ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
4.1. Miscari fundamentale. Articulatiile definitie si clasificare.
Princiipalele articulatii ale membrului superior

Contractiile musculare sunt:

-izometrice
(cu
pastrarea
lungimii muschiului)
-izotonice (cu pastrarea fortei de
contractie dar cu scurtarea
muschiului)
Prin contractiile izotonice se
realizeaza miscarile segmentelor
corpului, muschii actionand
asupra oaselor prin apropierea
punctelor lor de insetie.

Miscarile
fundamentale
segmentelor corpului uman:

ale

Flexie/extensie
=modificarea
unghiului dintre 2 segmente
invecinate ale corpului prin
scaderea (flexie) sau cresterea lui
(extensie)

Adductie/abductie=
apropierea/indepartarea
de
axul median al corpului a unui
membru

Pronatie/supinatie
Se refera la miscarile de rotatie
in ax ale antebratului si mainii.
Termenii fac referire atat la
pozitiile mainii cat si la
miscarea
prin
care
se
realizeaza ele.

Rotatie externa/rotatie
interna se refera la
miscarile membrului in
axul sau.
Circumductia face referire
la miscarile prin care un
membru
descrie
cu
extremitatea sa un cerc
de
o
dimensiune
aleatorie.

Articulatiile sunt constituite din

totalitatea elementelor prin care
oasele se unesc intre ele.
Care e tendon si care e ligament?
L leaga oase intre ele.
T- asigura leg intre ms si os!!

Clasificarea articulatiilor:
-fibroase (sinartroze, fixe)
-cartilaginoase (amfiartroze, semimobile)
-sinoviale (diartroze, mobile)

Articulatiile fibroase
Sunt strans legate intre ele
prin
tesut
fibros;
mobilitatea permisa e
minima sau nula.
-la suturile craniului
-intre radius si ulna/tibie si
fibula
(oasele
legate
printr-o
membrana
interosoasa)

Art. fibroase (continuare)

-intre lamele vertebrale
-intre alveolele dentare si
dinti.
[secretul unei extractii
reusite? Luxatia!]

Articulatiile
cartilaginoase
legatura
dintre
suprafetele articulare
se face prin tesut
cartilaginos;
-permit un grad redus
de mobilitate ex:
-simfiza
pubiana
(diastaza)

Articulatiile sinoviale
-permit miscari multiple si
variate
-sunt majoritatea articulatiilor
corpului.
-pot sa se realizeze intre 2 sau
mai multe oase
-permit miscari uniaxiale
(trohleene), biaxiale (elipsoidale)
sau triaxiale (sferoidale)
-forma suprefetelor articulare:
plane, trohoide, condiliene,
elipsoidale, sferoidale

Clasificarea articulatiilor sinoviale

1. Articulatii trohleene- suprafeta articulara a unui

os se imbina cu suprafara concave a altui os;
(articulatia cotului)

2. Articulatii trohoide suprafata rotunjita a

unui os se imbina cu un inel format de un os si
un ligament, miscari le fiind de rotatie (radioulnara)

3. Articulatie plana suprafete articulare sunt

plate si permit miscari de alunecare (sternoclaviculara)

4. Articulatii sferoidale cele doua suprafete

articulare sunt sferice, una convexa si una
concave (mai profunda), permitand miscarea pe
trei axe, in toate planurile (scapula-humerala)

5. Articulatie selara suprafata articulara in forma

de sa a unui os, este incalecata de suprafata
articulara a altui os. (carpometacarpiana)

6. Articulatie condiliara (elipsoidala) suprafata

convexa si ovala a unui os e incalecata de o
cavitate concave, tot ovala a unui alt os (miscare
pe doua axe - oasele pumnului)

Alcatuirea unei articulatii sinoviale:

-suprafete
articulare
(sferice,
eliptice, cilindrice, plane). Intre ele
exista o coungruenta in caz contrar
apar leziuni ulcero-necrotice ce duc
la artroze
-cartilajul articular este cart. hialin,
alb-sidefiu,
cu
2
suprefete:
aderenta, fixata pe os si libera,
aflata in contact cu suprefata
articulara opusa
-fibro-cartilajele
intraarticulare:
discurile
(intervertebrale)
si
meniscurile adera de una din
suprafetele articulare si o insotesc
in miscari (la genunchi de tibie)

Mijloace
de
unire
articulare:
capsula
si
ligamentele
Capsula are un str ext,
fibros si unul intern,
sinovial; seamana cu un
manson.
Ligamentele sunt benzi
fibroase ce leaga oasele
intre ele; rol: intaresc
capsula
art,
limiteaza
amplitudinea
miscarii,
asigura mentinerea in
contact a suprafetelor
articulare.

In cavitatea articulara se
gaseste lichidul sinovial
lubrifiant, cantitate redusa.
In inflamatii creste cant de
lichid, in traumatisme art
apare sangvinolent, in
infectii purulent [punctia
articulara]

Ref. clinice:
Luxatia si entorsa.
Entorsa = modificare de scurta
durata, tranzitorie a raportului
dintre suprafetele articulare, cu
revenire spontana, imediata la
normal; NU se vede radiologic,
nu are substrat anatomic!
Luxatia
=
modificare
a
raportului dintre suprafetele
articulare,
fara
revenire
spontana. Necestia reducere
(ortopedica sau sangeranda).
Se vede pe imagistica!
Implica lezare de capsula
articulara si de ligamente!

Ex: luxatiile art. scapulohumerale recente reducere

ortopedica
[manevra
Hipocrate], vechi reducere
sangeranda. {Hipocrate 460-377
sau Hippocrates din Cos a fost
cel mai vestit medic al Greciei
antice i este considerat printele
medicinei}

Articulatiile capului:
Art. Temporo-mandibulara:
Suprafete articulare:
temporalul (fosa
mandibulara) si mandibula
(condilul mandibulei)
Mijloace de unire:
Capsula articulara
Ligamente (lateral+medial)
Cura luxatiei:

Realizeaza:
Miscari de coborare/ridicare a
mandibulei
Miscari
de
proiectie
inainte/inapoi
Miscari de lateralitate
Ms. ridicatori: temporal+maseter

Ms. coboratori:
-digastric,
-milohioidian

Articulatiile capului cu coloana vertebrala:

Art. atlanto -odontoido- occipitala, formata din art. atlantooccipitala si art. atlanto-axoidiana

Art. atlanto-occipitala
Suprafetele articulare:
-condilii occipitalului
-cavitatile articulare ale
atlasului

Art. Atlanto-axoidiana: 2
suprafete articulare
laterale+1 mediana!
Suprafete articulare lat:
- Fata
inferioara
a
maselor laterale ale
atlasului
- -procesele
articulare
superioare ale axisului.
Suprafete articulare med:
-Inelul atlantoidian (pe
fata posterioara a arcului
ant. al atlasului
-dintele axisului

Aceasta art complexa

permite miscari de:
-flexie-extensie
-inclinatie laterala
-rotatie
-lateralitate (la cadane)

Articulatiile
vertebrale

coloanei

Sunt articulatiile corpurilor

vertebrale si articulatiile
proceselor articulare.

Permit 5 tipuri de miscari!

Flexie
Extensie
Inclinare laterala
Circumductia
Rotatia

Articulatiile corpurilor vertebrale

Au ca suprafete articulare fetele
superioare si inferioare ale corpurilor
vertebrale.
Mijloace de unire:
Discurile intervertebrale ref.cl: hernia
Ligamentele longitudinale (ant si post)

Articulatiile proceselor articulare

Suprafetele articulare: suprafetele
corespunzatoare ale proceselor
articulare
Mijloace de unire: capsula fibroasa.
La traumatisme directe=>fracturi, f
dureroase si invalidante.

Articulatiile toracelui:
Posterioare: Costo-vertebrale (cap coasta+vertebra), Costotransversale (tubercul coasta+proces transversar)

Anterioare:
Art condro-sternale
Art intercondrale
Art costocondrale
Art pieselor sternale

Ref. clinice: disjunctia

sterno-condrala/condrocostala.

Articulatiile mbr. superior

Centura scapulara prezinta:
-art sterno-claviculara
-art acromio-claviculara
-art coraco-claviculara
Mbr superior liber prezinta:
-art. scapulo-humerala
-art. cotului
-art radio-ulnare
-art mainii

Art. Scapulo-humerala:
Suprafete articulare:
Capul humeral
Cavitatea glenoida
Mijloace de unire:
Capsula articulara (forma
unui manson)
Ligamentele articulare

Miscari:
Abductia/adductia
Proiectia inainte/inapoi
Rotatia inauntru/inafara
Circumductia
Ref. clinice: PSH, luxatii

Art. cotului
Participanti:
humerusul, radiusul,
ulna.
Suprafete articulare:
-trohleea+capitulul
humeral
-incizura trohleara a
ulnei
-foseta capului radial

Mijloace de unire:
Capsula articulara (2 straturi ext fibros, int sinovial)
Ligamente (colateral ulnar si radial)

Biomecanica:
Flexie/extensie

Pronatie/supinatie ulna e
imobila, radiusul se misca.