Curs de Limba Latina

www.cartiaz.
ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Isabela Panainte
Curs de limba latină
I notiţe de curs
I. Introducere
1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana,
etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele
raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire,
flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare.
Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a
întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord
est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat
şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la
Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la
Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar
limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască
prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna. Limba româna
păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din
lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul
ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească
de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze
ştiinţifice.
II. Fonetica
1. Alfabetul, scrierea si pronunţia
Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X,
Y, Z. Este împrumutat de la greci.
Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis.
Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se
pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură
literă: V (majusculă) şi u(minusculă).
Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”.
Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero,
gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost
adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune,
etc.
2. Cantitatea vocalelor
Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată
vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut
antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr,
mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt)
înseamnă popor.
3. Cantitatea silabelor
În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.
1
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Silabele lungi pot fi:

- lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater
- lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra
Silabele scurte pot fi:
- scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere
- scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio.
4. Accentul
Nu era marcat în limba latină prin semne grafice.
Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe
silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe:
a. silaba penultimă, dacă este lungă
b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.
III. Morfologia
1 Substantivul
Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară.
Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt
furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are
terminaţii specifice pentru N şi G.
Declinarea I: N: a, G: a
Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i
Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is
Declinarea IV: N: us, G: us
Declinarea V: N: es, G: ei
1.1 Declinarea I (Temele in –a)
Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine.
Există şi câteva substantive masculine care sunt:
- nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc.
- nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.
Singular
Cazul Desinenţele Modul de formare
N.V zero Aqua
Ac. -m aqua-m>aquam
G. -i *aqua-i>*aquai>aquae
D. -i *aqua-i>*aquai>aquae
Abl. –d care cade si se lungeste *toga-d>togad>togā
compensatoriu finala temei
Plural
Cazul Desinentele Modul de formare
N.V. -i *aqua-i>*aquai>aquae
A. -*ns>s *aqua-ns>aquas
G. -*som>rum *aqua-som>aquarum
2
D. -is aqua-is>aquis
Abl. -is aqua-is>aquis
1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater
familias (mama de familie).
2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a
le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus
(fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor).
3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe;
ex.: Romai>Romae
4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)
ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc.
Declinarea II (substantivele in –o/e):
Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive

feminine
Singular
Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările fonetice

N. bonus amicus desinenţa –s:
amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agro-
s>agrs>agr>ager
V. bone amice; puer, ager Forma în –e, numai pentru subst. în -us
A. bonum amicum, puerum, Desinenţa –m:
agrum amico-m>amicum
G. boni amici Desinenţa –i:
amico-i>amici
D. bono amico, puero, agro Desinenţa –i:
amico-i>amico
Abl. bono amico, puero, agro Desinenţa –d:
amico-d>amico
Plural
Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările fonetice

N.V. boni amici, pueri, agri Desinenţa –i:
amico-i>amici
G. bonorum amicorum; Desinenţa –som:
puerorum, agrorum amico- som >amicorum
A. bonos amicos, pueros, Desinenţa –ns:
agros amico-ns>amicos
3
D. bonis amicis, pueris, agris Desinenţa –is:

Abl. amico-is>amiceis>amicis
Declinarea a II-a neutră
Cazul Singular Desinenţe şi modificări fonetice

Plural Singular Plural
N.V. bonum bona -m -a ( desinenţă de colectiv)

A.
G. boni bonorum -i -som>orum
D. Bono bonis -i -is
Abl.
Declinarea a III-a (temele în –i):

Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în
două mari grupe:
-teme consonantice
-teme vocalice, terminate în –i
La genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv.
Finala temei N sg G sg G pl Tema

subtantivului
dentală miles militis milit-um milit-
nazală homo hominis homin-um homin-
vocală civis civis civi-um civi-
etc.
Desinenţe cazuale
Nr. Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ Ablativ
Singular zero sau s zero sau -em -is -i -e
Plural -es -es -um -ibus
-a -a
Declinarea a IV-a (temele în –u)

Cuprinde substantive majoritatea masculine, câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu
are adjective.
Singular
4
Cazul Masculin Feminin Neutru Desinenţe

N. V. fructus manus cornu m, f. –s
neutre: zero
A. fructum manum cornu m. f. –m
neutre: zero
G. fructus manus cornus -s
D. fructui manui şi manu cornu -i
Abl. fructu manu cornu -d:
*fructud>fructu
Plural
Cazul Masculin Feminin Neutre Desinenţe
N. V. fructus manus cornua m.f.: es>-s
neutre:-a
A. fructus manus cornua m. f. –ns>-s
neutre: -a
G. fructum manuum cornuum -um
D. fructibus manibus cornibus -bus
Abl.
Declinarea a V-a (temele în -e)

Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a
IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi
masculin şi feminin.
Cazul Singular Desinenţe Plural Desinenţe
N. V. dies -s dies -es
A. diem -m dies -*ns>s
G. diei -i dierum -rum
D. diei -i diebus -bus
Abl. die *-d diebus -bus
2. Adjectivul
Adjectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive.
2.1. Clasificarea adjectivelor:

Clasa Tema Declinarea Numărul Exemple
adejectivului terminaţiilor
I în –o (m., n.) a II-a 3 bonus, -a, -um
-a (f.) I -us, -a, -um pulcher, -ra, -rum
-er, -a, -um liber, -era, -erum
5
a II-a în -i a III-a a/3 campester

er, is, e
b/2: is, e fortis, -e
c/1 audax, cis
a III- în consoană a III-a 1 vetus, -eris
a inops, -pis
2.2 Comparaţia adjectivelor
În limba latină există, la fel ca şi în limba română:

- pozitivul: gradul normal al adjectivelor
- comparativul indică un lucru superior celuilalt
- superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termen
de comparaţie
Formarea comparativului
Pozitiv Comparativul
Nominativul Genitivul Ablativ Nominativ şi Genitiv
clarus, singular singular singular Acuzativ plural
-us, um m. f. singular
clarior clarioris clariore m. f.
n. clarius clariores clariorum
n. clariora
niger, m.f.nigrior nigrioris nigriore m.f. nigriores nigriorum
-gra, n. nigrius n. nigriora
grum
fortis, -e m. f. fortioris fortiore m.f. fortiores fortiorum
fortior n. fortiora
n. fortius
audax, m.f. audacior audacioris audaciore m.f. audaciorum
-cis n. audacius audaciores
n. audaciora
Alte tipuri de formare a comparaţiei:

1.prin perifrază: ex. sobrius= cumpătat(grad pozitiv), magis sobrius=mai cumopătat
(comparativ)
2. neregulată: prin forme total diferite de gradul pozitiv
grad pozitiv grad comparativ
6
bonus=bun melior, melius

malus= rău peior, peius
magnus=mare maior, maius
parvus=mic minor, minus
Superlativul
I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele:

1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv)
-clarissimus, a , um (superlativul)
2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul)
3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) – difficillimus, a, um(superlativul)
II. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit
III. există şi adjective cu superlativ neregulat
grad pozitiv grad superlativ

bonus=bun optimus, a, um
malus= rău pessimus, a, um
magnus=mare maximus, a, um
parvus=mic minimus, a, um
3. Pronumele
Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea).

