You are on page 1of 188

U N I V E R S I T A T E A D I N C R A I O V A

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE


C A T E D R A D E Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E

Nr. 24 • 2009
---R
RE
R EFFFE
E ER
E RE
R EN
E NC
N CE
C ES
E S---
S
GHEORGHE VLĂDU ŢESCU (Roma nian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian
Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIA N PREDA (University
of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Buc harest) , VLADIMIR OSIAC (University
of Craiova), CĂ TĂLIN BORDEIA NU („Petre A ndrei” U niversity of Iaşi)

---IIIN
NT
N TE
T ER
E RN
R NA
N AT
A TIIIO
T ON
O NA
N ALLL A
A AD
A DV
D VIIIS
V SO
S OR
O RY
R YB
Y BO
B OA
O AR
A RD
R D---
D
MIC HAE L RA DU ,
Senior Fell ow, Forei gn P olicy Resea rch I nstitute , Co - Chair man , FP RI ’s Ce nter o n
Terr oris m, Cou nter -Te rro rism an d Homela nd Sec urity , P hiladelp hia, U SA
MI HAI CIM P OI
Preside nt of th e Acad em y of the Rep ublic of M oldavia
YOHA NA N MA NOR ,
Profess or , U niversit y de Jer usalem , Israel
Preside nt , Ce nter fo r Mo nitori ng t he Impact of Peace (CMIP )
JOZ E PIR JEV EC,
Profess or , U niversit y of T rieste , Ital y
PATRI CIA GONZAL EZ-A L DEA
Profess or , U niversit y Francisco d e Vit oria, Ma drid , Spain
OL IVER FRI GGI ERI,
Profess or , U niversit y of Malta
CRIS TI NA BEJA N,
Wadha m Colle ge , Oxf ord , Great B ritain
SLAVC O A LMĂJA N,
Profess or , U niversit y of Novi Sad , Ser bia
Preside nt , „Ar gos” Ce nter fo r O pen Dialogue, Novi Sa d, Se rbia
NICU CI OBA NU
Preside nt , „ Liber tatea”Publis hin g Hous e, Novi Sad , Serbia
SA NDOR R IC HT ER
Senior Ec onomist, Vie nna In stitute fo r I nte rnatio nal E cono mic Stu dies (W IIW )
JUNE TEU FE L DRE YER
Profess or , Depa rtme nt of Political Science , U ni ver sity of Mia mi, USA

---EEED
DIIIT
D TO
T OR
O RIIIA
R ALLL B
A BO
B OA
O AR
A RD
R D---
D
Editor in chief: AUREL P IŢURCĂ
Deputy editor in chief: IO N DEA CO NESCU
Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID,
COSMIN LU CIAN GHERGHE, CĂTĂ LIN STĂ NCIULESCU, CĂTĂLINA GEO RGESCU, TITELA
VÎLCEANU, MIHAI GHIŢU LESCU

N
NO
N OT
O TE
T E ooofff ttthhheee E
E ED
E DIIIT
D TO
T OR
O RIIIA
R ALLL B
A BO
B OA
O AR
A RD
R D
D
Revista de Stiinte Polit ice. Revue des Sciences Polit iq ues was evaluated and authorized by the
National Council of Scient ific Research in Superior Education (CNCSIS) i n the B+ category –
periodical publications i ndexed in internati onal databases (May 2009) Revista de Stiinte Politice.
Revue des Sciences Politiques is indexed by Proquest, Index Copernicus, Georgetown University
Library, DOAJ, Elektronische Zeitschriftenbibliothek EZB, Journal Seek, Intute Social Sciences..

A
AD
A DD
D DR
D RE
R ES
E SS
S S
S
University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515.

© 2009- Editura Universitaria


All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly
forbidden.

ISSN: 1584-224X
http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/
University of Craiova • Faculty of Social Sciences • Political Science Department

Cuprins

TTEEOORRIIEE P
POOLLIITTIICCĂĂ
Aurel PIŢURCĂ, Guvernanţa, de la Aristotel la Uniunea Europeană 7
Miron ROMAN, Coordonate ale disputei dintre postmodernitate şi
13
modernitate. Coordonata economico-socială
Adriana NEACŞU, Filosofia ca centru iradiant al culturii în viziunea lui Ion
18
Petrovici
Victor NEGRESCU, Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru
26
dezvoltare

R
REELLAAŢŢIIII IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLEE
Mihai Ovidiu CERCEL, Criza economico-financiară mondială şi reculul
44
contrastelor
Cătălina Maria GEORGESCU, Challenges in implementing EU anti-
47
discrimination legislation in Member States
Radu RIZA, Terorismul, ca teorie şi practică 53

P
POOLLIITTIICCĂĂ R
ROOM
MÂÂN
NEEA CĂ
ASSC Ă
Cezar AVRAM, Roxana RADU, The Criticism of Romanian Social Security
57
System’s Reform: “Emperor’s Clothes” or Practical Measures
Cătălina Maria GEORGESCU, Autonomie decizională: percepţii, valori,
67
standarde. Studiu empiric în patru tipuri de organizaţii din sectorul public
Mihai GHIŢULESCU, Mitul supradimensionării legislative 84

P
POOLLIITTIICCĂĂ ŞŞII R
REELLIIGGIIEE
Anca Parmena OLIMID, Le personnalisme spirituel européen de la
98
revendication à l’intégration dans la modernité politique roumaine
Veronica ION, Implicaţiile religioase ale procesului de globalizare 104
Anca Parmena OLIMID, Raportul stat-societate-religie-drept în configurarea
110
unei istoriografii a dialogului interconfesional în context european

5
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
University of Craiova • Faculty of Social Sciences • Political Science Department

P
POOLLIITTIICCĂĂ ŞŞII D
DRREEPPTT
Irina Olivia POPESCU, Condiţiile esenţiale pentru validitatea actului juridic
121
civil în tradiţia şi perspectiva sistemelor de drept europene
Gheorghe COSTACHE, Considerente interpretative ale noţiunilor de „copil”,
„minor” şi „tânăr” în legislaţia românească şi dreptul la protecţie a acestor 128
categorii
Irina Olivia POPESCU, Unificarea comunitară a dispoziţiilor aplicabile în
materia consimţământului actului juridic civil. Analiză comparativă a 133
dreptului continental şi a sistemului common-law

M
MEETTOODDEE S
STTAATTIISSTTIICCEE
Mihai Radu COSTESCU, Biserial correlation coefficient. Applicative
139
program

S
STTUUDDIIII M
MEEDDIIAA
Xenia NEGREA, Jurnalistul român: deziderate şi interpretări 142
István KÓSA, Zoltán AMBRUS, Csilla ZSIGMOND, The Comprehension of
147
Announced and Written Tv News
Daniela OSIAC, Uniunea Europeană în oglinda presei 164
Manuela POPESCU VIERU, Potenţialul educaţional al folclorului şi
170
modalităţi de valorificare
Davian VLAD, TVR Craiova şi procesul de armonizare a principiilor
179
regionale şi europene

B
BOOOOKK R
REEVVIIEEW
W
Anca Parmena Olimid, Politica românească după 1989 (Irina Olivia Popescu) 185
Actele Simpozionului Internaţional „Politica de vecinătate şi noul spirit european”
187
(Mihai Ghiţulescu)

6
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ

Guvernanţa, de la Aristotel la Uniunea Europeană

Aurel PIŢURCĂ

Abstract: In this article we proposed to emphasize the evolution of


governance from the antiquity until the present moment. In this sense,
we have taken as a starting point political theories regarding
governance authored by Aristotle, Cicero, Montesquieu and,
obviously, E.U. In the last case we had in view multilevel governance,
specific to the E.U., its definition and characteristics.
Keywords: government, governance, multilevel, E.U., etatic power,
national state, subnational, supranational, international, relation, reports.

