Anatol Codru - Mantaua

Greu e drumul,
Frig si zloata,
Ning zapezile de-un veac,
Dar de-odata
Se arata
Cu mantaua rupta-n spate,
Opintind si dand din coate,
Prin namete-un pui de fag:
Din razboi neamul venea;
Si cum vad ca frig ii este,
Fara ca sa prind de veste
Ii ofer mantaua mea:
— Ia-o, frate, arunc-o-n spate,
Pana frigurile trec,
In razboi mantaua tatei
A-ncalzit un codru-ntreg —
El din zbor a prins ghiuleaua.
Si-a ramas cu ea pe ses.
Schija ce-a lovit mantaua
N-a lovit in codrul des.
Ia-o, fagule, fartate:
Peste codri norii-s grei, -
Parca e mantaua tatei
Gaurita peste ei...

Si va fi atât de simplu

Bate frig de la origini, Cerul scapara polei, Si-o sa-ncep si eu a ninge Peste toti strabunii mei.
Din milenii in milenii Auzi-vei, vei vedea
Cum vor trece sanii, sanii Peste caruntetea mea.
Si va fi intruna timpul, Si de pretutindeni — eu, Si va fi atat de simplu, Si va fi atat de simplu,
Parca-a nins cu Dumnezeu!...

Autor: Anatol Codru

Poezia Si va fi atât de simplu de Anatol Codru

Feciori

Votez la asta ora mari linisti imprejur, — E clipa cea mai sfanta a luptelor
din mine. Mi-s baricade anii si metereze — faptele, Purtand pe steag
destinul acestei tari inalte Si-al ridului pe frunte, si-al randului in carte — E
ora-n care-mi naste iubita mea feciorii... ...S-aud numai in teatre cum bat,
pe banda, tunuri, In cinematografe mai sangera ecrane, Si-n ziare parasute
fosnesc si lin se cern Din ceruri marmuri albe pe toti feciorii lumii, Opriti la
varsta aspra, sfidand cu fruntea neguri, Si-n care timpu-a pus doar clopote
de lacrimi. Sculati, voi, morti, voi, case arse, pluguri, Voi, telefoane-a lumii,
sariti din furci pe zare, Pasiti din carti, dati zvoana, sunati mobilizarea, Voi,
scrumuiti ai soartei, renasteri, inca-o data! — In numele acestor feciori ai
mei, ce-n ziua Au sarutat pamantul si soarele, c-un tipat Cu drept de lupta
dreapta si supravietuire in numele acelor ce n-au fost sa se nasca... ...Ei
vin cu datoria, a voastra, cea de veacuri, Sa oblojeasca-n timpuri atatea
rani si lacrimi, Si atatea tarmuri negre — sa incolteasca muguri, Si-atatea
porti si praguri sa-mbratiseze fiii, Si-atatea drumuri, toate! sa reintoarca-n
tara Hori frante-n boi de schije si suierat de gloante...
Eu va zidesc tot veacuri, incaruntindu-mi pleata La sarbatoarea voastra,
cand mi-am arat parintii... ...Feciori ai mei din leagan, sculati! — e foc in
lume! Sariti de pe ulcele, ca de pe tronuri sparte, Din scutece dati buzna si
fulgerati in lapte Gingia voastra moale si-ncinsa ca hurmuzul Sangelui pe
steaguri din nasterile toate. Voi sprijiniti pe soarta PAMANTULUI si-a
LUMII, De poala tarii voastre va tineti sa nu cadeti — Parjolul suna arme, Si
moartea varsa fumul Pe cantecul de leagan...
...Iubita mea, ma iarta, si fruntea dumitale,
La ceasul tau de lapte, cand mi-am strigat feciorii,
Nimbati cu mirt de pace, din clipa lor, intaia,
Cu negurile lumii sa lupte si sa cada
In numele acelor ce-or fi ca sa se nasca.
Ei, fiii mei! —
Ei — destinati nu mortii,
Ci contra mortii insasi, prin lupta sa traiasca.

