Professional Documents
Culture Documents
Având învedere:
Avizele Consiliului TehnicoŞtiinţific nr. 341/96;342/96; 343/96,
In temeiul H.G. nr.
456/1994privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului,
In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului
nr. 591/1996,
Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul
ORDIN
MINISTRU
NICOLAE NOICA
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI
IPCT SA
B
a
r CARPATI PROIECT RA DIRECTOR
t ing.Mihai Mihalache RESPONSABILI LUCRARE arh.Silvia Măldăres
h cu
o ing.Ra
n du Măldărescu Avizat de:CTSMLPAT
R DIRECŢIA DE COORDONARE,
E CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI REGLEMENTĂRI
S TEHNICE PENTRU CONSTRUCŢII
P
O DIRECTOR ing.Octavian Mănoiu
N RESPONSABIL TEMĂ arh.Doroteia Cocheci
S CUP
A RINS VOLUMUL I
I. GENERALITĂŢI
1.1. Obiect
1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare
I GENERALITĂŢI
I.1OBIECT
I1.1
Prezentul normativ stabileşteprincipiide concepţie pentruproiectarea clădirilor
spitaliceşti inclusiva incintelor şi terenurilor aferente (cap.II şiIV), precum
şi valorile parametrilor cedefinesc exigenţele
utilizatorilor, în conformitate cuprevederile Legii 10/1995. (cap.V).
I.2.1
Prevederile prezentei reglementări se vor aplica laproiectarea clădirilorspitaliceşti
noi, şi după caz la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau
repararea clădirilor existente.
Elaborat de:
INST. DE PROIECTARE CERCETARE ŞI TEHNICA DE CALCULÎN CONSTRUCŢII
Aprobat de:
MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI
AMENAJĂRII TERITORIULUI
cu ordinul nr.4/Ndin 22.01.97
ANEXA IIa
DOCUMENTE CONEXE
III. 1.2. Unităţile spitaliceşti care constituie baza reţelei teritoriale sunt:
spitale generale ce cuprind cel puţin cele 4
specialităţi medicale de boli principale: boli
interne, chirurgie, pediatrie, obstetrică-
ginecologie. In funcţie de teritoriul arondat spitalele
generale pot fi : comunale, orăşeneşti,
municipale, judeţene.
III. 1.9.
Tipulde organizare funcţională a unui spital, aria de
sfăşurată şi costul de finanţare vor
depinde direct de următoarele date tematice de baz
ă: capacitate (numărde paturi), structura paturilor(n
umăr de secţii şi profilul medical al acestora), -
structura serviciilordediagnostic şi tratament (nomi
nalizare, capacitate, nivel de echipare
tehnicomedicală), structura funcţiunilor asociate (după caz)
, natura
atribuţiilor în sistemul de învăţământ medical (după caz), -
tipulde servicii oferite
pacienţilor ambulatorii şi amploarea acestora, -
sistemul de asigurare al
asistenţei medicale la domiciliu (după caz),
condiţiile de amplasare (caracteristicile
terenului, reglementările urbanistice, modul de organizare al utilităţilor).
III.2.1.3.
Aparatura medicală şiechipamenteleutilizate în procedurilemedicale, regimul de
folosire pentru unele materiale şi produse de uz medical, ca şioparte din utilajele
funcţionale
impun condiţionări tehnologice severe privind:
conformarea şidimensionarea spaţiilor,
organizarea fluxurilor,
alegerea soluţiilor constructive şi de finisare,
deservirea cu instalaţii.
medicală a spitalului
C4. Servicii tehnicomedicale auxiliare (nu se adresează direct pacienţilor) C4a. -
serviciu de sterilizare centrală C4b. farmacie C4c. -
bancă (punct)de sânge, bănci de ţesuturi (după caz) C4d. -
prosectură (morgă)
D. Servicii
gospodăreşti D1. Bucătărie şi dep
ozite alimente
D2. Spălătorie şi depozite lenjerie
D3. Staţie de dezinfecţie (centrală de paturi)
E. Conducere medicală
si administraţie E1. Conducere
medicală
E2. Birouri administrative
E3. Serviciu evidenţă medicală şi arhive
E4.Compartiment prelucrare informaţii şi documente
E5. Sală de întruniri
grupa chirurgie:
chirurgie toracica şi pulmonară
chirurgie bucomaxilofaciala
traumatologie şi chirurgie reparatorie
neurochirurgie etc.
grupa pediatrie:
neuropsihiatrie infantilă
chirurgie infantilă
prematuri etc.
Pentru unele din profilurile medicale, încadrul secţiei se mai prevăd şi alte spaţii
pentru activităţi medicale: camere
pentru investigaţii, tratamente speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu
anexele respective .
III.3.1.2.5. Circulaţiile
interioare ale secţiei asigură legăturile necesare între diversele încăperi; ele se
diferenţiază sau se segmentează
prin filtre dacă apar în cadrul secţiei compartimente
cu cerinţe diferite de asepsie. La spitalele clinice se recomandă diferenţierea
pe circulaţie separată a zonei spaţiilordestinate învăţământului şi conducerii
medicale a secţiei, de zona saloanelorpentru bolnavi. Accesul în secţie şi
coridoarele se recomandă a fi supravegheate de la un post de control aflat în
legătură cu secretariatul şi/sau cu spaţiile de lucru ale asistentelor.
III.3.1.4.a. Compartimentul
pentru copii şcolari este asemănător caorganizare cuunitatea de îngrijire pentru b
olnavii adulţi. Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, sunt identic conformate,
dimensionate şi mobilate. Se prevăd aceleaşi anexe medicale
şi gospodăreşti. Oficiul alimentar se aprovizionează de
la bucătăria spitalului. In cadrul compartimentului se vor
crea subunităţile necesare pentru cazurile septice/aseptice. Camera de zi
seva amenaja şi pentru activităţi şcolare.
III.3.3.1.
Pentruactivităţile medicale de acordare a primului ajutorbolnavilor accidentaţi sa
u aflaţi în stare gravă (aduşi cu ambulanţa
sau cu autovehiculele aparţinătorilor) ca şi pentru alte urgenţe
medicale din teritoriu, uvspitale se
organizează unserviciu sau un compartiment special (în funcţie de
mărimea spitalului).
III.3.3.2.
In varianta minimă, curentă laspitalele micişi mijlocii, compartimentul trebuie să
cuprindă următoarele spaţii: acces acoperit şi închis lateral pentru autosalvări; l (
2) cabinete de consultaţie şi tratament cu 2 (4)posturide lucru; -
sală de intervenţii chirurgicale, cu anexe pentru spălare medici şi instrumente; -
sală cu anexe pentru proteze ghipsate, echipată cu aparat roentgen; -
camerăde spitalizare provizorie, compartimentată pe sexe, de 26 paturi (1% din
capacitatea spitalului); filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacie
nţilor, a efectelor şi lenjeriei de spital; post de lucrupentru asistente
şi anexe personal mediu; sală de aşteptare cu anexe pentru aparţinători; -
cabinet medici de gardă, cu grup sanitar; depozit tărgi, brancarde, cărucioare.
OBSERVAŢII: Pentru
unele specialităţi chirurgicale (arşi grav, transplanturi) se prevede o sală
de operaţii la„ 25 de paturi.
Intro sală de operaţie au loc, în medie pe zi, 2, 5
intervenţii chirurgicale, considerând un timp
mediu necesar de cea 3 ore pentru pregătirea sălii şi desfăşurarea operaţiei.
în funcţie de
mărimea şistructura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate gru
pa de la 2 până la 810 săli de operaţie.
III.3.6.3. Pentru spitalele mici şi mijlocii grupareasălilorde operaţie întrun singur bl
oc
operator comunprezintă o serie de avantaje certe:
asigurarea controlului condiţiilorde asepsie,
utilizarea mai eficientă a spaţiilor, aparaturii, instrumentarului, personalului
auxiliar,
organizarea coerentă a activităţilorde anestezie şia supravegherii bolnavului la
trezire,
gruparea economică a instalaţiilor speciale pentru tratare aer,pentru producere şi
distribuţie apă sterilă, gaz de narcoză, curent electric încaz de avarii etc.
în spitalele mari şi foarte mari, mai
ales în cele multiprofilate, centralizarea prea multor săli într
unsingurbloc operator pune în evidenţă serioase dezavantaje: dificultăţi
în controlul aplicării
măsurilorde igienă şi asepsie, scăderea gradului de confort pentru echipa
medicală (agitaţie,
aglomeraţie, instrumentar comun, dificultăţi înprogramare şi în coordonarea
personalului
auxiliar utilizat în comun), creşterea depărtării faţă de secţia
medicală de spitalizare.
Reducereadezavantajelor pe care leprezntă blocurile operatorii mari se
obţine prin:
c. -
dublarea(eventual triplarea) circuitelorprin diferenţierea circuitelor interioare în si
stem
„curat / murdar" şi/sau specializarea circuitelorpe categorii de personal şi
grupede echipe medicale.
111.3.6.7.
înblocurile operatoriimari se recomandă cuprinderea uneistaţii de sterilizare prop
rii (pentru prelucrarea
instrumentarului şi a cauciucăriei dinsălile de operaţie), distinctă de staţia central
ă de sterilizare pentru restul serviciilordinspital. Descrierea moduluide
conformare şiorganizare a unei staţii de sterilizare se face la cap. III.3.15.
In blocurile operatorii mari se mai prevăd şi alte spatii:
cameradezinfecţie aparatura medicală mobilă.
punct farmaceutic,
bănci de ţesături,
111.3.6.8.
Dimensionareadiverselor spaţiispecifice este determinată de tipulde intervenţii
chirurgicale,
mărimea echipelor operatorii, mărimea bloculuioperator, nivelul de echipare cu
aparatură, soluţia generală de conformare a bloculuioperator. pentru sala de o
peraţie dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă. -
pentru celelalte spaţii medicale, aria utilă nu va fi mai mică decât:
12 mp spălare şi îmbrăcare chirurgi pentru o sală , 18 mp -
spălare şi îmbrăcare chirurgi comună la 2 săli 10 mp -
spălare instrumente 12 mp un post de pregătire preoperatorie 10
mp de trezire postoperatorie 25mp sala de gipsare
III.3.8.2. in principiu un
bloc de naşteri este constituit dinurmătoarele componente spatio
funcţionale:
compartimentul de primire şi prelucrare sanitară
specifică (dacă activităţile nu au
fostpreluate de serviciul de primire internare descris la cap. III.2.)
unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice:
travaliu
expulsie postpartum):
sala de operaţie cu activităţile specifice (după caz);
cameră resuscitare nounâscut:
spaţii de lucru pentru personal (cabinet medici, cameră de lucru moaşe, boxe
depozitare instrumentar şi materiale sterile):
spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare
lenjerie şi efecte, spaţiu
colectare evacuare rufe murdare şideşeuri);
filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar
şi duş.
compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente), în blocurile de naşteri mici (23
unităţi de
naştere), nu este economica prevederea unei săli de operaţie pentru cezariene
şi alte urgenţe
,acestea urmând a se efectua înbloculoperator centralizat sau în sala de operaţii
a secţiei de
obstetricăginccologie. La blocurile de naşteri mari (peste 10
naşteri'zi) este indicată prevederea
sălii de operaţie încadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregătiretrezire
aferent.
III.3.8.3. Bloculdenaşteri areun circuit închis, controlat prin filtre deacces. 1:1
se va
compartimenta însector aseptic şi septic. Pentru
spitalele mici şi mijlocii cu mai mult de 50
paturi de obstetrică una din unităţile de naştere
se va individualiza ca septică, va primi anexe
sanitare proprii şi
se va izola dincircuitul general al blocului de naşteri. încadrul spitalelorde specia
litate, cu secţii de obstetrică care însumează mai mult de 150 paturi,
se recomandă crearea a două blocuride naşteri separate.