In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între
ele:
I. pronumele personal, reflexiv şi posesiv
II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât
3.1. pronumele personal

Caz Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
Singular Plural Singular Plural Singular si plural
N. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi -
Ac. me=pe nos=pe noi, ne te=pe vos=pe voi, vă, se, sese=pe sine, se, pe el,
mine, mă, tine, te v- pe ea, pe ei, pe ele,
m-
G. mei= de nostri=de noi tui=de vestri=de voi sui=de sine, de el, de ea,
mine nostrum=dintre tine vestrum=dintre de ei, de ele
noi voi
D. mihi, mi= nobis=noua, tibi=ţie, vobis=vouă, sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i,
mie, mi, ne, ni, pt. noi ti, iti, va, vi, pt. voi lor, le, li
imi, pentru pentru
7
mine tine
Abl. me=de(de nobis=de(de tibi= vobis=de(de se (sese)=de (de la) sine,
la) mine, la) noi, etc. de(de la) la) voi de el, de ea, de ei, de ele
etc. nobiscum= cu tine vobiscum=cu
mecum=cu noi tecum= voi
mine cu tine
V. tu! vos!
În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume
reflexiv pentru persoana I si a II-a.
Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, daca se refera la subiect,
sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva.
Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, ex. me
defendo= eu mă apăr.
Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu
are gen.
Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are
chiar doua forme de genitiv:
1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi
2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.
Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic:
mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.
Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet.
Pronumele reflexiv:
Nu are nominativ, are aceleaşi forme pentru singular şi plural
Persoana a III-a
Singular si plural
-
se, sese=pe sine, se,
pe el, pe ea, pe ei, pe
ele,
sui=de sine, de el,
de ea, de ei, de ele
sibi=sieşi, lui, ii, i,
ei, ii, i, lor, le, li
se (sese)=de (de la)
sine, de el, de ea, de
ei, de ele
Pronumele posesiv:
Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele
trei genuri:
8
Număr Obiectul posedat aparţine

Persoanei I Persoanei a II-a Persoana a III-a
singular meus, -a, -um tuus, -a, -um suus, -a, -um
plural noster, -tra, -trum vester,-tra, -trum
Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-
a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.
În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles.
II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele
caracteristici:
1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis
2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar
şi în –m: ipsum)
3. există două desinenţe comune pentru toate genurile:
a. G singular: ius
b. D singular: i
Pronumele demonstrativ:
Pronumele Sensul pronumelui Persoana la care se referă
hic, haec, hoc= acesta indică fiinţele şi lucrurile persoana I
apropiate sau care aparţin
persoanei care vorbeşte
iste, ista, istud= acela indică fiinţele şi lucrurile persoana a II-a
apropiate sau care aparţin
persoanei cu care se vorbeşte
ille, illa, illud= acela indică lucruri, fiinţe depărtate persoana a III-a
is, ea, id= acesta, acela antecedentul pronumelui toate persoanele
relativ: is... qui= cel... care
idem, eadem, idem= acelaşi pronume de identitate toate persoanele
ipse, ipsa, ipsum= însuşi pronume de întărire
Pronumele hic,haec, hoc

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. hic haec hoc hi hae haec
Ac. Hunc hanc hoc hos has haec
G. huius huius huius horum harum horum
D. huic huic huis his his his
Abl. Hoc hac hoc his his his
Pronumele iste, ista, istud

Singular Plural
9
N. iste ista istud isti istae ista

Ac. Istum istam istud istos istas ista
G. istius istius istius istorum istarum istorum
D. isti isti isti istis istis istis
Abl. Isto ista isto istis istis istis
Pronumele ille, illa, illud

Singular Plural
N. ille illa illud illi illae illa
Ac. Illum illam illud illos illas illa
G. illius illius illius illorum illarum illorum
D. illi illi illi illis illis illis
Abl. Illo illa illo illis illis illis
Pronumele is, ea, id

Singular Plural
N. is ea id ei, ii eae ea
Ac. Eum eam id eos eas ea
G. eius eius eius eorum earum eorum
D. ei ei ei eis eis eis
Abl. Eo ea eo eis eis eis
Pronumele idem, eadem, idem

Singular Plural
N. idem eadem idem iidem eadem eadem
Ac. Eundem eadem idem eosdem easdem eadem
G. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem
D. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdem
Abl. Eodem eadem eodem eisdem eisdem eisdem
Pronumele ipse, ipsa, ipsum

Singular Plural
N. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
Ac. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
G. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
1
D. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis

Abl. Eo ea eo ipsis ipsis ipsis
Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:

Hic canis= acest câine de lângă mine
Iste locus= acest loc unde stai tu
Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul)
Ille homo= acel om de lângă el
Ipse homo= omul însuşi
Pronumele relativ
Singular Plural
N. qui quae quod qui quae quae
Ac. Quem quam quod quos quas quae
G cuius cuius cuius quorum quarum quorum
D. cui cui cui quibus quibus quibus
Abl. Quo qua quo quibus quibus quibus
Pronumele interogativ
Singular Plural
N. quis quis quid qui quae quae
Ac. Quem quam quod quos quas quae
G cuius cuius cuius quorum quarum quorum
D. cui cui cui quibus quibus quibus
Abl. Quo qua quo quibus quibus quibus
Pronumele nehotărâte
a. compuse
Pronumele Sensul Genitivul sg.
M. F. N.
quis quae quid cineva, ceva cuius
aliquis aliqua aliquid cineva, ceva alicuius
quidam quaedam quiddam un oarecare cuiusdam
quispiam quaepiam quidpiam un oarecare cuiuspiam
quisquam - quidquam un oarecare cuiusquam
quisque quaeque quodque fiecare cuiusque
unusquisque unaquaeque unumquidque fiecare unuscuiusque
1
quivis quaevis quidvis oricare (vrei) cuiusvis

quilibet quaelibet quidlibet oricare (îţi place) cuiuslibet
quicumque quaecumque quodcumque oricare ciuscumque
b. cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele adjectival Sensul Genitivul singular Dativul singular
unus, a, um unul singur unius uni
ullus, a, um vreunul ullius ulli
nullus, a, um nici unul nullius nulli
uter, tra, trum unul din doi utrius utri
neuter, tra, trum nici unul din doi neutrius neutri
alter, era, erum celălalt din doi alterius alteri
alius, a, ud altul alius alii
solus, a, um singur solius soli
totus, a, um tot, întreg totius toti
c. negative
nomo= nimeni
nihil=nimic
4. Verbul
Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent

sau perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect
Sufixele (indică modul şi timpul)
Desinenţele verbului (indică diateza, persoana şi numărul):
numărul persoana Diateza Diateza Indicativ Imperativ

activa pasiva
(toate (timpurile Perfect
timpurile din prezent) activ
in afara
de
perfect)
prezent viitor
activ pasiv activ pasiv
singular I -o/m -or/-r -i - - - -
II -s -re/ris -isti zero -re -to -tor
III -t -tur -it - - -to -tor
1
plural I -mus -mur -imus - - - -

II -tis -mini -istis -te -mini -to
III -nt -ntur -erunt - - -nto -ntor
Indicativ:
Timpuri derivate din tema prezentului:
Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt
Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt
Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt
- conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt
Timpuri derivate din tema perfectului:

Indicativul perfect: tema perf + sufix 0 + desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere)
Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix –era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt
Viitor anterior: tema perfect + sufix –eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt
Conjunctiv:
Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt
(sa iubesc) - conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
(as iubi)

Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
(sa fi iubit)
Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
(as fi iubit)
Modul imperativ:
1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti
(ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite;
lege, legite; conj IV: audi, audite)
2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti..
(ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto
conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl)
conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl)
conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)
Formele nominale derivate din tema prezentului:
1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc

(conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire)
1
2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste

-este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza)
(conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis,
toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i
daca este considerat adjectiv, in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind
absent)
3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ...

Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca
substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a):
G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind);
n-are N: completat de infinitiv
4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um

Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa:
ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta:
amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)
Formele nominale derivate din tema perfectului:

Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit
(ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse)
Substantivul verbal in –tu-(supinul)

Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in –u o
declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri:
Ac. amatum
D. amatui
Abl. amatu
Acuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i
casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu
scopul.
Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui
facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea)
Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie.
Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaţa)
Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme
cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate
este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv.
Infinitivul viitor pasiv:
Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire:
rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius
Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau
cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat)
Adjectivul verbal in –turus:
Adjectivul verbal in –turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ,
iar forma in –turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ.
1
Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi

Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi
Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagma
colorata modal: facturus sum= doresc, am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă)
Adjectivul verbal in –to-:
Sufixul –to- de data indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indo-
europene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibil
Sufixul –to- se ataseaza direct la radical
Participiul perfect pasiv:
În latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva:
barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc.
Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care
exprima dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală
sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit
Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş
Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe
cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi:
Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto
participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis
Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi
habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.
Diateza pasivă
I Introducere
Timpurile si modurile diatezei pasive sunt:
1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleaşi ca si la desinenţa
activa, ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive
2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul
perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi)
3. desinenţele verbale pentru diateza pasiva sunt:
1
numărul persoana Diateza pasiva Imperativ