Autor: Anatol Codru

Poezia Feciori de Anatol Codru

 
Anatol CODRU (1936)

Poet, eseist, traducător şi regizor de film documentar.

Născut la 1 mai 1936, în s. Molovata Nouă, Dubăsari, în familia lui Condrea Ion şi a Tatianei
Stăncuţă.
Absolveşte cursurile primare în satul de baştină şi cele medii în Dubăsari.
A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secţia – Limba şi literatura
română în 1963 şi Cursurile Superioare de scenaristică şi regie – film documentar din Moscova
în 1971.
A lucrat în presa literară şi la Editura Cartea Moldovenească.
A debutat editorial cu placheta de versuri Nopţi albastre (1962). În 1964 devine membru al
Uniunilor Scriitorilor din Moldova şi din URSS.
După prima apariţie editorială, urmează Îndărătnicirea pietrei (1967), Feciori (1971), Portret în
piatră (1978), Piatră de citire (1980, 2001, 2003), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului
(1997), Întâmplarea mirării (1998) – Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru
cea mai bună carte de poeme a anului, 1999, Ruperea din nefiinţă (1999) şi alte cărţi.
A publicat opere literare în mai multe ţări din fosta URSS, precum şi în România, Italia,
Germania, Franţa, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Belgia, Polonia. E tradus în 37 de limbi.
Activează şi în domeniul traducerii artistice.
În cinematografie s-a afirmat prin filme documentare – peste 30 la număr, printre care: Trânta
(debut cinematografic – Premiul I pentru regie la Festivalul zonal de la Minsk, 1968), Alexandru
Plămădeală (1969), Arhitectul Sciusev, Dimitrie Cantemir (1971), Roua de pe izvoare;
Tălăncuţa; Cronica familiei Bologan (1987), Sunt învinuiţi martorii (1988) – Marele Premiu la
Festivalul internaţional de filme, Cehoslovacia, 1990, Mihai Eminescu (1990) – Premiul pentru
cel mai bun film, Suceava, 1992, Vasile Alecsandri, Ion Creangă ş.a.
Pentru filmele-portrete în 1981 a fost distins cu Premiul Naţional al Tineretului. Deţine medalia
Nichita Stănescu (1993) şi Marele Premiu al Academiei Române Nichita Stănescu (2002).
În 1976 se învredniceşte de Marele Premiu pentru poezie al revistei Drujba narodov (Moscova),
Placheta de aur pentru opera Omnia, Bucureşti, 2001.
Ordinul Republicii îi este conferit pentru aportul său la dezvoltarea literaturii şi filmului naţional,
Chişinău, 1996.
Pentru succesele sale remarcabile în domeniul operei poetice şi al filmului documentar este
decorat cu Medalia Mihai Eminescu, 1994.
În 1996, cu prilejul vârstei de 60 de ani, Institutul de Istorie şi Teorie literară al Academiei de
Ştiinţe din Republica Moldova, Universitatea de Stat, Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Cineaştilor
au organizat simpozionul Anatol Codru: estetica poeziei metaforice, ca prinos al celor peste 20
de volume de poezie ale scriitorului.
Decorat cu Medalia comemorativă a Guvernului României Mihai Eminescu (2000). Maestru în
Artă, 1987. Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Drept Economic şi Artă a
Filmului (2000).
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1991) în domeniul artei pentru filmul Sunt
acuzaţi martorii. Este ales membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film din Federaţia
Rusă. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îi acordă titlul onorific de academician în 1999,
pentru merite în arta literară şi a producţiilor cinematografice documentare. În 2001 devine
membru al Uniunii Scriitorilor din România. La Congresul VII (1993) şi VIII (1998) este ales
preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova.
Pentru promovarea culturii cinematografice Uniunea Cineaştilor din România îi acordă distincţia
academică Clacheta de Aur (2001) şi Marea Medalie Magna cum Laudae (2003).