Professional Documents
Culture Documents
LIMBA ROMÂNĂ.
GHID TEORETICO-APLICATIV
DE REALIZARE A UNUI
OPŢIONAL.
clasele V – VIII
2
CUVÂNT ÎNAINTE
Nimic nu pare mai dificil decât momentul în care, la sfârşitul unei munci
îndelungate, vrei să-ţi cuantifici eforturile în câteva fraze reprezentative.
Contabilitatea aceasta literară necesită mai multă gândire decât restul, pentru că
întotdeauna cuvintele par puţine, neînsemnate şi nu reuşesc niciodată să exprime cu
exactitate gândurile.
Ghidul acesta se adresează în special profesorilor de română, care doresc să
realizeze un opţional la disciplina limba şi literatura română, dar şi celorlalţi profesori
ale căror discipline se regăsesc sau nu în aria curriculară limbă şi comunicare.
Datorită puţinelor ore pe care un profesor de limba şi literatura română le are la
dispoziţie atât pentru a preda, cât şi pentru a evalua, orele opţionale, în care să se facă
altceva decât ceea ce propune programa şi care să vină în sprijinul elevilor pentru a le
stimula implicarea în procesul educaţional, devin o necesitate vitală a învăţământului
contemporan.
Profesorii, de obicei, se sperie atunci când trebuie să realizeze o programă de
opţional pentru că materialele didactice necesare sunt foarte puţine şi cuprind mai
mult aspecte teoretice. De aceea, lucrarea de faţă îşi propune oferirea unor modele
concrete de alcătuire a unor programe de opţional, precum şi detalieri de conţinut,
acolo unde am considerat că indicaţiile noastre pot fi de ajutor.
Programele sunt foarte variate, ele putând fi aplicate atât la clase cu un nivel
mediu, cât şi la clase unde se urmăreşte performanţa. De asemenea ele reprezintă doar
un punct de plecare, putând fi modificate în funcţie de nevoile sau dorinţele elevilor
sau profesorilor. Ţinând cont de nivelul clasei, ele pot fi aplicate la un alt an de studiu
decât cel propus de noi sau pot suferi modificări de conţinut.
Acest îndrumător reprezintă prima parte dintr-un sistem de auxiliare didactice
ce urmăresc uşurarea muncii profesorului pentru un opţional. El va fi urmat de
manuale şi caiete practice în care vor fi detaliate, pe fiecare oră de curs, toate
problemele dezbătute în cadrul unui opţional, pentru mai multe programe prezentate
aici.
Autoarele
3
CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII (CDŞ)
ASPECTE TEORETICE
Pentru a înţelege mai bine locul orelor opţionale în planul cadru trebuie făcute
câteva precizări.
4
Opţionale:
1. Opţionalul la nivelul disciplinei constă fie din activităţi, module, proiecte care nu
sunt incluse în programa şcolară, fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută în
planul – cadru sau nu apare la o anumită clasă / ciclu curricular.
2. Opţionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implică
cel puţin două discipline dintr-o arie. Pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor,
vor fi formulate obiective de referinţă din perspectiva temei pentru care s-a optat.
3. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două
discipline aparţinând unor arii curriculare diferite (limbă şi comunicare, matematică
şi ştiinţe, om şi societate, arte, sport, tehnologii, consiliere şi orientare)
Programa de opţional trebuie să se realizeze ţinând cont de următoarea schemă
de proiectare:
ARGUMENT
Se va redacta pe ½ - 1 pagina motivând cursul propus : nevoi ale elevilor, ale
comunităţii locale, etc.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
Vor fi formulate după modelul celor din programa naţională, dar nu vor fi
reluări ale acestora. Pentru un opţional de 1 oră pe săptămână se vor defini şi urmări 5
– 6 obiective de referinţă pe care elevii urmează să le atingă până la sfârşitul anului.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Fiecărui obiectiv de referinţă îi corespund activităţi de învăţare care descriu
modul în care elevul va dobândi activităţile vizate de acesta în urma unui demers de
învăţare.
LISTA DE CONŢINUTURI
Cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru
formarea capacităţilor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute în listă acele
informaţii care vor fi vehiculate în cadrul opţionalului.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
Vor fi menţionate tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (de
exemplu: probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect, portofoliu etc). Nu
vor fi incluse în programa de opţional probele ca atare.
Este recomandabil ca programa de opţional să conţină şi BIBLIOGRAFIE.
! Limba şi literatura română nu dispune de plajă orară, CDŞ – ul putând
cuprinde numai ore de opţional. Acestea presupun elaborarea unei programe
specifice şi notarea în rubrică nouă în catalog.
5
Pentru a veni în sprijinul elevilor, pentru a implica stimularea acestora în
procesul educativ, profesorii nu trebuie să se rezume numai la susţinerea unor
opţionale la nivelul disciplinei. Opţionalele la nivelul ariei curriculare sau al mai
multor arii curriculare sunt de multe ori mai interesante şi mai atractive pentru elevi
deoarece implică noţiuni şi activităţi specifice diverselor discipline.
Conceperea unor astfel de opţionale trebuie să pornească de la premisa că,
numai ţinând cont de noile orientări în abordarea curriculumului, venim în ajutorul
elevilor stimulându-le imaginaţia şi dorinţa de învăţare.
Pentru a înţelege mai bine aspectele teoretice care stau la baza unor astfel de
opţionale facem următoarele precizări:
1. Una dintre tendinţele actuale privind formarea personalităţii omului
contemporan este interdisciplinaritatea, care răspunde atât progresului ştiinţific,
tehnologic şi al disciplinelor umaniste cât şi cerinţelor socio-economice.
Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor
învăţării, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în
cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează contextualizarea şi
aplicarea cunoştinţelor şcolare, în diferite situaţii de viaţă;
2. Multidisciplinaritatea reprezintă o formă mai puţin dezvoltată a transferului
de cunoştinţe, realizată prin juxtapunerea de cunoştinţe din mai multe domenii, în
scopul evidenţierii aspectelor comune ale acestora;
3. Pluridisciplinaritatea reprezintă structurarea conţinuturilor din diverse
domenii ştiinţifice, în jurul unei teme, pentru a cărei abordare se folosesc noţiuni
din mai multe discipline.
Aplicarea acestor concepte în practică este esenţială, realizându-se astfel
transferul de cunoştinţe, dar şi integrarea lor într-un tot unitar. Profesorii trebuie să fie
pregătiţi şi dornici de a îmbina cunoştinţe din diferite discipline în actul educaţional
prin metode activ-participative, în scopul stimulării interesului pentru educaţie.
6
Poveşti. Povestiri. Dramatizări.
clasa a V-a
7
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
• exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de
1 Să lectureze atent şi cu interes textele
a comunica şi de a-şi exprima
. oferite
sentimentele
• exerciţii de continuare a poveştii
2 după finalul standard
Să descifreze mesajele povestirilor
. • realizarea de postere ilustrând
mesajul poveştilor
Să reformuleze conţinutul unui
3 • exerciţii de relatare
fragment de poveste adăugând detalii
.
din imaginaţie • desenarea unor scene din poveşti
8
• exerciţii de stabilire a perspectivei pe
care o poate avea un personaj asupra
Să redea conţinutul unui fragment de
4 întâmplării
poveste din perspective unui personaj
. • exerciţii de schimbare a punctului de
(scris sau oral)
vedere în relatare
• exerciţii de redactare
• exerciţii de memorare
5 Să interpreteze scene din povesti şi
. schiţe • exerciţii de folosire a timbrului vocii
şi a intonaţiei
• exerciţii de stabilire a unei liste de
6 criterii de apreciere
Să evalueze interpretarea unei scene
. • discuţii în grup pentru acordarea unui
calificativ
METODE DE EVALUARE
• Probe scrise
• Probe orale
• Sceneta
• Jocul de rol
• Posterul
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Basme populare
Petre Ispirescu : Greuceanu
Cei trei fraţi împăraţi
Sarea în bucate
2. Basme culte
Ioan Slavici: Zâna-zorilor
Doi feţi cu stea în frunte
Floriţa din codru
3. Snoave
4. Povestiri:
Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată
5. Schiţe:
I. L. Caragiale, Justiţie
DETALIERE DE CONŢINUT
POVESTE FRANCEZĂ
– SUPA DE PIETRICELE –
Este povestea a doi oameni foarte săraci – Dede şi Ferdinand. Dacă n-o ştiţi, vă
voi spune-o eu. Ascultaţi :
Fiind sărmani, cei doi îşi petreceau timpul căutând pe cineva care, de milă, le-
ar putea da ceva de mâncare. Niciodată nu se întâmpla însa să le treacă măcar prin
cap că ar trebui să dea şi ei vreo mână de ajutor drept mulţumire. Astfel încât
Ernestina – o femeie cumsecade şi foarte harnică, ce ţinea o întreaga fermă prin
munca ei – văzându-i pe cei doi intrând în ograda sa, îşi spuse în gând că, de asta
dată, n-o să mai aibă milă de nişte leneşi şi n-o să le dea decât o găleata cu apă şi un
colţ în hambar, unde să poată dormi. Aşa încât, înainte chiar de a auzi de la ei ceva,
Ernestina îi întâmpină cu aceste vorbe:
– Aţi picat rău de data asta! N-am nici măcar un colţ de pâine, va trebui ca
pentru seara asta să împrumut de la o vecină.