III.3.9.4
Întrucât tehnicile de laborator evalueazărapid, spaţiilelaboratorului de analize
medicale trebuie
soluţionate însistem flexibil, pentru a permite periodice reorganizări
funcţionale şi reechipări
cu aparatură şi instalaţii. Soluţia recomandată este proiectarea de spaţii
de lucru tipizate, cu distribuţii de instalaţii şi puncte de racord amplasate
modulat în spaţiu.
încăperile sectoruluide examinări se vor alcătui prinînscrierea unor astfel
de „module" spaţio
funcţionale (1 3 module în funcţie de necesitate)
.aria unui modul tipizat va fi de:
1820 mp (la
spitale mici)
2225 mp (la spitale mari)
III.3.9.7. Încăperile laboratorului de analize vor fi feritede insolare şivor avea con
diţii de
iluminare uniformă a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu
ferestre este
nord, nordest şi nord-
vest. In cazul în care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua
măsuri speciale de protecţie şiecranare
a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, „brise
soleil").
III.3.10.3.
Dimensionarea şi structurarea serviciului este dependentăde numărul şi tipulde
aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical
specific, de
considerente de optimizare a măsurilorde radioprotecţie. Pentru
fiecare tip de aparat sunt precis
determinate necesarul de încăperi şi condiţii tehnologice de montaj.
Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendia
gnostic sunt:
aparatede Rxscopie şiRxgrafie, independente sau cuplate la un post comun de
comandă,
aparatede Rxgrafic specializate (angiografie, mamografie, limfografie. radiografie
dentară),
aparatepentru microradiografie (MRF),
aparatepentru tomografie computerizată (CT).
Pentru fiecare dintre ele sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate
funcţională de examinare.
III.3.10.4.
In structura serviciului de roentgendiagnostic intră următoarele categorii de spaţi
i:
a. unităţile funcţionale de examinare (compuse din camera de investigaţie,
posturile de comandă şicontrol, boxele de dezbrăcare, spaţiile sanitare şi
tehnicile aferente);
b. spaţii deaşteptare pentrupacienţi cu grupuri sanitare aferente;
c. spaţii medicale pentrurelaţia cupacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);
d. spaţii pentrupersonal în afara relaţiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medic
ilor, cameră de odihnă personal, vestiarecu duş şi grupuri sanitare);
e. -
spaţiipentruprelucrare şi stocare filme radiologice (developare, triere,uscare, citir
e, depozitare);
f. spaţii pentru întreţinere şiactivităţigospodăreşti (cameră pentru tehnician de în
treţinere, depozit piese de schimb, boxe pentru lenjerie şi curăţenie etc.)
III.3.11.
Serviciul (laboratorul) de explorări funcţionale şi alte investigaţii a
natomofi/iologice complexe
ozonarea aerului.
Compartimentul va mai cuprinde cameră deodihna pentru personal, boxe de dez
brăcare pentru
pacienţi, grupuri sanitare.
a. -
zona deactivitate cu materialenesterile, cuprinzând spaţiile pentruprimire. depozi
tare
temporară,
sortare,prelucrare primară, introducere în aparatele desterilizare sau în camera d
e
sterilizare;
III.3.16. Farmacie
III.3.16.1.
Serviciul asigură primirea, depozitarea şicontrolulproduselor farmaceutice fabrica
te industrial, prepararea unor medicamente, porţionarea şi reambalarea medica
mentelor conform prescripţiilor medicale
din spital. în funcţie de mărimea şi profilul spitalului, farmacia poate avea şi
laboratordepreparare a soluţiilor sterile injectabile, la spitalele cuplate
cudispensar policlinic saulaunele spitale despecialitate,farmacia asigură şi distrib
uireamedicamentelorce se acordă gratuit.
III.3.17.6.
Modul de soluţionare a oficiului de distribuţie a mâncăriidepinde de sistemul
adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:
a.livrarea alimentelor preparate se face pe partide şipe diete, pentru întreaga ca
ntitate necesară
unei secţii (în recipiente mari);
In acest caz. încălzirea
şi porţionarea mâncării se face în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici
se spală şi se păstrează vesela pentru pacienţi şi
cărucioarele detransport:oficiile alimentare ale
secţiilor se vordimensiona şi echipa corespunzător acestor activităţi;
b.dinblocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porţionate pentru fie
care pacient,
situaţie în care oficiul de distribuţie (saubucătăria) se dotează cuo linie
specială de porţionare
tip catering;
In acest caz. adiacent oficiului de distribuţie se prevăd spaţii, echipate cu linii
mecanizate, pentru
spălarea veselei întregului spital şi igienizarea cărucioarelor; cărucioarele
pentru transportul
mâncării porţionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare dinsecţii
se vor dimensiona şi
echipa minimal.
III.3.17.9. Colectarea deşeurilor menajere din blocul alimentar seva face în recipie
nteînchise care se vor transporta la platforma dedeşeuri din incintă. Se
recomandăca fie în apropierea bucătăriei, fie la platforma deşeuri, să se amenaje
ze un spaţiu frigorific pentru păstrarea temporară a deşeurilor
alimentare în condiţii igienice.
III.3.18. Spălătoria
III.3.20.1.
Pentruo parte apersonalului medical mediu şi ajutător, în apropierea zonei de acc
es a acestuia, se organizează timpuri devestiare, separate pe
sexe, prevăzute cuduşuri şi grupuri sanitare. Vestiarele
se pot amplasa centralizat, pecorpuri declădire sau
pavilioane sau pe secţii şiservicii, în funcţie de opţiunea beneficiarului de folosinţ
ă. Dimensionarea vestiarelor se va face înraport de capacitatea spitalului, de
cifra personalului şi de modul de organizare medicală a spitalului; aceste date
se vor preciza prin tema de proiectare.
III.3.20.3.
Pentru nevoile de studiuşi documentare medicală. în cadrul spitalelor se prevăd
spaţii pentru bibliotecă de specialitate cu sală de
lectură, videotecă, iar la spitalele mario sală pentru întruniri si
conferinţe, un studiode fotofilm pentru înregistrarea pe peliculă
a cazurilor medicale înainte şi după aplicarea
tratamentelor, sisteme de vizionare a activităţii medicale printeleviziune cu circui
t închis. Prin tema de proiectare se vor face precizări privind necesarul de
spaţii şi capacitatea acestora.
III.4.1.1. Generalităţi
III.4.1.1.2. Se va avea în
vedere ca în încăperile cubolnavi atât iluminatul cât şi culorile pentru
finisarea principalelor suprafeţe trebuie:
să asigure efectuarea activităţilor vizuale încele mai
bune condiţii atât celor ce' lucrează în
spitale cât şi bolnavilor;
să aibă unrol terapeutic, contribuind la influenţarea
psihicului bolnavilor, liniştindui şi
stimulând încrederea şi speranţa.
OBSERVAŢIE:
Se considera plan de lectură, planul înclinat la 75 "jtiţa de orizontală, având
0.9 in lungime şi
OBSERVAŢIE:
Se considera plan de consultaţie, planul orizontal situat la 0.15 m
deasupra suprafeţei patului.
III.4.1.6.3. Incazul
laboratoarelor cumobilier mobil, iluminatul local se realizează cu corpuride ilumi
nat fluorescente fixate chiar de mesele de lucru. Iluminarea de 1000 lx se
obţine prin combinarea iluminatului general cu iluminatul local.
III.4.1.6.4. Lămpile pentru iluminatul
local, trebuie să aibă indicele de redare a culorilorde 90
100.
III.4.1.7. Iluminatulpe coridoare şi scări
III.4.1.7.1.
Iluminatul coridoarelor şi scărilor trebuie să asigureatât ziua cât şi noaptea,
realizarea unor diferenţe minime de luminanţă la trecerea între încăperi cu
iluminări diferite.
III.4.2.1. Generalităţi
III.4.2.2.3.4. In sălile de
reanimare se recomandă prevederea unui sistem de iluminat general care
să poată realiza două trepte de iluminare:
.o treaptăde 100 lx, pentruperioadapostoperatorie a bolnavului până la trezirea
din narcoză
(bolnavul nu trebuie să fie orbit de acest iluminat); .o treaptă de 1000 lxla
patul bolnavului,
pentru supraveghere şi intervenţie.
III.4.2.3.2. Iluminatul
de siguranţă pentru evacuare trebuie să poată fi acţionat independent de oric
e alt sistem de iluminat.
III.4.3.7. Acolo unde este cazul,pentru utilajele curegim special. în tema teh
nologică trebuie specificat timpul maxim de întrerupere în alimentarea cu e
nergie electrica.
III.4.3.8. în spaţiile încare se solicita încadrarea receptoarelor electrice la
categoria 0 sau categoria a 1a conformpct.III.4.14.1., se prevăd şiprize pentru
uz general, alimentate clin reţeaua dedistribuţie obişnuita, acestea
fiind utilizate pentru curăţenie sau alte activităţi, care nu implica regimuri
speciale în alimentarea cu energie electrica.
III.4.7.2.
Tablourilede semnalizare se montează în încăperi în care există personal
permanent, surori sau asistente medicale.
care
există aparatură electronică de valoare (aparate pentru radiologie, comput
ere, aparatepentru
iradiere cu energii înalte etc), în spaţiile în care există bunuri de valoare
şi în orice altă încăpere, pentru care se solicită
prin temă, se prevăd instalaţii de semnalizare incendiu cu
detectoarede fum.
III.4.13.1. Generalităţi
Se prevăd următoarele masuri de protecţie:
.protecţia oamenilor impotriva tensiunilor accidentale de atingere:
.protecţia construcţiilor împotrivă trăsnetelor:
.protecţia pentru buna funcţionare a aparaturii lehnico-
incdicale sensibile la câmpuri
electromagnetice.
III
4.132.2. Aceasta se realizează prinlegarea la nululde proiecţie ca mijloc principal
de protecţie şi suplimeniar la
o centurainterioarăde împamântare a Hiturorpărţilormetalice care în
mod normal nu suni sub tensiune, dar care accidental polII puse caurmare
a unordefectede izolaţie.
III.5.1.3.1.
Apa caldămenajeră se furnizeazăînspital la toateobiectele sanitare şi utilajele car
e trebuie să funcţioneze cu apă
caldă pentru cerinţe tehnologice, medicale sau pentru asigurarea
unui grad sporit de confort şi igiena. Temperaturade furnizare a apei calde menaj
ere va fi de max.60 C. Se va prevedea recircularea apei calde
atât pe traseele orizontale cât şi pe coloane.
III.5.1.5.4.
Coloanele sevormonta mascate, în ghene.dar cuposibilităţi de acces la piesele de
curăţire. Conductele delegătură de
la obiectele sanitare sauutilaje la coloane se vor monta îngropat în zidărie sau
planşeu. cele ce se vor amplasa la plafonul încăperilor se vor masca prin
plafoane sau grinzi de rabit.
III.5.1.5.5.
Colectoareleprincipale şi coloanele vor fiexecutate din tuburi şi piese de legătură
din fontă pentru canalizare, etanşate cu plumb şi
frânghie gudronată. Conductele de legătură la coloane vor fi din fontă sau
plumb; nu
se vor utiliza conducte din PVC sau alte materiale decât dacă au agrement tehni
c şi corespund sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din fontă sau
plumb.
III.5.1.5.6. Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul
terasei sau acoperişului a
coloanelorde scurgere, cu max.0.50 m cu conducte de fontă de scurgere şi cu
căciuli de ventilaţie.