(timpurile
din prezent)
prezent viitor
singular I -or/-r - -
II -re/ris -re -tor
III -tur - -tor
plural I -mur - -
II -mini -mini
III -ntur - -ntor
II. Modul de formare al timpurilor si modurilor:

1. Indicativul
a. timpuri derivate din tema prezentului:
Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt
iubit)
Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad.
eram iubit)
Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini,
-ntur
(Trad. voi fi iubit) - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini,
-ntur
b. timpuri derivate din tema perfectului:

Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es,
est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit)
Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect:
eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit)
Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit,
erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit)
2. Conjunctivul
Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur
(Trad. sa fiu iubit) - conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur
Conjunctiv imperf:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur
(Trad. as fi iubit)
1
Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent:

sim, sis, sit, simus, sitis, sint
(Trad sa fi fost iubit)
Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv
imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent
(Trad as fi fost iubit)
3. Imperativul:
Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -re -pers II sg (traducere: fii iubit)
-mini -pers. II pl (traducere: fiti
iubiţi)
Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit)
-tor-pers III sg (traducere: sa
fie iubit)
-ntor -pers III pl (traducere: sa
fie iubiţi)
nu exista la diateza pasivă
Formele nominale
4. Infinitivul
Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit)
Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit)

Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al
verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit)
5. Participiul
nu exista la diateza pasiva

Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to, este alcatuit din radical + sufixul –to
(Traducere: care a fost iubit)
Sufixul –to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul –
to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc.
Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii, cu flexiune o/e pt masculin şi
neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul
substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta:
amatum= iubit
1
Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş

Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe
cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi:
Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto
participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis
Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi
habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.
6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie
iubit, -a, care se cuvine iubit)
Este un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declina ca adjectivele de prima
clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaţia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine
cu timpul participiul viitor.
Observatii asupra diatezei pasive:

1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul suferă acţiunea):
ex.: mitteris= tu eşti trimis
2. diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm
3. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice
Verbele deponente:
Exista in limba latina unele verbe care, deşi se conjugă numai la diateza pasivă, au doar sens
activ. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive, în afară de infinitivul viitor
pasiv, care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă:
1. infinitivul viitor
2. gerunziul
3. participiul prezent si viitor
4. supinul.
Verbele semideponente:
Există şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza
activă, iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe
jumătate deponente). Aceste verbe sunt:
1. Audeo, audere, ausus sum= a îndrăzni
2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura
3. Soleo, solere, solitus sum= a obişnui
4. Fido, fidere, fisus sum= a se increde
5. Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre
6. Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde
Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente şi
semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active
corespunzătoare.
Verbele neregulate
1
Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini
diferite. Verbele neregulate sunt:
1. sum , esse, fui= a fi refero, referre, retuli, relatum= a duce înapoi, a
compusii lui sum, esse, fui: raporta, a aduce la cunoştinţa
absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub,
adsum, adesse, adfui= a fi de fata a suferi
desum, deesse, defui= a lipsi transfero, transferre, transtuli, translatum= a
obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama transporta, a purta peste
praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte 4. eo, ire, ivi (ii), itum = a merge
possum, posse, potui= a putea compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum:
prosum, prodesse, profui= a fi de folos abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca
adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a
2. volo, velle, volui= a vrea vizita
compusii lui volo, velle, volui: circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a
nolo, nolle, nolui= a nu vrea merge in jur
malo, malle, malui= a prefera exeo, exire, exivi (ii), exitum = a ieşi
3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a suporta ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra
compusii lui fero, ferre, tuli, latum: pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri
affero, afferre,attuli, allatum= a aduce praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a
aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica trece peste, a trece pe lângă
confero, conferre, contuli, collatum= a aduna prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta
defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se înapoia
denunţa transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece
difero, diferre, distuli, dilatum= a amâna, a se dincolo, a traversa
deosebi, a despărţi quaeo, quire, quivi, quitum= a putea
effero, efferre, extuli, illatum= a scoate nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea
infero, inferre, intuli, illatum= a duce veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din
offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune venum-eo)= a fi vandut,
in faţă ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in
praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce jur- se conjuga regulat
înainte, a duce înainte, a prefera 5. edo, edere, edi, esum= a mânca
6. fio, fieri, factus sum= a deveni
Conjugarea lor:
1. sum , esse, fui= a fi
Verbul „esse” este cel mai neregulat din limba latina.
Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu
1
Prezent sum =sunt sim=să fiu es fii! esse

T es sis este fiţi! a fi
E est sit
M sumus simus
A estis sitis
sunt sint
P Imperfect eram essem
R eram (forem)
E eras aş fi
Z erat esses (fores)
E eramus esset (foret)
N eratis essemus
T erant essetis
U essent (forent)
L Viitorul ero esto fore } futurus care va fi
U voi fi sa fii! futurum} futura
I eris esto futuram} futurum
erit sa fie! futurum}
erimus estote futuros }
eritis sa fiti! futuras}
erunt sunto futura }
sa fie! esse
ca va fi
ca vor fi
Perfectul fui am fost fuerim sa fi fost fuisse a fi

T fuisti fueris fost
E fuit fuerit ca a fost
M fuimus fuerimus ca au fost
A fuistis fueritis
fuerunt fuerint
P
E Mai mult fueram fusesem fuissem as fi fost
R ca fueras fuisses
F perfectul fuerat fuisset
E fueramus fuissemus
C fueratis fuissetis
T fuerant fuissent
U Viitor fuero voi fi fost
L anterior fueris
U fuerit
I fuerimus
fueritis
fuerint
2

Prezent fer o fer a m fer ferre ferens
T fer s fer a s du! a duce ferentis
E fer t fer a t ferte care duce,
M fer i mus fer a mus duceţi! ducand
A fer tis fer a tis
fer u nt fer a nt
P (duc) (sa duc)
R Imperfect fer e ba m fer re m
E fer e ba s fer re s
Z fer e ba t fer re t
E fer e ba mus fer re mus
N fer e ba tis fer re tis
T fer e ba nt fer re nt
U (duceam) (aş duce)
L Viitorul fer a m ferto laturum, am, laturus
U fer e s sa duci! um esse latura
I fer e t ferto ca va duce laturum
fer e mus sa duca! laturos, as, a care va
fer e tis fertote esse duce
fer e nt sa duceţi! ca vor duce
(voi duce) ferunto
sa ducă!
Perfectul tul i tul erim tul isse Supin
T tul isti sa fi iubit latum
E tul it tul eris a fi dus latu
M tul imus tul erit ca a dus pentru a
A tul istis tul erimus duce
tul erunt tul eritis de dus
P (am dus) tul erint
E Mai mult tul eram tul issem
R ca tul eras tul isses
F perfectul tul erat tul isset
E tul eramus tul issemus
C tul eratis tul issetis
T tul erant tul issent
U (dusesem) ( as fi iubit)
L Viitor tul ero
U anterior tul eris
I tul erit
tul erimus
tul eritis
tul erint
(voi fi dus)
2
II. tabele gramaticale

TABELE GRAMATICALE
Substantivul
Declinarea I Declinarea II
Caz Singular Plural Masculin Neutru
Singular Plural Singular Plural
N. aqua aquae dominus domini scutum scuta
Ac. aquam aquas dominum dominos scutum scuta
G. aquae aquarum domini dominorum scuti scutorum
D. aquae aquis domino dominis scuto scutis
Abl. aqua aquis domino dominis scuto scutis
Declinarea III
Caz Imparisilabica Parisilabica
Masculin Neutru Feminin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N. consul consules nomen nomina avis aves mare maria
Ac. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria
G. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium
D. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus
Abl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus
Caz Declinarea a IV Declinarea V