Dede, care era mai viclean şi care îşi dădu seama de gândurile Ernestinei, îi
spuse:
– Nu-ţi face griji pentru noi; astăzi nu avem nevoie decât de ceva fân ca să ne
pregătim mâncarea.
10
– Dacă numai fân vă trebuie, hambarul e plin, n-aveţi decât să vă instalaţi acolo
şi totul e ca şi făcut, spuse femeia cea bună.
Ferdinand nu înţelegea nimic din ce se petrecea acolo, şi, cum murea de foame,
încerca să deschidă gura şi să ceara, totuşi ceva de mâncare, dar Dede îl opri la timp.
Acesta îi mulţumi femeii celei bune, după care se îndreptară fiecare spre treburile lui.
Abia dacă făcuse trei paşi spre hambar, că Dede se şi întoarse, spunând:
– Aş dori să-ţi cer un mic serviciu: ai putea să ne laşi sa ne pregătim mâncarea
la soba ta? Vom găti supa de pietricele.
– Supă de pietricele?!
– Da, e specialitatea noastră.
– Sunt tare curioasă s-o vad şi pe asta! Intraţi în casă.
Şi Dede îi ceru femeii o oală, o umplu cu apă şi se duse în curte să caute ceva
pietricele pe care, înainte de a le pune la fiert, le spălă bine cu apă proaspătă.
După câtva timp spuse, puţin încurcat:
– Acum urmează secretul. Dar nu ştiu dacă trebuie să ţi-l spun.
Sărmana femeie, care murea de curiozitate, se jură că nu va spune nimic
nimănui. Si astfel, legământul fiind făcut, Dede îi spuse, cu aerul că divulga un mare
secret:
– De fapt îi lipseşte o varză!
– Oh! Dacă-i numai asta, spuse femeia, mă duc să aduc una.
Zis si făcut. Se duse după varză, o aduse şi i-o dădu „specialistului bucătar”,
care, pe acelaşi ton spuse:
– Trebuie pusă uşor în oală, apoi aşezate pietricelele, jur împrejur.
Curând, fiertura începu să miroasă chiar bine.
– Ca să fie o supă cu adevărat gustoasă, spuse Dede, ar mai trebui adăugaţi
patru morcovi, patru cartofi – nici mai mult, nici mai puţin, pentru ca pietricelele să-şi
lase tot gustul. Păcat că n-avem!, spuse el, cazând pe gânduri. În fine, asta e!
Ernestina se repezi să spună că nu-i deloc prea târziu şi se grăbi să aducă
legumele cerute, apoi, după ce le curăţă, le puse în oală.
– Ei, acum n-a mai rămas decât să aşteptăm să fiarbă, spuse Dede. Dacă ai
cumva ceva mai bun de făcut, poţi să te duci liniştită, te vom chema când va fi gata.
Cum la o fermă se găseşte întotdeauna „altceva mai bun de făcut”, femeia
plecă să mulgă vacile. Şi, în timp ce le mulgea, se tot gândea la ciudata poveste cu
supa care tocmai fierbea, fără să-şi poată da seama ce nu-i în ordine în această
întâmplare. După ce-şi termină treaba, se întoarse în casă, unde cei doi înfometaţi
tocmai sfârşiseră de înghiţit supa şi, pe deasupra, şi bucata de slănină pe care femeia
şi-o pregătise pentru cină! Fusese, deci, păcălită!
“Ei, da! Îşi spuse ea în gând, netoţii ăştia m-au tras pe sfoară, dar le-a venit şi
lor rândul.”
– Nu mi-aţi văzut cumva din întâmplare pisica? îi întrebă ea.
– Ah, nu, spuseră ei.
– Atunci înseamnă că s-a dus să crape în gunoi!
– De ce? o întrebă Ferdinand.
– Închipuiţi-vă că animalul ăsta nenorocit a mâncat slănina otrăvită pe care o
păstram pentru şobolani!
11
Abia îşi sfârşi fraza, că cei doi se şi repeziră afară, ţinându-se de burtă şi
văitându-se îngrozitor.
Aceasta a fost povestea pe care am promis că v-o spun. Se zice că de atunci nu
doar Ernestina nu i-a mai văzut niciodată pe cei doi care preferau să cerşească, decât
să-şi câştige pâinea muncind, dar nimeni din satul acela n-a mai auzit vreodată ceva
de ei.
PROPUNERI DE ACTIVITĂŢI
• Imaginaţi-vă un alt sfârşit pentru poveste (oral şi în scris).
• Imaginaţi-vă ce s-a întâmplat cu cei doi cerşetori (oral şi în scris).
• Citiţi textul pe roluri.
• Alcătuiţi o compunere pornind de la mesajul textului.
• Povestiţi întâmplarea prin prisma lui Ferdinand.
• Realizaţi un desen care să ilustreze mesajul povestirii.
• Găsiţi proverbe româneşti (şi nu numai) care să se potrivească mesajului.
• Rezumaţi textul.
• Caracterizaţi sumar un personaj al povestirii.
12
POVESTE CHINEZĂ
– CINCI OUĂ TARI –
Demult, demult, trăia un ţăran. El era sărac lipit pământului şi umbla prin sate
după lucru. Şi a umblat el, a umblat, multe locuri a văzut, dar de lucru n-a găsit.
Şi iată că într-o zi, când de-abia se mai ţinea pe picioare de oboseală şi nu mai
putea de foame, zări o cârciumă, intră şi ceru să i se fiarbă cinci ouă tari. După ce le
mâncă, se scotoci în buzunare după bani, dar în buzunare ioc. Nu ştiu cum îşi
pierduse bănuţii.
„Ce să fac? Se gândea el – îmi rămâne doar să mai comand ceva şi între timp
să-mi iau tălpăşiţa fără să fiu văzut.”
Dar soarele răsare de la răsărit şi apune la apus, o zi vine după alta, şi săracul
nu avu vreme nici să clipească măcar şi trecură douăzeci de ani. Într-adevăr acesta
învăţase o meserie şi se făcuse tâmplar, câştigând bani din care să trăiască. Mergând
el odată spre casa de unde plecase, dădu peste satul cu cârciuma şi-şi aminti ce i se
întâmplase aici acum douăzeci de ani. Intră şi ceru din nou cinci ouă tari.
Cârciumarul nu-l mai recunoscu, dar întâmplarea de atunci n-o uitase. Mâncă el ouăle
şi-l întrebă pe cârciumar:
– Cât iţi datorez pentru aceste cinci ouă tari?
– Dă-mi cinci bănuţi de aramă şi e bine, răspunse cârciumarul.
Ţăranul scoase zece. Cârciumarul se miră şi spuse:
– Frăţioare, e prea mult, dă-mi numai cinci. De ce îmi dai încă pe-atât?
– Ai uitat – spuse zâmbind ţăranul – cu douăzeci de ani în urmă am mâncat
cinci ouă tari şi n-am plătit, înseamnă că-ţi datorez zece.
Cârciumarul stătu mult pe gânduri, îşi plecă capul şi începu să strige:
– Va să zică aşa! Acum douăzeci de ani ai mâncat cinci ouă tari de găină?! Câţi
pui aş fi putut avea în aceşti ani din ele? Şi de câte ouă m-ai păgubit? Dacă socotim
drept, îmi datorezi mulţi, mulţi bani. Dă-mi-i, că de nu, mergem la judecător să ne
judecăm.
Ţăranul nu se sperie deloc şi zâmbind spuse:
– Bine, du-te tu, iar eu vin pe urmele tale.
Cârciumarul se duse la judecătorie şi depuse plângere. Spuse de fir a păr cum
de l-a înşelat ţăranul şi câţi bani trebuie să primească acum pentru cele cinci ouă.
Judecătorul îl ascultă şi începu să dea din cap în semn de încuviinţare.
Cârciumarul se bucura că va câştiga procesul şi mulţi bani şi îi făcu judecătorului un
dar scump.
Judecătorul îl aştepta pe ţăran să vină la rând. După mult timp veni şi acesta,
care se înclină până la pământ în faţa sa şi îi spuse :
– Domnule, vă rog să mă iertaţi că am întârziat. Am avut o treabă foarte
importantă, de aceea n-am putut veni mai devreme.
– Ei, ţăranule! Ce tot spui? Ce treabă poate fi mai importantă decât un proces la
judecătorie? i se adresă supărat judecătorul.
– Iată care a fost treaba domnule, răspunse liniştit ţăranul. Fratele meu s-a
hotărât să semene puţină mazăre. A fiert mai întâi seminţele şi a aşteptat să se
13
răcească, să le semene. A trebuit să aşteptăm mult până să se răcească, să le semene.
Uitaţi-vă, abia mă mai ţin pe picioare de oboseală.
Judecătorul, curierii, cârciumarul şi toţi câţi erau de faţă în sală au pufnit în
hohote de râs auzind vorbele ţăranului.
– Ai mai auzit să creadă cineva aşa ceva? Cum pot să răsară seminţele de
mazăre fiartă? i-a zis judecătorul râzând batjocoritor.
– De ce să nu răsară? Dacă din seminţe de mazăre fiartă nu pot ieşi lăstari,
atunci cum pot ieşi pui din ouă fierte?
După ce ţăranul rosti aceste vorbe, nimeni nu mai râse în sală. Judecătorul se
uită la cârciumar, cârciumarul la judecător şi nici unul nu mai ştiu ce să mai spună.
PROPUNERI DE ACTIVITĂŢI
• Dramatizaţi textul.
• Realizaţi un poster ilustrând mesajul acestuia.
• Alcătuiţi o compunere pornind de la mesajul textului.
• Citiţi textul pe roluri.
• Povestiţi întâmplarea prin prisma judecătorului.
• Caracterizaţi sumar unul din personajele povestirii.
14
PROBLEME DE
ORTOGRAFIE
clasa a V-a
15
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
• Exerciţii de ortografie (exerciţii de
Să scrie corect cuvintele care conţin dictare, de completare de sunet, de
1. anumite consoane, vocale în hiat, alegere a formei corecte, de corectare
diftongi a formelor greşite dintr-un text dat)
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• Probe orale
• Probe scrise
• Realizarea unor panouri, afişe
CONŢINUTURI
5. Consoanele (2 ore)
BIBLIOGRAFIE
18
DETALIERE DE CONŢINUT
D. Verbele care au tema terminată în i (tema= partea din verb care rămâne
neschimbată în timpul conjugării) se scriu cu ii la sfârşit la anumite moduri,
timpuri, persoane
ex:a apropia – eu apropii, tu apropii (indicativ prezent)
– eu să apropii, tu să apropii (conjunctiv prezent)
a veni – eu venii ( indicativ perfect simplu)
APLICAŢII
VI. Construiţi enunţuri în care substantivele baltă, barcă, biserică, brăţară, brigadă,
bucată, să determine substantivele: apă, lopeţile, turnul, argintul, membrii,
mărimea.
20
împărăţia gheţii! Ai să fii din nou copil printre copiii minunaţi care zboară pe patinele
lor fermecate.1
VIII. Concurs de scriere corectă: „Cine scrie corect zece grupuri de cuvinte dictate,
în zece minute.”2
Scrieţi în fiecare căsuţă cifra 1, dacă aţi scris corect întregul grup de cuvinte şi
semnul X, dacă aţi scris doar parţial corect grupul de cuvinte dictat (1=1 punct,
X=1/2 de punct).
1, 2,
Pădureanu, Victoria, (coordonator), Cojocaru, Silvia, Loghin, Zânica, Pleavă, Cristiana, Manual de ortografie
pentru clasele II-VIII, Ediţia a II-a, Editura 3P Magister, Bucureşti, 1997, pag. 156, 160
2
21
TEHNICI DE REDACTARE
clasa a V-a
22
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
Să lectureze competent un text, pentru a
• Exerciţii de lectură selectivă
decoda corect mesajul autorului şi
1. • Exerciţii de decodare a mesajului
pentru a putea folosi informaţia astfel
unor texte din diferite domenii
obţinută.
• Exerciţii de redactare în grup
• Exerciţii de redactare individuală
2. Să elaboreze diverse compoziţii • Redactarea unor compuneri cu
structură impusă
• Redactarea unor compuneri libere
Să lectureze alte compuneri, pentru a • Concursuri de compuneri
3. identifica erori de compoziţie şi de • Exerciţii de corectare a erorilor dintr-
structurare o compunere dată
Să utilizeze valorile expresive ale limbii • Situaţii de comunicare orală
4. române, în diverse contexte de • Exerciţii de structurare a mesajului
comunicare scris oral, în funcţie de receptori
• Exerciţii de identificare a textelor
Să diferenţieze între stilurile folosite în
literare şi nonliterare
5. diverse compoziţi, în funcţie de
• Exerciţii de redactare a unor texte
destinaţia acestora
literare şi nonliterare
Să redacteze un text, în format • Exerciţii de structurare a textului în
6.
electronic MS Office Word
23
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
Volume cu texte din diverse domenii, manuale, ilustraţii, fişe, vizite la
biblioteca şcolii şi la biblioteca „V. A. Urechia”
MIJLOACE DE EVALUARE:
Evaluarea priceperilor şi deprinderilor prin intermediul evaluării formative,
sumative şi a autoevaluării prin diverse mijloace şi procedee: lucrări de control,
redactare de compoziţii, referate, discuţii, dizertaţii.
CONŢINUTURI
24
VII. COMPOZIŢII PE BAZA TEXTELOR LITERARE, A
EXPERIENŢEI (5 ore)
• Rezumatul / povestirea
• Caracterizarea
• Eseul
• Analiza literară
BIBLIOGRAFIE
Ferreol, Gilles, Flageul, Noel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Iaşi,
Editura Polirom, 1999.
Goia, Vistian; Drăgătoiu, I., Metodica limbii şi literaturii române, Cluj, E.D.P.,
1995.
25
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală.
Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
Zinsser, William, On Writing Well, Third Edition, New York, Harper &
Row, 1985.
26
LITERATURĂ
UNIVERSALĂ
clasa a VI-a
27
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
Să lectureze oral un text sau fragment • Exerciţii de lectură expresivă şi
de text respectând intonaţia cerută prin explicativă
1.
semnele de punctuaţie şi valoarea • Exerciţii de sinonimie şi antonimie
expresiva a textului • Explicarea sensurilor unor cuvinte
2. Să lectureze competent un text pentru a • Exerciţii de lectură selectivă
decoda corect mesajul autorului şi • Decodarea mesajului unor texte
pentru a putea folosi informaţia astfel aparţinând circuitului valorilor
obţinută universale din diferite culturi, genuri
şi curente literare
• Exerciţii de comparare a operelor
studiate cu opere literare din literatura
28
română cu care prezintă similitudini
evidente la nivelul formei sau
conţinutului
Să utilizeze date din biografia autorului • Redactarea unei fişe bibliografice
şi evenimente ale contextului socio- • Prezentarea principalelor opere
3.
cultural pentru a decoda mesajul literare ale autorului, într-o expoziţie
textului de carte
• Exerciţii de redactare a unor
rezumate, pentru un fragment de text
4. Să rezume un text după prima citire la prima vedere
• Redactarea unor rezumate pentru
întreaga operă literară
• Redactarea unui eseu, analiză de text,
Să identifice elemente ale limbajului pentru operele lirice
5.
poetic • Exerciţii de recunoaştere a figurilor
de stil
Să întocmească fişe de lectură pentru • Exerciţii de redactare a unor fişe de
6.
fiecare din textele prezentate lectură
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
Volumele din care sunt extrase textele în diferite ediţii,tabele sinoptice cu viaţa
şi opera scriitorului, manuale, ilustraţii, fişe, vizite la biblioteca şcolii şi la biblioteca
“V. A. Urechia”
MIJLOACE DE EVALUARE:
Evaluarea priceperilor şi deprinderilor prin intermediul evaluării formative,
sumative şi a autoevaluării prin diverse mijloace şi procedee: lucrări de control,
redactare de compoziţii, referate, discuţii, dizertaţii.
CONŢINUTURI
29
IV. ALEXANDRE DUMAS (4 ore)
• „Cei trei muşchetari” , „După douăzeci de ani”, „Vicontele de
Bragelone” – trilogia prieteniei sub semnul onoarei şi dreptăţii
30
BIBLIOGRAFIE
Dickens, Charles, Viaţa lui David Cooperfield, vol. I-II, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1984
Dumas, Alexandre, Cei trei muşchetari, vol. I-II, Bucureşti, Editura Pentru
Literatură, 1964
Verne, Jules, 20000 de leghe sub mări, Bucureşti, Editura Ion Creangă,
1989
Şerban, Sergiu, Şerban, Anca Limba română,. Caietul elevului pentru clasa a VI-
a. Literatura. Comunicare, Bucureşti, Editura All,
1998
PRECIZĂRI
Considerăm necesare câteva precizări pentru cei care, probabil, se vor înfiora
la ideea prezentării lui William Shakespeare, de exemplu, la nivelul clasei a VI-a. În
primul rând elevilor nu li se va da ca temă citirea integrală a operei literare.
Profesorul poate prezenta opera, respectiv „Romeo şi Julieta” sub forma unui rezumat
oral, iar elevilor nu li se va da de citit decât un fragment considerat interesant de către
profesor. De exemplu, pentru opera mai sus amintită, un fragment din scena
balconului poate fi foarte nimerit. Cu acest prilej tinerii cititori fac cunoştinţă cu
personaje literare despre care vor studia mai apoi. Fragmentul din „Hamlet” spre
exemplu este introdus în lista de lecturi şi din alte motive. În clasa a VIII-a elevii fac
cunoştinţă cu un citat din critică în care Vitoria Lipan este considerată „un Hamlet
feminin”. Ei învaţă şi reproduc citatul, fără să înţeleagă însă sensul lui. Dacă, însă,
încă din clasa aVI-a au citit un fragment din operă (o scenă foarte interesantă, de
exemplu, este scena în care Hamlet, prefăcându-se nebun, îl străpunge cu sabia pe
Polonius, după draperia din camera mamei sale) şi au aflat tipologia personajului,
referirea din critică devine accesibilă.