III.5.1.7.1.
Apele uzateacide provin de la laboratoarele spitalului. Laboratoarele curente din
structuraspitalelor de reţea nu deversează ape a căror concentraţie în produse
chimice să necesite o tratare specială înainte de deversarea în
canalizarea publică, întrucât este suficientă diluţia
ce se realizează în canalizarea incintei prin amestecul cu canalizările menajere di
nspital. Pentru laboratoarele speciale sau cele aferente sectoruluide
cercetare se va analiza necesitatea prevederii unor staţii
de neutralizare în funcţie de produşii utilizaţi. Colectarea lor îninterior se va face
printro reţea separată de restul reţelelor decanalizare.Tuburile şi piesele
de legătură folosite pentru colectarea acestui tip de ape uzate vor ficonfecţionate
din materiale rezistente la acţiunea acizilor (ex: gresie ceramică antiacidă).
III.5.1.12.2. Dotările şiutilajele principale din spălătorie sunt: căzi de înmuiat şide
zinfecţie racordate la apa rece, caldă şicanalizare maşini de spălat, racordate la
apa rece, caldă şi canalizare centrifuge pentru stors rufe, cu posibilitatea de
evacuare a apei la un sifon de pardoseală uscătoare pentru rufe şi calandre
racordate la abur de medie presiune şi la conducte de exhaustare -
grupuri de prese pentru călcat, racordate la aburde medie presiune
III.5.1.13.2
Toate spaţiile (camerele) de prelucrare şi manipulare alimente vor fi dotate c
u lavoarc de spălat pe mâini amplasate în zona intrării.
III.5.1.15.1
Înstaţiile de sterilizare centrale saulocale seprevădaparatedesterilizare umedă s (
tip autoclav). de sterilizare uscată (lip pupinel) sau
de sterilizare chimică, la rece (aparate cu oxidde
etilena). Aceslea pol fi cu serviciul pe o
parte saupe două părţiopuse, alegerea unuia sau altuia din tipuri fiind
dependentă desoluţia tehnologicarhitecturala adoptată. Aparatele
de strerilizare tip autoclav se alimentează
cu aburdemedie presiune distribuit centralizat sau cu aburprodus de
generatorul propriu acţionat electric. Pupinelele se
alimentează cu curent electric.
Aparatele desterilizare la rece nu se produc în ţară. Amplasarea şi alimentarea cu
utilităţi se fac în concordantă cu instrucţiunile
tehnice ale furnizorului.Dacă staţia de sterilizare se află în
apropierea spălătoarelor medicale ce utilizează apa sterilă, atunci
aparatele de sterilizare a apei se amplasează chiar în staţia de sterilizare, utilizân
d aceleaşi
coloane de alimentare cu abur. Spaţiile pentru spălare şi preluare primară a nater
ialelorde sterilizat se dotează cu spălătoare tehnologice
din tablă de inox şi mobilier tehnologic" (mese de inox, rastele, etc).
III.5.1.15.2
Staţia dedezinfectie centrală depaturi va fi prevăzută cu unutilaj specializat de tip
incintă etanşă, în care se va face vaporizarea sa stropirea cu formol sau
alţi compuşi chimici cu acţiune dezinfectantă. Amplasarea şi alimentarea cu
utilităţi a utilajului se vor
face după instrucţiunile tehnice ale furnizorului. în absenţa acestui utilaj, se
poate executa o incintă cu închide etanşă din elemente
de construcţie, dezinfecţia urmând a se face cu un aparat de formolizare.
III.5.2.1.3
Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă,unităţilesanitarevorfi dotate c
u
rezervoare de acumulare. Serecomandăsă se asigureo rezervă de consumde 1
3 zile.
Rezervoarele vor fi amplasate încircuitul general al apei, astfel încât aceasta să
fie în
permanenţă proaspătă.
In afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de
apă de incendiu care să permită
funcţionarea hidranţilor interiori timp de10 minute şi a celor exteriori
timp de3 ore.
III.5.2.1.5.
Pentru a seasigura înpermanenţă debitele şipresiunile necesare funcţionării
optime a instalaţiilorde alimentare cu apă şide combaterea incendiilor
se vorprevedea staţii de
ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.
Acestea vor alimenta reţeaua de conducte de alimentare cu apă dinincinta spita
lului
care
deserveşte hidrant ii exteriori de incendiu, hidranţii de stropit şi eventual, bazin
e
ornamentale precum şi instalaţiile interioare de alimentare cu apă şide hidranţi
interiori.
III.5.2.2.1. Apele uzate evacuate din spitale sunt: menajere obişnuite (de la grupu
rile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucătărie şi
spălătorie), acide (de
la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicină nucleară), contaminate
cu agenţi patogeni (secţii de boli infecţioase şi laboratoare de bacteriologic),
pluviale. Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează
înreţeaua de canalizare a incintei după tratarea prealabilă a celor care nu
corespundprevederilor normativului C 90/1983.
III.5.2.2.2. Absenţa în zonă aunor sisteme publice de canalizarese acceptănumai
pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de post-
cură, caz în care unităţile sanitare respective vor
fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea
şi evacuarea apeloruzate, care se execută şise exploatează
astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
3
III.6.2.1. SPAŢII CU SPECIFIC SPITALICESC
Pentru principalele tipuri de încăperi este prezentat în anexă
la cap.V.4. tabelul 1
încare clasificarea de bază a încăperilor are drept criteriu puritatea aerului
exprimată prin cerinţa esenţială în domeniul spitalicesc lipsa
de germeni (patogeni) asepsia.
Tratarea
centrală a aerului proaspăt va asigura controlul umidităţii în încăperi.
cu ventiloconvectoare cu 2 sau 4 conducte cu unităţi cu
inducţie (condiţionat derespectarea nivelurilor de zgomot
în timpul nopţii).
b4. Serviciul de
Ronteen diagnostic Instalaţiile de ventilare şi de tratare aer nu sunt indispensabil
e cu excepţia spaţiilor de angiografie şi de computer tomograf Rontgen(CT-
Rx) care pun unele probleme specifice: Spaţiile pentru Rxscopie şi Rxgrafie, cu
camera de comandă şi restul încăperilor anexe tehnice pentru
personal şi pentru pacienţi au potenţial redus depoluare.
In cazul unor exigenţe care determină dotarea cu instalaţii de de ventilaretratare
aer se preferă unsistem centralizat de introducere aer proaspăt
tratat şiunităţi locale (de climatizare) cu recirculaţie de aerîn încăperi; evacuarea
aerului viciat se realizează din grupuri sanitare, cabine de dezbrăcare, etc. -
Spaţiile de angiografie punprobleme similare spaţiilordestinate endoscopiei şi
pot fi dotate cu instalaţii în aceiaşi manieră (vezi pct.b3.) Spaţiile de CT-
Rx. cuprind camera de investigaţii, camera decomandă, camera tehnică şi alte în
căperi anexe sau pentru
pacienţi; îngeneral furnitura tehnologică cuprinde şi echipamentul de răcire a "ga
ntry"ului
şi a spaţiului tehnic, dar nu totdeauna şigeneratorul de agent de răcire, care este
bine să fie independent de instalaţiile de răcire ale clădirii spitalului. Climatizarea
camerelor se poate rezolva cu unităţi locale cu recirculare de aer; necesarul de
aerproaspăt se poate asiguraprin utilizarea sistemului centralizat.
b6: Compartimentul de
radioterapie /iradiere cu energii înalteVDatorită modului specific de amplasare şi
de amenajare, dar şi datorită cerinţelor echipamentului
tehnologic, instalaţiile de ventilare şi de
tratare a aerului sunt indispensabile. Instalaţiile se pot rezolva prinsisteme centra
lizate cu control zonal al temperaturii, funcţionând cu aer proaspăt în amestec cu
aer recirculat; nivelurile minime de
aerproaspăt se stabilesc funcţie de specificul tehnicii de
iradiere. Traversările pereţilor camerelorde tratament de către tubulaturătrebuie
amplasate şi amenajate în âşa fel încât să nu afecteze rolulde
radioprotecţie al pereţilor.
a.2.
Spălătoria cu uscătorie si călcătorie se dotează cuun sistem de ventilare în care e
vacuările de aer specific locale de la
echipamente tehnologice cudegajări mari de căldură umedă, se completează
cu evacuări deaer tip general de la încăperi cupotenţial de poluare ridicat -
camere pentru rufe murdare, camerede înmuiere, etc. Modul în care
se realizează exhaustările de aer la exterior mai centralizat sau
mai local, depinde deutilizarea sau nu a recuperării de căldură; evacuările de
aerde la unele echipamente tehnologice se
realizează cu ventilatoare proprii, iar de la celelalte, indiferent că au
racorduri speciale de aspiraţie sau le trebuie amenajate guri sau chiar
hote de aspiraţie deasupra, aerul este evacuat prin ventilatoare, cu filtre de
scame înamonte, montate pe sisteme individuale sau comune de
tubulatură; evacuările de aerde la încăperile murdare se realizează similar -
prin ventilatoare pe sisteme comune detubulatură.
Recuperarea de căldură din aerulde evacuare necesită concentrarea
evacuărilorde aer şimăsuri de protecţie contra
îngheţării condensatului produs; asigură preîncălzirea aeruluide
introducere; este de dorit amplasarea centralei
de ventilare deasupraacoperişului. Introducerile de aer tratat suntdiferite ca
debite şi localizare de preferinţă înzonele „curate" de evacuările de
aer, dar împreună cu acestea realizează regimuri locale de depresiuni ale zonelor
poluate ale spălătoriei faţă de zonele „curate şi un regim
general de depresiune a spălătoriei faţă de restul spaţiilor spitaliceşti.
b. Spaţiile tehnicoutilitarc în funcţie de specificul funcţional şi
de nivelul tehnic de echipare, au
nevoi şi dotări foarte
variate d.p.d.v. al instalaţiilor de ventilare şi de tratare a acrului:
c. Spaţiile de conducere -
organizare şi de administraţie pot fi dotate cu instalaţii de vcntilare
climatizare, la care criteriul este nivelul de confort dorit.
e. Spaţiile
de funcţiuni asociate de învăţământ, de cercetare, etc, cuprind atât spaţiile pentr
u care
instlaţiile de ventilare şi de tratare a aerului pot fi strict necesare având
un specific funcţional
deosebit laboratoare cu niveluri de exigenţă chiar
sporita faţă de cele spitaliceşti, biobaza cu
cerinţe speciale de asepsie („germfree") etc, cât şi spaţii ce se potdota cu instala
ţii de ventilare
climatizare pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort -
săli de cursuri, puncte de
documentare, aula pentru întruniri, etc
III7.7.4.
Amplasareaşi realizarea surselor termice trebuie să ţină cont de normativele spec
ifice în
vigoare, iar prin funcţionalitatea lor să nu afecteze îndeplinirea cerinţelor prezent
ate în normativînprivinţa desfăşurării normale a activităţilor medicale şi de
tratament din cadrul spitalului. în situaţii clar definite, care
impun amplasarea în clădiri independente, acestea se vor grupa cu
alte spaţii tehnicogospodăreşti (staţie hidrofor, centrala frigorifică, grup
electrogen, post trafo, ateliere, etc).
III.9.1.1.
În cadrulunui spital, gazelenaturale sunt folositepentru: -
consumatori cu flacără liberă (tehnologici);
prepararea hranei
; arderea deşeuril
or; centrala termic
ă.
III.9.1.2. In scopuri tehnologice (cu flacărăliberă) gazelenaturale sunt folositeîn:
laboratoarede analize medicale;
farmacie;
III.9.1.3.
