Ce reprezintă Consiliul Europei?

Creat în 1949, Consiliul Europei este o organizaţie politică care are

drept scop promovarea democraţiei, drepturilor omului şi a statului
de drept în întreaga Europă. Cu sediul la Strasbourg, Franţa, cele 47
www.coe.int

de state membre ale Consiliului Europei acoperă virtual întregul

continent European.

Statele membre ale Consiliului Europei

Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia şi

Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia,
Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia,
Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, “fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei”, Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda,
Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Federaţia Rusă, San Marino,
Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria,.

Elaborat de Directoratul Comunicare, Consiliul Europei

Redactat de Diviziunea Relaţii Publice în cooperare cu Direcţia Relaţii Externe
Design şi machetare: Serviciul Documente şi Publicaţii (DPDP)
Publicat în Republica Moldova, 2009
 Comitetul Miniştrilor
Gardian al valorilor fundamentale ale
Consiliului Europei
Comitetul Miniştrilor este instanţa de decizie a Consiliului
Europei, compusă din miniştrii afacerilor externe ai celor 47
de state membre sau reprezentanţii permanenţi ai acestora
la Strasbourg. Comitetul Miniştrilor decide politica Consiliului
Europei şi aprobă programul de activităţi şi bugetul
Consiliului Europei. El determină acţiunile care trebuie
luate cu privire la recomandările Adunării Parlamentare şi
Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale.
Camera pentru dezbateri, “Palatul Europei”

Adunarea Parlamentară
Forţa motrice politică
Adunarea Parlamentară este forţa motrice politică a
Consiliului Europei. Cei 636 membri sau supleanţi delegaţi
de cele 47 de state membre dezbat textele înaintate
sesiunea APCE spre adoptare. Aceste texte sau recomandări furnizează
linii directoare importante pentru Comitetul Miniştrilor,
guvernele şi parlamentele naţionale. Adunarea a lansat
multe tratate internaţionale care formează baza unei
veritabile legislaţii europene.

sesiunea Congresului autorităţilor locale şi regionale
Hemiciclu, “Palatul Europei”
Congresul Autorităţilor Locale şi
Regionale
Apărătorul democraţiei locale
Congresul este forţa de accelerare a transferului puterilor
autorităţilor locale şi regionale. Congresul este compus din
reprezentanţii aleşi ai autorităţilor locale şi regionale din cele
47 de state membre ale Consiliului Europei. El monitorizează
dezvoltarea democraţiei locale şi regionale, încurajează dialogul
politic între guvernele naţionale şi entităţile teritoriale şi
favorizează cooperarea transfrontalieră regională şi locală.
Conferinţa Organizaţiilor
Neguvernamentale Internaţionale
(ONGI)
Asigură legătura vitală cu societatea civilă
Conferinţa regrupează aproape 400 de organizaţii
neguvernamentale internaţionale. Conferinţa stabileşte
legături vitale între politicieni şi publicul larg şi este porta voce
a societăţii civile la Consiliul Europei. Activitatea Consiliului
Europei beneficiază în mare măsură de expertiza ONGI-urilor şi
de apropierea lor în raport cu cetăţenii europeni.

Clădirea Drepturilor Omului, Strasbourg
Palatul Europei, sculptura “Drepturile Omului”
de Mariano González Beltrán
Curtea Europeană a Drepturilor
Omului
Apărătorul libertăţilor fundamentale
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul la
Strasbourg, este organul judiciar care funcţionează
permanent responsabil pentru monitorizarea respectării
prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile
Omului. Rolul Curţii este de a asigura respectarea drepturilor
garantate de Convenţie la care cele 47 de state membre ale
Consiliului Europei sunt parte. Curtea este compusă dintr-un
număr de judecători egal cu cel al Statelor Părţi.
Comisarul pentru Drepturile Omului
Promovarea culturilor democratice bazate
pe drepturile omului
Comisarul reprezintă o instituţie independentă şi este
responsabil pentru promovarea în statele membre a
educaţiei, sensibilizării şi respectării drepturilor omului,
precum şi asigurarea racordării depline şi eficiente a
legislaţiilor naţionale cu instrumentele normative ale
Consiliului Europei. Comisarul joacă un rol complimentar
şi esenţialmente preventiv, exercită funcţii diferite faţă de
cele ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a altor
organe convenţionale. Comisarul nu are împuterniciri
executive.
 Secretarul General
Conducerea şi administrarea Organizaţiei
Ales de Adunarea Parlamentară pentru un mandat de cinci
ani, Secretarul General este responsabil pentru planificarea
strategică a programului de lucru şi bugetul Consiliului Europei şi
“Palatul Europei” intrare controlează gestionarea zi cu zi a Organizaţiei.