Masculin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N sensus sensus genu genua dies dies
Ac. sensum sensus genu genua diem dies
G. sensus sensuum genus genuum dies dierum
D. sensui sensibus genu(i) genibus diei diebus
Abl. sensu sensibus genu genibus die diebus
2
Verbul
Conjugarea I Diateza activă
Prezent am o am e m ama amare amans
T iubesc să iubesc iubeşte! a iubi amantis
E ama s am e s amate care
M ama t am e t iubiţi! iubeste,
A ama mus am e mus iubind
ama tis am e tis
P ama nt am e nt
R Imperfect ama ba m ama re m
E iubeam aş iubi
Z ama ba s ama re s
E ama ba t ama re t
N ama ba mus ama re mus
T ama ba tis ama re tis
U ama ba nt ama re nt
L Viitorul ama b o amato amaturum, am, amaturus
U voi iubi sa iubesti! um esse amatura
I ama b i s amato ca va iubi amaturum
ama b i t sa iubeşti! amaturos, as, a care va
ama b i mus amatote esse iubi
ama b i tis sa iubiţi! ca vor iubi
ama b unt amanto
sa iubească!
Perfectul amav i amav erim amavisse Supin
T am iubit sa fi iubit amatum
E amav isti amav eris a fi iubit amatu
M amav it amav erit ca a iubit pentru a iubi
A amav imus amav erimus de iubit
amav istis amav eritis
P amav erunt amav erint
E Mai mult amav eram amav issem
R ca iubisem as fi iubit
F perfectul amav eras amav isses
E amav erat amav isset
C amav eramus amav issemus
T amav eratis amav issetis Gerunziu
amav erant amav issent
2
U Viitor amav ero G. amandi = de a iubi

L anterior voi fi iubit D. amando = spre a iubi
U amav eris Ac. (ad) amandum = pentru a iubi
I amav erit Abl. amando = iubind
amav erimus
amav eritis
amav erint
Conjugarea I Diateza pasivă

Prezent am or =sunt iubit am e r=să fiu iubit amare amari
T ama ris am e ris fii iubit! a fi iubit
E ama tur am e tur ama mini
M ama mur am e mur fiţi iubiţi!
A ama mini am e mini
ama ntur am e ntur
P Imperfect ama ba r ama re r
R eram iubit aş fi iubit
E ama ba ris ama re ris
Z ama ba tur ama re tur
E ama ba mur ama re mur
N ama ba mini ama re mini
T ama ba ntur ama re ntur
U Viitorul ama b or amator amatum iri Adjectiv
L voi fi iubit sa fii iubit! că va fi verbal
U ama b e ris amator iubit amandus, a ,
I ama b i tur sa fie iubit! um
ama b i mur amantor care va fi
ama b i mini sa fie iubiţi! iubit, care
ama b untur trebuie iubit
Perfectul amatus, -a , um amatus, -a , um amatum, -am, amatus
T sum sim um esse amata
E es sis că a fost iubit amatum
M est sit iubit, iubită
A amati, -ae , -a amati, -ae, a amatos, -as, a
sumus simus esse
P estis sitis că au fost
sunt sint iubiţi
2
E Mai mult amatus, -a , um amatus, -a , um

R ca eram essem
F perfectul eras esses
E erat esset
C amati, ae, a amati, ae, a
T eramus essemus
U eratis essetis
L erant essent
U Viitor amatus, -a , um
I anterior ero
eris
erit
amati, ae, a
erimus
eritis
erunt
Conjugarea a II-a Diateza activă

Prezent move o move a m move move re move ns
T mişc să mişc mişcă! a mişca move ntis
E move s move a s move te care
M move t move a t mişcaţi! mişcă,
A move mus move a mus mişcând
move tis move a tis
P move nt move a nt
R Imperfect move ba m move re m
E mişcam aş mişca
Z move ba s move re s
E move ba t move re t
N move ba mus move re mus
T move ba tis move re tis
U move ba nt move re nt
L Viitorul move b o moveto moturum, am, moturus
U voi mişca sa mişti! um esse motura
I move b i s moveto că va mişca moturum
move b i t sa mişti! moturos, as, a care va
move b i mus movetote esse mişca
move b i tis sa mişti! că vor mişca
move b unt movento
sa mişte!
2
Perfectul mov i mov erim movisse Supin

T am mişcat să fi mişcat
E mov isti mov eris a fi mişcat motum
motu
M mov it mov erit că a mişcat pentru a
A mov imus mov erimus mişca
mov istis mov eritis de mişcat
P mov erunt mov erint
E Mai mult mov eram mov issem
R ca mişcasem aş fi mişcat
F perfectul mov eras mov isses
E mov erat mov isset
C mov eramus mov issemus
T mov eratis mov issetis Gerunziu
U mov erant mov issent
L Viitor mov ero G. movendi = de a mişca
U anterior voi fi mişcat D. movendo = spre a mişca
I mov eris Ac. (ad) movendum = pentru a mişca
mov erit Abl. movendo = mişcând
mov erimus
mov eritis
mov erint
Conjugarea a II-a Diateza pasivă

Prezent move or = sunt mişcat move ar = să fiu mişcat move re move ri
T move ris move a ris fii a fi
E move tur move a tur mişcat! mişcat
M move mur move a mur move mini
A move mini move a mini fiţi
move ntur move a ntur mişcaţi!
P Imperfect move bar= eram mişcat move re r =aş fi mişcat
R move ba ris move re ris
E move ba tur move re tur
Z move ba mur move re mur
E move ba mini move re mini
N move ba ntur move re ntur
T Viitorul move b or movetor motum iri adjectiv
U voi fi mişcat sa fii mişcat! că va fi mişcat verbal
L move b e ris movetor movendus, a
U move b i tur sa fie mişcat! um
I move b i mur moventor care va fi
move b i mini sa fie mişcaţi! mişcat
move b untur
2
Perfectul motus, a, um motus, a, um motum, am, motus

T sum erim um esse mota
E es eris motos, as, a motum
M est erit esse mişcat
A moti, ae, a moti, ae, a a fi mişcat mişcată
sumus erimus că a mişcat
P estis eritis
E sunt erint
R Mai mult motus, a, um motus, a, um
F ca eram essem
E perfectul eras esses
C erat esset
T moti, ae, a moti, ae, a
U eramus essemus
L eratis essetis
U erant essent
I Viitor motus, a, um
anterior ero
eris
erit
moti, ae, a
erimus
eritis
erunt
Conjugarea a III-a consonantică Diateza activă

Prezent vinc o = înving vinc a m=să înving vinc e vinc e re vinc e ns
T vinc i s vinc a s învinge! a învinge vinc e ntis
E vinc i t vinc a t vinc i te care
M vinc i mus vinc a mus învingeţi învinge,
A vinc i tis vinc a tis ! învingând
vinc unt vinc a nt
P Imperfect vinc eba m vince re m
R învingeam aş învinge
E vinc eba s vince re s
Z vinc eba t vince re t
E vinc eba mus vince re mus
N vinc eba tis vince re tis
vinc eba nt vince re nt
2
T Viitorul vinc a m vincito victurum, am, victurus

U voi învinge să învingi! um esse victura
L vinc e s vincito că va victurum
U vinc e t să învingă! învinge care va
I vinc e mus vincitote victuros, as, a învinge
vinc e tis să învingeţi! esse
vinc e nt vincinto că vor
să învingă! învinge
Perfectul vic i vic erim vicisse Supin
T am învins să fi învins victum
E vic isti vic eris a fi învins victu
M vic it vic erit că a învins pentru a
A vic imus vic erimus învinge
vic istis vic eritis de învins
P vic erunt vic erint
E Mai mult vic eram vic issem
R ca învinsesem aş fi învins
F perfectul vic eras vic isses
E vic erat vic isset
C vic eramus vic issemus
T vic eratis vic issetis Gerunziu
U vic erant vic issent
L Viitor vic ero G. vincendi = de a învinge
U anterior voi fi învins D. vincendo = spre a învinge
I vic eris Ac. (ad) vincendum = pentru a învinge
vic erit Abl. vincendo = învingând
vic erimus
vic eritis
vic erint
Conjugarea a III-a consonantică Diateza pasivă

Prezent vinc or = sunt învins vinc ar=să fiu învins vinc ere vinc i vinc e ns
T vinc e ris vinc a ris fii învins! a fi învins vinc e ntis
E vinc i tur vinc a tur vinc i mini! care
M vinc i mur vinc a mur fiţi învinge,
A vinc i mini vinc a mini învinşi! învingând
vinc untur vinc a ntur
2
Imperfect vinc eba r vince re r