Pentrupreparareahranei se vorprevedeainstalaţii de gaze naturalelabucătărie şila
III.9.1.4.
Pentru arderea deşeurilor organicede provenienţă medicală, spitalele vor fî dota
te
cu instalaţii proprii specifice (crematorii), ale căror arzătoare se alimentează cu
gaze. Nu se vor
elimina la crematoriu materiale inflamabile.
III.9.1.5.
încentrala termică, gazele naturale alimentează arzătoarele cazanelor de abur şi
de
apă caldă.
III.9.1.6.
In cazul imposibilităţii alimentării cugaze naturale aunităţilor spitaliceşti se poate
folosi gazul petrolier lichefiat, pentru
punctele de consum tehnologic dinlaboratoarele şi spaţiile
medicale, debitat de la butelii.
Dacă pentru asigurarea debitului necesar calculat trebuie mai mult de 7 butelii se
va prevedeao
staţie centrală dedistribuţie, conf. normativului 1.31.
III.9.1.7.
înabsenţa instalaţiilor edilitare cu gaze naturale, centrala termică seva alimenta
cu
combustibil lichid (păcură).
6.
.III.9.2.1.6. Tronsoanele
care alimentează zona cu consumatori vitali (săli deoperaţie,
terapie intensivă) se vor
separa de restul instalaţiei prin robinete de separare, pentru a mări siguranţa în
exploatare.
III.9.2.1.9.
Punctelede consum vor fistabilite prin tema de tehnologie medicală. Se va preciz
a amplasarea şi numărul acestora în diferite încăperi, gruparea lorpe secţii şi se
va stabili sistemul de semnalizare în caz de absenţă a oxigenului. Este obligatorie
alimentarea cuoxigen a blocului operator, ablocului
de naşteri, a serviciului de anestezie, terapie intensivă, a
sectorului de urgenţă, a compartimentelor
pentru sugari şi prematuri, a compartimentului dearşigrav.
Pentru secţiile
medicale de spitalizare se va asigura cel puţin o priză deoxigen în fiecare salon al
III.9.2.3. Instalaţiadevid
III.9.2.3.4. Reţelele de distribuţie se vor executa din ţevi de cupru ca şi cele pent
ru oxigen şi aer
comprimat.
III.9.2.3.5. Instalaţia la consumator constă din prize
de aspiraţie montate pereche cuprizele de
oxigen, pentru secţiile de spitalizare sau din racorduripentru aparatura medical
ă de aspiraţie.
IV.5.4.2. Nu se vor aşeza faţă în faţă, chiar dacă distanţele între fronturi
sunt respectate, ferestre
ale spaţiilor sau funcţiunilor careprezintă incompatibilităţi (saloane de bolnavi cu
cabinete de
explorări şi investigaţii, cu săli de operaţie, săli de naşteri, saloane de terapie
intensivă, săli de
autopsie şi zone de eliberare cadavre).
IV.5.5.1. Intre
fronturile cu ferestre ale spaţiilor decazare şiale funcţiunilor medicale sensibile
din punctul de vedereal condiţiilor igienicosanitare şi străzile limitrofe cu trafic
intens saii
vecinătăţi cu surse de zgomot, trepidaţii, mirosuri dezagreabile, praf etc. se
vorpăstra distanţe
convenabile (20 25 m)
şi se vorprevedea ecrane de protecţie (plantaţii dese cu arbori şi arbuşti,
ziduri sau garduripline la limita incintei).
IV.5.8.1. Clădirile spitaliceşti sunt alimentate şi legate între ele printro serie
de reţele, în majoritate subterane, ce transportă utilităţi: -
conducte de alimentare cu apăpotabilă şi apă de incendiu; conducte de canaliza
re cu cămine şi staţii de tratare a efluenţilorpe traseu; -
reţele termice diversificate după temperatura şi presiunea agenţilor; conducte de
apărăcită; reţele pentru gaze naturale; reţele pentru oxigen şi aer comprimat; -
reţele electrice de medie (înaltă) tensiune pentru
alimentarea posturilorde transformare şi reţele de distribuţie pentru curenţi de jo
asă tensiune; reţele detelecomunicaţii.
IV.5.8.2. La amplasarea acestor reţele se vor avea în vedere: gruparea reţelelo
r asemenea şi sistematizarea traseelor pentru a afecta cât mai
puţin din teren, respectarea condiţiilor specifice de alcătuire
şi pozare, respectarea reglementărilor tehnice
privind vecinătatea traseelor şi rezolvarea intersecţiilor.
AII.2.2.2. Pentru investiţii realizate integral din fonduriprivate nu este impusă ela
bounui Studiu de prefezabilitate. Investitorul
va obţine însă avizul Ministe Sănătăţii sau al organismelor
competente din subordinea acestuia referii principalele date de temă ale
spitalului pe care intenţionează să1 real (capacitate, profil
medical, structura şi organizarea serviciilor medicale).
AII.2.3.1. Cadrulpentru
alegerea corectă aproiectantului cu competenţa tehnică şi
experienţa necesară proiectării complexe a
unităţilor spitaliceşti este, pentru investiţiile publice, licitaţia de adjudecare
a proiectării, organizată
conform reglementărilor legale învigoare, stipulate în HG 727/1993. Pentru
obiective spitaliceşti de mare amploare şi importanţă naţională, investitorii sau
administraţia publică pot iniţia, în prealabil, organizarea unui concurs de
arhitectură.
ANEXA A.II.2. a
CUPRINS
VOLUMUL 2
V.2. Siguranţa în
exploatare............. .............♦........................................................171
Anexa V.2. Documente conexe................................................................
..............186
V.3. Siguranţa la
foc.................................... .............................................................188
Anexa V.3. Documente conexe
V.6Protecţia împotriva
zgomotului.........................................................
........................................................................23
0 Anexa V.6. Documente conexe
V. CERINŢE
privind proiectarea clădirilor spitaliceşti conform prevederi Legea 10/1995
1Rezistenţă şi stabilitate •
2Siguranţa în exploatare
3Siguranţa la foc
4Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
5Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie
6Protecţia la zgomot
V.l.2.1. Rezistenţa
Rezistenţa unei clădiri presupune excludereaoricăror
avarii provenite din eforturile interioare
întro secţiune sau întrunelement de construcţie,aşa cum
acestea rezultă din,proprietăţile
geometrice şi
mecanice ale materialului şi terenului de fundare, inclusiv din efectul degradării î
n
timp a acestor proprietăţi.
V.l.2.2. Stabilitate
Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din:
V.l.2.3. Ductilitate
Ductilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a
elementelor şi
subansamblelor structurale, deformaţii specifice, rotiri fără reducerea
capacităţii de rezistenţă în
cazul acţiunilor statice şi fără pierderea capacităţii de absorbţie a energiei
(încazul acţiunilor
dinamice inclusiv cele seismice).
V.l.2.4. Rigiditate
Rigiditatea unei
clădiri presupune:
V.1.2.5. Durabilitate
Durabilitatea unei clădiri
se referă la:
V.l.3.
PRINCIPII ŞI METODE PENTRU VERIFICAREA SATISFACERII CERINŢEI DE
„REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE"
V.1.3.1. Verificarea satisfacerii cerinţei de „rezistenţă şi stabilitate"
se face, în general, în raport
cu stările limită, care se definesc în conformitate cu STAS 10100/0-
75 şi se împart în două
categorii:
a.
stări limită ultime (care sereferă la exigenţele de performanţă şistabilitate, rezist
enţă şi
ductilitate);
a.
Structura în ansamblu precum şi părţile ei componentenutrebuiesă se prăbuşeas
că sau să
sufere avarii importante în timpul execuţiei şi pe toată durau exploatării normate.
c.
Intimpul exploatării trebuie efectuateinspecţiileperiodicecare săindici lucrările de
întreţinere şireparaţii pentru a se evita degradarea elementelo
structurale produse de acţiuni
directedefavorabile sau funcţionarea defectuoasă \
instalaţiilor şi echipamentelor (protecţia
împotriva coroziunii, a infiltraţiilorde lichide, etc).
în general, avariile grave pot fi
evitate cu menţinerea probabilităţii la un nive acceptabil, prin
respectarea nivelelor de performanţă prevăzute pentru proiectar cap. V. 1.5.5.
V.1.3.4.
încazul în caremetodele de calcul prevăzute în prescripţii se dovedesc a fi
insuficiente sau nu sunt aplicabile întro anumită situaţie
concretă, verificare satisfacerii cerinţei
de „rezistenţă şi stabilitate" se poate face
şi prin încercări. Desfăşurarea încercărilor şi
interpretarea rezultatelor se va face pe baz reglementărilor tehnice specifice.
V.l.3.6.
Asigurarea durabilităţii implică măsuri deprotecţie corespunzătoare la acţiuni
i
agenţilor fizici, chimici şi biologici din mediul înconjurător natural şi
de exploatare.
V. 1.4.4.1.
Proprietăţile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologică tehnic
ă şi geotehnică înconformitate şi cu celelalte reglementări tehnice specifice.
V. 1.5.4.
Pentrupereţiiinteriorineportanţise stabilesc următoarele criterii şi niveluride p
erformanţă:
a.
deformaţiile normale aleplanului pereteluisub încărcările de exploatarenu trebuie
să depăşească valoarea de 5 mm:
b. deformarea instantanee normală a planului peretelui, întrunpunct situat în cen
trul unui clement de perete, datorită rezemării unei persoane max. 5 mm:
c. deformaţia remanentă
provocatăde încărcările de exploatare nu trebuie să fie mai mare de 10% dindefo
rmaţia instantanee normală pe planul pereţilor.
V. 1.5.5. Acceleraţiavibraţiilorclădiriisaua uneia din părţile sale componentesubac
ţiunea încărcărilor seismice se limitează. în funcţie de frecvenţă,
după cumurmează:
:
a) acceleraţia verticală (a) în ms înfuncţie de frecvenţa (0
fi 4lHz a 10'4
f 48 Hz a5 X 10 3102
f8100 Hz a6,25XfX104
b)
acceleraţia verticală (a)infuncţie de frecvenţa (0. eu condiţia cavitezaungh
iulară de torsiune a clădirii să fie mai mare de 0.012 rad s. f<l Hz a 0.1 f-
4
1 2 Hz a 3.6X 103 f2100 Hz a 1.8 X fX10
V. 1.5.6. Variaţia vitezei de mişcare a ascensorului nuva depăşivalorile: -
2 :2
acceleraţia. 1.2 ms deceleraţia 9.81 ms
V.1.6. REGULIDEPROIECTARE
Prezentele instrucţiuni stabilesc prevederi
deproiectare specifice construcţiilorde spitale, completate faţă de
cele cuprinse în prescripţiile cucaracter general
valabile pentru construcţiile civile şi industriale. La proiectarea antiseismică a
spitalelor se vor aplica prevederile prescripţiei „Normativ pentru
proiectarea antiseismică a construcţiilorde locuinţe, social -
culturale, agrozootehnice şi industriale" indicativPI00, completate
si sau modificate, după caz,cuprevederile cuprinse în
prezentul normativ. Prezentele prescripţii au caracter minimal şi
nu sunt limitative.
V. 1.6.2.2.
Se recomandă ca structurile de rezistenţă ale construcţiilor de spital cu
mai mult de 2 niveluri şi amplasate înzona seismelor de calcul AB să fie
calculate princel puţin una dintre metodele
de calcul de complexitate superioarăprezentate în Normativul PI00.