32
GRAMATICĂ
DISTRACTIVĂ
clasa a VI-a
33
ARGUMENT
Moto: „Înţelepciunea şi
iubirea mea e jocul.”
(Lucian Blaga)
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
• exerciţii de dezvoltare a imaginaţiei
1. Să creeze diferite situaţi de comunicare
folosind părţile de vorbire studiate
Să redacteze texte pornind de la cerinţe
2. • exerciţii de redactare
date
Să aprofundeze noţiunile studiate prin • exerciţii de creaţie
3.
diverse tipuri de exerciţii • exerciţii de completare
Să folosească noţiunile de gramatică în • exerciţii de redactare
4.
exprimarea curentă • jocuri, concursuri
Să utilizeze noţiunile însuşite la diferite
5. •desene şi concursuri
discipline
CONŢINUTURI.
Prepoziţia /
Verbul. Adjectivul. Pronumele.
conjuncţia.
Substantivul. Numeralul. Adverbul. Interjecţia.
34
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• Probe orale.
• Probe scrise.
• Desene.
• Concursuri.
DETALIERE DE CONŢINUT
35
4. Scrieţi pe fiecare petală a florii câte un adjectiv care vă vine în minte
atunci când vă gândiţi la mama.
6. Scrieţi substantive care pot avea una dintre însuşirile următoare, apoi
alcătuiţi propoziţii cu sintagmele astfel formate:
36
8. Organizaţi clasa în cinci grupe. Fiecare grupă trebuie să descrie un desen
folosind cât mai multe adjective. Câştigă grupa cu cele mai multe şi mai
interesante adjective.
37
10.Alcătuiţi o compunere folosind ca atribute adjectivale următoarele
cuvinte:
38
STILISTICĂ
clasa a VII-a
39
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
• lectura unor texte aparţinând
Să prezinte principalele caracteristici diferitelor stiluri ale limbii române
1.
ale stilurilor limbii române • redactarea unor texte care să se
încadreze în diferite stiluri
• exerciţii de recunoaştere a figurilor
de stil în contexte date
• exerciţii de redactare a unor texte în
2. Să definească stilul şi figurile de stil care să folosească figuri de stil
• exerciţii de comentare a figurilor de
stil
• jocuri de creativitate
• concurs de compuneri descriptive pe
Să definească descrierea ştiinţifică şi teme diferite
3. politică prezentând totodată • exerciţii de redactare în grup
caracteristicile acestora individual a unor descrieri ştiinţifice
şi poetice
• exerciţii de recunoaştere a
Să prezinte mijloacele expresive la nivel mijloacelor de expresivitate la nivel
4.
fonetic fonetic
• exerciţii de construcţie
5. Să prezinte mijloacele expresive la nivel • exerciţii de recunoaştere a
40
mijloacelor de expresivitate la nivel
morfologic morfologic
• exerciţii de construcţie
• exerciţii de recunoaştere a
Să prezinte mijloacele expresive la nivel mijloacelor de expresivitate la nivel
6.
sintactic sintactic
• exerciţii de construcţie
MIJLOACE DE EVALUARE:
• Probe orale.
• Probe scrise.
• Portofolii.
• Panouri.
CONŢINUTURI
1. Introducere. (1 oră)
2. Stiluri funcţionale ale limbii române. (2 ore)
3. Figurile de stil. Definiţie. Inventar. (1 oră)
4. Epitet. (2 ore)
5. Comparaţie. (2 ore)
6. Metaforă. (2 ore)
7. Personificare. (2 ore)
8. Antiteză. (2 ore)
9. Hiperbolă. (2 ore)
10.Alegorie. (2 ore)
11.Repetiţie. (2 ore)
12.Inversiune. (1 oră)
13.Enumeraţie. (1 oră)
14.Descrierea ştiinţifică şi poetică. (2 ore)
15.Resursele expresive ale limbii.
• Nivelul fonetic. (2 ore)
• Nivelul morfologic. (6 ore)
• Nivelul sintactic. (2 ore)
16.Evaluare finală. (1 oră)
41
BIBLIOGRAFIE
42
DETALIERE DE CONŢINUT
Pronumele. Valori expresive.
Pluralul autorului.
Ex.: „Noi considerăm că această lucrare …”
Pluralul autorităţii.
Ex.: „Noi, comisarul secţiei 55, constatăm următoarele…”
43
COMPUNERI PE BAZA
UNOR TEME DATE
clasa a VII-a
44
ARGUMENT
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
• exerciţii de identificare a înfăţişării,
Să prezinte detalii ale realităţii cromaticii, a perspectivei spaţiale şi
1.
înconjurătoare temporale, a relaţiilor dintre diferite
elemente
Să redacteze diferite texte pornind de • exerciţii de redactare
2.
la experienţe trăite • concursuri de redactare
• exerciţii de identificare a figurilor
de stil
Să stabilească valenţele estetice ale
3.
compunerilor • concursuri între grupe pentru
găsirea de comparaţii, epitete,
metafore
Să recepteze cu interes şi să redacteze • interevaluarea compunerilor
4.
diferite texte pe teme date • stabilirea unor criterii de apreciere
• exerciţii orale şi scrise de
5. Să îşi exprime trăirile şi sentimentele
exprimare
Să se raporteze la modelele de • exerciţii de lectură expresivă
6.
exprimare din autori cunoscuţi • selectarea de fişe de lectură
CONŢINUTURI
45
4. „Portret la timpul viitor.” (4ore)
9. „O vorbă bună stinge focul mai iute decât un butoi cu apă” – compuneri
pornind de la un proverb dat. (4 ore)
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• probe scrise
• autoevaluarea elevilor
• portofoliul
BIBLIOGRAFIE
46
GENURI ŞI SPECII
Clasa a VIII-a
47
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
lectura unor texte variate pentru a
Să identifice textele aparţinând
1. identifica trăsăturile speciilor şi genurilor
speciilor şi genurilor studiate
studiate
Să recunoască modalităţile specifice
exerciţii de precizare a trăsăturilor
2. de organizare pentru fiecare dintre
specifice
genuri
Să lectureze cu interes textele oferite
3. exerciţii de lectură
spre studiu
Să realizeze argumentări /
4. exerciţii de redactare
demonstraţii pe teme date
Să interpreteze textele ţinând cont de
5. exerciţii de redactare
genul căruia îi aparţin
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• Probe scrise
• Probe orale
• Rebusul
• Portofoliul
48
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
BIBLIOGRAFIE
Dinu G., Zbârcea M., Dicţionar de terminologie literară pentru clasele V-VIII,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2000
49
DETALIERE DE CONŢINUT
Model de schemă pentru sinteza genurilor literare.
50
a.
1. G
2. E
3. N
4. U
5. L
6. D
7. R
8. A
9. M
10
. A
11
. T
12
. I
13
. C
b.
a – b – gen literar cuprinzând operele literare care au acţiunea redusă ca durată pentru
a putea fi reprezentate pe scenă, ca spectacol teatral.
51
a.
1. G
2. E
3. N
4. U
5. L
6. E
7. P
8. I
9. C
b.
a – b – gen literar cuprinzând opere literare populare şi culte în versuri sau proză, în
care autorul îşi exprimă ideile, atitudinile şi sentimentele în mod indirect, prin
intermediul acţiunii şi al personajelor.
52
a.
1. G
2. E
3. N
4. U
5. L
6. L
7. I
8. R
9. I
10
C
.
b.
53
PERSONAJUL LITERAR
clasa a VIII-a
54
ARGUMENT
Deşi trăiesc numai în lumea ficţiunii, deşi consistenţa lor e deseori insesizabilă,
încăpăţânarea cu care nu numai că mimează realitatea, dar chiar uneori „concurează
starea civilă” face din personajele literare cele mai iubite şi cele mai copiate modele
ale umanităţii.
De câte ori, copii fiind, nu am încercat fiorii primei iubiri strângând în braţe
cartea cu un tremur neînţeles şi visând printre pleoapele întredeschise la zburătorul
îngălat şi împopoţonat care mânuia sabia în „cine ştie ce” roman cavaleresc.
De câte ori, adolescenţi fiind, nu ne-am îmbărbătat voinţa şi ne-am biciuit
oboseala încercând să semănăm unui neînfricat explorator străin care nu este doborât
de nimic.
Nici o moarte nu ne-a afectat atât de mult ca a preferatului nostru erou doborât
de vicisitudinile vieţii şi, adulţi fiind, nimic nu ne-am fi dorit mai mult decât un final
fericit în care să zâmbim împăcaţi alături de el.