P eram învins aş fi învins
R vinc eba ris vince re ris
E vinc eba tur vince re tur
Z vinc eba mur vince re mur
E vinc eba mini vince re mini
N vinc eba ntur vince re ntur
T Viitorul vinc a r vincitor ! victurum iri adjectiv
U voi fi învins să fii învins! că va fi verbal
L vinc e ris vincitor! învins vincendus, a,
U vinc e tur să fie învins! um
I vinc e mur vincuntor! care va fi
vinc e mini să fie învinşi! învins
vinc e ntur
Perfectul victus, a, um victus, a, um victum, am, victus
T sum sim um esse victa
E es sis că fost victum
M est sit învins învins,
A victi, ae, a victi, ae, a victos, as, e învinsă
sumus simus esse
E sunt sint învinşi
R Mai mult victus, a, um victus, a, um
F ca eram essem
C erat esset
T victi, ae, a victi, ae, a
U eramus essemus
L eratis essetis
U erant essent
I Viitor victus, a, um
anterior ero
eris
erit
victi, ae, a
erimus
eritis
erunt
Conjugarea a III-a vocalică Diateza activă

2
Prezent capi o = iau capi a m = să iau cap e cap e re capi e ns

T capi s capi a s ia! a lua capi e ntis
E capi t capi a t cap i te care ia,
M capi mus capi a mus luaţi! luând
A capi tis capi a tis
capi unt capi a nt
P Imperfect capi eba m cape re m
R luam aş lua
E capi eba s cape re s
Z capi eba t cape re t
E capi eba mus cape re mus
N capi eba tis cape re tis
T capi eba nt cape re nt
U Viitorul capi a m capito capturum, am, capturus
L voi lua să iei! um esse captura
U capi e s capito că va lua capturum
I capi e t să ia! capturos, as, a care va
capi e mus capitote esse lua
capi e tis să luaţi! că vor lua
capi e nt capiunto
să ia!
Perfectul cep i cep erim cepisse Supin
T am luat să fi luat captum
E cep isti cep eris a fi luat captu
M cep it cep erit că a luat pentru a lua
A cep imus cep erimus de luat
cep istis cep eritis
P cep erunt cep erint
E Mai mult cep eram cep issem
R ca luasem aş fi luat
F perfectul cep eras cep isses
E cep erat cep isset
C cep eramus cep issemus
T cep eratis cep issetis Gerunziu
U cep erant cep issent
L Viitor cep ero G. capiendi = de a lua
U anterior voi fi luat D. capiendo = spre a lua
I cep eris Ac. (ad) capiendum = pentru a lua
cep erit Abl. capiendo = luând
cep erimus
cep eritis
cep erint
Conjugarea a III-a vocalică Diateza pasivă

3
Prezent capi or = sunt luat capi ar = să fiu luat cap ere cap i
T capi ris capi a ris fii luat! a fi luat
E capi tur capi a tur cap i mini
M capi mur capi a mur fiţi luaţi!
A capi mini capi a mini
capi untur capi a ntur
P Imperfect capi ebar cape re r
R eram luat aş fi luat
E capi eba ris cape re ris
Z capi eba tur cape re tur
E capi eba mur cape re mur
N capi eba mini cape re mini
T capi eba ntur cape re ntur
U Viitorul capi ar capitor capturum iri adjectiv
L voi fi luat să fii luat! că va fi luat verbal
U capi e ris capitor capiendus,
I capi e tur să fie luat! a ,um
capi e mur capiuntor care va fi
capi e mini să fie luaţi! luat
capi e ntur
Perfectul captus, a um captus, a um captum, am, um captus,
T sum sim esse capta
E es sis că a fost luat captum
M est sit captos, as, a luat, luată
A capti, ae, a capti, ae, a esse
sumus simus că au fost luaţi
P estis sitis
E sunt sint
R Mai mult captus, a um captus, a um
F ca eram essem
C erat esset
T capti, ae, a capti, ae, a
U eramus essemus
L eratis essetis
U erant essent
I Viitor captus, a um
anterior ero
eris
erit
capti, ae, a
erimus
eritis
erunt
3
Conjugarea a IV-a Diateza activă

Prezent audi o =aud audi a m = să aud audi audi re audi e ns
T audi s audi a s auzi! a auzi audi e ntis
E audi t audi a t audi te care
M audi mus audi a mus auziţi! aude,
A audi tis audi a tis auzind
audi unt audi a nt
P Imperfect audi eba m audi re m
R auzeam aş auzi
E audi eba s audi re s
Z audi eba t audi re t
E audi eba mus audi re mus
N audi eba tis audi re tis
T audi eba nt audi re nt
U Viitorul audi a m audito auditurum, am, auditurus
L voi auzi să audă! um esse auditura
U audi e s audito că va auzi auditurum
I audi e t să audă! audituros, as, a care va
audi e mus auditote esse auzi
audi e tis să auziţi! că vor auzi
audi e nt audiunto
să audă!
Perfectul audiv i audiv erim audivisse Supin
T am auzit să fi auzit auditum
E audiv isti audiv eris a fi auzit auditu
M audiv it audiv erit că a auzit pentru a
A audiv imus audiv erimus auzi
audiv istis audiv eritis de auzit
P audiv erunt audiv erint
E Mai mult audiv eram audiv issem
R ca auzisem aş fi auzit
F perfectul audiv eras audiv isses
E audiv erat audiv isset
C audiv eramus audiv issemus
T audiv eratis audiv issetis Gerunziu
audiv erant audiv issent
3
U Viitor audiv ero G. audiendi = de a auzi

L anterior voi fi auzit D. audiendo = spre a auzi
U audiv eris Ac. (ad) audiendum = pentru a auzi
I audiv erit Abl. audiendo = auzind
audiv erimus
audiv eritis
audiv erint
Conjugarea a IV-a Diateza pasivă

Prezent audi or =sunt auzit audi a r = să fiu auzit audire! audi ri
T audi ris audi a ris fii auzit! a fi
E audi tur audi a tur audi mini! auzit
M audi mur audi a mur fiţi auziţi!
A audi mini audi a mini
audi untur audi a ntur
P Imperfect audi eba r=eram auzit audi re r = aş fi auzit
R audi eba ris audi re ris
E audi eba tur audi re tur
Z audi eba mur audi re mur
E audi eba mini audi re mini
N audi eba ntur audi re ntur
T Viitorul audi a r =voi fi auzit auditor auditum iri adjectiv
U audi e ris să fii auzit! că va fi verbal
L audi e tur auditor auzit audiendus,
U audi e mur să fie auzit! a , um
I audi e mini audiuntor care va fi
audi e ntur să fie auziţi! auzit
Perfectul auditus, a, um auditus, a, um auditum, am auditus
T sum sim ,um esse audita
E es sis că a fost auditum
M est sit auzit auzit
A auditi, ae, a auditi, ae, a auditos, as, auzită
sumus simus a esse
sunt sint auziţi
3
E Mai mult auditus, a, um auditus, a, um

R ca eram essem
F perfectul eras esses
E erat esset
C auditi, ae, a auditi, ae, a
T eramus essemus
U eratis essetis
L erant essent
U Viitor auditus, a, um
I anterior ero
eris
erit
auditi, ae, a
erimus
eritis
erunt
III. Aplicaţii
La substantiv:
Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman)

Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetăţean roman)
Civis Rimanus es? (eşti cetăţean roman?)
Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman)
Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius)

Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen)
Marci filius (fiul lui Marcus)
Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus)
Gaius Iulius Caesar + Aurelia
│
Gaius Iulius + Cornelia
Caesar
(imperator)
│
Iulia
3
Verificaţi afirmaţiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus:
1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost împărat).
2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul împăratului Gaius).
3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar).
4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama împăratului).
5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei).
6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei)
7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius).
8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei).
9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soţia lui Caesar si mama Iuliei)
Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soţia lui Caesar).
La adjectiv:
Traduceţi:
Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit.
Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru
met strigosum.
„ cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior?”
- „ quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus”.
Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11)
La verb:
A. Traduceţi:
1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui A.c.M.
2. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V
3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile
atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2)
4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta
tineretea, va desfata batrinetea (littera(I), la pl=literatura, scrisoare, adulescentia(I),
orno(I), senectus, utis, delecto(I)
5. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada
(graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II)
6. „Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus
thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria
satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc
non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes
promittebant. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“, dixit unus ex iis.
=copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi
recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre.
Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au
descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata.
Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei.
3
Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II),

praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II),
iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind,
cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III),
polliceor, eri, citus sum(a promite)
B. completaţi tabelele:
Esse Sum fui fuerunt erat erant

dicere Dico dixi dicebant
ducere Duco duxi ducebat
Castigare Castigo castigaverunt
Ponere pono posuerunt ponebant
Dare Do dederunt dabat
Habere habui habebant
Mittere misi
Videre vidi videbat
Venire venerunt veniebat
1.ducere ducit ducunt duxit duxerunt