V.l.6.3.1. Infrastructura
V. 1.6.3.1.5.
Pentru infrastructură se recomandă următoarele materiale şi soluţii constructive;
Fundaţiile vor fi prevăzute din beton simplu şi/saubeton armat sau alte materiale
atunci când sunt impuse princerinţe deosebite. -
Pentru construcţiile etajate, dimensionarea elementelor infrastructurii
la acţiunea seismică de calcul va fi făcută astfel încât starea
limită de rezistenţă a acestora şia terenului să nu poată fi atinsă
înainte de atingerea stării limită de rezistenţă a structurii. -
Pentru clădirilecu structura încadre şi cu subsol sevor prevedea fundaţii continue
subpereţii subsolului, stâlpii fiind plasaţi la
intersecţia pereţilor cel puţin în 50 % din rigiditatea şi rezistenţa pereţilorde subs
ol). Pentru structurile în cadre fără subsol, toate fundaţiile stâlpilor vor fi legate
printro reţea bi-
direcţională de grinzi de fundaţie. Reţeauade grinzi de fundaţie poate fi redusă l
a 50 % din numărul
stâlpilor în cazul construcţiilor amplasate în zonele de intensitate seismică DF sau
în
cazul construcţiilor fundatepe teren foarte bun(teren stâncos, pietrişuri compacte
, etc): înaceste cazuri este obligatorie prevederea grinzilorde fundaţie (socluri ar
mate)pe conturul clădirii şi
realizarea la nivelul pardoselii parterului aunei placi din beton armat legata cu st
âlpii. Subsolulrigid vafi alcătuit din pereţi de beton armat pe conturşi in interior, p
entru rigidizare şicompartimentare. Pereţii subsolului se vordispune obligatoriu
în prelungirea diafragmelor suprastructurii. -
Infrastructurarigida va rezema obligatoriupe fundaţii continue sau pe radier. -
Pentru clădiri până la3 niveluri(P+2) cu structura în cadre, amplasate în zoneseis
miceDF. şicare au terende fundare foarte bun. se admit subsoluri cupereţi
numai pe contur şi îninterior cu stâlpi. în cazul in care
construcţiile sunt amplasate pe terenuri dificile de fundare se vor respecta,
după caz, prevederile
de alcătuire generală şi detaliere constructivă din normativele P7. P70 sau CI60
(piloţi în cazul fundaţiilor indirecte). Pentru
situaţiile încare sunt necesare lucrări de îmbunătăţire a terenului, acestea vor fi r
ealizate numai pe baza unui proiect verificat conformprevederilor IIGR 731
1991. Prinproiect se va justifica alegerea soluţiei de fundare (consolidare
a terenului sau fundare indirectă).
V. 1.6.3.2. Stâlpi
V.l.3.3. Grinzi
Grinzile trebuie proiectate astfel încât, sub
acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale şi speciale: să fie înzestrate
cu caracteristici suficiente de rezistentă, stabilitate, rigiditate si ductibilitate; -
să fie apte să preia eforturile suplimentare generate deo eventuală cedare a altor
elemente structurale (grinzi, zone deplacă, etc.) situate în vecinătate: -
să fie capabile să transmită elementelor structurale învecinateeforturile suplimen
tare careapar în caz de depăşire accidentală a caracteristicilor de rezistenţă
pentru una dinele: -
să constituie elementestructurale în care se produc cuprioritate plastificări. înaint
e ca acestea să ia naştere în elemente verticale pe
care reazemă. în cazul apariţiei unor eforturi mari din cutremur şi să se
plastifice înaintea clementelor verticale adiacente
pe măsură ce eforturile se măresc: să nu producă prăbuşirea clădirii sau aunei pă
rţi importante dinea în cazul cedării accidentale a unei grinzi. Deformaţiile grinzil
or vor fi limitate la valori acceptabile pentru anu se produce distrugerea sau
avarierea semnificativă a elementelor nestructuralc şi sau a echipamentelor
şi instalaţiilor adiacente. Grinzile vor fi înzestrate cu capacităţi
corespunzătoare de ductilitate.
probabilitatea cedărilor
casante provocate de acţiunea forţei tăietoare; realizarea unei rigidităţi corespun
zătoare a ansamblului structural la
torsiunea generală, prindispunerea de pereţi structurali pe contur sauîncolţuri; ev
itarea producerii fenomenului de pierdere a stabilităţii laterale; (voalare) -
producerile de deformaţiiplasticesub acţiunea încărcărilor seismice de mare inten
sitate va fi dirijată în zone
ale pereţilorprestabilite prin proiect, în acord cu mecanismele structurale de
plastiftcare dorite (de regulă, în grinzile de cuplare a
montanţilordiafragmelor cu goluri şi în secţiunile de la baza pereţilor la
primul nivel deformabil al structurii); în cazulpereţilor de zidărie, va
fi evitată produce/ea de striviri locale ale acestora din
interacţiunea lor cu stâlpii şi grinzile adiacente.
V.l.6.3.5. Plăci
Plăcile trebuie proiectate astfel încât, sub acţiunea
încărcărilordin grupările fundamentale specifice: să posedecaracteristici suficient
e derezistenţă, stabilitate,rigiditate si ductibilitate, atât faţă de
încărcările orizontale; în legătură cu încărcările orizontale, şi în primul rând cu
cele seismice, se face precizarea că plăcile, împreună cu
grinzile şi centurile, trebuie să constituie elemente de mare rigiditate în planul
lor, cu roldeterminant în mobilizarea celorlalte elemente
structurale (pereţi şi stâlpi) la preluarea acestor încărcări
şi la redistribuirea eforturilor între elementele verticale suprasolicitate şi cele mai
puţin încărcate; să transmităîncondiţiiavantajoase, încărcările verticale şi orizont
ale la elementelestructurale pe care reazemă (grinzi, stâlpi şi pereţi structurali); -
să poată prelua eforturile suplimentare generate de cedarea unui elemem struct
ural adiacent; să nu producă prăbuşirea clădirii sau aunei părţi importante dinea,
în căzu cedării accidentale a unei zone de placă; Dimensionarea şi modulde
alcătuire al plăcilor structurale vor avea în veden asigurarea nivelelor
normate de protecţie fonică şi, după
caz,protecţia termică: spaţiilor pe care le delimitează.
ANEXA V.l.A
DOCUMENTE CONEXE
STAS 10101/OA Acţiuniînconstrucţii. Clasificarea şigruparea acţiunilorpentru
construcţii civile şi industriale. STAS 10101/2 -
Acţiuni în construţii. încărcări datorate procesului de exploatare. STAS 10101/2Al
Acţiuni în construcţii. Încărcăritehnologice din exploatare pentru
construcţii civile, industriale şiagrozootehnice. STAS 10101/20 -
Acţiuni'în construcţii. încărcări date devânt. STAS 10101/21 -
Acţiuni în construcţii. încărcăridate de zăpadă. STAS 10101/23 -
Acţiuni în construcţii. încărcăridate de temperatura exterioară. STAS 10101/23 A -
Acţiuniîn construcţii. încărcări date detemperaturi exterioare în construcţii civile
şi industriale. STAS 10101/0 -
Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor. STAS 10107/0 -
Construcţii civile şiindustriale.Calcululşi alcătuirea elementelor
structurale de beton, beton armat şi betonprecomprimat.
STAS 10108/0,1,2 Construcţii dinoţel. STAS 10109/1 STAS 10104
elementelor structurale. STAS 856 STAS 1242/1 STAS 1243 STAS 3300/1
STAS 3300/2 directe. STAS 8600 tolerante.
Construcţii civile, industriale şi agricole.
OBSERVAŢIE:
La proictarea spitalelor din punct de vedere al cerinţei
de ,,siguranţa în exploatare " se va ţine cont şi de prevederile cuprinse
în ,, Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere
al cerinţei de siguranţă în exploatare ".
OBSERVAŢIE:
Se recomandă ca zona de parcare pentru autoturismele vizitatorilor, studenţilor,
aparţinătorilor, etc, să fie organizată în afara incintei.
V.2.(A).2. Siguranţa cu privire la accese
OBSERVAŢIE:
/. Se recomandă închiderea perimetrală a incintei şi practicarea
unui acces unic controlat.
1In cazul incintelor spitaliceşti mari sau a celor care găzduiesc mai multe unităţi
sanitare,
administrate distinct (23 spitale autonome, sau spital + policlinică, sau spitale cu
importante
activităţi de învăţământ şi/sau cercetare), se pot practica unul sau două
accese suplimentare,
funcţie de situţia concretă.
c. categoriile de utilizatori
• accese persoane bolnavi
personal medical şi paramedical
studenţi, cercetări
vizitatori, aparţinători
2. deşeuri
accese speciale cadavre
OBSERVAŢIE:
/. Numărul de accese în clădire şi modul de cuplare a
acestora este dependent de mărimea şi profilul spitalului, de structura medicală
şi organizarea pe sectoare a acestuia, de compatibilitatea
dintre fluxuri, de soluţia arhitecturalfuncţională adoptată (monobloc, pavilionar,
ansamblu de clădiri articulate, dezvoltare pe mai multe sau mai puţine
niveluri etc.) precum şi particularităţile amplasamentului.
2. Este necesar a se analiza şi a se stabili echilibrul just între necesitate
a diferenţierii funcţionale a acceselor şi necesitatea
evitării intrărilor necontrolate în spital.
canate, fără praguri având lăţimea liberă: 1 = min. 1,10 m (targa, cărucior)
l = min. 1,40 m(brancardă cu aparatură ataşată)
d. podestele de intrare în clădiri vor avea dimensiunea: . min. 1,50
x1,50 m(pentru relaţii complete cărucior handicapat)
e. accesul pepodestulde intrare se va asigura inclusiv prin intermediul
unei rampe cu:
OBSERVAŢIE:
Cerinţele de mai sus devin cu atât mai stricte cu cât categoria de pacienţi este
mai sensibila privind expunerea la factori de risc (din categoria celor de
mai sus), cum ar fi: copii bolnavi, adulţi grav
bolnavi din secţiile de terapie intensivă, gravide, arşi sai mari traumatizaţi în
accidente. Pentru aceştia se va asigura, pe cât posibil, comasarea
funcţiunilor de diagnostic tratament adresate lor, în imediata apropiere a
secţiei de paturi, pentru a nu mai fi necesara deplasarea pe
circulaţiile comune ale spitalului.
b. se interzice ca
circulaţiile comune,pe carese deplasează înmod curent pacienţii, să traverseze se
rvicii sau compartimente în care activităţile specifice
presupundegajări de noxe, manipulări de substanţe
nocive, risc de infectare sau iradiere. Astfel
de servicii sunt laboratoarele clinice, prosectura şi laboratorulde anatomie patolo
gică, unităţile nucleare cu surse închise sau deschise,
secţiile de bolnavi infecţioşi, compartimentele în care este necesară menţinerea
unor condiţii stricte de igienă, asepsie, sterilitate, cum ar fi: bloculoperator,
blocul de naşteri, farmacie, secţiile de terapie intensivă, arşi, nounăscuţi,
pediatrie.
d. sistemul general de circulaţii orizontale (coridoare, holuri)
trebuie să fie cât mai compact pentru scurtarea distanţelor deparcurs ale
bolnavilor şi personalului de îngrijire, trebuie să faciliteze
oorientare uşoară la interiorul clădirii şi
trebuie să asigure condiţii de deplasare favorabile şi sigure atât pentru persoane
pepicioare cât şi pentru cele
ce se deplasează cu diferite mijloace detransport peroţi cărucioare, tărgi, paturi -
traseele trebuie săfiedrepte,fără accidente volumetrice pe parcurs (îngustări, dec
roşuri, cotituri bfuşte si intersecţii fără vizibilitate, praguri sau denivelări) traseele
de circulaţie vor fi marcate cu semnale grafice vizibile indicând direcţiile de
parcurs spre diferitele compartimente si localizarea acestora.
e. sistemul de organizare a circulaţiilor la interiorul clădirilor spitaliceşti
va asigura accesul operativ al forţelor de intervenţie în caz
de incendiu, precum şi evacuarea utilizatorilor în condiţii de siguranţă.