În această idee, a dragostei, pe care fiecare din noi a purtat-o şi o poartă încă
„fiinţelor de hârtie” acest curs opţional îşi doreşte nu atât o clasificare exhaustivă,
imposibil de realizat de fapt, la acest nivel, ci o trecere în revistă a principalelor tipuri
de personaje şi o ilustrare a lor cu diferite fragmente de texte, împreună cu o
încercare de prezentare a principalelor modalităţi de caracterizare a personajelor.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
Să redacteze caracterizarea unor
1 • Exemplu de redactare
personaje ţinând cont de etapele acestui
. • Concursuri de redactare
tip de compunere.
Să desprindă modalităţile de
• Exerciţii de selectare a citatelor
2 caracterizare cu ajutorul cărora sunt
• Exerciţii de recunoaştere a
. prezentate personajele în diferite texte
modalităţilor de caracterizare
literare.
Să redacteze scurte texte ficţionale
3 • Concursuri de eseuri
originale prin care să ilustreze un
. • Inter-evaluarea eseurilor
anumit tip de personaj.
Să clasifice personajele din diferite • Exerciţii de clasificare
4
opere literare făcând referire la criteriile • Exemple de personaje din diferite
.
învăţate opere literare
5 Să reprezinte grafic imaginea • Concurs de desene
. personajului literar preferat. Să • Concurs de poezii
55
compună o poezie eseu închinată
• Concurs de eseuri
personajului literar preferat.
Să completeze fişe de lectură cu citate,
6 din operele literare, care să conţină
• Selectarea de fişe de lectură
. portrete ale personajelor literare
studiate.
Să transpună în scenă secvenţe epice,
7
dramatice, monologuri lirice care • Concurs de dramatizări
.
aparţin personajelor preferate
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
Volume cu texte din diverse domenii, manuale, ilustraţii, fişe, vizite la
biblioteca şcolii şi la biblioteca „V.A.Urechia”
MIJLOACE DE EVALUARE:
• probe scrise
• probe orale
• probe practice – interpretare
• portofolii
CONŢINUTURI
BIBLIOGRAFIE
Cârstocea Elena, Sfârlea Lenuţa, Dumitraş Roda, Zlătior Titiana, Limba şi literatura
română pentru grupele de performanţă, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca,
2004
Dinu G., Zbârcea M., Dicţionar de terminologie literară pentru clasele V-VIII,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2000
57
Parfene, Constantin, Compoziţiile în şcoală, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Moldova,
1996.
DETALIERE DE CONŢINUT
Sugestii de texte:
personaj animalier – calul, albina, furnica – „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă
PRĂVALE-BABA
fragmente
de Ionel Teodoreanu
– Bagă de seamă, Fănuţă, acum intri în rândul oamenilor. S-a trecut cu joaca, i-
a spus mama, uitându-se la el cu inima cam strânsă.
Niciodată nu i s-a părut Domnicăi mai nimica-toată-de-om decât în ceasul
dimineţii cu brumă, când l-a pregătit pentru cea dintâi zi de şcoală. Parcă-l luase la
oaste. Tuns chilug – aşa o învăţase pe Domnica la şcoală, când l-a înscris – cu
botforii potcoviţi, surtuc croit dintr-unul al tatei şi pălărie neagră de flăcău.
Ghiozdanul prins în spinare cu două cureluşe, ca o raniţă. În ghiozdan, abecedarul,
placa, plumbul, buretele, o bucată de pâine şi nişte perje afumate. Batistă curată în
buzunar; unghiile tăiate şi limba cusută.
– Ia mai spune odată: cine eşti tu?
– Ştefan. Ştefan Damaschin.
– Al cui eşti tu?
– A lui Ştefan şi a Domnicăi.
– Câţi ani ai?
– Şăpti.
– Ce ştii de-acasă?
– A, bî, cî dî, ie, fî, gî, hî, i, jî, mî, nî, o, pî, rî, sî, şî, tî, ţî u, vî, zî.
– Ce-s aiestea?
– Literele alfabetului. Buchile, adăugase el.
– Cine te-o-nvăţat vorba asta?
– Ştiu eu de la oameni.(…)
În ograda şcolii erau castanii lui septembrie şi două feluri de vrăbii: unele cu
pene, altele cu ghiozdan. Şi unele şi altele erau săltăreţe şi făceau larmă subţire.
Fănuţă intrase în ograda şcolii, aşezându-se pe un pietroi de lângă poartă, ca un
drumeţ care s-a oprit la han să-şi răsucească o ţigară şi să răsufle. Privea la toate şi nu
spunea nimic.(…)
Apoi a sunat clopoţelul peste larma glasurilor, abătând-o de la joacă. Şi
vârstele, după ce au trecut pe uşa şcolii, îmbulzindu-se, s-au despărţit, luându-şi locul
în clasele lor.(…)
Clasele umplute răsunau de tropăituri pe podele şi de pocnetul bocancilor. Era
cu veselie ca întâiul foc în sobă.
59
Numai cei din clasa întâia nu ştiau ce să facă în cazarma lor. Stăteau unii într-
alţii, căutând parcă pe sus ochiul de-acasă al părinţilor, înecaţi între zidurile cu miros,
pierduţi în mulţimea lor.
Fănuţă a venit cel din urmă, fiindcă şi-a spălat mâinile la robinetul din ogradă.
Şi cum l-au văzut că intră, bocănind pe podele cu botforii lui potcoviţi, ochii celorlalţi
la el s-au oprit. – Aista-i cel de la Prăvale-Baba – şi de la el au aşteptat drum.
– Ce staţi, măi? Hai să ne găsim locul nostru, le-a spus Fănuţă din treacăt; şi
toţi s-au luat după el.
Fără să mai cerceteze, Fănuţă a lăsat în plata lor încăperile cu huiet, s-a suit pe
scară şi descoperind un prag cu soare şi tăcere – ca de pod – a intrat acolo,
descoperindu-se.
– Tu eşti repetent? l-a întrebat cu respect feciorul primarului, care avea haine
de catifea albastră, cu guler scrobit peste celălalt, cravată cu puchiţei, plete de fată cu
tunsoare pe frunte şi ciuboţele de glanţ cu bumbi.
– De ce, măi domnişoară?
– Hă-ăăă! au făcut ceilalţi.
Băiatul primarului a spus:
– Eu îs băiatul primarului…
Apoi s-a înroşit ş-a înghiţit de două ori – fără să aibă gâlci – clipind cu ceaţă. A
izbutit totuşi să spuie cu glas de porţelan:
– Tu ai mai fost la şcoală. De asta ştii.
– N-am mai fost eu, da’mă descurc şi-n codru, a spus Fănuţă, simţindu-se
dulău de stână alături de pisicuţa cu fiong la gâtul gulerat.
Aşa i-a găsit Doamna care-a intrat uşurel, fără s-o simtă nimeni: pe Fănuţă
stând rezemat de banca întâia, cea de lângă uşă, ca o gazdă, iar pe ceilalţi în jurul lui
ca nişte oaspeţi.
– Eu sunt profesoara voastră. Să-mi spuneţi Doamna.
Toţi s-au uitat cu îngheţ la ea.
Doamna s-a aşezat la catedră, a deschis catalogul şi le-a spus:
– Bună dimineaţa, copii.
A strălucit soarele mai vesel, dar numai un glas i-a răspuns:
– Bună dimineaţa, Doamnă.
Doamna l-a privit pe Fănuţă şi i-a dat un zâmbet. Iar ceilalţi s-au uitat cu încă
şi mai multă „uite-al-dracului” privire, la cel mic de la Prăvale-Baba.
Doamna avea păr ca de abur, pieptănată în sus, obraji gălbui, cu oase, ochi
castanii şi frunte mare-n sus.
Doamna a strigat catalogul şi fiecare a auzit numele celorlalţi, dar nu ca acasă.
Îi culegea cu numele întreg, pe fiecare dintre toţi, arătându-le locul în bancă.
Pe Ştefan Damaschin l-a ţinut în banca întâia, chiar în faţa catedrei.
I-a mai strigat încă o dată cuprinzând pe fiecare cu privirea, închizându-l parcă
într-o cutiuţă, spunându-le să răspundă prezent, fiecare pentru el şi să se ridice. Aşa
au făcut…
Apoi Doamna s-a uitat lung la ei şi i-a întrebat, vorbind cu toţi cum ai vorbi cu
unul.
– Ştiţi voi ce-i crida? privind peste capul lui Damaschin.
60
S-au uitat unii la alţii, prepuielnici, şi s-a pornit o foşgăială în bănci.
– Nu ştie nimeni ce-i crida? a stăruit Doamna.
– Ştiu eu, a ghicit băiatul domnului Căpitan de jandarmi, care era îmbrăcat în
tunică de postav militărească, cusută cu bumbi galbeni.
– Spune, Decebal Cotruţă.
Dar Decebal Cotruţă a tăcut ostăşeşte; iar mâna lui dreaptă a pornit glonţ spre
tablă arătând crida de-acolo.
– Ştim şi noi, au spus alţii şi au făcut la fel.
Decebal s-a uitat cu „sst” la ei, dar toţi trăgeau cu mâinile la ţintă în cridă.
Doamna a dat din cap cu un zâmbet.
– I-a să văd dacă Ştefan Damaschin poate să-mi spuie ce-i crida?
– Crida e o piatră albă…şi moale, s-a grăbit el să adauge, care lasă semne.
– De unde ştii tu ce-i crida?
– Am văzut la mama când mi-o croit surtucul…şi m-am gândit.
– Aşa-i, băieţi? cum a spus Damaschin? i-a întrebat Doamna pe ceilalţi.
– Aşa-i. Aşa-i.
Numai băiatul primarului a ridicat două degete în sus, cum l-a învăţat acasă
mama ca să fie de la început premiant.
– Ce vrei, Şerban Postelnicu?
– Doamnă, şi omătul e alb şi moale …
– Şi?
– Şi nu e cridă.
Băieţii au căzut pe gânduri, înnodaţi în îndoieli.
– Şerban Postelnicu, sunt multe lucruri albe şi moi care nu-s nici piatră, nici
cridă. Aşa, de pildă: pânza, laptele, halviţa, lăcrămioara, mielul…Dar eu am întrebat
ce-i crida. Stai jos, ascultă, gândeşte-te şi răspunde numai la ce întreb. De ce râzi,
Ştefan Damaschin?
– Mă gândeam şi eu aşa…
– Spune tare: la ce te gândeai? Să ne veselim şi noi dacă-i de râs.
– Mă gândeam că şi Postelnicu e roş ca patlăgica, da nu-i patlagică!
Doamna a zâmbit potolit, iar ceilalţi au râs într-un glas, cu ochii la Patlagică.
Altă poreclă se născuse.
Doamna a ciocănit cu degetul în catedră şi s-a făcut linişte. Apoi a întrebat:
– Ştie vreunul dintre voi să scrie?
Mulţi au tăcut niznai; alţii s-au codit; alţii au dat din cap cu da şi ba; iar alţii au
vestit cu toată gura că ei ştiu de-acasă.
Ştefan Damaschin a ascultat, dar n-a suflat.
– Cei care ştiu să scrie să vie aici, în băncile din faţă.
S-au zorit dând buzna, ca la pofteală cu dulceţi.
– Voi faceţi-le loc.
Cu Ştefan Damaschin în cap, cei din băncile din faţă au plecat; iar ceilalţi,
cărturarii, s-au aşezat cu slavă în locurile din frunte. Şerban Postelnicu – primarul – s-
a grăbit să ia tocmai locul lui Ştefan Damaschin. Iar de-acolo, a întors capul şi i-a
aruncat o privire peste umăr, care spunea:
– Sâc!
61
– Bine, a spus Doamna. Vedem noi îndată. Eu, băieţi, a vorbit ea tuturora, am
să încep o poveste pe care mulţi dintre voi o ştiţi de-acasă. Oricum, şi dacă aţi uitat-o,
voi să mă ascultaţi cu luare-aminte şi să nu vă gândiţi la altceva. Uite-aşa spune: „Era
odată o babă…”
– Şi un moşneag, a sărit unul.
– Da, şi un moşneag, a spus Doamna, privindu-l. Numai că acum eu spun
povestea şi voi m-ascultaţi: „Baba avea o găină şi moşneagul avea un cucoş. Găina se
oua de câte două ori pe zi şi baba mânca o mulţime de ouă, iar moşneagului nu-i da
nici unul.” Aţi ascultat bine?
– Care dintre voi, a vorbit Doamna către cei neştiutori de carte poate să spuie
cu vorbele lui ce-am istorisit eu?...Tu, Gheorghe Coşeru.
Gheorghe Coşeru a înghiţit şi a spus fuguţa:
– Era odată o babă şi-o găină, un moşneag ş-un cucoş. Găina făcea ouă multe,
da’ cucoşul moşneagului nu făcea ouă deloc. Şi numai baba mânca ouă.
Doamna a zâmbit şi a spus:
– Cam aşa.
Apoi Doamna s-a uitat la băncile cărturarilor.
– Acum să vedem care dintre voi poate să scrie cu cridă pe tablă ce-am spus
eu…
Tăcere cu spaimă. Toţi şi-au încuiat mâinile sub bancă, uitându-se în jos.
– Şerban Postelnicu… l-a întrebat Doamna pe cel ajuns în banca întâia.
Dar Patlagică s-a făcut alb cum îi crida şi Doamna i-a dat bună pace, lăsându-l
să fie alb şi moale.(…)
– Du-te la tablă, Ştefan Damaschin.
S-a dus şi s-a oprit.
Toţi se bucurau că nu-s în pielea lui. Numai Ştefan Damaschin nici nu s-a
bucurat, nici spăimântat, ci a stat, aşteptând, cu mintea stârnită ca zbârnâitoarea unui
zmeu.
– Ştefan Damaschin, poţi tu să faci pe tablă ce-am istorisit eu?
Ceilalţi n-au înţeles cum trebuie, crezând că a scrie, sau a face, totuna era.
Dar Ştefan Damaschin a răspuns, după ce s-a măsurat din ochi cu tabla:
– Să fac oi putea.
– Ia încearcă.
…Dintâi s-a ivit casa: casă de ţară cu cocostârc în vârf, uşă, două ferestre şi
prispă. Apoi s-a aşezat pe prispă, în stânga, baba, cloanţă-cotoroanţă cu nas hapsân,
ochi mici şi o burtă cât o bute. Când a ajuns la mâinile ei, Fănuţă s-a oprit, s-a gândit,
s-a răzgândit şi a lăsat mâinile babei ca nişte lână, încă netoarsă, fără degete. Apoi s-a
aşezat pe prispă moşneagul… Pe umărul moşneagului, un cocoş îşi spunea vorba:
Cucurigu!
Apoi Fănuţă s-a dus la mâinile babei şi le-a tors din caier, cu degete încârligate
de Talpa-Iadului. Într-una, baba ţinea un ou. Cu cealaltă baba ţinea o sforicică de care
crida a legat o găină care scoate ou. Fănuţă nu s-a sfiit să puie oul unde trebuie şi
băieţii au râs de-aşa ispravă glumeaţă. Dar râdea şi Doamna, astfel că băieţii s-au
uitat mai departe.
– Ce mai venea?
62
A stat şi s-a gândit Fănuţă, cu faţa boţită de gând, frământând crida în degete.
Ş-apoi s-a hotărât şi-a pus în burta babei, de la gâtiţă în jos, ou lângă ou, cum stau
cartofii într-un sac.
Băieţii se uitau numai la tablă.
Doamna se uita numai la Ştefan Damaschin: parcă venea o rândunică dinspre
el, vestind o primăvară.
Iar Ştefan Damaschin, mereu stârnit, a mai lăsat o aţă din streaşina casei, drept
deasupra babei, de care-a atârnat – de la el – un păianjen.
– Ştefan Damaschin, şterge tot cu buretele şi lasă numai găina… şi oul ei, a
adăugat Doamna zâmbind.
Şi iar s-a făcut noapte pe tablă, rămânând numai găina şi oul.
– Damaschin, l-a întrebat Doamna; cu ce seamănă oul găinei?
– C-o buche, a răspuns el, şi Doamna a râs.
– Cu care buche? Adică literă, a spus Doamana către ceilalţi.
– Cu o.
– De unde-o ştii tu?
– Din abecedar.
– Bine, Ştefan Damaschin. Acum şterge şi găina.
A stres-o. Deci, din toată povestea n-a rămas decât un ou.
– Acum, a poruncit Doamna, fiecare să treacă la locul lui.
Doamna (…) s-a dus la tablă, a luat crida şi a tras un beţişor încârligat jos
lângă oul babei, lipindu-l de ou.
– Iaca asta e litera a, cea dintâi literă a alfabetului. Cu asta, copii, începe
povestea literelor. Căci alfabetul nu-i altceva decât o poveste în care vezi cum au
venit pe lume literele.(…)
Clopoţelul venea într-un picior cu literele recreaţiei.
– Asta a fost, copii, cea dintâi oră de învăţătură. Ş-acum, înainte de a vă duce la
joacă,am să vă mai învăţ ceva. Cine-a făcut povestea pe tablă?
– Damaschin, au răspuns ei în cor.
– Vra să zică oul e al lui?
– Daaa.
– Cum i-l dăm noi?
N-a ştiut nimeni să răspundă.
Doamna a şters cu buretele băţul încârligat, alăturat oului de pe tablă, şi l-a
făcut mai încolo, în stânga oului.
– Ştiţi voi ce înseamnă asta?
– 10, a răspuns Şerban Postelnicu.
– Şi ce e 10?
– Nota premianţilor, a răspuns Postelnicu.
– Da. (…) Copiii care sunt cuminţi, care au minte ageră, şi care mai sunt şi
silitori la învăţătură, merită nota zece. Atâta le poate da profesorul; … Acum am să
iau nota zece de pe tablă şi am s-o scriu în catalog în dreptul lui?...