2.amare amant amaverunt
3. audire audit
4. respondere responderunt
5. clamare clamavit clamaverunt
6. sentire sentiunt sensit
7. acciperre accipit accepit
8. ferre fert ferunt tulerunt
9. scire scit scivit
10. ponit posuit
C. Gasiţi intrusii si justificati-va raspunsul:

1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez, celel. pf, pers.III)
2. curo-curro-do-scio-filio(e abl, celel. vb)
3. misit-sensit-vici-capit-fuit(persI, perf., celel. III)
4. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D, subst, celel vb pf)
5. cura-homo-ministro (e N, celel. D-abl sg)
6. ducum-mundum-civem-curam (e G. pl de la dux, is, celel Ac. Sg)
7. miles-equites-hostes (e N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal
8. victorum-ministrorum-duci (G sg,celel G pl)
9. filii-generi-duci (e D sg, celel G sg.)
3
10. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. celel N pl)
D. Transformati dupa model:

1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl)
2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl)
3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl)
4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl)
1. (dat)/pl.dant
2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt
3. (dabit)/pl.dabunt
5. (dabat)/pl.dabant
1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt

2. accepit/pl. acceperunt
3. accipiet/accipient
4. accipiebat/accipiebant
Diateza pasivă
A. Traduceţi urmatorul text si analizati cuvintele subliniate:
Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium
luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis
suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio,
inspectante populo, animam efflavit. (Aullus –Gellius, Noctes Atticae, III, 15)
Vocabular: a observa, a privi

Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doilea Ibi= acolo
Anima, ae= suflet, suflu Stadium, ii = stadium, arena, intrecere
Atticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei) Iacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvarli
Pugil, pugilis= boxer Amplector, amplecti, plexus sum= a imbratisa,
Pancratistes= pancratis, atlet care lupta si boxeazaa cuprinde
Luctator, luctatoris=luptator Adulescens, ntis = adolescent
Olympia, ae= Olimpia (oras din Grecia) Ibidem=chiar acolo
Idem, eadem, idem=acelasi, aceeasi Efflo, are, avi, atum=a da afara sufland, a varsa,
Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la, Animam efflare= a-si da sufletul
3
4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur.

B. Transformati propozitiile dupa model si 5. Alexander Magnus epistolas matri legisse
traduceti-le: dicebatur.
Diagoras tres filios habuisse dicitur. 6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur.
Diagoras tres filios habuisse dicebatur 7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.
Diagoras tres filios habere dicebatur 8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.
9. Tullia cum matre epistolam Marci legere
dicebatur.
1. Capta urbe, domina servos appelllavisse 10. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse
dicebatur. dicitur.
2. Adulescens in stadio vicisse dicitur.
3. Adulescens in stadio vincere dicebatur.
IV. Teste grilă
Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta):
1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere
Dicebat Orare
1.prezent 1.infinitiv perfect
2.imperfect 2.conjuctiv imperfect
3.viitorul 3. infinitiv prezent
Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta):

2. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur
Dicens Timebat
1.participiu prezent 1. viitor, II, sg
2.gerunziu 2. imperfect II, sg
3.gerundiv 3. imperfect III, sg
Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta):
3
3. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario
meo
Veniebat Vindica
1.imperfect, pers III, pl 1.infinitiv prezent
2.imperfect, pers III, sg 2.indicativ prezent, pers III sg
3.viitor, pers III, sg 3. imperativ, prezent, pers II sg
Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta):
4. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor
Dixit Timeo
1.conj III, prezent, pers III, sg 1. conj II, prezent, pers I sg
2.conj III, perfect, pers III, sg 2. conj III, prezent, pers I sg
3.conj II, perfect, pers II sg 3. conj I, perfect, pers II pl
5. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me
Vindicabo Suggillet
1.prezent, pers III sg 1.viitor, pers III sg
2.imperfect, pers I sg 2.conjunctiv, pers III sg
3.viitor, pers I sg 3. prezent, pers II sg
1. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt
fiecare)
2. formati conjunctivul prezent, conj perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti (5 puncte
pt fiecare )
+10 puncte din oficiu
1. Alegeti varianta corecta:
In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus
erat Verbum
In principio
a) N sg, b) abl sg, c) D. sg
Erat
a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl
Deum
a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg
In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominum

vita
a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sg
lux
3
a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg.

hominum
a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl
Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt.

In tenebris
a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg
lucet
a) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl
2. Declinati subst. Vita, ae la G pl si Ac sg
A. Completaţi tabelul următor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte)
1.filia filiae fiica
2.Marcus Marcus
3.mater
4.soror
5. servi
6. amicus
7. fillii
8. curae grija
9. lupus
4
10. domini
B. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte C. Alegeţi varianta corecta: (fiecare are 2.50 pcte)
=10 pcte
1. Domina sine….. ad praetorem venit.
1. Marcus fratri salutem dicit. a. servi
2. Homo homini lupus est. b. sevis
3. Marci uxor Heluiae salutem dicit. c. servorum
4. Tulliae mater aquam bibit. 2. Servi…… in urbem ducunt.
5. Bis dat qui dat celeriter. a. dominorum
6. Bis vincit qui se vincit. b. dominos
7. Fortes fortuna adiuvat. c. dominis
8. Canis sine dentibus latrat. 3. Marcus Tullius Cicero cum… generum
9. Vasa inania plurimum sonant. vidit.
10. Frater filium videt et ad urbem a. filia(nominativ)
ducit. b. filia(ablativ)
c. filiam
4. Cicero…. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri
D. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti:

Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte
N. sg. G. sg. Ac. sg. traducere
ira magna manie mare
N. pl. G. pl. Abl. pl.
lupi avidi lupi lacomi
10 pcte oficiciu
•
1. Completaţi tabelul următor:

miles militis soldatul
filia
Marcus Marcus
homo
mater
soror
civis
servi
minister
4
fillii
curae grija
2. Gasiti formele care lipsesc si traduceti:

amare – a iubi amo – eu iubesc amant – ei iubesc
monere – a atrage atenţia moneo – eu atrag atenţia
vincere - vinco - - ei înving
audire - audiunt
dicere - - eu zic dicunt
docere – a invata (pe cineva)
ponere – a pune ponunt
clamare – a striga clamant
- a scrie scribo - scribunt
moveo – a mişca movent -
dare -
respondere - respondeo -
reddere - reddunt – ei restituie
- a înţelege intelligo intelligunt
sentire – a simţi, a percepe - eu simt, eu percep
tenent -
esse – a fi - eu sunt - ei sunt
mittere -
- a veni veniunt -
scire – a şti scio -
3. Completaţi tabelul după model:

esse –a fi sum est sunt
imperare – a porunci
docere – a invata (pe altul)
invenire – a gasi
dicere - dico
- a trimite mitto mittunt
4. Completaţi spatiile goale din tabelele următoare:
nominativ genitiv traducere acuzativ

leo leonis leu
lupus lupi lup
ignis ignis
cura curae grija
minister ministri servitor
4
frater
servi
hominis om
Tullia
vir viri barbat
nominativ genitiv traducere acuzativ dativ

urbs oras urbem urbi
iniuriae iniuriam iniuriae
amicus amici
centurio centurion centurionem
Romulus
civis cetatean civi
lapis piatra lapidem
epistolae
mater matris
gener ginere generum
5. Alegeţi varianta corecta:

1. Frater …..videt et ad urbem ducit.
a. filo
b. filii
c. filium
2. Servus vinum ….. bibit
a. dominus
b. dominum
c. domino
d. domini
3. Terentia …. Aquam dat.
a. Marco
b. Cicero
c. Tulliae
d. Heluia
e. Quinti
4. …. Pater et mater amant.
a. filia
b. filiae
c. filiam
5. Gaius Iulius Caesar….. uxorem ducit
a. Cornelia
b. Corneliam
c. Corneliae
6. Iulia Caesaris et Corneliae….. est
a. filia
4
b. filiam
c. filiae
7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, …..videt.
a. soror
b. sorori
c. sororis
d. sororem
8. Marcus Tullius Cicero…. celeriter respondet
a. filiam
b. filii
c. filium
9. Pater matri epistolam ….. legit
a. filio
b. filii
c. filium
10. Marcus ad….uxorem celeriter currit.
a. filio
b. patrem
c. fratris
6. Completaţi tabelele următoare si traduceţi după modelul oferit de prima linie:
esse sum fui eu am fost fuerunt

dicere dico dixi eu am zis dixerunt
ducere duco duxi
castigar castigo castigavi castigaverunt
curare curo curavi curaverunt
celare celavi eu am ascuns
dare do dederunt
habere habeo habui habuerunt
videre vidi
mittere misi eu am trimis
curere curro eu am alergat cucurrerunt
venire
ponere pono posuerunt
obsidere obsedi eu am asediat
procedere procedo eu am inaintat processerunt
detrahere detraho detraxi eu am tras jos, am
smuls
ducere ducit ducunt duxit duxerunt

amare amat amant amavit amaverunt
monere monet
vincere vincit
4
audire audit
capere capit
clamare clamavit clamaverunt
respondere responderunt
tenere tenuit
ponit posuit
scribunt scripserunt
scire scit scivit
procedere procedunt processerunt
sentire sentiunt sentit
accipere accipit accepit
ferre fert ferunt tulerunt
7. Alegeţi varianta corecta:

1. ….Caesar vidit.
a. hostis
b. hostes
c. hostium
2. Domina sine….. ad praetorem veniebat.
a. servi
b. sevis
c. servorum
3. Servi…… in urbem duxerunt.
a. dominorum
b. dominos
c. dominis
4. Cum centuriones aquam dant, ….. ira non considit.
a. milites
b. militum
c. milite
5. Marcus Tullius Cicero cum… generum videbat.
a. filia(nominativ)
b. filia(ablativ)
c. filiam
6. ….. imperatori vinum dederunt.
a. centurioni
b. ministri
c. eques
7. Cicero…. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri
8. Veste deposita, Alexander Magnus ad ……. cucurrit.
a. hostium
b. fluvium
4
c. aquarum
9. …….. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit.
a. lupis
b. hostis
c. ducis
d. lapidibus
10. Urbe capta, cives rem…… esse in angusto sciebant.
a. legatum
b. ducum
c. servos.
8. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi:
N. sg. G. sg. Ac. sg. traducere

ira magna manie mare
gens avida gentis avidae
civis Romanus
N. pl. G. pl. Abl. pl. traducere

lupi avidi lupi lacomi
fures captivi furibus captivis
castris relictis
itinera magna itinerum magnorum
Alegeţi varianta corectă:
(Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios
homo
a) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg
duos
a) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal
filios
a) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl
Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et
divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea)
Dixit
a) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl
Adulescentior
a) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl
Patri
4
a) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl
Da
a) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sg
Mihi
a) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sg
Contigit
a) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl
Divisit
a) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl
Substantiam
a) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl
2. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos:
Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego, are= a strange) omnibus
(omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem
longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose
I.Traduceţi:
Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio
accinctum vidisset, “quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?”
Macrobius, Saturnalii, II, 3
Vocabular:
Accingo, ere, Alligo, are, avi, atum= a Inquit= zice Statura, ae= statură,
accinxi, accinctum= lega Longus, a, um= lung înălţime
a înarma Exiguus, a, um= mic,
scund
II. identificaţi corect opoziţiile de mai jos şi traduceţi seriile verbale următoare:
Prima serie: A doua serie: A treia serie: A patra serie: A cincea serie:
1. relinquebat : 1. dabat: 1. viderat: visus 1.capitur: capta est 1. victi sunt:
relinquebatur dabatur erat 2. capiebatur: vincuntur
2. relinquerat: 2. cum daret: 2. videbat: captus erat 2. victi erant:
relinquebat cum daretur videbatur 3. cum caperetur: vicebantur
3. relinquerant: 3. dant: 3. cum videret: cum capta esset 3. cum victi
relicti erant dantur cum vidisset essent: cum
4. reliquit: 4. dederant: 4. cum vidissent: vincerentur
relinquitur datae errant cum visae essent
5. cum 5. dederunt: cum viderent:
relinquerent: cum dati sunt cum viderentur
relinquerentur 5. vidit: visus est
6. videt: videtur
relinquo, ĕre, liqui do, are, dedi, video, ēre, vidi, capio, ĕre, cepi, vinco, ĕre, vici,
4
lictum= a lăsa în datum= a da visum= a vedea captum= a apuca, victum= a învinge

urmă, a părăsi a prinde
III. Traduceţi:
Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno
dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in
Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est.
Vocabular:
adulescens, caedo, ere, cecidi, de+Abl.= în legătura cu, ex+Abl= din, în afara
ntis= caesum= a bate, a despre exanimo, are, avi, atum= a
adolescent cădea, a face să diu=mult timp ucide
affero, affere, cadă dolor, oris= durere gaudium, ii= bucurie
attuli, allatum= copia, ae=mare inopinatus, a, um= neaşteptat
a aduce cantitate, mors, mortis= moarte
apud+Ac. =la nuntius, ii= veste
opprimo, ere, post= după(+Ac) redeo, ire, ivi, itum= a se= dar
oppressi, pugna, ae= luptă reveni verus=adevărat
oppressum= a repente= deodată Urbs, is= Roma
copleşi, a
cuprinde
V. Proverbe şi maxime:
15. Paucos amicos rebus adversis probas.
1. Fortes fortuna adiuvat.(Cicero) Norocul 16. Abusus non tollit usum.
ii ajuta pe cei curajoşi. 17. Ad augusta per angusta.
2. Canis sine dentibus latrat.(Varro) Câinele 18. Bis dat qui dat celeriter.
fara dinţi latră. 19. Bis repetita placent.
3. Canis timidus vehementius latrat quam 20. Errare humanum est.
mordet.(Q. Curtius) Câinele fricos mai 21. Festina lente.
tare latră decât musca. 22. Fugit irreparabile tempus.
4. Donec eris felix, multos amicos 23. Homo homini lupus.
numerabis.(Ovidius) Câta vreme vei fi 24. Medice, cura te ipsum.
fericit, mulţi prieteni vei avea. 25. Labor omnia vincit improbus.
5. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia. 26. Ira furor brevis est.
(Syrus) Puţine lipsesc sărăciei, avariţiei 27. Memento, homo, quia pulvis e set in
toate ii lipsesc. pulverem reverteris.
6. Uno in saltu apros capiam duos.(Plautus) 28. Vulnerant omnes, ultima necat.
7. Fabricando fit faber. 29. Verba volant, scripta manent.
8. Naturam expelles furca, tamen usque 30. Ubi bene, ibi patria.
recurret. 31. Sapiens nihil affirmat quod non probet.
9. Vasa inania plurimum sonant. 32. Quot capita, tot sensus.
10. Furem fur cognoscit, lupum lupus. 33. Qui bene amat, bene castigat.
11. Nihil difficile amanti puto. 34. Parturiunt montes; nascetur ridiculus
12. Agnum lupo eripere mus.
13. Ubi est umbra, ibi est corpus. 35. Bis vincit qui se vincit.
14. Gutta cavat lapidem. 36. Cum tacent consentiunt.
4
37. Qui vos vincunt, aquam bibunt. 39. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione
38. Felix qui potuit rerum cognoscere voluntas
causas. 40. Ars longa, vita brevis.
A
Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste)
• Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent)
• Ad multos annos! (La multi ani!)
• Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta)
• Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul)
• Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra)
• Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a
trecut Rubiconul.
• Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta)
• Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor)
• Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte)
• Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)
• Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!)
• Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)
• Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)
• Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te saluta!)
• Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat)
• Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori)
• Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine)
• Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac)
• Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai valoroasa
decat cea mai mare avere)
• Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului)
• Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof)
• Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)
• Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius

• Cave canem (Pazeste-te de caine)
• Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare)
• Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor)
• Conditio sine qua non. (Conditia necesara)
• Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare)
• Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura)
• Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor)
4
• Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva puterii
mortii)
• Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?)
• Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)
• De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta)

• De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine)
• Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu).
• Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi)
• Doctus cum libro. (Savant cu cartea).
• Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)
• Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie)
Horatius.
• Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper)
• Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege)
• Dura necessitas. (Necesitate dura)
• E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe)

• Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti
ca sa mananci)
• Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt)
• Ergo bibamus! (Deci, sa bem!)
• Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a persevera [in
greseli] este diabolic)
• Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa
depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era
scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!)
• Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia)
• Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu)
• Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa)
• Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic)
• Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat)
• Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul)
• Experientia docet. (Experienta te invata)
5
• Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta)
• Festina lente! (Grabeste-te incet!)
• Fiat lux! (Sa se faca lumina!)
• Flagrante delicto. (In flagrant delict)
• Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris)
• Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)
• Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci)

• Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis
• Grosso modo (In linii mari)
• Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu prin
forta, ci prin cadere repetata)
• Habemus papam! (Avem papa!)

• Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor)
• Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul este
deja aici.))
• Hic et nunc. (Aici si acum)
• Hic et ubique (Aici si peste tot)
• Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de
demonstrat))
• Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine)
• Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om)
• Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel
• Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este strain)
• Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza)

• Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza)
• Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu
• Incredibile dictu. (Incredibil de zis)
• In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge)
• Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute)
• In vino veritas. (Adevarul este in vin)
• Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el)
• Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta)
• Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)
5
• Laborare est orare. (Lucrul este ruga)

• Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot)
• Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)
• Magister ludi (Invatatorul scolii)

• Manus manum lavat. (O mana spala pe alta)
• Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste)
• Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!)
• Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos)
• Modus vivendi (Mod de a trai)
• Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat)
• Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase)

• Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul)
• Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie)
• Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa)
• Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat)
• Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima)
• Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare)
• Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu)
• Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta)
• Nomen est omen. (Numele este omul)
• Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc)
• Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice)
• Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii)
• Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura)
• Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc)
• Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci omul
pe vesmant
• Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi.
Tot acolo era scris si "Est modus in rebus."
• Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie)
• Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina)
• Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula)
• Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)
• Obiter dicta (In treacat spuse)
5
• Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul)
• Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt,
faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei)
• Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu)
• Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice)
• Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta)
• Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna)
• Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)
• Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi)
• Pax vobiscum! (Pacea cu voi!)
• Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa
ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile))
• Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta)
• Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata)
• Pia mater (Mama iubitoare)
• Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul)
• Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada)
• Post cenam non stare sed mille passus meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o
mila).
• Post mortem. (Dupa moarte)
• Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta)
• Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau)
• Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata)
• Primum non nocere. (La inceput, nu dauna)
• Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie)
• Prosit (Sa fie de bine)
• Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are)
• Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori)
• Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord)
• Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti
tai respiratia la sfarsit)
• Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine)
• Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat)
• Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui
bou)
5
• Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul altuia)
• Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!)
• Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)
• Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii)

• Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)
• Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave este
necunoscuta)
• Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema)
• Semper idem. (Mereu acelasi)
• Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea
unui nou papa.
• Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea)
• Sine die (Fara termen precizat)
• Sine ira et studio. (Fara ura si partinire)
• Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine)
• Sine qua non. (Fara de care nu se poate)
• Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai)
• Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi)
• Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul)
• Sui generis. (In felul sau)
• Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)
• Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie, oase)
• Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele)
• Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)
• Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea)
• Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie)
• Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de fidelitate
zisa de sotii romani dupa casatorie)
• Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara)
• Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta)
• Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna)
5
• Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi)

• Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)
• Vae victis! (Vai de cei invinsi!)

• Vade mecum (Vino cu mine)
• Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar
• Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza)
• Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane)
• Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura)
• Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul)
• Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)
VI. Vocabular
VOCABULAR LATIN-ROMAN
A
a, ab prep. + abl = de, de la
C
civis, is = cetăţean
cognomen, inis n.+ = cognomen, porecla, supranume
F
filia, ae f. = fiică
filius, ii m. = fiu
I
imperator, oris m = conducător, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, impărat
M
mater, tris f. = mamă
N
nomen, ninis, n. = nume
P
praenomen, inis n.= prenume
R
Romanus, a, um (adj.) = roman
S
soror, oris f. =soră
U
uxor, oris, f. = soţie
5
1. dico, ere, dixi, dictum= a zice

autem = insa, dar
et= si
parabola, ae= parabola, pilda
ad=la+Ac
ille, illa, illud=acela(pron. demonstrativ)
quoniam=dupa ce, pt ca, despre
oportet=se cuvine
semper=intotdeauna
oro, orare, oravi,, oratum=a se ruga
non= nu
deficio, ere, feci, fectum= a renunta, a parasi, a inceta
2. iudex, iudicis= judecator
erat(de la a fi; sum, esse, fui)
quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cineva
civitas, tis=cetate, oras
quis, quae, quod= care
Deus, Dei= zeu
timeo, ere, ui=a se teme, a-i fi frica
homo, inis=om
vereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se rusina
3 viduva, ae= vaduva
venio, ire, veni, ventum= a veni
is, ea, id= acela, el
vindico, are, avi, atum= a pedepsi, razbuna, a face dreptate
adeversarius, ii= adversar, potrivnic, dusman
4. nole, nolle, nolui= a nu voi
per=timp de, in timpul,
multus(3)=mult
tempus, i=timp
post=dupa, dupa aceea, apoi,
intra=in, inauntru
se=sine, el
si=daca
nec=nici
revereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respecta
5.tamen=totusi
quia=pentru ca
molestus(3)=suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportat
mihi=pt mine, mie
hic, haec, hoc=aceasta
vindico(I)=a razbuna, a elibera, a scapa, a face dreptate
ne= ca sa nu
suggillo(I)= a defaima, a supara, a-si bate joc
5

Curs de Limba Latina

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs de Limba Latina

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Silabele lungi pot fi:

Declinarea II (substantivele in –o/e):

Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive

Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările fonetice

Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările fonetice

D. bonis amicis, pueris, agris Desinenţa –is:

Declinarea a II-a neutră

Cazul Singular Desinenţe şi modificări fonetice

N.V. bonum bona -m -a ( desinenţă de colectiv)

Declinarea a III-a (temele în –i):

Finala temei N sg G sg G pl Tema

Declinarea a IV-a (temele în –u)

Cazul Masculin Feminin Neutru Desinenţe

Declinarea a V-a (temele în -e)

2.1. Clasificarea adjectivelor:

a II-a în -i a III-a a/3 campester

2.2 Comparaţia adjectivelor

În limba latină există, la fel ca şi în limba română:

Alte tipuri de formare a comparaţiei:

bonus=bun melior, melius

I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele:

grad pozitiv grad superlativ

Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea).

3.1. pronumele personal

Număr Obiectul posedat aparţine

Pronumele hic,haec, hoc

Pronumele iste, ista, istud

N. iste ista istud isti istae ista

Pronumele ille, illa, illud

Pronumele is, ea, id

Pronumele idem, eadem, idem

Pronumele ipse, ipsa, ipsum

D. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:

quivis quaevis quidvis oricare (vrei) cuiusvis

b. cu formă şi valoare de adjectiv

Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent

numărul persoana Diateza Diateza Indicativ Imperativ

plural I -mus -mur -imus - - - -

Timpuri derivate din tema perfectului:

Timpuri derivate din tema prezentului:

Formele nominale derivate din tema prezentului:

1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc

2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste

3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ...

4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um

Formele nominale derivate din tema perfectului:

Substantivul verbal in –tu-(supinul)

Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi

numărul persoana Diateza pasiva Imperativ

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor:

b. timpuri derivate din tema perfectului:

b. timpuri derivate din tema perfectului:

Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent:

b. timpuri derivate din tema perfectului:

b. timpuri derivate din tema perfectului:

Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş

Observatii asupra diatezei pasive:

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Prezent sum =sunt sim=să fiu es fii! esse

Perfectul fui am fost fuerim sa fi fost fuisse a fi

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu