Mem. Canal SECTOR 2

S.C. ECOTERRA S.R.L. Nr.
Contract: 309/2008
Indicativ: 9 – SF – IS - 2008
„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

Studiu de Fezabilitate pentru proiectare lucrari de canalizare pluviala ” –
~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
1) DATE GENERALE
Studiul de Fezabilitate a fost intocmit in conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/9.01.2008 privind
aprobarea „Continutului cadru al documentatiei tehnico- economice aferente investitiilor publice,
precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii
si lucrari de interventii”.
1. Denumirea obiectivului de investitii
„Largirea la 4 benzi - Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) – Studiu de
Fezabilitate pentru proiectare lucrari de canalizare pluviala”– Sector 2: km33+00- km 43+00
2. Amplasamentul
Judetul Ilfov – Bucuresti, Centura Bucuresti Sud intre A2 (km 23+600) – A1 (km 55+520)
3. Beneficiarul investitiei
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
4. Proiectant General
SEARCH CORPORATION Bucuresti, Sector 1, str. Caderea Bastiliei nr. 65
5. Subproiectant:
S.C. ECOTERRA S.R.L. Bucuresti, Sector 1, B-dul Aviatorilor nr. 27, et.2, ap.3,
tel/fax:021.222.87.18/021.222.02.67, www.ecoterra.ro, e-mail:office@ecoterra.ro
2) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
In prezent Centura Bucuresti Sud are 2 benzi de circulatie. Platforma centurii rutiere este alcatuita
din structura rutiera (asfalt) pe circa 8,0 m, cu panta transversala unica in directia opusa caii ferate.
Pentru colectarea si evacuarea apelor nu exista in prezent un sistem functional.
Odata cu largirea centurii la 4 benzi de circulatie, apare necesitatea realizarii sistemului de
canalizare pluviala.
2. Descrierea investitiei
a) Concluziile Studiului de Prefezabilitate
- Nu este cazul
b) Scenariile tehnico – economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse
Necesitatea si oportunitatea investitiei
Obiectivul general Soseaua de centura a Municipiului Bucuresti, leaga intre ele toate drumurile
care penetreaza orasul: cele opt drumuri nationale, Autostrada Bucuresti – Pitesti si Bucuresti –
Constanta.
Volumul mare de trafic ce utilizeaza centura capitalei, cu ponderea mare de trafic greu
ingreuneaza desfasurarea circulatiei in mod fluent. Totodata starea avansata de degradare a partii
carosabile conduce la viteze mici, iar pe unele sectoare circulatia a devenit dificila in special pentru
vehiculele de marfa.
In contextul dezvoltarii periurbane a capitalei modernizarea soselei de centura apare ca o
necesitate a carei realizare nu trebuie intarziata.
Mentionam aici unul dintre cele mai mari avantaje ale modernizarii soselei de centura si anume ca
o sosea reabilitata si extinsa (la patru benzi de circulatie) va deveni foarte atractiva, atragand un
4
S.C. ECOTERRA S.R.L. Nr. Contract: 309/2008

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
volum important de trafic. In felul acesta soseaua de centura va avea un rol de distributie a
traficului degrevand strazile din interiorul orasului.
Scenarii propuse
Obiectivul proiectului este realizarea lucrarilor de canalizare pluviala pentru largirea centurii rutiere
la 4 benzi de circulatie si de amenajare a intersectiilor.
Proiectul consta in realizarea unei retele de canalizare pluviala pe sectoarele de drum aferente.
Pentru dimensionarea corespunzatoare a retelei de canalizare propuse in prezentul proiect,
scenariile analizate au avut in vedere sistemul centralizat de canalizare necesar pentru intreaga
centura (cca 32 km retea de canalizare).
Reteaua de canalizare pluviala va fi pozata pe langa soseaua de centura, fiind realizata din tuburi
de PVC si PAFSIN – De 315mm – De1000mm, cu camine realizate din beton conform STAS 2448-
82, si guri de scurgere conform STAS 6701-82.
Posibilele puncte de deversare a apelor pluviale sunt: Raul Dambovita km 25+400; Valea
Calnaului km 37+700 si canalul Arges km 56+100.
Intreaga lucrare a fost esalonata pe 3 sectoare de drum:
1. sector 1 – km 23+600 – km 33+000
2. sector 2 – km 33+000 – km 43+000
3. sector 3 – km 43+000 – km 55+520
Sector 2 – Km 33+000 – Km 43+000
Varianta nr. I
Tronson 1 (Km 33+000 – Km 38+200)
- retea de canalizare pluviala
- camine de vizitare
- guri de scurgere
- statie de pompare cheson SP3 si conducta de refulare
- bazin de retentie
Colectarea apelor pluvialee din acest tronson (km 33+000 – km38+200) se realizeaza intr-o statie
de pompare SP3 + bazin de retentie dupa care se descarca in caminul C321 de pe reteaua de
canalizare pluviala din Sectorul 1, pentru a fi evacuate in pr. Valea Calnaului.
Tronson 2 (Km 38+200 – Km 40+700)
- guri de scurgere
Colectarea apelor pluviale din acest tronson (km38+200 - km 40+700) se realizeaza intr-o statie de
pompare tip cheson SP4 dupa care se descarca in caminul de pe reteaua de canalizare pluviala
C256, aferent tronsonului 1.
Tronson 3 (Km 40+700 – Km 43+000)
- guri de scurgere
5

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~

Colectarea apelor pluviale din acest tronson (km 40+700– km 43+000) se realizeaza intr-o statie
de pompare tip cheson SP5 dupa care se descarca in caminul de pe reteaua de canalizare
pluviala C224, aferent tronsonului 2.
Varianta nr. II
Tronson 1 (Km 33+000 – Km 38+200)
- guri de scurgere
- bazin de retentie
Colectarea apelor pluviale din acest tronson se realizeaza intr-o statie de pompare SP3 + bazin de
retentie dupa care se descarca in conducta de refulare SP5.
Tronson 2 (Km 38+200 – Km 40+700)
- guri de scurgere
Colectarea apelor pluviale din acest tronson se realizeaza intr-o statie de pompare tip cheson SP4
dupa care se descarca in conducta de refulare SP5.
Tronson 3 (Km 40+700 – Km 43+000)
- guri de scurgere
Colectarea apelor pluviale din acest tronson se realizeaza intr-o statie de pompare tip cheson SP5
dupa care conducta de refularea se descarca in reteaua de canalizare pluviala aferenta Sectorului
1(tr. 4: Km 29+450 – Km33+00).
Scenariu recomandat
Apele uzate pluviale de pe Sectorul 2 de drum ( km 33+000 – km 43+000) vor fi colectate si
evacuate pe rand: tronsonul 3 in statia de pompare SP5, dupa care refuleaza in reteaua de
canalizare; dupa aceea tronsonul 2 si ceea ce s-a acumulat de pe tronsonul 3 se colecteaza in
statia de pompare SP4, dupa care refuleaza in reteaua de canalizare; iar tronsonul 1 si cu ceea ce
acumulat de la celelalte 2 tronsoane se descarca in statia de pompare SP3 + bazinul de retentie,
pentru a fi evacuate prin intermediul retelei de canalizare din Sectorul 1 (tr.4) in pr. Valea
Calnaului.
Avantajele scenariului recomandat
- Diminuarea costurilor de investitie;
- Reducerea cheltuielilor de exploatare eliminarea inaltimilor mari de pompare (SP5 si SP4) si
implicit consumurilor energetice;
- Prevederea unei solutii tehnice care implica materiale, utilaje, echipamente si instalatii cu
fiabilitate ridicata, performante, care necesita o durata de executie redusa.
6

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Debite de calcul
Dimensionarile retelelor, s-au facut in conformitate cu reglementarile in vigoare in domeniu:
STAS 1846/90 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
STAS 3051/91 – Canale ale retelelor exterioare de canalizare;
STAS 9470/73 – Hidrotehnica. Ploi maxime, intensitati, durate, frecvente;
Debitul de calcul al apelor meteorice s-a stabilit pe baza relatiei : Qpl = S x xixm
in care : S = suprafata bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul ( in ha );
S = l x L unde: l - latimea drumului (18.5m);
L- lungimea drumului (32 km);
= coeficient de scurgere aferent suprafetei ( = 0.9);
i =intensitatea ploii de calcul functie de frecventa f si durata ploii de calcul t (in l/s ha)
conf. STAS - 9470/73 - unde I = 90l/s ha;
- pentru zona studiata s-a ales frecventa de calcul f = 2/1 ( frecventa avuta in vedere si
la dimensionarea colectorului din bazinul caruia face parte canalizarea proiectata
diagrama zona 8 - STAS 9470/73) – clasa de importanta IV;
- durata ploii de calcul t, se stabileste in sectiunea de calcul din avalul tronsonului de
canal care se dimensioneaza;
m = coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul, care tine seama de
capacitatea de inmagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul, t
(m = 0.8 pentru t 40 min si m = 0.9 pentru t > 40min); unde m= 0.8 pt. t=20min
Verificarea modelarii hidraulice a sistemului de canalizare s-a facut cu ajutorul programului de
calcul CANALIS.
Descrierea constructiva si functionala
Obiect 1:Retea de canalizare pluviala
Colectarea si evacuarea apelor pluviale, de pe sectorul 2 de drum cuprins intre Km 33+000 – Km
43+000, se face prin guri de scurgere cu sifon si depozit conform STAS 6701-82, legate la
canalizarea pluviala.
La trecerile prin caminele de vizitare a conductelor din PVC si PAFSIN au fost prevazute piese de
trecere speciale tip A sau tip B in functie de locul de racordare al conductei (fie in peretii caminelor,
fie in fundatia acestora).
Reteaua de canalizare din PVC este pozata pe un pat de nisip de 10 cm si inglobata apoi intr-un
strat de nisip pana la o inaltime de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Patul de
fundare al tuburilor de PAFSIN se va realiza din nisip si va avea o grosime de 15 cm, iar in jurul lor
se va umple transeea cu nisip pana la 0.7 x DE.
Deasupra intregii retele de canalizare si deasupra fiecarui racord la o inaltime de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena
de culoare maro.
Dupa executarea propriu-zisa a retelei de canalizare se va efectua proba de etanseitate a
conductei.
Apele pluviale preepurate si evacuate vor respecta conditiile de calitate a apelor evacuate
prevazute in NTPA-001/2005.
7

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Pe sectorul analizat s-a prevazut o retea de canalizare cu lungimea totala de 9,762 km din tuburi
PVC si PAFS, cu diametre cuprinse intre 400 mm si 700 mm, dupa cum urmeaza:
Tronson 1 (Km 33+000 – Km 38+200)
Elementele tronsonului 1 s-au calculat pentru o suprafata de 9.18 ha, rezultand un debit de:
Qpl = m x S x xI
Qpl = 0.8 x 9.18 ha x 0.9 x 90 l/s ha = 594 l/s , Q tronson 2= 573l/s
Qtotal = 594l/s + 573l/s = 1167l/s
Astfel au rezultat urmatoarele diametre:
Intre caminul C376 si caminul C362 (km33+000- Km33+700)- PVC Dn400mm, L=669m;
Intre caminul C362 si caminul C342 (km33+700-Km34+100) - PVC Dn 500mm, L=1084m;
Intre caminul C342 si caminul C321(km34+100- Km35+900)- PAFSIN Dn 600mm, L=983m;
Intre caminul C296 si caminul C279(km37+350- Km38+200)- PVC Dn 500mm, L=841m;
Pe reteaua de canalizare pluviala s-au prevazut un numar de 97camine de vizitare cu si fara
camere de lucru si un numar de 194 guri de scurgere. Capacele caminelor de vizitare vor fi
carosabile si prevazute cu balama antifurt (BAF).
Tronson 2 (Km 38+200 – km 40+700)
Qpl = m x S x xI
Qpl = 0.8 x 4.62 ha x 0.9 x 90 l/s ha = 300 l/s, Q tronson 3 = 273l/s
Qtotal = 300l/s + 273l/s = 573l/s
Intre caminul C279 si caminul C267 (km38+200- Km38+750)- PVC Dn400mm, L=570m;
Intre caminul C267 si caminul C256 (km38+750- Km39+350)- PVC Dn 500mm, L=565m;
Intre caminul C256 si caminul C247 (km39+350- Km39+800)- PAFSIN Dn700mm, L=461m;
Intre caminul C238 si caminul C230 (km40+250- Km 40+700)- PVC Dn 500mm, L=433m;
Pe reteaua de canalizare pluviala s-au prevazut un numar de 49 camine de vizitare cu si fara
Tronson 3 (Km 40+700 – Km 43+000)
Qpl = m x S x xI
Qpl = 0.8 x 4.20 ha x 0.9 x 90 l/s ha = 273 l/s
Intre caminul C230si caminul C224 (km40+700- Km41+000)- PVC Dn400mm, L=303m;
Intre caminul C214 si caminul C201 (km41+600- Km42+400) - PVC Dn 500mm, L=706m;
8

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Intre caminul C201 si caminul C187 (km42+400 -Km 43+000) - PVC Dn 400mm, L=715m;
Pe reteaua de canalizare pluviala s-au prevazut un numar de 43 camine de vizitare cu si fara
Obiect 2: Statie de pompare (SP4, SP5)
Datorita configuratiei terenului si punctelor de descarcare impuse de Valea Calnaului s-au prevazut
3 statii pompare tip cheson pentru colectare apelor pluviale.
Constructia statiei de pompare este un cheson cicular din beton armat monolit, cu diametrul
interior de 6,00m si adancimea la radier de 8.50m, respectiv 14.5m.
La interior chesonul prezinta un planseu intermediar, avand goluri pentru accesul utilajelor si
personalului.
Constructia este acoperita cu un planseu ce prezinta goluri de acces si manevrare utilaje, la cota
±0,00.
Partial pe acest planseu este o suprastructura de forma unui sector de cerc, din zidarie portanta
inramata cu stalpisori si centuri de beton armat.
Pentru accesul personalului constructia este dotata cu scari metalice tip incendiu, iar pentru
protectie, golurile sunt acoperite cu capace metalice sau imprejmuite cu balustrada metalica.
Pompele sunt prevazute cu un sistem intern de racire si nu prezinta riscul infundarii.
Instalatia hidraulica din interiorul statiei de pompare va fi realizata din conducte din otel – inox.
Instalatiile electrice cuprind tablourile electrice, racordurile la pompe, iluminatul interior,
automatizarea, legarea la pamant, etc.
Alimentarea cu energie electrica tablourilor statiilor de pompare se va face din tablourile de
distributie amplasate linga cuva statiei.
Pentru comanda pompelor se va proiecta o instalatie de comanda cu PLC ce va permite
functionarea acestora in regim manual sau automat.
In regim automat pompele vor functiona in functie de nivelul apei din bazinul de aspiratie. Se vor
prevedea blocaje ale pompelor la lipsa apei in bazinul de aspiratie (printr-un traductor de nivel),
precum si la abateri de la parametri electrici prin releele de control.
Pompele se vor porni cu automate stea-triunghi si vor fi prevazute cu relee de control al
parametrilor retelei.
Iluminatul interior se va realiza cu lampa incandescenta si priza pentru lampa portabila la
tensiunea de 24 V.
Circuitele electrice de forta si comanda se vor realiza cu cabluri din cupru cu izolatie din PVC,
nearmate pentru interior si armate pentru exterior.
Pentru protectia impotriva punerilor la pamant se prevad intrerupatoare automate cu protectie
diferentiala in tablouri si instalatie de impamantare cu priza de pamant artificiala cu rezistenta de
max. 4 ohmi.
Statia de pompare SP4 (Tronson 2: Km 38+200 – km 40+700)
Colectarea apelor pluviale din acest tronson se face gravitational intr-o statie de pompare tip
cheson (SP4), dupa care se descarca intr-un camin (C256) de pe reteaua de canalizare pluviala –
tronson 1.
Acesta statie este prevazuta astfel, pentru a prelua apele meteorice de pe tronsonul 2 intre
km38+200 – Km40+700.
9

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Constructia statiei de pompare este tip cheson cicular din beton armat monolit, cu diametrul interior
de 6,00m si adancimea la radier de 14.5m.
Statia de pompare este echipata cu 3+1 electropompe submersibile din care 3 in functiune si una
de rezerva .
Electropompele pentru apele meteorice s-au prevazut cu urmatoarele caracteristici:
Q= 300 l/s
H= 60 mCA
P= 30 kw
Conducta de refulare ce pleaca din aceasta statie, este prevazuta a fi realizata din PEID PN10
cu Dn400 mm pe o lungime de 1200 m.
Aici exista si subtraversare de cale ferata, proiect ce va fi realizat de catre o firma specializata.
Statia de pompare SP5 (Tronson 3:Km 40+700 – Km 43+000)
Colectarea apelor pluviale din acest tronson se face gravitational intr-o statie de pompare tip
cheson (SP5), dupa care se descarca intr-un camin (C224) de pe reteaua de canalizare pluviala –
tronson 2.
Acesta statie este prevazuta astfel pentru a prelua apele meteorice de pe tronsonul 3 intre
km40+700 – Km 43+000.
Constructia statiei de pompare este tip cheson cicular din beton armat monolit, cu diametrul interior
de 6,00m si adancimea la radier de 8.50 m.
de rezerva .
Electropompele pentru apele meteorice s-au prevazut cu urmatoarele caracteristici:
Q= 100 l/s
H= 50 mCA
P= 25 kw
Conducta de refulare ce pleaca din aceasta statie, este prevazuta a fi realizata din PEID PN10
cu Dn200 mm pe o lungime de 400 m.
Obiect 3: Statia de pompare SP3 si bazin de retentie (Tronson 1: Km 33+000 – Km 38+200)
Pe acest tronson s-a prevazut o statie de pompare + bazin de retentie (SP3+BR).
Constructia statiei de pompare + bazinul de retentie este de tip cuva subterana acoperita, de forma
rectangulara, din beton armat monolit. Accesul in statie se face prin scari metalice tip incendiu.
Statia este protejata la interior cu tencuiala hidrofuga si la exterior hidroizolanta cu spoiala de
bitum in doua straturi.
Bazinul de retentie se prevede acoperit cu placa de beton, cu dimensiuni 2x5.5x30 m si adancimea
la radier de 5.20m.
de rezerva .
Electropmpele pentru apele meteorice s-au prevazut cu urmatoarele caracteristici:
Q= 100 l/s
H= 50 mCA
P= 30 kw
Bazinul de retentie are urmatoarele caracteristici:
V = tmin xQ l/s; unde, t=10min, Qtronson 1= 1167 l/s
VBR = 10min x 60s x 1167l/s = 700200 litri = 700 mc
10

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Vutil = 2 x 5.5 x 30 x 2.2 = 726 mc

Vconstructiv = 2 x 5.5 x 30 x 4.7 = 1551 mc
Conducta de refulare ce pleaca din aceasta SP3+BR, este prevazuta a fi realizata din PEID
PN10 cu Dn400mm pe o lungime de 2800m.
Colectarea apelor pluviale din acest tronson km 33+000 – km38+200 se face intr-o statie de
pompare SP3 + bazin de retentie dupa care se descarca in caminul C321 de pe reteaua de
canalizare pluviala din sectorul 1.
3. Date tehnice ale investitiei