V.2.(A).3.2.3. Lăţimeacoridoarelor
se va stabili în funcţie de destinaţia acestora, respectiv funcţie de
categoria utilizatorilor, fluxurile de persoane şimateriale, mijloace de transport, m
odul de soluţionare a zonelorde staţionare şi aşteptare,
determinant fiind criteriul cel mai sever.
a. lăţimea liberăa coridoarelorprincipale în unităţilede îngrijire diagnosticşi
tratament vafi:
1. • min. 2,20 m transport targa
2. • min. 2,40 m transport pat cu rotile
lăţimea liberă a coridoarelor cu zone de aşteptare dealungul pereţilor va fi:
min. 2,40 m aşteptarepeo latură
min. 3,50 m aşteptarepe două laturi
OBSERVAŢIE:
/. Se recomanda ca zonele de aşteptare pentru pacienţi să fie soluţionate în
buzunare laterale
traseului de circulaţie propriuzisă, pe cât posibil luminate natural, asigurându-
se astfel şi
iluminarea coridorului. .
2. Zonele de aşteptare pentru bolnavii grav se vor amplasa în spaţii închise faţă
de coridor şi . faţa de celelalte zone ae aşteptare.
OBSERVAŢIE
Nu se recomanda uşi cu geam pe toată înălţimea pe traseele de circulaţie a
pacienţilor pe targa sau în scaun rulant. In cazul in care se utilizează astfel de
uşi, partea inferioară a acestora se va proteja cu hare sau grile.
d. uşile amplasate pe
căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu pericol de
incendiu sau explozie vor respecta prevederile
din normativul de protecţie contra incendiului.
e.
uşile careînchid încăperi în care se utilizeazăsursede radiaţii sevor ecrana coresp
unzătorşi vor purtamarcaje sau
semnalizări de atenţionare (conform cuprevederile „Normativului republican de lu
cru cu radiaţii nucleare").
f. uşile care închid spaţii în care se lucrează cu substanţe ce degajă noxe,
vor avea prevăzute sisteme de etanşare şi
vorpurta marcaje de atenţionare sau de interzicere a accesului, după caz;
g. uşile culisante sau componentele culisante ale ghişeelorde relaţii cu
publicul (pacienţii) vor fi asigurate împotriva ieşirii din ghidaje.
V.2.(A).4.1Condiţii de rezolvare
a. diferenţele de nivel sub 3 trepte vor fi
rezolvate prin plan înclinat, cupante de max. 8%.
h = min. 2.40 m;
nu se vor utiliza scări cu trepte balansate pe căile de evacuare.
b. pentru evacuare
min. 2 Ix;
c. pentru zona supraveghere în timpul nopţii (în zona patului)
min. 5 Ix încăperi adulţi;
min. 20 lx salon sugari, nou născuţi;
• min. 2 lx.
MENŢIUNE
0.
max. 2,5 cm
V.2.(C).7.
Protecţia cuprivire laexploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor
va fi asigurată conform prevederi
„Normede protecţia muncii în sectorul sanitar" cap. III.
ANEXAV.2.
OBSERVAŢIE
Densitatea sarcinii termice va fi calculată, de la
caz la caz, funcţie de situaţia concretă, conform prevederi STAS 10903/2.
max. 30 secunde
în cazul neechipârii cu instalaţii automatede semnalizare a incendiilor:
max. 60 secunde.
max. 30 secunde
sisteme manuale de alertare:
max. 2 minute.
V.3.2.3. • Timpul de supravieţuire a utilizatorilor
Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi limita menţinerii în viată
înspaţiile destinate activităţilor
medicale se asigură în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, dar: -
min. 20 minute înconstrucţiile ce au grad I IIrezistenţă la foc
I – II 30 20 600 400
V.3.3.4.
Limita de rezistenţă lafoc aelementelorde construcţie cedelimi
tează sau separă spaţiiale clădirii
a. elemente ce delimitează compartimentele antifoc -
pereţi antifoc realizaţi din materiale incombustibile(clasa Co)cu limita de r
ezistenţălafoc 3 ore 7
ore, în funcţie de densitatea sarcinii termice din compartimente;
b. elemente de separare din cadrul compartimentelor de incendiu sunt:
V.3.3.6. Rezistenţalafocastructuriiportante
Structura portantă a construcţiei, funcţie de gradulde rezistenţă la
foc trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime de combustibili
tate şi rezistenţă la foc:
Tip element Grad de rezistenţă la
foc
I II
stâlpi, coloane, pereţiport nivel curent Co 2 h 30' Co 2h
anţi
ultim nivel Co 1 h 30' Co 1h
grinzi, planşeeniv. curent acoperiş terasă Co 1h Co
45'
grinzi olansee oeste subsol Co 1 h 30' Co 1h
V.3.3.9.
Existenţa şi condiţiileperformante ale sistemului de alertare încaz
de incendiu
Pentru anunţarea serviciilor mobile de pompieri, în caz
de incendiu, se asigură mijloacele corespunzătoare funcţie de fiecare
situaţie concretă, astfel încât să se asigure
timpul dealertare stabilit (cap. V.3.2.2J.
V3.3.10.
Condiţiile performante ale dispozitivelorde evacuare afumului
Limitarea propagării fumului înîncăperi, coridoare, scări trebuie asigurată
prii realizarea unor elemente despărţitoare corespunzătoare (pereţi,
planşee) ş prevederea dispozitivelorde evacuare a fumului, corespunzător
reglementărilo specifice.
V.3.4.1.
Combustibilitatea elementelor, respectiv a materialelor componente
In clădirile spitaliceşti se vorutiliza materiale având clasa de combustibilitate
admisă de normele specifice, în corelare cu gradul de rezistenţă la foc,
respectiv clasa Co pentru principalele elemente constructive.
V.3.4.3.
Propagarea flăcărilor pe suprafaţaclementelorde construcţie combustibi
le
Alcătuirea clementelor va fiastfel rezolvată încât incendiul să nu
se propage cuuşurinţă. Propagarea flăcărilorpe
suprafaţa clementelorde construcţie trebuie să fie de maximm 45 cm în 10
minute.
DOCUMENTE CONEXE
Decret 2901977Norme generale de protecţieîmpotriva incendiilor la
proiectare şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor P 118 Norme
tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilorprivin/d protecţia
la acţiunea focului Ordin381/1219 Norme
generale de prevenire şi stingere a incendiilor HG 1994 completare la NC1977
HG 51 1992 Privindunele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii
de prevenire şi stingere a incendiilor Norme C 58 Norme tehnice
privind ignifugarea materialelor combustibile dinlemn şi textile utilizate în constr
ucţii Normativ 1 5 Normativpentru
proiectarea şi executarea instalaţiilorde ventilare NormativI6 Normativ pentru pr
oiectarea şi executarea reţelelor
şi instalaţiilordeutilizare a gazelor naturale Normativ 1 7 Normativpentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu
tensiunea până la 1000 V.c.a şi 1500 V.c.c Normativ 1 9 Normativpentru
priectarea şi executarea instalaţiilor sanitare Normativ 113 Normativ pentru
proiectarea şiexecutarea instalaţiilor de încălzire NormativI18 Normativpentru
proiectarea şi executarea instalaţiilorde telecomunicaţii NormativI20 -
Normativprivind proiectarea şi executarea instalaţiilor deprotecţie contra trăsne
tului în construcţii STAS 1478 Construcţii civile şi
industriale. Alimentarea interioară cu apă. Prescripţii fundamentale STAS 6168 -
Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de intervenţie şi salvare STAS 6647
Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente pentru protecţia golurilor
STAS 6793 Lucrăride zidărie. Coşuri, canale de fumpentru focare obişnuite la
constructii civile. Prescripţii generale. STAS 8844 -
Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Uşibatante pe scările de evacuare.
Prescripţii constructive împotriva trecerii fumului STAS 297/1,2 -
Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale STAS 10903 Calculul
sarcinii termice în construcţii STAS 2965 Scări interioare în construcţii STAS 3081
Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranţi interiori STAS 4918 -
Utilaje de stins incendii. Stingatorportativ curaf şi CO 2 STAS 9752 -
Utilaje de stins incendii. Stingator cu dioxid de carbon
V.4 IGIENA, SANATATEA OMENILOR, REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Cerinţa de igienă, sănătate şi protecţie a mediului implică conceperea şi realizar
easpaţiilor
precumşi;a
părţilor componente astfel încât şă nu fie periclitată sănătatea şi igiena
ocupanţilor,
urmarinduse în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător.
În cazul clădirilor spitaliceşti, această cerinţă este de importanţă vitală şi
se asigură atât din faza
de proiectare cât şi dinfaza de exploatare a clădirii. Necesităţile utilizatorilor, în c
azul acestei
grupede cerinţe, se referă la:
OBSERVAŢIE:
/. Temperatura, în perioada de vară, poate
S
fi mai mare de 26 °C (dar max. 2H C) cu condiţia creşterii vitezei aerului cu
0.275 m/s pentru I °C (dar max. 0.45 m/s)
2. Temperatura ambianta se
considera stabila şi uniformă dacei valorile măsurate corespund
valorilor necesare spaţiului respectiv (conform V.4.(A).l.l.l. cu o abatere de max.
I C. Se admite in mod excepţional o abatere de max. 2 °C, dacă ponderea
abaterilor nu depăşeşte 10% din totalul măsurătorilor.
OBSERVAŢIE:
Se admit viteze ale aerului mai mari de 0.275 m/s dacă se impun tehnologic
(sala de operaţie curent laminar) dar max. 0.45 m/s.
• UR=3060%
pentru afecţiuni speciale reumatism poliarticular
UR3035% (ta=3032 °C) arşi grav
UR=6085%(ta=3032°C)
OBSERVAŢIE:
Pentru afecţiunile speciale, condiţiile de microclimat trebui precizate prin tema
de proiectare.
V.4.(A).1.1.5. Asimetriatemperaturii radiante
(conform STAS13.149) calculată în raport cuun plan
vertical situat înzona ocupată, la 0.6 mde pardoseală.
datorită ferestrelor sau altor suprafeţe reci
c
• max.lO C
datorită unui planşeu încălzit
1. • max.5°C
2. V.4.(A).1.1.6. Diferenţa de temperatură pe verticală
între nivelul capului şi al gleznelor (pentru o persoană în picioare sau
pentru o persoană şezând) conform STAS 13.149.
max.3°C
ANEXA VA.(A). 1.