Simboluri europene

Drapelul european – un cerc cu 12 stele pe un fundal albastru

– reprezintă uniunea popoarelor Europei (numărul stelelor
este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecţiunii).
Drapelul a fost adoptat în 1955 de către Comitetul Miniştrilor
Clădirea “Agora” la propunerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Din mai 1986 drapelul European devine şi emblema oficială a
Uniunii Europene.

În 1972 Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat

imnul european: aranjament muzical fără text, realizat de
Herbert von Karajan, al preludiului la Oda bucuriei din
Simfonia a 9-a de Beethoven. În 1985, imnul a fost adoptat
de către şefii de stat şi de guvern al Uniunii Europene ca imn
oficial ai Uniunii Europene. Imnul nu înlocuieşte imnurile
naţionale ale statelor membre, ci celebrează valorile comune
respectate de acestea şi unitatea lor în diversitate.
Cele 47 de state membrE ale Consiliului Europei
Alte organizaţii internaţionale la care aceste state aparţin?

Statele membre ale UE OSCE NU Statele membre ale UE OSCE NU

* Sunt enumerate numai acele state care sunt de asemenea membre ale Consiliului Europei. Toate statele membre ale Uniunii Europene iniţial aveau
Consiliului Europei Consiliului Europei
Albania   Andora  
Armenia   Austria   
Azerbaidjan   Belgia   
Bosnia B
 ulgaria   
şi Herzegovina
 
Republica Cehă   

Text redactat şi produs sub responsabilitatea Consiliului Europei, Directoratul Comunicare, Strasbourg. www.coe.int
Cipru    Croaţia  
Danemarca    Elveţia  
Estonia    Finlanda   
Franţa    Georgia  
Germania    Grecia   
Irlanda    Islanda   
Italia    Letonia   
Liechtenstein   Lituania   
Luxemburg    “fosta Republică  
Malta    Iugoslavă a Mace-
doniei”
Moldova  
Monaco   Muntenegru  
Norvergia   Olanda   

statut de membru şi la Consiliul Europei.