a) Zona si amplasamentul
- Amplasament
Judetul Ilfov – Bucuresti, Centura Bucuresti Sud intre A2 (km 23+600) – A1 (km 55+520)
Lucrarile de constructii se incadreaza in categoria de importanta „C” conform H.G. nr. 766/1997 si
au clasa de importanta „IV” conform STAS 10100/2000.
Zona studiata se încadreaza în Platforma Valaha, care prezinta o morfologie cu caracter de
câmpie, corespunzând în mare parte cu ceea ce în geografia fizica se cunoaste sub numele de
Câmpia Româna. Relieful este neted si prezinta o slaba inclinare spre E-SE, sens in care cotele
scad de la 170 m la 120 m.
Zona Bucurestiului se înscrie în nivelul de câmpie, caracterizându-se printr-o stratificatie normala,
fara accidente majore (tip gropi umplute). Caracteristic acestui nivel de campie este existenta în
suprafata pâna la adâncimi de 2.50 – 3.50 m a argilelor contractile (categoria PUCM – pamânturi
cu umflari si contractii mari). Dupa aceste adâncimi, urmeaza un pachet gros de pamânturi
sensibilie la umezire, cu dezvoltare pâna la adâncimi de 8-11 m.
- Date geomorfologice, geologice si hidrogeologice
Elemente de geomorfologie:
Din punct de vedere stratigrafic, zona municipiului Bucuresti se afla situata în Platforma
Valaha. Depozitele cuaternare din subsolul Capitalei si din zonele limitrofe insumeaza grosimi de
250-300 m, ele fiind reprezentative din punct de vedere litologic, prin alternante de pietrisuri,
nisipuri, argile si depozite loessoide. Stratigrafia cuaternarului cuprinde urmatoarele complexe
caracteristice:
- stratele de Fratesti (pleistocen inferior), care reprezinta o importanta hidrostructura, cu
potentiale mari de debitare
- complexul argilos marnos de varsta Pleistocen mediu
- nisipurile de Mostistea de varsta pleistocen superior
- pietrisurile de Colentina, de varsta pleistocen superior
- depozite loessoide(pleistocen superior+holocen),care ocupa toate zonele interfluaviale,
inclusiv podul teraselor fluviatile, cu grosimi care variaza intre 5.00-20.00 m.
Depozitele loessoide acopera toate formele de relief din Campia Romana, cu exceptia zonelor
inundabile. Ele prezinta o mare variatie structurala si texturala, atat in sens lateral cat si in cel
vertical. Trebuie retinut faptul ca zona Bucurestiului se caracterizeaza prin prezenta depozitelor
loessoide aleuritice.
Din punct de vedere hidrologic, structura permeabila a subteranului, prezinta interes prin
cantonarea unor resurse acvifere, valorificabile diferentiat prin foraje de captare de apa potabila si
caracterizate dupa cum urmeaza:
- apa freatica este cantonata în stratul aluvionar de la baza depozitelor argilo-loessoide,
constituind asa-numitul “acvifer de tip Colentina” (nisipuri cu pietrisuri), identificat si captat
11

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
prin puturi forate sau sapate la 6-12 m adâncime, cu niveluri freatice stabilizate frecvent
între 8-10 m adâncime;
- complexul acvifer de medie adâncime este cantonat în structura de tip “multistrat” a
depozitelor argiloase – nisipoase, cunoscuta prin identificarea si captarea prin foraje pe
intervalul 25-70 m adâncime a “nisipurilor acvifere de Mostistea”, caracterizat printr-un prin
debit captat de 2-5 l/s.
În conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghet. Zonarea
teritoriului Romaniei”, zona studiata, are adâncimea de înghet de 80-90cm.
b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
Terenul ce urmeaza a fi ocupat de retea de canalizare este in domeniu public.
c) Situatia ocuparilor definitive de teren : suprafata totala, reprezentand terenuri din
intravilan/ extravilan
Suprafetele ocupate de amplasarea retelei de canalizare vor fi:
Permanent: pentru realizarea caminelor de vizitare, gurilor de scurgere, statiilor de

pompare si bazinului de retentie.
Temporar: pentru montarea conductelor retelei de canalizare, conductelor de refulare
precum si pentru:
Organizarea de santier si a punctelor de lucru, pe durata executiei lucrarilor.
Denumire obiect Ocupat Ocupat

definitiv (mp) temporar (mp)
Camine de vizitare 425 -

Guri de scurgere 756 -
Statii de pompare (SP4, SP5) 450
SP +BR 900 -
Retea de canalizare (9.762 m) si conducte de refulare - 21243
(4.400 m) (L tot = 14.162 m )
Organizare de santier - 3000
TOTAL 2.531 24243
Suprafetele ocupate permanent sunt urmatoarele:

- Camine de vizitare: 189 buc x 2.25 mp/buc = 425 mp
- Guri de scurgere : 378 buc x 2.00mp/buc = 756 mp
- Statii de pompare : 2 buc x (15 m x 15 m) = 450 mp
- SP + BR: 45 m x 20 m = 900 mp
TOTAL DEFINITIV = 2.531 mp = 0.2531 ha
Suprafetele ocupate temporar sunt urmatoarele:

- Reteaua de canalizare: 14.162 m x 1.5 m = 21.243 mp
- Organizarea de santier = 3.000 mp
TOTAL TEMPORAR = 24.243mp = 2.43 ha
12

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Amplasamentele statiilor de pompare si bazinului de retentie in imediata vecinatate a drumului de

centura, vor necesita eliberarea acestor terenuri de orice sarcina si punerea lor la dispozitia
Executantului de catre Beneficiarul lucrarii.
Terenurile ocupate definitiv de catre caminele de vizitare si gurile de scurgere nu vor ridica
probleme fiind amplasate pe domeniul public al drumului de centura. Deoarece sunt lucrari
ingropate, pentru conductele/canalele specifice lucrarilor de canalizare s-a considerat doar
ocuparea temporara a suprafetelor de teren.
d) Studii de teren
La elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru lucrarile de canalizare s-au utilizat:
- Ridicari topografice în sistem STEREO 70 pe traseul retelei de canalizare (plan banda sc.
1:1000), puse la dispozitie de catre Proiectantul General.
- Planuri de situatia scara 1:25000), puse la dispozitie de catre Proiectantul General.
- Date geotehice puse la dispozitie de catre Proiectantul General;
- Studiu geotehnic elaborat de SC GEOTOTAL din arhiva proiectantului de specialitate;
e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii
Obiect 1: Retea de canalizare pluviala
Caracteristici generale comune pentru tronsoanele de canalizare
- Asezarea in plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, si a adancimii
de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra canalelor, de nivelul apelor subterane si de punctele
obligate.
- Panta canalelor colectoare pe cele mai multe tronsoane, a fost aleasa egala cu panta terenului,
iar pe celelalte tronsoane, a fost aleasa in asa fel incat sa asigure curgerea gravitationala.
- Racordarea canalelor in profil longitudinal s-a facut la creasta. Avantajul consta in evitarea
formarii remuurilor in sectoarele amonte. Canalele de acest tip au o capacitate de curgere mai
mare decat cea de calcul, dar dezavantajul consta in pierderea pantei disponibile existand pericolul
unor depuneri spre capatul aval.
- Amplasarea in profil transversal a colectoarelor s-a facut paralel cu linia constructiilor, pe langa
drum.
Toate materialele folosite vor avea certificate de calitate, accept sanitar, etc. si vor respecta
standardele romanesti sau internationale in vigoare.
Referitor la materialele retelei de canalizare, se va adopta un material pentru conducte cu o
rugozitate foarte mica, care sa permita curgerea cu viteza relativ ridicata (pentru autocuratire) la o
panta cat mai mica, evitandu-se in acest mod adancimea excesiva a colectoarelor de canalizare si
aparitia unor dificultati atat in executie, cat si in exploatare si nu in ultimul rand, care ar duce la un
cost ridicat al investitiei.
Parametri hidraulici ai retelei de canalizare realizata din conducte de PVC si PAFSIN:
Panta longitudinala – s-a ales astfel incat sa se realizeze viteza de autocuratire de minim 0,7
m/s, pentru evitarea depunerii particulelor din apele uzate.
Viteza maxima de curgere a fost aleasa astfel incat sa nu depaseasca valoarea de 5 m/s.
Viteza minima este de 0.7 m/s. Aceasta viteza este de autocuratire si trebuie respectata, in
caz contrar producandu-se depunerea substantelor in suspensie din apele uzate.
Diametrul exterior al conductelor a rezultat de 315 - 1000 mm.
13

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizarea din PVC

- Durata de viata:În cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani si respectiv 70ani..
- Greutate mica: Fiind de 20 de ori mai usor decât betonul, se poate transporta si manevra mai
usor.
- Montare rapida: Datorita greutatii mici si simplitatii îmbinarii, se pot executa în timp scurt, retele
de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.
- Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC si PAFSIN este perfect etansa, neavând loc nici
infiltratii si nici exfiltratii.
- Proprietati de rezistenta: Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.
- Rezistenta la coroziune: Conductele de canalizare împreuna cu garniturile de etansare rezista
bine la actiunea substantelor aflate în apele uzate, menajere si freatice.
- Rezistenta la uzura: Substantele solide în apele reziduale produc o uzura mai mica asupra
conductelor PVC si PAFSIN decât asupra conductelor de beton si azbociment.
- Perete interior neted: Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica,
capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.
Camine de canalizare proiectate
Pentru intretinerea si buna functionare a retelei de canalizare, s-au prevazut constructii anexa de
tipul caminelor de vizitare.
Caminele de vizitare sunt din tuburi de beton, cu sau/si fara camere de lucru. Capacele caminelor
de vizitare si intersectie vor fi carosabile si prevazute cu balama antifurt (BAF).
La trecerile prin caminele de vizitare a conductelor de canalizare au fost prevazute piese de
trecere speciale in functie de locul de racordare a conductelor din PVC si PAFSIN(fie in peretii
caminelor, fie in fundatia acestora).
Caminele de vizitare permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru
curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.
Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu camine de vizitare amplasate conform STAS 3051-91. La
canalele nevizitabile, caminele de vizitare s-au prevazut:
In aliniament, la distanta maxima de 60 m;
In punctele de schimbare a dimensiunilor;
In punctele de schimbare a pantei;
In punctele de schimbare a directiei;
Obiect 2: Statii de pompare (SP4, SP5)
Sistemul de canalizare propus s-a dimensionat in ipoteza colectarii si evacuarii apei pluviale.
Datorita configuratiei terenului s-au prevazut 2 statii de pompare.
Constructia statiilor de pompare este tip cheson cicular din beton armat monolit, cu diametrul
interior de 6,00 m si adancimea la radier de 14, 5 m, respectiv 8.50m.
Constructia este acoperita cu un planseu ce prezinta goluri de acces si manevrare utilaje, la cota
±0,00.
Pentru accesul personalului constructia este dotata cu scari metalice tip incendiu, iar pentru
protectie, golurile sunt acoperite cu capace metalice sau imprejmuite cu balustrada metalica.
Fiecare statie de pompare este prevazuta cu un grup de pompare alcatuit din electropompe
submersibile de apa uzata.
Pompele sunt prevazute cu un sistem intern de racire si nu prezinta riscul infundarii.
14

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
Instalatia hidraulica din interiorul statiei de pompare va fi realizata din conducte din otel – inox.
Instalatiile electrice cuprind tablourile electrice, racordurile la pompe, iluminatul interior,
automatizarea, legarea la pamant, etc.
Alimentarea cu energie electrica tablourilor statiilor de pompare se va face din tablourile de
distributie amplasate linga cuva statiei.
Pentru comanda pompelor se va proiecta o instalatie de comanda cu PLC ce va permite
functionarea acestora in regim manual sau automat.
In regim automat pompele vor functiona in functie de nivelul apei din bazinul de aspiratie. Se vor
prevedea blocaje ale pompelor la lipsa apei in bazinul de aspiratie (printr-un traductor de nivel),
precum si la abateri de la parametri electrici prin releele de control.
Caracteristicile pompelor vor fi în corelatie cu elementele colectoarelor de refulare.
Comenzile de pornire-oprire a pompelor se vor da în regim automat functie de nivelul din bazinul
de aspiratie.
Statiile de pompare vor fi racordate la reteaua locala de alimentare cu energie electrica. Pentru a
nu pune in pericol functionarea statiei de pompare si a retelei de canalizare deservite de aceasta,
in caz de oprire a energiei electrice, fiecarei statii de pompare i se va prevedea un sistem
electrogen propriu.
Conductele de refulare se vor executa din tuburi de PEID PN10.
Acestea se vor poza pe un strat de 10 cm de nisip, paralel cu linia terenului, sub cota de inghet
(adancimea de pozare este de 1.2 m).
Obiect 3: Bazin de retentie si Statie de pompare (SP3)
Constructia statiei de pompare + bazinul de retentie este de tip cuva subterana acoperita, de forma
rectangulara, din beton armat monolit. Accesul in statie se face prin scari metalice tip incendiu.
Statia este protejata la interior cu tencuiala hidrofuga si la exterior hidroizolanta cu spoiala de
bitum in doua straturi.
Bazinul de retentie are un volum util 726 mc si un volum construit de 1551 mc. Dimensiunile
constructive ale bazinului de retentie sunt de 2x5.5x30 m si adancimea la radier de 5.20m.
Constructia bazinului va fi acoperita placi de beton, elemente prefabricate de acoperis.
Statia de pompare adiacenta bazinului de retentie are dimensiunile in plan de 5.4 x 8.80 m si
adancimea la radier de 6.30 m.
de rezerva .
f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:
Avand in vedere ca zona studiata reprezinta o zona de mare interes a Bucurestiului, cu activitate
industriala si comerciala dezvoltata, pe cea mai mare parte a traseului retelei de canalizare exista
retele de utilitati: apa, canalizare (in zona de inceput), gaze, electrice, termice.
Pentru sistemul de canalizare propus este necesara asigurarea energiei electrice pentru
functionarea statiilor de pompare.
- Analiza de consum:
Statia de pompare SP3: (2+1) electropompe avand fiecare P= 30 kw
La o durata de functionare de 16 ore/zi fiecare electropompa, alternativ consumul de energie
electrica este de cca: 3200 kwh/zi.
15

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
- Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii:

Obligatii:
Pentru conformarea la cerintele BAT de utilizare eficienta a energiei electrice titularul va lua
urmatoarele masuri :
va utiliza energia electrica cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile,
va aplica toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei
energetice.
anual va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va realiza un
audit privind eficienta energetica.
cantitatea de energie consumata va fi urmarita periodic si contorizata;
se va asigura iluminarea spatiilor de lucru cu instalatii care consuma putina energie.
anual va intocmi un raport privind consumul de energie si emisiile de CO2, identificarea si
aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei. Societatea va intreprinde eforturi pentru
cresterea permanenta a eficientei energeice si reducere a emisiilor de gaze cu efect de
sera.
- Solutii tehnice de asigurare cu utilitati:
Alimentarea cu energie electrica se face din Sistemul Energetic National prin SC Electrica
Instalatiile de alimentare cu energie electrica cuprind, LEA 20KV simplu circuit, postul trafo, cutia
de distributie, blocul de masurare a energiei activa si reactive precum si instalatia de legarea la
pamant.
Ca sursa de rezerva s-a prevazut la fiecare statie de pompare cite un grup electrogen de 125 (100
sau 50 sau 25) KVA, fix. Mai este varianta prevederii unui grup electrogen mobil de 150 KVA
pentru cele 3 statii de pompare.
g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Obiectivele evaluarii impactului asupra mediului constau in identificarea, anticiparea, estimarea si
diminuarea posibilelor efecte fizice, biologice si socio-economice ale proiectelor propuse sau ale
programelor de dezvoltare.
Principalul scop este de a preveni deteriorarea mediului înconjurator din cauza activitatilor umane si
de a identifica oportunitati pentru îmbunatatirea situatiei de mediu si/sau pentru îmbunatatirea
proiectului. Evaluarea impactului le furnizeaza factorilor de decizie o imagine asupra impacturilor de
mediu asociate cu un proiect propus sau cu o actiune propusa înainte de a lua decizia de
implementare a acelui proiect sau a acelei actiuni.
Evaluarea preliminara si masuri de reducere a impactului
Proiectul legat de colectarea, evacuarea si preepurarea apelor pluviale, contribuie semnificativ la
îmbunatatirea calitatii mediului si a conditiilor de viata ale populatiei riverane centurii de sud a
Bucurestiului.
Cu toate acestea, procesul de colectare, preepurare si descarcare a reziduurilor lichide si solide poate
avea si impact negativ direct si indirect asupra mediului.
Pot fi identificate 2 (doua) tipuri de impact:
o În timpul perioadei de executie, când se produc efecte pe termen scurt si la nivel local;
o În timpul perioadei de operare, când se produc efecte pe termen lung (mai ales în cazul
colectarii si preepurarii apelor pluviale).
Sursele posibile de poluare care pot aparea in timpul executiei retelei de canalizare si statiei de
preepurare pot fi:
16

~ Sector 2 - km 33+000 – km 43+000 ~
de natura fizica:
1. zgomot si vibratii generate de echipamentele si utilajele folosite pe santier;
2. modificari ale structurii si texturii solului prin decopertari, sapaturi pentru fundatii si pozarea
conductelor, sau prin tasari ale solului ca urmare a depozitarii temporare a unor materiale
si/sau a deplasarii in amplasament a utilajelor si echipamentelor grele.
de natura chimica:
1. functie de materialele utilizate pot aparea poluari ale solului si subsolului cu diverse
elemente chimice, cu posibilitatea migrarii poluantilor in acvifer;
2. gaze de ardere de la combustibili folositi utilizati de echipamentele si utilajele din santier;
3. ulei mineral, particule fine provenite de la uzura anvelopelor, particule metalice provenite de
la caroseriile echipamentelor si utilajelor etc.
Surse posibile de poluare care pot aparea post implementare, in conditii anormale de
functionare, pot fi:
deversari, in emisar natural, de ape meteorice incarcate cu poluanti din trafic, insuficient
tratate, provenite de la instalatiile de preepurare prevazute, peste limita de evacuare acceptata
de legislatia in vigoare sau de alte cerinte, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ;
exfiltratii in sol/subsol din sistemele de canalizare, cu posibilitatea migrarii acestora in panza
freatica, in situatia aparitiei unor avarii in retea;
managementul deficitar al deseurilor/namolurilor rezultate la instalatiile de preepurare.
De mentionat ca aceste posibile surse de poluare se pot preveni printr-un management bun al
lucrarilor si prin folosirea unei tehnologii de preepurare de inala clasa, cu eficiente ridicate in
eliminarea uleiurilor.
Avand in vedere ca impactul negativ in perioada de executie a lucrarilor este nesemnificativ, iar
prin masurile luate de Beneficiarul si Antreprenorul lucrarilor, impactul negativ poate fi mult
diminuat sau eliminat, se va lua in considerare numai impactul investitiei in perioada de operare,
cand efectele acestuia sunt pe termen lung.
Impactul in perioada de exploatare
- Impactul asupra solului, subsolului, apelor, se poate manifesta accidental, in cazul aparitiei unor
avarii in reteaua de canalizare, in urma carora apa meteorica incarcata cu poluantii specifici
(uleiuri, benzina, etc) poate patrunde in sol/subsol, sau prin descarcari in emisari naturali de ape
insuficient preepurate sau poluate.
- Impactul asupra aerului se poate manifesta numai accidental, in cazul aparitiei unor avarii in
reteaua de canalizare, sub forma impactului negativ olfactiv.
- In perioada de exploatare a investitiei, se intrevad ca surse generatoare de zgomote si vibratii
doar functionarea statiilor de pompare, dar care vor avea un caracter local si temporar (ciclic), deci
neglijabil.
- Realizarea instalatiilor de preepurare si a retelei de canalizare va avea un impact pozitiv
semnificativ asupra asezarilor umane si obiectivelor de interes public, prin imbunatatirea conditiilor
de trai si standardelor de viata.
De altfel, fata de varianta fara investitie, rezulta ca lucrarile ce se vor executa vor avea un impact
pozitiv atat social cat si din punct de vedere al protectiei mediului.
Masuri propuse pentru diminuarea sau eliminarea impactului negativ
Realizarea retelei de canalizare pluviala si prevederea instalatiilor de preepurare constituie o
masura de eliminare a impactului negativ. Buna functionare a acestei investitii duce la minimizarea
poluarilor accidentale ce ar putea surveni atat pe traseul canalizarii cat si la evacuarea apei in
emisar.
17

Mem. Canal SECTOR 2

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Mem. Canal SECTOR 2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

S.C. ECOTERRA S.R.L. Nr.

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

2) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

- statie de pompare cheson SP5 si conducta de refulare

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

Vutil = 2 x 5.5 x 30 x 2.2 = 726 mc

3. Date tehnice ale investitiei

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

Permanent: pentru realizarea caminelor de vizitare, gurilor de scurgere, statiilor de

Denumire obiect Ocupat Ocupat

Camine de vizitare 425 -

Suprafetele ocupate permanent sunt urmatoarele:

Suprafetele ocupate temporar sunt urmatoarele:

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

Amplasamentele statiilor de pompare si bazinului de retentie in imediata vecinatate a drumului de

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizarea din PVC

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

- Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii:

„Largire la 4 benzi – Centura Bucuresti Sud intre A2 (km23+600) – A1 (km55+520) –

You might also like