DOCUMENTE CONEXE
STAS 1907/1,2 Calculul necesaruluide căldură STAS 6472/3 -
Calculul termotehnic al elementelorde construcţieale clădirii I 5 -
Normativ pentru proiectareaşi executarea instalaţiilorde ventilare Norme Protecţi
a muncii în sectorulsanitar NP200 -
Instrucţiuni tehniceprovizorii pentru proiectarea lastabilitate termică a
elementelorde închidere a clădirilor STAS 13.149 -
Fizica construcţiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor
PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambiante Documente -
Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător interpretative CEE nov.93
V.4.(A).2. IGIENA AERULUI
Cerinţa privind igiena aerului implică asigurarea înspatiile spitaliceşti ai
acelor parametri de calitate ai aerului care favorizează
vindecarea oamenilorbolnavi şi împiedică periclitarea stării de
sănătate a utilizatorilor unităţilor spitaliceşti de către eventualii agenţi poluanţi şi
contaminaţi purtaţi de aer, specifică
activităţilordesfăşurate (germeni patogeni, particule desuspensie,
mirosuridezagreabile, emanaţii nocive, contaminanţi radioactivi, etc). -
In unităţile spitaliceşti natura activităţilor în anumite spaţii
impune utilizarea de instalaţii de ventilare şi respectiv climatizare, ca
unică soluţie
de asigurare a parametrilor de calitate ai aerului consideraţi necesari Prin alcătuir
e, caracteristici constructive, calitate a materialelorutilizate, dotare
cu echipamente de
tratare a aerului şi cu aparatură de automatizare,prin performanţele funcţionale
atribuite, sistemele de ventilare climatizare
vor corespunde cerinţelorderealizare în spaţiile servite a nivelurilor impuse pentr
u parametrii de microclimat şi pentru lipsa germenilor patogeni şi/sau a
altor tipuri de nocivităţi, cu asigurarea unor circulaţii de aer controlate între spaţii
, fără afectarea în mod negativpeste limitele normate a calităţii aeruluidinmediul
exterior şi în condiţii de funcţionareexploatare cât mai economică. -
încăperile cuspecificstrict spitalicescse cuprind în 4 clase de încăperi determinate
de pretenţiile de asepsie care corespund
naturii activităţilor cărora le sunt destinate: sunt stabilite pentru fiecare clasă niv
eluri limită pentru concentraţia volumetrică de germeni (N)
care indică numărul de unităţi specifice de germeni la unitatea
3
de volum (germ/m ). conform tabel 1 (anexat la prezentul capitol V.4.(A).2.)
3
clasa Ia N≤ 10 germ/m
3
clasa IIa N ≤ 200 germ/m
3
clasa IIIa N ≤ 500 germ/m
3
clasa IVa N ≤ 500 germ/m
MENŢIUNE:
In tabel sunt specificate clasele de asepsie în care se
încadrează principalele compartimente funcţionale ale unei unităţi spitaliceşti. -
Pentru funcţiuni ce nu sunt menţionate în tabel, apartenenţa la
una dintre cele 4 clase va fi specificată de beneficiar prin tema de proiectare. -
In spaţiile cu pretenţii ridicate de asepsie clasa I şi II,
se utilizează instalaţii de tratare a aerului care funcţionează numai cu
aer exterior, ca măsură considerată necesară împotriva răspândirii şi
dezvoltării infecţiilor intraspitaliceşti cu germeni aeropurtaţi: se consideră
posibilă utilizarea recirculării aerului la nivelul unei încăperi în cadrul
unui sistem tip „curent laminar" cu viteze de min.0.35 m/s cu
filtrare fină la aspiraţia din încăpere şi cu filtrare absolută în suprafaţa
de introducere a aerului. In spaţiile cu pretenţii mai scăzute de asepsie clasa III-
a, care utilizează sisteme de ventilareclimatizare, este permisă recircularea
aerului fie la nivelul fiecărei încăperi prin unităţi locale de
climatizare, fie în comun pe grupe de încăperi, compatibile d.p.d.v.
al funcţiunilor şi exigenţelor, sei'vite fiind de cate un singur sistem centralizat;
se vor asigura debitele minime necesare de aer proaspăt şi celelalte cerinţe
privitoare la condiţiile de igienă. Igiena
aemlui interior depinde în mod esenţial de controlarea circulaţiei aerului între
spaţiile unităţilor spitaliceşti; circulaţia aerului trebuie să aibă loc numai de la
spaţii cu cerinţe mai ridicate de asepsie spre cele cu cerinţe mai
scăzute şi/sau cu pericol de poluarecontaminare mai ridicat. In cazul utilizării de
sisteme de ventilareclimatizare circulaţia aerului este dirijată prin bilanţuri
de debite de aer de introducere şi de evacuare reglate corespunzător şi prin
presiuni diferenţiale controlate între spaţii adiacente.
Sistemele de ventilare climatizare se dotează cu filtre
de aer având sarcini precise în ceea ce priveşte asigurarea
nivelurilor de curăţenie a spaţiilor se/vite, dar şi a interiorului
instalaţiilor (tubulatura,
echipamente de tratare aer, etc) sarcinile atribuite filtrelor le determină
performanţele funcţionale necesare şi locurile de amplasare în cadrul
instalaţiilor.
MENŢIUNE:
Utilizarea întrun .sistem de tratare a aerului a unui filtru
de clasa superioarei implică, pentru a-
lproteja de colmatâri grosiere, echiparea sistemului în
amonte cu filtre de clasei inferioară. Filtrele treapta 1a se montează în
amonte de echipamentele de tratare centrală a aerului pentru a le
proteja de colmatare; filtrele treapta Iia se
montează imediat în*avalul ventilatoarelor de introducere a aerului pentru
a menţine curate tronsoanele de distribuţie a aerului; filtrele treapta Illa se mont
ează cât mai aproape sau chiar în gurile de introducere a aerului în
încăperile servite pentru a evita riscul apariţiei de focare de contaminare în
aval. Supravegherea stării funcţionale a filtrelor şi semnalarea colmalării în veder
ea înlocuirii celulelor filtrante se realizează
prin controlul presiunilor diferenţiale amonteaval şi au un loc important în
cadrul lucrărilor de întreţinereexploatare. In tabelul 1 (anexat la
prez. cap. VA. (A). 2.) este indicat numărul necesar de trepte de filtrare: .pentru 3
trepte de filtrare se înţeleg treptele 1. 11 şi III .pentru 2 trepte de filtrare
se înţeleg treptele 1 şi II .pentru 1 treapta de filtrare se înţelege treapta I
MENŢIUNE:
Menţinerea în permanenţă. în mod controlat,
a condiţiilor de presiune diferenţială, pe ansamblul spaţiilor serxite
de instalaţiile de ventilare, necesită monitorizarea stărilor de colmatare a
filtrelor şi reglarea automată a caracteristicilor funcţionale (debit, presiune)
ale unităţilor de vehiculare a aerului, pentru menţinerea unor regimuri constante
de debite de aer.
STAS 10813 -
Puritatea aerului. Determinarea pulberilor însuspensie STAS11322 -
Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formiee STAS 12051 -
Aer. Determinarea conţinutului de radon 222 STAS 9081 -
Poluareaacrului STAS 12574 -
Aerdin zone protejate. Condiţii de calitate STAS 1238/1 -
Ventilare mecanica. Debitul de aerproaspăt Normativ in -
Normativprivind igiena compoziţiei acrului în spatii cudiverse curs deeditar
e destinaţii funcţie de activităţile desfăşuralc în regimde iarnă-
vară (INCIzRC) Norme84 Protecţiamunciiîn sec toniisanitar DIN 1946Fila 4-
Ventilaţiiîn instituţii spitaliceşti Documente -
Igiena, sănătatea şimediul înconjurător interpretative CEEnov.
V.4.(A).3. IGIENA FINISAJELOR
Cerinţa privind igiena finisajelor implică asigurarea
calităţii suprafeţelor interioare ale elementelordelimitatoare astfel
încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena ocupanţilor.
OBSERVAŢIE:
In cazul construcţiilor spitaliceşti se recomandă ca toate încăperile în
care au acces bolnavii
să beneficieze de lumină naturală.
Laboratoarele trebuie protejate împotriva razelor solare printro
orientare corespunzătoare şi
prin elemente de umbrire, dar fără utilizarea sticlei colorate.
Coridoarele vor beneficia de lumină naturală directă (prin
buzunare laterale) sau indirectă
(prin uşile încăperilor ce le mărginesc).
V.4.(A).4.2.1. Nivel de
iluminare medie pentru iluminatul normal al încăperilor (valori minime) -
conform tab.E1 anexat
1 2 3 .4 5 6
1. . încâperi b iluminat - 100 200 alb Măsuri pentru
olnavi; iluminat pentr 300 5 2 evitarea orbirii pacienţilor
u lectură! -
iluminat pentr
u consultaţii -
iluminat pentr
u
supraveghere
iluminat de ve
ghe . (orientar
e)
2. Salon iluminat gene 300 20 300 alb Iluminat general în
pentrii sug ral iluminat p locurile de îngrijire
ari sau entru sugari, min 1601 lx
nou- supraveghere
născuţi iluminat pent
ru consultaţie
3. Cabinete . iluminat gene 500 alb de lux
pentru ral
consultaţii
tratament
e obişnuit
e
4. Cabinete iluminat gene 500 50 50 alb de lux După
pentru ral pentru pre 550 500 50 alb,alb de lux caz, comutabil sau reglabil
consultaţii gătire - 50 50 50 pentru obţinerea
şi tratame iluminat gene iluminării mai reduse După
nte specia ral pentru peri caz, comutabil sau reglabil
le: pentru oada de pentru obţinerea
investigaţi investigaţie iluminării mai reduse
i endosco .urologie .rect
pice - oscopie .ginec
pentru ologie ilumin
investigaţi at general pe
i oftalmolo ntru pregătire
gice iluminat gene
ral pentru peri
oada de
investigaţie
.refractometri
e
.schiascopie .
oftalmologie .
oftalmometrie
pentru .perimetrie 5 5 500 alb, alb alb După caz, comutabil s
investigaţi .adaptomet 20 500 alb alb alb au reglabil pentru
i Rontgen rie iluminat 8000 500 de lux obţinerea iluminării m
pentru general - ai reduse Lampa sciali
consultaţii lucru ticâ cu
stomatolo cu monitoa posibilităţi de reglare
gice - re iluminat a iluminării şi direcţio
pentru .iluminat ca nării luminii Ra.90
consultaţii vitate bucal
dermatolo ă .iluminat
gice ul câmpului
înconjurăto
r-
iluminat ge
neral
DOCUMENTE CONEXE
STAS 8313 -
Iluminatul în clădirişi în spatii exterioare, la clădiricivile şiindustriale STAS
6221 -
Iluminatulnatural al încăperilor laclădiri civile şi industriale STAS 6646/1 -
Iluminatul artificial. Condiţii
generale pentru iluminat înclădiri civile STAS 6646/3 Iluminatul artificial. C
ondiţii speciale pentru iluminat în clădiri civile PE 136 -
Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial în utilizăr
i casnice Documente Igiena,sănătatea şi mediul înconjurătorinterpretative
CEEnov.93 Norme Protecţia muncii în sectorul sanitar
V.4.(A).5.IGIENA AUDITIVĂ
Cerinţa privind igiena auditivă se referă la conceperea şi realizarea
spaţiilor interioare ale
spitalelor astfel încât zgomotul perturbatorperceputde utilizatorisă fie men
ţinut la un nivel ce
nu le poate afecta sănătatea.
Igiena auditivă se referă la condiţiile interioare de zgomot, respectiv
la ambianţa acustică
interioară.
Performanţele
corespunzătoare asigurării ambianţei acustice interioare, sunt tratate la ca
p.V.6.
„Protecţia împotriva zgomotului".
OBSERVAŢIE
Verificarea îndpliniriicondiţiilor de calitate a potabilitaţii apei se
face de catre centrele de, medicină preventivă.
ATENŢIE!
Nu se admite utilizarea apei nepotabile in spitale
ANEXA V.4.(B
DOCUMENTE CONEXE
STAS 6322 Apa potabila
Determinarea culorii.
STAS 6323 Apa potabilă. Determinarea turbidităţii.
STAS 6324 Apa potabilă.
Determinarea temperaturii, mirosului şi gustului.
STAS 6325 Apa potabilă.
Determinarea PHului.
STAS 6329 Apa potabilă.
Analiza biologică.
STAS 3001 Apa. Analiza bacteriologică.
STAS 1342 Apa potabilă.
STAS 3026 Apa potabilă.
Determinarea durităţii.
STAS 3002 Apa potabilă.
Determinarea substanţelor organice.
STAS 12650 Apa potabilă.
Determinarea conţinutului depesticide.
Documente Igiena,sănătatea şi mediul înconjurător.
interpretative
CEEnov.93
Norme Protecţia muncii în sectorul sanitar.
V.4.(C). ICIENA EVACUĂRII RE/JDURILOR LICHIDE
Cerinţa privind igiena evacuării rezidtirilor lichide, implică
asigurarea unuisistem corespunzător
de eliminare a acestora astfel încât să nu prezinte sursepotenţiale de
contaminare a mediului, să
nu emită mirosuridezagreabile, să
nu prezinte posibilitatea scurgerilor exterioare şisă nu
prezinte riscul de contact cu sistemul de alimentare cu apă.
Rezidurile lichide dinspitale sunt:
apele uzate menajere obişnuite (de la grupurile sanitare)cap.III.5.1.5.1.
apele uzate menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la spălătorii si bucătării)
cap.111.5.1.5.2.
apele uzate radioactive (de la laboratoarele de medicină nucleară)
cap.lll.5.1.8.
apele contaminate cu agenţi patogeni (dinsecţii de boli infecţioase şi
laboratoarede bacteriologic).
apele pluviale cap.lll.5.1.6.
CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTĂ cuprivire la:
OBSERVAŢIE:
Având in vedere ca până la ora actuală
nu există reglementări specifice cu privire la evacuarea rezidurifor solide din
unităţile spitaliceşti, se recomandă ca în etapa de proiectare a
unui spital, proiectantul să consulte Ministerul Sănătăţii, prin
experţii acreditaţi, asupra recomandărilor existente pe plan mondial la
data proiectăr
DOCUMENTE CONEXE
Legea 137/95 Legea protecţiei mediului Legea 5/1989 Legea privind protecţia şi
asigurarea calităţii apelor Legea 3/1978 Legea privind asigurarea
sănătăţii populaţiei Decret 466/1979 -
Decretprivind regimul produselor şi substanţelor toxice Decret 414/1979 -
Decret privind stabilirea valorilor limită admisibile ale principalelor
substanţe poluante din apele uzate. Ordinul Condiţii tehniceprivindprotecţia atmo
sferei 462/1993 STAS 10574 -
Aerdin zonele protejate. Condiţiide calitate. STAS 10331 -
Puritatea aerului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţiiaerului. ST
AS 10194 -
Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf. STAS 10329 -
Puritatea aerului. Determinarea bioxiduluide azot.
V5. IZOLAREATERMICĂ,IZOLAREA HIDROFUGĂ SI ECONOMIA DE ENERGIE
Cerinţa privind izolarea termică, izolarea hidrofuga si economia de energie
se refera la asigurarea unei conformari; generale şi de detaliu a CLADIRII, astfel
incât consumul energetic să poată fi
limitat, incondiţiile obţineriiunui confort termic minim admisibil.
CRITERII. PARAMETRI SI
NIVELURIDE PERFORMANŢĂ V5.1Asigurarea performanţelor
higrotermice
ale elementelor perimetrale Astfel încat pierderile de caldura
sa fie cat mai reduse, respectiv
V.5.1.1 Rezistenţatermică specifică necesară(Ros aelementelor
Trebuie sa fie mai mare saucel pu;in egala cu rezistenţaminimanecesaralatra
nsfer termic (Ronec), calculata conformSTAS6472/3.
180 C 60% 4 3 2
220 C 50% 6 4,.5 3
V.5.2.2.
Umiditateamaterialelor componente ca urmare a condensăriivaporilorde a
pă in perioadele reci. ţa mi depăşească valorile normate
conform STAS 6472/4 (învederea eliminării riscului de
apariţie a coloniilorde agenţi palngcui).
ffd8ffe000104a46494600010101007700780000ffdb0043000806060706050807
07070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1f1e1d1a1c1c20242e2720222c
231c1c2837292c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0043010909090c0b
0c180d0d1832211c213232323232323232323232323232323232323232323232
323232323232323232323232323232323232323232323232323232ffc00011080
03501c603012200021101031101ffc4001f0000010501010101010100000000000
000000102030405060708090a0bffc400b5100002010303020403050504040000
017d01020300041105122131410613516107227114328191a1082342b1c11552
d1f02433627282090a161718191a25262728292a3435363738393a43444546474
8494a535455565758595a636465666768696a737475767778797a83848586878
8898a92939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4
c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f9fa
ffc4001f0100030101010101010101010000000000000102030405060708090a0b
ffc400b5110002010204040304070504040001027700010203110405213106124
1510761711322328108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434e125f117
18191a262728292a35363738393a434445464748
constituie osumăde consumuri specifice (timv, tov, nv, ηrv)diverselor
aplicaţii, în care:
3
Lp debit de aerproaspătpentru tipul de aplicaţie (m /h)
timv
N tov -
numărdegrade zile pentrutemperaturi exterioarede începere/sfărşire ; co
nsumului (tov) şi temperatura
interioară medie în respectiva aplicaţie (timv).
nv durata zilnică de funcţionare în respectiva aplicaţie [h/zi]
dv durata de funcţionare în perioada de încălzire[%]
ηrv eficienţa recuperării de căldură utilizate.
V.5.3.5. Consumul anualglobal de energie pentru umidificare
ffd8ffe000104a46494600010101007100710000ffdb0043000806060706050807
07070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1f1e1d1a1c1c20242e2720222c
231c1c2837292c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0043010909090c0b
0c180d0d1832211c213232323232323232323232323232323232323232323232
323232323232323232323232323232323232323232323232323232ffc00011080
038019103012200021101031101ffc4001f0000010501010101010100000000000
000000102030405060708090a0bffc400b5100002010303020403050504040000
017d01020300041105122131410613516107227114328191a1082342b1c11552
d1f02433627282090a161718191a25262728292a3435363738393a43444546474
8494a535455565758595a636465666768696a737475767778797a83848586878
8898a92939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4
c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f9fa
ffc4001f0100030101010101010101010000000000000102030405060708090a0b
ffc400b5110002010204040304070504040001027700010203110405213106124
1510761711322328108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434e125f117
18191a262728292a35363738393a434445464748
constituie o sumă de consumuri specifice (tjmv, tov, nv, ηrv) diverselor
aplicaţii cuumiditate controlată, în care semnificaţiile sunt cele
anterioare pentru aplicaţiile încauză;ηr1 randamentul recuperării căldurii
latente (dacă este cazul).
V.5.3.6. Consumulanualglobal de energie pentru
răcire dezumidificare
ffd8ffe000104a46494600010101007500750000ffdb0043000806060706050807
07070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1f1e1d1a1c1c20242e2720222c
231c1c2837292c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0043010909090c0b
0c180d0d1832211c213232323232323232323232323232323232323232323232
323232323232323232323232323232323232323232323232323232ffc00011080
062026903012200021101031101ffc4001f0000010501010101010100000000000
000000102030405060708090a0bffc400b5100002010303020403050504040000
017d01020300041105122131410613516107227114328191a1082342b1c11552
d1f02433627282090a161718191a25262728292a3435363738393a43444546474
8494a535455565758595a636465666768696a737475767778797a83848586878
8898a92939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4
c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f9fa
ffc4001f0100030101010101010101010000000000000102030405060708090a0b
ffc400b5110002010204040304070504040001027700010203110405213106124
1510761711322328108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434e125f117
18191a262728292a35363738393a434445464748
formula dăunnivel aproximativ al consumurilorde energie electrică pentru
aplicaţiile cu aer
proaspăt 100% (Lp1) şipentru aplicaţiile cu aerproaspăt parţial (Lp2) în care:
3
Lp1, Lp2 debite de aerproaspăt [m /h]
Dr1, Dr2;duratede răcire [zile/an] cuprocente defuncţionare drl, dl2
ηr1, ηr2 durate zilnice de funcţionare [h/zi]
ηr.r1, ηr.r2 eficiente de recuperarede căldură totală
C= 1.6÷2 în funcţie de zona climatică
OBSERVAŢII:
Consumurile de căldură .sunt calculate la instalaţiile de utilizare.
Spitalele fiind mari consumatoare de energie, prin
proiectarea si exploatarea instalaţiilor
termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care In
principal se referă la:
ANEXA V.5.
DOCUMENTE CONEXE
STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotcrmice.Parametri climatici
exteriori. STAS 6472/3 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirii. STAS 6472/4 Fizica construcţiilor. Termote
hnica. Comportarea elementelorde construcţie
la difuzia vaporilor de apă. Prescripţii de calcul. STAS 6472/6 -
Fizica construcţiilor higrotennică a elementelor de construcţii cu
punţi termice. STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul
permeabilităţii la aer a clementelor şimaterialelorde construcţii. STAS 4389 -
Instalaţii deîncălzire. Numărul anual degradezilc. STAS 9791 -
Rosturi la faţadele clădirilor executate cupanourimari prefabricate. Clasificare,
tehnologie şi principii generale de proiectare. NP200 -
Instrucţiuni tehnice pentru proiectare la stabilitatetermică, a elementelorde închi
dere a cădirilor. Prescripţii Normativpentru calculul coeficientuluiglobal deizolare
termică tehnice în la clădiricu altă destinaţiedecât cea de locuit curs de editare (I
NCERC) C107 -
Normativ pentruproiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice C112 -
Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilordin
materiale bituminoase la lucrările de construcţii. STAS 6472/10 -
Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul terrhic lacontactul cu
pardoseala. Clasificare şi metodăde determinare. STAS 13149 -
Fizica construcţiilor. Ambiante termicemoderate. Determinarea indicilor PMV; PPD
şi nivele de performanţă pentru ambiante. STAS1907/1 -
Instalaţii deîncălzire. Calculul necesarului de căldură.Prescripţii de
calcul. Reglementări Normativ privind igiena compoziţiei aerului la
clădiri cu diverse în curs de destinaţiiînregimde iarnăvară. editare (INCERC) P68 -
Normativ privind gradulde protecţie termică aclădirilor şi de reducere a
consumului de energie pentru încălzire. Documente -
Economia de energicşiizolare termică. interpretative CEE nov. 1993
V.6. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI
Cerinţa privind protecţia împotriva zgomotului implică conformarea
spaţiilor, respectiv a elementelor lordelimitatoare astfel
încât zgomotul provenit dinexteriorul clădirii sau din
camerele alăturate perceput de cătreocupanţii clădirii, să se păstreze la
un nivel corespunzător condiţiilor în care sănătatea acestora să
nu fie periclitată, asigurându-
se totodată îninteriorul spaţiiloro ambianţă acustică minim acceptabilă.
V.6.1.1.
Nivel de zgomotechivalent interior(limite admisibile) datorat unorsurse de z
gomot exterioare unităţilor funcţionale.
• 30 dB(A)±5dB(A) înplus ziua
în minus noaptea
MENŢIUNE:
In cazul spaţiilor ce necesită instalaţii de ventilare şi/sau climatizare (tratarea
aerului) se admite ca nivelul de zgomot interior să fie depăşit cu incă max. 5
unităţi faţă de cel menţionat mai sus (a se vedea Tab. 1 cap. V.4.(A).2.
faţă de coridoare
Ia(Ea.)=51(l)dB
Ia(Ea)=51(l)dB
Ii(Ei)=53(+7)dB cabinete
de consultaţii
• faţă de saloane adiacente
la(Ea)=46(6)dB li(Ei)=60(0) dB
• faţă de exteriorul clădirii
Ia(Ea)=51(l)dB Li(Ei)=57(+3)dB
faţăde coridoare,birouri (dupăcaz)
CEEnov.93