ajunge la marginea lui post, la 6 cm
sub varful mastoidei. Ajunge in fosa supraclaviculara mare pe care o parcurge, ajungand la

marginea laterala a m trapez, in care patrunde la 2 cm deasupra claviculei, inervand-o. Pe

traiectul lui se gasesc nodulii limfatici spinali.