Polonia    Portugalia   
Regatul Unit    România   
Federaţia Rusă   San Marino  
Serbia   Slovacia   
Slovenia    Spania   
Suedia    Turcia  
Ucraina   Ungaria  
 Relaţiile externe ale
Consiliului Europei
www.coe.int
Relaţiile externe ale Consiliului
Europei include relaţii cu:
Alte organizaţii şi instituţii
internaţionale, în special, Uniunea
Europeană (UE), Organizaţia pentru
Securitate şi Cooperare în Europa
(OSCE) şi Naţiunile Unite (ONU);
Statele care nu sunt state membre
(statele care nu dispun de
posibilitatea de a aplica pentru
calitatea de membru al Consiliului
Europei).
“Palatul Europei”, Strasbourg
În relaţiile sale cu alte organizaţii şi instituţii
internaţionale, în special Uniunea Europeană,
OSCE şi Naţiunile Unite, Consiliul Europei asigură
complementaritatea acţiunilor sale în scopul
comun de construire a unei Europe democratice şi
consolidate.
În prezent, aceste relaţii sunt ghidate de deciziile
celui de-al Treilea Summit al Şefilor de stat şi de
guvern organizat la Varşovia în mai 2005. Declaraţia
de la Varşovia şi Planul de Acţiune confirmă rolul
Consiliului Europei pe scena europeană prin
definirea obiectivelor sale fundamentale. Şefii de
stat şi de guvern şi-au afirmat determinarea de “a
asigura complementaritatea Consiliului Europei şi a
altor organizaţii angajate în construirea unei Europe
democratice şi consolidate”, punând accentul pe
relaţiile cu Uniunea Europeană, OSCE şi Naţiunile
Unite.
 Relaţiile Consiliului
Europei cu
Uniunea Europeană
www.europa.eu
Consiliul Europei şi Uniunea
Europeană au o lungă tradiţie
de cooperare, care se bazează
pe valorile lor comune:
drepturile omului, democraţia şi
preeminenţa dreptului. Fiecare
organizaţie beneficiază de
forţa, avantajele comparative,
competenţele şi expertiza
celeilalte, evitând dublarea
inutilă de activităţi.
Clădirea Parlamentului European, Strasbourg
Din mai 2007, Memorandumul de înţelegere
între aceste două Organizaţii oferă un cadru nou
de lucru pentru această cooperare, confirmând
rolul de referinţă al Consiliului Europei în materie
de drepturi ale omului, preeminenţa dreptului
şi democraţie în Europa, stipulând necesitatea
unei coerenţe între normele juridice ale acestor
organizaţii în domeniul drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi încurajând Consiliul
Europei şi Uniunea Europeană să activeze şi mai
strâns în viitor.
Timp de 15 ani, Consiliul Europei şi Uniunea
Europeană au implementat mai multe proiecte
comune în vederea promovării respectării
drepturilor omului şi a statului de drept, precum
şi în scopul soluţionării problemelor relative la
educaţie, tineret şi afaceri sociale într-o Europă
fără frontiere.
 Relaţiile Consiliului
Europei cu OSCE
www.osce.org
Consiliul Europei şi Organizaţia
pentru Securitate şi Cooperare în
Europa (OSCE) urmăresc, într-o
manieră proprie, promovarea
stabilităţii şi securităţii pe baza
democraţiei, preeminenţei
dreptului şi a respectării
drepturilor omului în Europa.
Sediul OSCE, Viena
Cooperarea între aceste două organizaţii se
axează pe rezultate şi se traduce prin reuniuni
regulate la nivel înalt şi consultaţii la toate nivelele.
Spre exemplu, Oficiul OSCE pentru Instituţiile
Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR)
colaborează cu diferite structuri ale Consiliului
Europei, printre care Adunarea Parlamentară şi
Comisia pentru Democraţie prin Drept (Comisia
de la Veneţia). Această cooperare acoperă astfel
de domenii ca terorismul, nediscriminarea şi
observarea alegerilor.
Ambele organizaţiei promovează drepturile
omului, democraţia şi preeminenţa dreptului
acestea constituind elementele indispensabile
stabilităţii politice, bunei guvernări, dezvoltării
economice şi societăţilor social durabile. În
prezent, cooperarea între Consiliul Europei şi
OSCE se axează pe patru domenii prioritare: lupta
împotriva terorismului, protecţia minorităţilor
naţionale, lupta împotriva traficului de fiinţe
umane şi problemele toleranţei şi nediscriminării.
Relaţiile Consiliului
Europei cu
Naţiunile Unite
www.un.org
Relaţiile oficiale între Consiliul
Europei şi Naţiunile Unite
datează încă din 1951. Consiliul
Europei a obţinut statutul
de observator în Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite în
octombrie 1989. În calitate de
partener regional al Naţiunilor
Unite, Consiliul Europei
participă în mod regulat la
activitatea principalelor agenţii
ale Naţiunilor Unite.
Clădirea Naţiunilor Unite, New York
O bună cooperare este stabilită în următoarele
domenii: protecţia drepturilor omului, lupta
împotriva rasismului, discriminarea, xenofobia
şi intoleranţa, protecţia minorităţilor, prevenirea
torturii, lupta împotriva traficului de fiinţe umane
şi a violenţei împotriva femeilor, precum şi
protecţia şi promovarea drepturilor copiilor şi a
dialogului intercultural.
Consiliul Europei continuă să coopereze strâns
cu Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite şi
alte organisme, inclusiv Înaltul Comisar pentru
Refugiaţi şi Înaltul Comisar pentru Drepturile
Omului al Naţiunilor Unite, Biroul Naţiunilor
Unite pentru Coordonare şi Afaceri Umanitare,
Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite,
Comisia Economică pentru Europa şi Consiliul
pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite.
Vor fi realizate programe comune cu iniţiativa
Alianţei Civilizaţiilor (AoC).
 Relaţiile Consiliului
Europei cu alte organisme
internaţionale şi statele
care nu au statut de
membru

Pe lângă relaţiile speciale cu Cinci state - Canada, Vatican, Japonia, Mexic

Uniunea Europeană, EU, OSCE şi
Naţiunile Unite, Consiliul Europei
are contacte regulate cu peste 30
de organizaţii din întreaga lume,
inclusiv aproape toate grupările
europene regionale. Contactele
cu aceste organizaţii regionale
şi sub-regionale constituie un
mijloc eficient de stabilire a
relaţiilor cu statele nemembre
şi de promovare a valorilor
fundamentale ale Consiliului
Europei: democraţia, drepturile
omului şi preeminenţa dreptului.
şi Statele Unite ale Americii beneficiază de
statut de observator la Consiliu. Relaţii practice
şi pragmatice cu statele nemembre pe toate
continentele permit Consiliului Europei să-
şi extindă câmpul său de acţiune şi prezenţa
pe plan mondial. Mai mult de 45 de state
nemembre sunt parte la tratatele Consiliului
Europei sau au statut de membri, observatori
sau participanţi la acorduri parţiale, printre care
Comisia de la Veneţia, Centrul Nord-Sud care
acoperă regiunea mediteraneană. Instrumentele
juridice ale Consiliului Europei sunt tot mai des
elaborate cu participarea statelor nemembre
interesate.
Consiliul Europei
pe arena internaţională