– Ştefan Damaschin, a izbucnit corul cu veselie şi dreptate.
Numai gura lui Şerban Postelnicu a rămas căscată la litera o : oul babei.
63
Acest fragment de text poate fi folosit ca suport atât pentru personajul principal
(Fănuţă), cât şi pentru personajul copil (Fănuţă, Şerban Postelnicu), pentru personajul
secundar (Doamna, Şerban Postelnicu), pentru personajul colectiv (clasa I).
Activităţile care pot fi desfăşurate pornesc de la exerciţiile lexicale pe
marginea textului, citirea pe roluri, dramatizarea, dar se concentrează pe
caracterizarea personajelor. Pentru a uşura munca profesorului, pentru a înlesni
activitatea elevului, dar şi pentru a face din caracterizarea personajelor o activitate
plăcută şi interesantă se poate lucra cu o fişă de caracterizare. În continuare oferim un
model de astfel de fişă, care este întocmită de către profesor şi apoi completată de
către elevi, sub îndrumarea acestuia.
64
Ştefan Damaschin (Fănuţă)
– personaj principal –
• _________________________
______
• _________________________
______
• _________________________
______
_________________________________
_________________________________
_________________________________
67
TEHNICA REDACTĂRII
UNEI REVISTE ŞCOLARE
Opţional la nivelul ariei curriculare sau la nivelul mai multor arii curriculare.
68
ARGUMENT
O revistă şcolară reflectă pulsul şcolii. Realizarea unei reviste în cadrul unui
opţional reprezintă o modalitate deosebită de a îmbina noţiunile specifice mai multor
discipline pentru că presupune pe lângă utilizarea PC-ului şi o cultură generală
bogată.
Opţionalul vine în sprijinul elevilor prin posibilitatea de a folosi calculatorul,
de a le publica creaţiile literare, grafice, ştiinţifice, etc., cât şi în sprijinul profesorilor,
aceştia putând „evalua” scrierea, imaginaţia, spiritul de echipă al elevilor, rolul lui
fiind de a ghida realizarea revistei şi de a le oferi noţiunile teoretice care să-i ajute.
Elevii sunt îndrumaţi să devină „mici ziarişti”, pas cu pas, operând cu noţiuni
şi tehnici de redactare specifice acestei meserii.
O astfel de revistă implică multă muncă, dar şi satisfacţiile sunt pe măsură căci
„produsul” poate fi considerat o modalitate originală de evaluare a muncii elevilor.
Acest opţional poate fi realizat la oricare dintre clasele de gimnaziu şi chiar la
clasele de liceu, în funcţie de nivelul la care se aplică, modificându-i-se structura.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• Probe practice
• Redactarea paginilor de revista
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
70
BIBLIOGRAFIE
DETALIERE DE CONŢINUT
INTERVIUL
„Interviul este o conversaţie, de obicei între două persoane, pentru a obţine
informaţii în beneficiul unei audienţe nevăzute” (Ken Metzler)
Pregătirea întrebărilor
Înainte de interviu trebuie să vă gândiţi la turnura pe care o va lua acesta,
atunci când pregătiţi prima listă de întrebări. E bine să vă întrebaţi prietenii sau
colegii: „Dacă l-aţi intervieva pe X, ce aţi vrea să ştiţi” Oamenii neimplicaţi pot oferi
idei foarte bune pentru întocmirea întrebărilor.
71
De asemenea elevii trebuie să cunoască aspecte privind modul de comportare
în timpul interviului, modalităţi de redactare etc.
Ca metodă de evaluare recomandăm ca elevii să formuleze întrebări pentru
diverse tipuri de interviuri şi să realizeze astfel de creaţii jurnalistice, redactându-le
apoi.
Vă oferim, în continuare, un model de revistă redactată de către elevii Şcolii
Gimnaziale nr. 11, „Mihail Sadoveanu”, împreună cu profesorii catedrelor de limba şi
literatura română şi limbi moderne. (coordonator prof. Jane-Mary Scarlat, colectiv de
redacţie: prof. Chirnoagă Iulia, prof. Gogoaşă Roxana, prof. Moga Aniela). Această
revistă ilustrează aplicabilitatea opţionalului la nivelul ariei curriculare Limbă şi
Comunicare.
72
73
Numele meu este Roger Freng şi sunt un împătimit al
limbilor străine. Deocamdată nu ştiu decât trei, dar vreau să
vă ajut şi pe voi să le învăţaţi.
A propos, ştiţi de unde vine numele meu?
74
CASPER
“I’ve found the solution. Let’s get dressed in some costumes and
pretend that we’ve dropped in the vault, then we kill those creatures, then…”
They entered the vault, killed those ugly creatures and then, they got
Casperino Casperina out of there.
They thought Casperino Casperina’s name is too long and they
decided to call him Casper
75
HALLOWEEN
A
1. She can make a lot of
1 spells and she can fly.
2 2. He sucks the people’s
3 blood with his teeth.
4 3. Bird of the night, which
5 is blind by day.
6 4. Wild animal that looks
7 like a dog.
8 5. The soul who haunts
9 abandoned houses ………
B
6. The man who has the power to transform himself into a wolf on full moon.
7. A witch can make …………
8. The ware wolf is a strange …………
9. It is made of wax and it can reflect light.
A – B . Celebration of dead people on 31st October.
HALLOWEEN HAPPENINGS
On a dark night
A girl was stolen by a vampire
And transformed in a witch,
very rich
That witch went into a house
And slipped into the children’s room
She turned the light off
And scared the children.
She liked the young one,
Thus decided to take him away
To her scary castle.
She made a magic spell
In a deep sleep he fell
The witch ate his prose, heart,
Liver and kidney,
Then drank all his blood.
This happened on a terrifying night of
HALLOWEEN !
76
THANKSGIVING
A
1 1. We must do only ……things
2 to get presents at Christmas.
2. We must ……… everybody,
3
especially our family.
4
3. We say …………. every time
5
we receive something.
6
4. “……………is money”
7
5. The Thanks............ Day is
8 on the 27th of November.
9
B
6. The symbol of The Thanksgiving Day.
7. Place full of friends and members of the family.
8. We thank ………… for the things He gave us.
9. We ………… turkey on Thanksgiving Day.
A – B. We show it on Thanksgiving Day.
77
LES AVENTURES D’ HENRY
LE 1ER CHAPITRE
IL ÉTAIT UNE FOIS …
78
Le château d’Ussé
79
Chalabre qui le revendit à la Duchesse de Duras dont la fille, la Comtesse de la
Rochejacquelin, le laissa à son petit-neveu le Comte de Blacas dont les
descendants en sont encore les actuels propriétaires.
80
Das Brandenburger Tor, Symbol der Wiedervereinigung
Deutschlands
82
Wenn Sie gut aufgepasst haben, dann fällt es Ihnen nicht schwer,
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
.
83
Dracula - Celebritate ce dăinuie de peste 500 de ani
Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul care era guvernator militar al
Transilvaniei şi membrul al Ordinului Dragonului (Draconis), ia
pentru prima dată domnia Ţării Romaneşti intre anii 1456-1462 si
se întoarce pe tronul ţării în anul 1476. Dracula nu este o poreclă a
voievodului Ţării Romaneşti. Este chiar numele lui. El însuşi semna
"Drakulya" (nume care se traduce - Fiul Dracului). Porecla este
Ţepeş. Aceasta a fost dată de contemporanii lui din cauza
mijloacelor preferate de tortură cu care îşi pedepsea duşmanii şi
chiar unii dintre supuşii lui.
O dovadă a cruzimii sale ce l-a făcut să-şi dobândească faima
numelui, trecând astfel hotarele vremii, este aceea că Ţepeş Vodă
punea să fie traşi în ţeapă nu numai prizonierii de război, ci şi unii
oşteni ai armatei lui, răniţi în spate socotind că aceştia au fugit din
faţa duşmanului.
Pedepsele pe care le-a aplicat erau din punctul lui de vedere
raţionale deoarece considera că era singura soluţie de a asigura
liniştea şi ordinea ţării, dar şi să taie pofta celor care râvneau la
tronul lui.
În anul 1476 domneşte doar o singură lună, noiembrie-
decembrie, după care este învins intr-o bătălie la Târgovişte.
Este asasinat împreuna cu fiul lui în ianuarie 1477.
84
De atunci, Dracula şi Transilvania, tărâmul care adăposteşte
misteriosul castel plin cu fantome şi vampiri undeva în mijlocul
pădurilor întunecoase, a devenit subiectul a peste 750 de filme,
documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului
irlandez.
Astfel mitul lui Dracula păstrează viu mitul vampirilor care era
întâlnit în Evul Mediu în toate ţările continentului.
Oare cruzimea şi actele lui de represiune ce au fost o realitate,
fac să-şi merite această legendă de transformare a lui în vampir?
Aşa a reuşit fiul lui Vlad Dracul, născut în iarna lui 1428 într-o
casă de lângă turnul ceasului din Sighişoara, să rămână o
celebritate care dăinuie de peste 500 de ani!?
Copil fiind, Vlad Ţepeş a trăit ca
ostatic al turcilor. În timp ce familia
i-a fost asasinată el a fost pus la
curent cu chinurile pe care aceasta
le-a îndurat. Acesta pare a fi
motivul ce i-a otrăvit sufletul aşa
încât, ajuns voievod, pedepsea
tăind, jupuind, spânzurând,
decapitând sau trăgând în ţeapă.
Victor Hugo în "Legende de
Siecles", redă felul în care Vlad
Ţepeş a întâmpinat armata
sultanului Mahomed al II-lea venită
să cucerească Ţara Românească. Înaintând spre Târgovişte,
oştenii armatei turceşti au fost îngroziţi de priveliştea oferită de
Ţepeş: case arse, câmpii pârjolite, şi fântâni cu apă otrăvită.
Totul a culminat însă cu
imaginea de lângă zidurile cetăţii
unde se adăpostise Vlad Ţepeş: o
imensă pădure de cadavre. Cuprinşi
de frică şi îngroziţi de mirosul celor
20.000 de cadavre ale prizonierilor
turci înfipţi în ţepe, ofiţerii lui
Mahomed s-au retras recunoscând
victoria voievodului.
Pentru români, Vlad Ţepeş a
rămas voievodul în timpul căruia
puteai bea apă din fântâna Cetăţii
Târgovişte, cu un pocal din aur
masiv fără ca cineva să-l fure (surse
istorice confirma existenta acestei cupe care a fost folosita până în
ziua în care Vlad Ţepeş a murit).
85
Se spune că transformarea lui Vlad Ţepeş în Contele Dracula
însetat de sânge se datorează faptului că potrivit obiceiului în acea
vreme câştigătorul bătăliilor îşi potolea setea bând sângele celor
învinşi.
Să fie oare acesta adevărul despre Dracula? Legendă sau
istorie?
Cu certitudine putem afirma că Dracula a existat. Dacă
voievodul Vlad Ţepeş este acelaşi cu vampirul diabolic este posibil
să nu aflăm niciodată; cert este însă faptul că mitul vampirilor
rezistă de sute de ani în faţa istoriei.
86
87
PAREMIOLOGIE
COMPARATĂ
OPŢIONAL LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE.
CLASA A VIII-A
88
ARGUMENT
Proverbul constituie o realitate mereu vie, un organism complex, care este una
cu viaţa popoarelor care au o cultură milenară, depozitară de istorie, fapte
caracteristice, artă. Aceasta constituie o literatură de mare valoare a românilor, în care
scriitorii din trecut şi de azi şi-au găsit izvorul măiestriei artei lor. Odobescu, Filimon,
Negruzzi, Eminescu, Creangă, Arghezi şi alţii au aflat în proverb „sursă de
inspiraţie”, dar în acelaşi timp şi izvorul modernităţii artei lor.
Dacă pentru scriitori proverbul a fost şi este o sursă de inspiraţie de ce nu ar fi
şi pentru elevi o sursă de dezvoltare a imaginaţiei şi de îmbogăţire a cunoştinţelor.
Astfel cursul opţional se adresează elevilor de clasa a VIII-a pentru a le îmbunătăţi
capacitatea de exprimare şi de apreciere a bogăţiei folclorului românesc.
Am propus studierea proverbelor din mai multe perspective: istorică, înrudirea
cu alte specii, funcţii şi chiar din perspectivă comparată.
Rivarol considera proverbul ca fiind „fructul experienţei popoarelor, cugetarea
tuturor secolelor, redusă în formule”; de aceea, fiind un opţional la nivelul ariei
curriculare „Limbă şi comunicare”, cursul îşi propune abordarea proverbelor din
perspectivă comparată şi interpretarea lor în limbile ariei curriculare (care se studiază
în şcoală), elevii putând observa astfel asemănările izbitoare dintre experienţa unor
popoare diferite şi să le interpreteze în concordanţă cu specificul fiecărei limbi.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
Să redacteze diferite texte pornind de la • exerciţii de redactare
1.
proverbe date • concursuri de redactare
exerciţii de exprimare orală
Să interpreteze oral proverbe din
2.
grupele logico-tematice date • joc didactic (imaginarea unei scenete
pornind de la un proverb dat)
• concursuri între grupe care au avut de
Să stabilească valenţele estetice ale argumentat acelaşi proverb
3.
compunerilor • exerciţii de identificare a figurii de
stil
Să evidenţieze valorile estetice ale • exerciţii de exprimare a sentimentelor
4.
proverbelor şi opiniilor
5. Să recepteze cu interes şi să redacteze inter-evaluarea compunerilor
texte pe teme date • stabilirea unor criterii de
89
apreciere
Să diferenţieze între proverbe şi alte
6. exerciţii de diferenţiere
specii literare
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• probe orale
• probe scrise
• portofolii
• concursuri
5. Concluzii. (1 oră)
BIBLIOGRAFIE
DETALIERE DE CONŢINUT
91
echivalare a proverbului din diferite limbi” (Cezar Tabarcea, Poetica proverbului,
Editura Minerva, Bucureşti, 1982, pag. 35)
Pentru fiecare dintre cele patru invariante şi grupe logico-tematice propuse de
N. Roşianu am încercat să găsim proverbe echivalente în franceză, engleză, germană,
italiană şi spaniolă.
Având ca punct de plecare invariantele şi grupele logico-tematice, profesorul
va cere elevilor să interpreteze oral şi în scris proverbele din fiecare grupă.
Invarianta I
Invarianta II
92
The rich man may dine when he will, the poor man when he may. (engleză)
Qui a la panse pleine, il lui semble que les autres sont rassasiés. (franceză)
Hace uno lo que puede, y no lo que quiere. (spaniolă)
Satulo non crede a digiuno. (italiană)
Invarianta III
Invarianta IV
A. Obiectul propriu este superior celui străin (cel străin este inferior)
E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia. (română)
Besser stolz am irdenen Topf, als demütig am goldenen Tisch. (germană)
Home is home, though it be never so homely. (engleză)
Petite maison à soi, vaut mieux que grande d’autrui. (franceză)
Más vale la salud que el dinero. (spaniolă)
É melio poverta onorata che richezza zvergognata. (italiană)
93
B. Obiectul propriu este inferior celui străin (cel străin este superior)
Puica de la vecini mi se pare gâscă mare. (română)
Auf fremdem Acker steht die Saat am besten. (germană)
All his geese are swans. (engleză)
Moisson d’autrui plus belle que la nôtre. (franceză)
La gallina que otro cria pone huenos más grandes que la miá. (spaniolă)
Il grano degli altri ha sette croste. (italiană)
94
„CE-ŢI DORESC EU ŢIE,
DULCE ROMÂNIE”
Opţional la nivelul mai multor arii curriculare.
95
ARGUMENT
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ÎNVĂŢARE
• Exerciţii de redactare
Să prezinte România din mai multe
• Desene pe teme date
1. perspective: geografică, artistică,
• Redactarea unor texte literare sau
socială etc.
nonliterare pe teme date
• Desene pe teme la alegere, dar în care
2. Să prezinte prin desene imaginea ţării
să se regăsească imaginea României
Să prezinte date despre activitatea unor • Redactarea unor portofolii de
3.
personalităţi istorice marcante prezentare
4. Să redacteze compuneri, eseuri, texte • Exerciţii de redactare
nonliterare, pornind de la o temă dată • Redactarea unor compuneri pe baza
96
unor texte literare
• Exerciţii de căutare pe internet
Să caute informaţii despre România, să
• Exerciţii de selectare a unor date
5. le analizeze şi apoi să le prezinte sub
istorice, geografice, pornind de la o
formă de referat
bibliografie dată
METODE DE EVALUARE
• Probe scrise
• Probe orale
• Desene
• Portofolii
• Referate
• Revistă cu tematică dată
CONŢINUTURI
1. „La trecutu-ţi mare, mare viitor!” – redactare de texte pornind de la ideea dată
2. România maturităţii mele (desene)
3. Perspectivele dezvoltării economice a României (utilizarea mass-mediei şi a
internetului)
4. Locul nostru în lume
5. Patriotismul – valoare a democraţiei (eseuri)
notă– Pentru fiecare temă din cele prezentate mai sus se alocă 3 ore rămânând la
dispoziţia profesorului 5-6 ore (în funcţie de structura anului şcolar) care pot fi
distribuite în funcţie de clasă tot temelor amintite. Aceste ore mai pot fi folosite
pentru realizarea unor concursuri, pe grupe de elevi din clase diferite, în care să
se folosească toate cunoştinţele cu care elevii au luat contact în timpul cursului.
97
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
98
CUPRINS
3. Probleme de ortografie.
clasa a V-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
4. Tehnici de redactare
clasa a V-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
5. Literatură universală
clasa a VI-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
6. Gramatică distractivă
clasa a VI-a … … … … … … … … … … … … … … ... … … … … …
7. Stilistică
clasa a VII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
9. Genuri şi specii
clasa a VIII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
99
100