P roblema organizării, conducerii, şi


dirijerii vieţii sociale, în special a
celei politice, într-un cuvânt, a gu-
vernării a constituit şi constituie şi astăzi o
temă majoră a gândirii şi practicii politice.
intereselor personale. Pornind de al un set
de criterii cum ar fi moralitatea, numărul şi
calitatea celor ce exercită puterea, Aristotel
identifică şase forme de guvernământ, trei
pure sau normale (monarhia, aristocraţia şi
Importanţa acesteia decurge din faptul că politica), care pun în centrul guvernării
de modul cum este realizată în practică, de scopul moral şi trei impuse, anormale (tira-
calitatea şi eficienţa actului de guvernare, nia, oligarhia şi democraţia) care sunt de-
depinde în mare măsură înfăptuirea aspi- viate de la scopul moral al guvernării şi pe
raţiilor, dezideratelor şi intereselor oamenilor. care le şi defineşte1. Preocupat de asigu-
De aceea, încă din antichitate guvernarea a rarea stabilităţii şi echilibrului statului, a
născut vii şi aprinse dezbateri şi controverse, diminuării tensiunilor sociale şi a „calmării”
asupra ei aplecându-se filosofii, istoricii, demosului, Aristotel propune guvernarea
gânditori ai lumii antice, în special cei din mixtă, o îmbinare între trăsăturile guver-
Grecia şi Roma. Platon, dar mai cu seamă nării republicane considerată a majorităţii
Aristotel interesaţi de realizarea Binelui şi a interesului general cu cele ale aris-
comun, au văzut în guvernare şi formele tocraţiei. După gânditorul grec, guvernarea
sale condiţia înfăptuirii acestuia. Drept mixtă este singura în măsură să „asigure
urmare, Aristotel în lucrarea sa Politica, va cumpătarea şi calea de mijloc şi constituie
avea ca principal subiect de analiză guver- lucrul cel mai bun… dintre toate bunurile”2.
narea, natura şi formele sale de realizare în Ideea guvernării mixte ca un com-
practica socială. Natura acesteia este dată promis între guvernarea republicană şi cea
de cine şi în folosul cui guvernează, con- aristocratică o întâlnim şi în lumea romană,
ducerea putând fi făcută fie în confor- mai întâi la Polibiu şi apoi la Cicero.
mitate cu Binele comun, sau în virtutea Încercând să atenueze criza statului roman

7
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Aurel Pițurcă

din cursul secolului I î. Ch., Cicero în natura face să existe guvernarea, principiul
lucrările sale Despre stat şi Despre legi, o face să acţioneze, o pune în mişcare. De
aflat sub influenţa tezei guvernării mixte a aceea, legile trebuie să se afle în mod egal
lui Polibiu, încearcă să o impună Romei atât în natura cât şi în principiul guvernării.
antice sub forma principatului, o îmbinare Legile nu numai că fundamentează gu-
între monarhismul absolut al împăratului şi vernământul ci sunt şi singurele în măsură
menţinerea formală a republicii şi insti- să asigure egalitatea oamenilor în societate.
tuţiilor sale democratice. „În stare de natură, oamenii se nasc desi-
Guvernământului monarhic absolutist gur egali, dar ei nu pot rămâne aşa. Socie-
specific feudalismului i s-a contrapus, în tatea face ca egalitatea dintre ei să dispară
special în perioada de descompunere a sa, şi ei nu devine iarăşi egali decât datorită
numeroase alternative de guvernare, cele legilor”5.
mai multe fiind iniţiate şi promovate de noua Racordat la cerinţele noii dezvoltări
clasă în formare şi afirmare burghezia. sociale ce impuneau un regim democratic,
În acest efort de creare şi promovare a Montesquieu face o pertinentă analiză a
unui nou tip de guvernare compatibil cu guvernământului republican, avansând pentru
noile legităţi ale dezvoltării sociale, se acea perioadă idei democratice, revolu-
înscrie teoria politică a guvernământului ţionare. În regimul republican, natura sa
promovată de Charles Louis Montesquieu. este dată de deţinerea în întregime sau în
În plin iluminism, filosoful, istoricul şi omul parte a puterii de către popor, iar principiul
politic Ch. L. Montesquieu în lucrarea sa este virtutea.
Despre spiritul legilor sau Tratatul politic Într-o republică, virtutea este însăşi
iniţiază o teorie a guvernământului, a naturii, dragostea de republică, ea e un sentiment
formelor şi principiilor sale, în special al nu un şir de cunoştinţe. Ea este singura
separaţiei şi reprezentativităţii. Întregul de- unde există dragostea de democraţia; iar
mers politic se fundamentează şi porneşte de dragostea de democraţie este dragostea de
la lege, considerată temeiul oricărei societăţi. egalitate. Într-o democraţie alături de ega-
„Legile, în înţelesul cel mai larg sunt litate trebuie să existe şi libertatea, înde-
raporturile necesare care derivă din natura osebi cea politică. Aceasta însă nu este si-
lucrurilor, şi, în acest sens, tot ce există are nonimă cu voinţa cetăţeanului de a face ce
legile sale”3. Din legile generale îşi trag vrea. Într-un stat de drept unde există legi,
esenţa cele civile, şi politice care trebuie să libertatea este dreptul de a face tot ceea ce
servească guvernământului. Dacă legile ge- îngăduie legile. „Libertatea politică pentru
nerale creează cadrul existenţei societăţii, un cetăţean este liniştea sufletească izvo-
cele particulare cum e cazul celor politice, râtă din convingerea fiecăruia că se află în
guvernământul acesteia. siguranţă şi pentru că există această liber-
Deşi identifică trei forme de guvernă- tate guvernământul trebuie să fie alcătuit în
mânt (republican, monarhic şi despotic) pe aşa fel, ca un cetăţean să nu aibă teamă de
care le şi defineşte, în concepţia lui alt cetăţean”6.
Montesquieu orice guvernare este carac- Întrucât niciunul din regimurile poli-
terizată de două mari elemente prin care tice analizate nu-l satisfac, din dorinţa de a
acestea se deosebesc unele de altele: reforma şi limita absolutismul monarhic
natura lor ce defineşte modul de deţinere care nu era în concordanţă cu noul spirit şi
şi exercitare al puterii; principiul, „acel cerinţe ale dezvoltării sociale, dar şi de a
ansamblu de mărimi specifice ce fac tre- asigura democratismul politic, în special
cerea la moravuri şi la comunicare”4. Dacă libertatea şi egalitatea politică cerute cu

8
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Guvernanța, de la Aristotel la Uniunea Europeană

insistenţă de noua clasă în formare şi bată treburile publice, pe când poporul, nu


afirmare burghezia, Montesquieu avansează este apt pentru aceasta, fapt considerat de
un sistem de guvernământ bazat pe prin- Montesquieu unul din marile neajunsuri
cipiile separaţiei şi reprezentativităţii puterii, ale democraţiei. De fapt, Montesquieu nu
„Experienţa dintotdeauna ne învaţă că se ridică împotriva democraţiei în general,
orice om care deţine o putere este înclinat ci a celei directe, el pledând pentru forma
să abuzeze de ea şi că merge mai departe sa reprezentativă. Deşi nu o face explicit,
până dă de graniţă. Pentru a nu exista po- el se pronunţă pentru un vot cenzitar după
sibilitatea de a se abuza de putere, trebuie modelul celui englez. „Dreptul de a-şi da
ca prin rânduieli stabilite puterea să fie votul pentru alegerea reprezentantului tre-
înfrântă de putere”7. buie să-l aibă, în districtele respective, toţi
În concepţia lui Montesquieu, separarea cetăţenii cu excepţia celor care sunt de o
puterilor însemna a anula o distribuire a condiţiei atât de inferioară încât sunt con-
atributelor şi prerogativelor sale, o echi- sideraţi lipsiţi de voinţa proprie”.10
librare a lor printr-o contrapondere. „Pentru Teoria politică a lui Montesquieu a
a forma o guvernare moderată, puterile avut ca model sistemul politic englez, mo-
trebuie combinate, reglate, făcute să ac- narhia sa constituţională considerat la acea
ţioneze, trebuie ataşat un lest uneia pentru vreme cel mai avansat, este în cea mai mare
a o face pe cealaltă să renunţe, este o capo- măsură de esenţă democratică, ea a stat la
doperă legislativă ce nu poate fi împlinită baza fundamentării revoluţiei franceze de
de hazard sau de prudenţă”8. la 1789 şi a guvernământului politic liberal.
Pentru Montesquieu separaţia puterilor Caracterizându-l pe Montesquieu, Pierre
este impusă de însăşi actul de conducere, Manent aprecia „liberalismul lui Montesquieu
de necesitatea asigurării libertăţii. Atunci nu este agresiv sau ursuz ca cel al lui
când în mâinile aceleiaşi persoane sau Locke. Montesquieu este liberal nu doar în
aceluiaşi corp de dregători se află întrunite principiile sale, ci şi în dispoziţia şi în
puterea legislativă şi cea executivă nu există tonul său”11.
libertate. Nu există libertate, nici dacă Deşi nu este un stat şi probabil, aşa
puterea judecătorească nu este separată de cum se precizează în Tratatul de la
cea legislativă şi executivă. Lisabona va evolua „fără superstat federal”,
Un al doilea principiu de esenţă burghezo- Uniunea Europeană este o entitate politică
liberală pus în discuţie de Montesquieu şi economică de sine stătătoare cu rol ma-
este cel al reprezentativităţii. În fapt, prin jor în realizarea şi derularea vieţii interna-
el se urmărea a-l face operaţional pe cel al ţionale. Extinderea şi evoluţia va impune
separaţiei, în special al legislativului. „Într- cu necesitate un sistem propriu de guver-
un stat liber – apreciază Montesquieu – nare. Sistemul de guvernanţă al U.E. este
fiecare om trebuie să se conducă singur, s- unul nou, pe care nu îl regăsim în trecutul
ar cuveni ca întreg poporul să deţină sau prezentul sistemului politic, el nu poate fi
puterea legislativă; deoarece aceasta nu comparat nici cu cel al statului naţional,
este cu putinţă în statele mari şi poate da federal sau confederal, ci e unul specific
naştere la multe neajunsuri şi în cele mici, unei comunităţi politice şi economice supra-
trebuie ca poporul să facă prin reprezen- naţionale a cărei funcţionare se bazează pe
tanţii săi tot ce nu poate să facă el însuşi.”9 tratate şi instituţii comune, pe valori şi
Impunerea şi justificarea acestui principiu principii noi, democratice. În această
este aceia că reprezentanţii faţă de popor situaţie, nu avem de a face cu un tip clasic
au superioritatea că sunt capabili să dez- de guvernare, ci cu unul specific, neîntâlnit

9
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Aurel Pițurcă

în practica vieţii sociale, ceva între tipuri şi dacă acesta se afla în prin proces de
nivele de guvernare naţionale, subnaţionale constituire, definire. Pierre de Senarcles
şi supranaţionale12. Este aşa numita „guver- referindu-se la aceasta aprecia „guvernanţa
nare multinivel” sau „guvernarea la nive- traduce ideea că guvernămintele statelor
luri diferite”13. nu au monopolul puterii legitime, că există
Prima utilizare a termenului de gu- şi alte instituţii şi actori care contribuie la
vernanţă în sensul actual, a fost folosit de menţinerea ordinii, participând la reglarea
Banca Mondială, care într-un raport publi- economică economică şi socială”.
cat în 1989, privind dezvoltarea econo- Definiţia dată guvernanţei de Banca
mică a ţărilor africane vorbea despre „o Mondială şi însuşită de majoritatea insti-
criză a guvernământului”, privită ca manieră tuţiilor O.N.U. deschidea drumul penetră-
de exercitare în sens pozitiv a actului rii acesteia şi în sfera politicului. O primă
guvernării de către statele post-coloniale încercare de definire a guvernanţei din
împreună cu organismele economice financiare perspectiva politicului o face J. Kooimans
internaţionale şi alţi agenţi economici. care vede în aceasta o relaţie între condu-
Raportul lasă să se înţeleagă că este cători şi conduşi, între deţinătorii puterii şi
nevoie de un nou sistem de guvernare, societate în ansamblul ei. Pentru Kooimans
bazat pe principii şi relaţii noi între statele guvernanţa este un proces larg, la care pe
naţionale, organizaţii internaţionale, societăţi lângă organizaţiile şi instituţiile guverna-
civile, întreprinderile şi o societăţile multi- mentale trebuie să participe şi cele din
naţionale care să conducă la o mai bună sectorul neguvernamental.16 O altă definiţie a
gestionare a afacerilor. Banca Mondială încerca guvernanţei este dată de Commission on
să introducă depolitizarea şi dezideolo- Global Governance ca fiind „totalitatea moda-
gizarea economiei şi finanţelor prezentate lităţilor prin care instituţiile şi indivizii îşi
ca elemente ale oricărei societăţi moderne administrează afacerile comune”.17
care trebuie să funcţioneze bine, eficient şi În schimb, Isabella Johnson prin
integru, oricare ar fi forţele politice aflate definiţia dată guvernanţei încearcă să facă
la putere14. trecerea către guvernanţa de tip multinivel,
Transformările petrecute în relaţiile ea văzând în aceasta pe toţi actorii posibili
internaţionale postbelice începute cu sfârşitul şi capabili să ia decizii. Guvernanţa este
Războiului Rece, continuate cu prăbuşirea concepută a se realiza ca o exercitare a
regimurile comuniste, dezintegrarea URSS, puterii pe diferite nivele administrative, în
procesele de integrare regională, globali- mod eficient, transparent şi responsabil.18
zarea şi mondializarea impune restructu- Din această scurtă incursiune în definirea
rarea, reconfigurarea relaţiilor dintre state, guvernanţei se pot desprinde câteva as-
reaşezarea rolului statului naţional, regân- pecte privitoare la aceasta:
direa raporturilor de putere, a mecanis- - guvernanţa nu este şi nici nu trebuie
melor exercitării acesteia, a participării la identificată cu guvernarea. Aceasta din
actul guvernării şi a altor actori în afara urmă are cu prioritate în vedere numai
statului. Lumea se află într-un proces rapid guvernământul puterii etatice, o exerci-
şi continuu al schimbării, vechile meca- tare centrală şi ierarhică a acesteia. Orice
nisme instituţionale naţionale şi interna- depăşire a graniţelor acestui tip de gu-
ţionale se dovedesc ineficiente şi inoperabile vernare înseamnă ieşirea din matricea
noului tip de dezvoltare. Guvernanţa con- clasică şi deci trecerea într-un alt tip de
cept şi realitate nouă a constituit pentru exercitare al puterii;
mulţi autori un mijloc de salvare, chiar

10
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Guvernanța, de la Aristotel la Uniunea Europeană

- guvernanţa ca tip nou, specific de exer- situaţi în diferite paliere, regiuni, zone
citare a puterii nu trebuie considerată ca teritoriale.
o „afacere” a puterii etatice, ci ea trebuie Autoritatea deciziei îndeosebi cea po-
concepută şi definită dintr-o dublă perspec- litică este dispersată în trei nivele: comu-
tivă guvernamentală şi civică societală; nitar, naţional şi subnaţional. Între nivelul
- implicând o pluritate de state, de actori se supranaţional şi nivelurile naţional şi sub-
modifică însăşi principiile şi mecanis- naţional nu există un raport de ierarhizare,
mele puterii, apare negocierea, votul, con- de subordonare, ci mai degrabă un raport
sensul în luarea şi aplicarea deciziilor, de interdependenţă instituţională şi funcţio-
elemente noi ale elaborării şi exercitării nală. Acest nou tip de raporturi, relaţiile
puterii. este impus de noile principii ce guvernează
Privită din perspectiva plurităţii insti- noul tip al puterii, cooperarea şi subsi-
tuţionale, guvernanţa ne apare ca o guver- diaritatea între toate tipurile de instituţii, între
nare pe multiple niveluri, o relaţie între cele ale statelor membre şi cele ale U.E.
autoritatea centrală şi ceilalţi participanţi la Instituţiile supranaţionale, cele naţionale
implementarea politicii. şi subnaţionale formează un sistem inte-
Conceptul de governance multi-level a grat, caracterizat prin parteneriat, cooperare,
fost creat şi definit de G. Marks ca „sistem negociere între toţi actorii participanţi la
de negociere continuă între guvern şi elaborarea şi luarea deciziilor. Sistemul
diverse niveluri teritoriale”.19 guvernanţei multinivel implică o împărţire
Guvernanţa pe mai multe niveluri pro- pe diferite niveluri a competenţelor privind
movează pluralismul instituţional admiţând elaborarea deciziilor. Din această perspec-
alături de puterea etatică şi prezenţa şi tivă L. Hooghe şi G. Marks susţin că există
participarea la elaborarea şi aplicarea deci- două tipuri de guvernanţă multinivel.20
ziilor şi a altor instituţii şi organizaţii non- Primul tip de guvernanţă multinivel
statale ca autorităţi locale, regionale, actori este apropiat de sistemul federalist şi se
privaţi şi evident instituţiile şi organismele caracterizează prin existenţa unui număr
U.E. limitat de autorităţi dimensionat în aşa fel
Sistemul guvernanţei multinivel se încât să fie capabil să îndeplinească mai
deosebeşte de abordările interguvernamentaliste multe funcţii peste nivelul teritorial res-
ce susţine predominanţa nivelului naţional pectiv. În acest caz există un număr optim
faţă de cel subnaţional şi supranaţional. El de autorităţi şi niveluri administrative.
se particularizează prin: Acest tip, model de guvernanţă fiind apro-
- nu este ierarhizat ceea ce înseamnă că piat de sistemul federalist, este considerat a
instituţiile supranaţionale nu sunt în ra- fi cel ce corespunde cel mai mult nivelului
port sau acţiune superioare ierarhic naţional.
statelor naţionale inclusiv instituţiilor şi Cel de al doilea tip de guvernanţă
organismelor de la nivelul regiunilor; multinivel se caracterizează prin existenţa
- caracterul neierarhic este prezent şi în unor multiple şi independente autorităţi
procesul elaborării deciziilor. Mecanismul specializate şi care îndeplinesc multiple şi
elaborării deciziilor la nivelul guver- distincte funcţii publice. Acest tip de gu-
nanţei multinivel al UE se bazează pe vernanţă îl întâlnim la nivel local, regional,
principiile negocierii, al votului majoritar acolo unde există servicii furnizatoare de
sau al consensului; utilităţi.
- dispersia dinamică a autorităţii la mai Guvernanţa multinivel nu îşi propune
multe niveluri de competenţă între actori să desfiinţeze sau să marginalizeze statul,

11
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Aurel Pițurcă

sau să-l deposedeze de competenţe, ci doar Note


1
să-i confere un nou rol şi statut, acela de Aristotel, Politica, Editura Antet, Bucureşti,
partener cu ceilalţi actori de la diferite 1996, III, p. 2 şi următoarele.
2
niveluri subnaţional şi supranaţional. Are Ibidem, cap IV, 9, p. 3.
3
Ch. L. Montesquieu, Despre spiritul legilor,
loc un transfer de competenţe de la nivel Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1964, p. 11.
naţional la cel supranaţional şi subnaţional, 4
Ibidem, p. 31.
5
proces numit şi integrare pozitivă. Prin Ibidem, p. 144.
6
aceste transferuri are loc o destatalizare a Ibidem, p. 195.
7
politicilor, o decentralizare care este mult Ibidem, p. 199.
8
mai compatibilă şi necesară democra- Ibidem, p. 196.
9
Ibidem, p. 198.
tismului social politic. Are loc totodată şi o 10
Ibidem, p. 196.
limitare a caracterului ierarhic, pe care 11
Pierre Manent, Istoria intelectuală a
puterea etatică prin instituţiile sale îl poate liberalismului, Bucureşti, Editura Humanitas,
genera în raport cu celelalte instituţii 1992, p. 63.
12
nonstatale. Ghe. Pîrvu, Guvernarea Uniunii Europene,
Din perspectiva democratismului social- Editura Universitaria, Craiova, 2010, p. 88.
13
În studiul nostru vom folosi termenul de
politic, guvernanţa multinivel este cea mai
guvernanţă şi nu de guvernare întrucât aceasta din
relevantă pentru autonomia locală, ea exista urmă are în vedere guvernământul clasic realizat
şi funcţionează prin guvernanţa multinivel. de puterea etatică naţională, ori noţiunea de
Mulţi specialişti, analişti văd în guvernanţă guvernanţă se referă la un sistem de guvernare ce
noul sistem de elaborare şi aplicare a include pe lângă autoritatea de stat naţională şi
puterii în contextul noii dezvoltări sociale, alte autorităţi şi niveluri ca cel subnaţional şi
supranaţional.
un cod al conduitei viitoare în relaţiile 14
Adrian Liviu Ivan, Perspective teoretice ale
dintre puterea etatică de tip naţional şi construcţiei europene, Cluj-Napoca, Editura
instituţiile subnaţionale şi internaţionale. Eikon, 2003, p. 266.
15
Acest nou sistem al puterii nu este ibidem, p. 276.
16
perfect, în schimb este în corespondenţă cu Apud Dele Olown, Governance in developing
cerinţele şi legităţile dezvoltării sociale countries. The challenge of multi-level governance,
actuale şi cel mai perfectibil. Reformarea paper presented at Seventh International Seminar
on Geo-Information Science (GIS) in developing
sistemului de guvernanţă multinivel creat contries, 15-18 May, Enschede, Netherland, 2002, p. 3.
şi aplicat în U.E. început prin Tratatul de la 17
Mike Kahler, David A. Lake, Globalization and
Nisa, continuat prin Tratatul de la Lisabona Governance, in Mike Kahler, David A. Lake,
este o necesitate. El trebuie să devină mai Governance in a global economy, Princeton Univ.
performant, eficient, transparent şi să fie în Press, 2003.
18
măsură să sporească credibilitatea cetă- Isabella Johnson, Redefining the concept of governance,
p. 3, http://www.acdicida.gc.ca/INET/IMAGES.
ţenilor U.E., să facă din aceasta un model 19
Gary Marks, „Structural Policy and Multi-Level
de guvernare, dar şi de influenţare a cursului Governance in the EC”, in Alan W. Cafruny and
evenimentelor pe plan internaţional. Glenda Rosenthal (Eds.), The State of the
European Community, vol. 2, The Masstricht
Debates and Beyond Baveder, Colorado: Lynne
Reiner, 1993, pp. 392-403.
20
Lisbet Hooghe, Gary Marks, „Types of Multi-
Level Governance”, in: European Integration
Online Papers (EIOP), vol. 5 (2001), No. 11, p. 4-
12.

12
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ

Coordonate ale disputei dintre


postmodernitate şi modernitate
I. Coordonata economico-socială

Miron ROMAN

Abstract: This article is the first in a series which approaches the different
coordinates in the manifestation of the dispute between postmodernity and
modernity. The coordinate analysed in this article is the economic-social
one, dominantly post-industrial and highlighted as a structural pillar of the
articulation of the architecture of charateristics of the identity ensemble of
postmodernity.
Keywords: modernity/post-modernity, social relations, social constructs,
socio-determinist interactions.

D iscursul cultural-filosofic al mo-


dernităţii este circumscris axio-
normativităţii raţionaliste, utilizată
ca suport al elaborării unui proiect global
(operaţionalizat sectorial) şi universalist,
capitaliste, ea însăşi maturizată, pentru ca,
în baza unor acumulări din prima parte a
secolului al XX-lea, în cea de-a doua parte
să se manifeste, tot mai pregnant, o criză
profundă a acestuia.
cu finalitatea umanistă a emancipării con- Este de reţinut, totodată, şi faptul că
diţiei umane. Necesarele legitimări ale paradigma generală raţionalistă a moder-
proiectului, ale componentelor acestuia şi nităţii şi discursurile asociate acesteia, deşi
ale praxis-ului obiectivării lor erau asigurate foarte evidente şi lesne inferenţiabile la
– cum corect sesiza J.-Fr. Lyotard – din partea nivelul reprezentativ al ansamblului mo-
unor ample povestiri-construct („macronara- dernităţii occidentale, nu au fost, totuşi,
ţiuni”), care propuneau şi argumentau justi- lipsite de „erezii” şi de încercări „schismatice”.
ficativ respectiva finalitate, precum şi În fond, modernitatea însăşi – câtuşi de
instrumentaţia raţiunii umane raţionalizatoare puţin noncontradictorie în chiar structura
prin intermediul căreia aceasta se preco- sa – a promovat un dublu mesaj: pe de o
niza a fi atinsă. parte, unul (constant dominant) al perse-
Discursul cultural-filosofic şi sociologic verării în proiectul elaborat; pe de altă
al modernităţii a evoluat de la etapa inci- parte, un altul (emis mai confuz şi episo-
pientă a unei configurări de tip iluminist- dic) al relativizării cadrelor axionormative
utopic, la cea a unei maturizări paradig- ale acestuia, sau chiar al abandonării lui în
matice prin raportare la deja evidenţiatele baza unor denunţuri suspectate de radi-
caracteristici ale societăţii moderne industrial- calism iraţionalist de factură nihilistă. Este

13
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Miron Roman

vorba, prin excelenţă, despre „cazul digmei pozitiviste (în diferitele sale expresii
Nietzsche” şi, apoi (de pe un alt plan şi şi nuanţe), precum şi defectele acesteia,
într-o manieră mai adecvate noilor pro- devenite tot mai evidente şi de neignorat în
bleme alienante ale epocii – avem în ve- ultimele decenii ale secolului recent
dere şocul produs asupra edificiului axio- depăşit. Criza modernităţii şi a paradigmei
logic al modernităţii după primul război sale generale a afectat toate domeniile şi
mondial şi noile forme de manifestare a toate construtele subparadigmatice, deci,
alienării existenţial-cotidiene), despre exis- inclusiv cunoaşterea şi paradigma poziti-
tenţialismul religios de factură fenome- vistă avansată. În acest fel, modernitatea a
nologică al lui Heidegger. pregătit condiţiile necesare reformării ei
Evident, discursului antimodern – în sau, cel puţin, ale unor soluţii – mai mult
sensul argumentării necesităţii depăşirii sau mai puţin viabile – de reformare.
cadrelor axionormative ale societăţii in- Postmodernismul – mai corect, postmo-
dustrial-capitaliste – i s-ar putea adăuga şi dernismele – intră în dispută cu modernitatea
opera lui Marx, aflată în avanscena istoriei pentru a afirma postmodernitatea.
timp de peste un secol. Marx a rămas, însă, Totuşi, lucrurile nu sunt câtuşi de
prin excelenţă, un filosof-sociolog exponent puţin simple. Există domenii sau „zone”
al spiritualităţii moderne, nicicând desprins ale socioumanului în care postmoder-
de paradigma universalistă raţionalistă, nitatea a devansat reflecţia teoretico-
proiectată cu finalitate raţionalizatoare. El speculativă în baza unor exigenţe impuse
poate fi apreciat drept nonmodern, post- de autonomia praxis-ului social (economicul,
modern sau chiar antimodern pe un cu totul organizaţionalul, manageriatul, mass-media
alt plan, anume în sensul că obiectivul – adică domeniile impulsionante şi valo-
umanist al modernităţii (emanciparea uni- rificante ale cunoaşterii obiectivate). Aici,
versală a condiţiei umane) nu ar putea fi reflecţia a acţionat mai puţin anticipativ şi
atins în şi prin cadrele axionormative ale mai mult diagnostic, constatativ, deci în
raţionalităţii capitalismului industrial modern raport cu un obiect deja manifest în planul
(social-divizant, axat pe exerciţiul puterii onticului social. Există, însă, şi domenii în
coercitive şi alienante), ci prin obiectivarea care postmodernitatea încă îşi caută con-
în praxis-ul social a unei alte raţionalităţi, tururile specificate adecvatoriu. Ea încă nu
nondivizante, nonalienante şi cu potenţe există (sau, mai exact, există în forme
considerate a fi autentic şi universal eman- incipiente, multiple şi contradictorii); mai
cipatoare. O astfel de raţiune obiectivată ar exact, se vrea a fi, se caută, dar se şi
fi fost postmodernă prin diferenţiere de anunţă. Este vorba de domeniile cultural şi
raţiunea modernă asociată capitalismului al cunoaşterii, privite sub aspectul unei
industrial, dar şi post-modernă sub aspect elaborări paradigmatice unitare si adecvate
istoric, ea încheind şi împlinind Istoria în specificului lor. Aici se confruntă o multi-
sensul împlinirii, în sensul macronaraţiunii tudine de „eseuri” ce avansează proiecte
speculative hegeliene, a ideii ca Idee paradigmatice reciproc divergente; altfel
(subînţeles, absolută). spus, aici nu fiinţează încă postmo-
Coordonata epistemiologică a raţiona- dernitatea, ci îşi dispută viitorul numeroase
lismului filosofic şi sociologic modern şi-a „postmodernisme” mai mult sau mai puţin
găsit suportul în constructul normativist al egocentrice şi arogante, unele ducând non-
pozitivismului. O privire istorică asupra epis- conformismul novator până dincolo de
temologiei moderne evidenţiază conturarea, limita rezonabilităţii socialmente sau chiar
maturizarea, virtuţile şi generalizarea para- logic acceptabile.

14
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Coordonate ale disputei dintre postmodernitate şi modernitate. I. Coordonata economico-socială

* cietăţi de tip nou. Ele se pot numi societăţi


* * post-industriale dacă se vrea a se marca
Sub aspect economico-social, societatea distanţa care le separă de societăţile indus-
modernă este identificată cu cea industrială, trializării care le-au precedat (...). Se pot
arhitecturizată pe baza principiilor libera- numi societăţi tehnocratice dacă se vrea a
lismului. Dacă s-ar menţine, însă, condiţia le numi după numele puterii care le domină.
industrialismului şi s-ar face abstracţie de Se pot numi societăţi programate dacă se
cea a liberalismului economico-social, atunci caută a le defini în primul rând prin natura
şi arhitecturizarea socialistă ar fi conformă modului de producţie şi de organizare
societăţii moderne. De regulă, însă, anali- economică”2.
zele sunt întreprinse numai în raport cu Analiza denominărilor şi a atributelor
paradigma societăţilor occidentale dezvoltate. mai sus enunţate evidenţiază câteva aspecte:
Menţinând criteriile, societatea postmo-  caracteristicile diferenţiatoare de cele
dernă ar fi identificabilă economico-social ale societăţii moderne sunt înscrise
cu determinaţii istoric post-industriale şi, într-un spectru foarte larg;
calitativ, postindustriale. Este ceea ce se şi  abordările sunt realizate din perspec-
operează cel mai frecvent. W. Rostow, tivele unor discipline ştiinţifice diferite
„stadialist” al dezvoltării societăţii industriale, şi cu accent asupra unuia sau altuia
asocia maturitatea acesteia atingerii pragului din atributele postmodernităţii;
„opulenţei”, deci al consumatorismului, ceea  atunci când se ivesc determinaţii con-
ce ar deschide perspectiva unei alte orga- tradictorii (uneori doar aparent contra-
nizări sociale şi societale calitativ distincte. dictorii) – vezi societate „globalizantă”
A. Touraine1 merge mai departe şi vor- şi „multiculturală”, a „capitalismului
beşte despre „postmodernitate” ca „post- târziu” şi a „postcapitalismului” –,
industrialism”. Stadiul maturizării depline a so- acestea sunt soluţionate în sensul unei
cietăţii industriale moderne deja ar intro- unităţi globale prin acordarea (nu
duce germenii postindustrialismului şi ar lipsită de riscuri) a unei „bonificaţii”
marca debutul postmodernităţii. de predictibilitate privind evoluţia spre
Întrucât „postmodernitate” (termen vag) maturizare şi generalizare a uneia faţă
nu semnifică doar „după” modernitate, ci, de cealaltă;
în mod esenţial, o identitate calitativă dis-  atributele definitorii, deci cele „primare”,
tinctă în raport cu modernitatea, surprinderea sunt circumscrise sferei economicului
caracteristicilor identitare ale acesteia poate sau obiectivării lor în economie, cele-
fi uşurată prin enunţul altor noţiuni sau lalte fiind „secundare”, derivate din
locuţiuni ce o desemnează mai mult sau primele, oarecum contextuale acestora,
mai puţin fragmentar: „societate postin- dar nu total în afara legăturii cu prag-
dustrială”, a „capitalismului târziu” sau chiar matismul economic.
„postcapitalistă”, „tehnocrată”, „programată”, Caracteristicile economice şi sociale
„informaţională”, „cibernetizată”, „scientizată”, ale postmodernităţii s-au impus progresiv,
„a clasei de mijloc”, „globalizantă”, „de masă”, având ca centru de propagare S.U.A. O
„multiculturală”, „societatea media”, „a ima- panoplie a acestora are drept referenţial
ginii”, „deschisă” etc. postindustrialismul, concretizat prin conse-
A. Touraine utiliza trei principale cinţele majore ale revoluţiei ştiinţifico-
denominări pentru desemnarea societăţii tehnice.
postmoderne, prin raportare la trei criterii Iată, succint prezentate, principalele
distincte: „Sub ochii noştri se formează so- trăsături ale postmodernităţii ca post-

15
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Miron Roman

industrialism, cu referire la coordonata de genul „industria loisir-ului”, „industria


economico-socială: imaginii”, „industria cinematografică”
sunt oarecum metaforice, ele sugerând
a. Economie o amploare deosebită a producţiei şi
 Automatizare, cibernetizare, informatizare consumului – devenite „de masă” – a
şi scientizare în producţia materială şi constructelor cultural-hedonice).
extinse dincolo de domeniile acesteia.  Reconfigurarea calitativă a structurilor
Este vorba de caracteristici tehnico- sociale (clase sau pseudoclase, grupuri
economice cu implicaţii majore asupra de interes, grupuri de presiune). Teh-
organizării, eficacităţii funcţionale şi nocraţia este plenar afirmată ca şi
reglajul economicului, dar şi pe plan „clasă” dominantă la nivelul sistemului
social, cultural şi în sfera cunoaşterii. puterii, în afara unei raportări la pro-
Respectivele caracteristici schimbă ra- prietate, dar care deţine informaţia şi
dical registrul valorilor şi normelor angajarea de status în mecanismele
funcţionale în interiorul şi în afara manageriale atât ale conservării, cât şi
economicului propriu-zis. cele ale „schimbării dirijate” a siste-
 Transformări structurale majore ale melor sociale. Este vorba, deci, de o
industriei. „clasă” legitimată meritocrat, care acu-
 Amplificarea şi restructurarea comunica- mulează şi concentrează informaţia şi
ţiilor (cu deosebire, a telecomunicaţiilor). puterea de decizie necesare reglării di-
 Progrese în globalizarea economiei şi namicii sistemelor. Tehnocraţia a devenit
mutaţii în mecanismele şi formele glo- forţa socială dominantă în baza faptului
balizării. că investiţia în inteligenţă este mult
 Globalizarea economiei de piaţă nu mai importantă decât cea de capital şi
doar spaţial, ci şi structural; orice pro- cu atât mai mult decât cea în munca
ducţie materială sau mentală (socioculturală, executivă (progresiv trecută în seama
informaţie, imagine) intră în circuitul maşinilor-robot). Tehnocraţia a devenit
comercial, este statuată drept marfă, subiectul social (sau istoric) al postmo-
supunându-se normelor de eficienţă şi dernităţii.
profit.  Societate structurată social având ca
 Societate întemeiată pe conceptul ge- principal referenţial conceptul „clasei
neralizat al consumului, ceea ce de mijloc”. Este clasa cuplată la cele
înseamnă reglaj nu doar economic, ci mai importante activităţi sociale: pro-
şi sociocultural şi informaţional din ducţia, comunicarea şi utilizarea profe-
perspectiva consumului. sionistă a informaţiilor; scientizarea acti-
 Autonomizarea faţă de stat a centrelor vităţilor sociale; „revoluţia managerială”.
de decizie economică. În fapt, confuza „clasă de mijloc” este
identificabilă chiar cu subiectul social
b. Structuri macro- şi microsociale tehnocrat.
 Scăderea relativă şi absolută a volu-  Societate a microorganizărilor grupale
mului populaţiei ocupate nu doar în şi comunitare, nu atât moştenite sau
agricultură, ci şi în industria propriu- impuse, cât constituite prin asocierea
zisă, în racord cu creşterile relativă şi voluntară a membrilor, deci o socie-
absolută ale populaţiei ocupate în tate a spontaneităţii, a libertăţii de aso-
sectoarele terţial şi cuaternar. (Formulări ciere (implicit, a unor structuri cvasi-
efemere). Corespondentul epistemologic

16
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Coordonate ale disputei dintre postmodernitate şi modernitate. I. Coordonata economico-socială

al respectivelor structuri ontologice este  Relaţiile sociale sunt gestionate şi re-


reprezentat de pluralitatea jocurilor de glate în sensul marginalizării con-
limbaj. flictelor destabilizatoare prin pârghii
 Societate decentrată de la conceptul ale puterii economice şi ale mani-
naţiunii. Naţiunea este conceptul raţio- pulării media. Proiectul postmodern
nalizării societale moderne. Pe de o vizează conservarea esenţei societale
parte, globalizarea postmodernă (con- prin mutarea şi gestionarea planului
cretizată în reglajul general din partea dinamicii în compartimentul hipernovator
instituţiilor economice, politice şi cul- al diversităţii consumatorist-hedonice.
turale supranaţionale), iar pe de altă Şi, în continuarea acestei caracteristici:
parte, drepturile la identitate şi la orga-  Societate a permanentei inovări, cu fi-
nizare microcomunitară etnică, reli- nalitate programatică de „a crea crea-
gioasă, lingvistică, sexuală (deci, în tivitatea”, fapt ce incumbă şi nece-
general, pe coordonata culturală) sunt sitatea permanentei adaptări, a reglajului
„inamicii” externi şi interni ai con- stabilizator al sistemului încorporator
ceptului modern de naţiune. de inovaţii. Este vorba de managementul
tehnocrat al menţinerii sistemului în
c. Relaţii şi conflicte sociale stabilitate prin intermediul fluxului
 Democraţie axată pe principiile statului novator continuu (ceea ce implică şi
de drept şi ale drepturilor omului. efemeritatea inovaţiilor epuizate prin
 Descentralizare a puterii până la nivelul consumul rapid şi de masă).
subsidiarităţii (din nou, trimitere prin Respectivele caracteristici ale postmo-
analogie la pluralitatea jocurilor de dernităţii, manifestate în domeniul economico-
limbaj). social şi în praxis-ul acestuia, au repre-
 Reconfigurare a relaţiilor dintre cate- zentat şi reprezintă un pilon structural care
goriile sociale, ele însele reconfigu- asigură coerenţa întregului ansamblu de
rate calitativ, inclusiv a naturii şi a atribute derivate ale postmodernităţii şi
formelor de manifestare a conflictelor care, toate, contribuie la producerea şi re-
sociale. Concret, este vorba despre un producerea determinaţiilor identitare ale
alt gen de conflicte decât al celor mani- postmodernităţii manifestate în sfera poli-
festate în societatea modernă. Vechiul ticului.
conflict fundamental (dintre muncă şi
capital) este înlocuit cu conflicte mai Note
1
puţin de natură economică sau de or- Alain Touraine, La Société post-industrielle,
dine societală şi mai mult privind Paris, De Noël, 1969.
2
controlul asupra schimbărilor în cadrul Idem, p. 7.
3
Idem, pp. 102-103.
aceleiaşi ordini generale, deci un con-
flict politico-cultural ce vizează sistemul
puterii integratoare manipulatoare3.
 Tineretul este lansat ca subiect re-
formator politico-cultural în baza atitudinii
sale contestatare şi de dinamism axio-
social (postmodernitatea culturală, post-
structuralistă franceză îşi are sorgintea
în mişcările studenţeşti ale anului 1968).

17
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ

Filosofia ca centru iradiant al culturii


în viziunea lui Ion Petrovici

Adriana NEACŞU

Abstract: In John Petrovici’s philosophical vision, science and


philosophy have the same object of study: the reality; but the sciences
analyze the aspects more or less perceptible of the reality, and philosophy
makes the hypothesis about its deep and complex aspects. Over, the
philosophy is different from science through its critical attitude regarding
knowledge. At the same time, the philosophical spirit is deeply tolerant.
Because philosophy expresses an ideal, it is a condition for the possibility, and
a sphere for the creation of values, which permanently orientate human
life. Also, philosophy represents the domain of ideas, which is the basis of
any civilization. As a result, philosophy will never die but it will always be an
essential element as part of the human existence.
Keywords: philosophy, philosophical spirit, metaphysics, science, knowledge,
culture, ideal, epistemology, logic, psychology.

D esfăşurându-şi activitatea într-o


perioadă în care la noi în ţară gân-
direa filosofică abia începea să se
maturizeze, iar pe plan mondial se arăta
încă zdruncinată de atacuri extrem de dure,
când desemna orice tip de cunoaştere teo-
retică, inclusiv ştiinţa. Şi chiar dacă ul-
terior s-a dovedit că aceasta din urmă are o
sferă proprie, inconfundabilă, orientarea cog-
nitivă a rămas în continuare elementul lor
care vizau însăşi legitimitatea acesteia, fi- comun, cea mai importantă punte de legă-
losofii români de la sfârşitul secolului al tură dintre ele. Din această perspectivă, fi-
XIX-lea şi începutul secolului XX au pus losofia nu se deosebeşte de ştiinţă, nu re-
în mod firesc în discuţie problema naturii prezintă altceva, calitativ distinct, ci doar o
filosofiei şi a funcţiilor sale specifice. Printre prelungire a eforturilor de cunoaştere efec-
aceştia, Ion Petrovici s-a arătat deosebit de tuate cu atâta succes în lumea empirică de
preocupat să sublinieze nevoia imperioasă către numeroasele ştiinţe particulare.
a omului de speculaţie filosofică, precum „Ştiinţa şi filosofia urmăresc deopo-
şi importanţa filosofiei în ansamblul do- trivă stabilirea adevărului şi înlăturarea erorii.
meniilor culturii. Ştiinţa ridică şi dânsa numeroase văluri în
Din punctul său de vedere, ceea ce ca- cunoaşterea naturii dar se opreşte dogmatic
racterizează filosofia în mod esenţial, este la unele din ele: la acelea care ne fac să
dimensiunea ei cognitivă, pe care şi-a ma- credem realitatea ultimă a unor corpuri ex-
nifestat-o încă din momentul naşterii sale, terioare, ceea ce nu corespunde totuşi cu exis-

18
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Filosofia ca factor iradiant al culturii în viziunea lui Ion Petrovici

tenţa adevărată, explicată până la ultimul fun- Desigur, cunoaşterea supremului prin-
dament. Filosofia merge însă mai departe, cipiu al universului rămâne scopul declarat
denunţând toate aparenţele şi ajungând al filosofiei dar el este un ideal încă depar-
până la substratul ascuns al lucrurilor.”1 te de a fi atins. Fără să limiteze principial
Practic, şi ştiinţa şi filosofia au acelaşi forţa cognitivă a filosofiei, dimpotrivă, de-
obiect: realitatea, pe care fiecare încearcă clarând că acesteia îi stă în putinţă să se
să o descopere cu mijloace distincte. Numai apropie din ce în ce mai mult, pe măsura de-
că realitatea este un amestec între absolut rulării propriei istorii, de adevărul absolut,
şi relativ, între sensibil şi suprasensibil. Petrovici consideră că, în fiecare din mo-
Ştiinţele, prin natura lor, rămân întotdeauna mentele sale, filosofia nu este decât o aproxi-
la aspectele exterioare, mai mult sau mai mare mai mult sau mai puţin întemeiată a
puţin perceptibile ale lumii, procedând la o lui dar că până şi gradul inevitabil de in-
explicaţie a acestora pe orizontală, adică certitudine al concepţiilor filosofice este ex-
evidenţiindu-le cauzele situate în acelaşi trem de important pentru că ne arată, cel
plan de existenţă. De aceea şi reuşesc să fie, puţin, ceea ce crede omul că este absolutul
în genere, extrem de clare, de precise şi, mai şi care sunt relaţiile lui cu universul.
ales, convingătoare, aducând dovezi verifica- „Evident, cunoaşterea acelui principiu
bile în sprijinul teoriilor avansate sau acceptând – care explicându-se pe sine e absolutul
fără replică demonstraţia nevalabilităţii lor. însuşi – întrece puterile noastre. Dar, cu
„Principala trăsătură a spiritului ştiin- ochii la această ţintă ale cărei condiţii le
ţific este că în ştiinţă se urmăreşte întot- ştie, omul şi omenirea să realizeze cât poate.
deauna verificarea teoriei cu faptele. (...) O Şi dacă nu are putinţa să ajungă până la
teorie care nu e confirmată de fapte în capăt, nu urmează, pentru vina insuficien-
ştiinţă nu este considerată o teorie valabilă. ţei sale, să reteze cadrul însuşi al filosofiei.
(...) La ştiinţă se consideră că avem de-a Găsirea acelui principiu – cu astfel de ca-
face de regulă cu certitudini, iar dacă şi în ractere – este idealul filosofiei, în a oricui
ştiinţă teorii crezute sigure până la un mo- putere o sta ca să-l atingă, şi el trebuie re-
ment dat sunt înlocuite cu altele mai noi, cunoscut ca atare, realizabil sau nu pentru
aceasta se datoreşte situaţiei că la un mo- noi. În orice caz (...) Realitate absolut ulti-
ment dat se constată fapte care nu mai coincid mă e numai care se explică şi pe sine.
cu teoria, şi atunci ea este lărgită ca să coin- Dincolo de domeniul filosofiei nu mai este
cidă cu totalitatea faptelor experienţei.”2 nimic, şi ceea ce nu poate lămuri filosofia,
În schimb, filosofia ţinteşte acele zone nu poate ca să lămurească nime...”3
ale realului de maximă profunzime şi com- Indiferent însă de rezultatele sale, năzu-
plexitate, încât la ele nu poţi ajunge pe inţa spre cunoaştere este o permanenţă a
calea experienţei comune ci doar prin in- omului pentru că îi este ceva constitutiv, iar
termediul capacităţii logico-speculative a acest fapt se arată în spontana şi neobosita
gândirii. Este firesc, prin urmare, ca aceste curiozitate a copiilor pentru cauzele tuturor
teritorii să i se pară spiritului destul de ne- lucrurilor pe care le întâlnesc. A cunoaşte
buloase încât să păşească pe ele cu oare- înseamnă deci a evidenţia cauza, care este
care sfială şi prudenţă, neputând pretinde o altceva decât lucrul şi a stabili între cele
evidenţă indubitabilă pentru aserţiunile sale, două o anumită relaţie. Prin evidenţierea
care nu sunt decât nişte ipoteze menite să de relaţii succesive, din ce în ce mai nu-
ne ofere o viziune orientativă în tendinţa meroase şi mai complexe, ştiinţele proce-
noastră de cuprindere a absolutului. dează la o unificare a realităţii fenomenale.
Spiritul uman însă nu se poate mulţumi doar

19
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Adriana Neacşu

cu acest tip de unitate, el vrea să ştie cauza tructivă, a ştiinţei împotriva filosofiei. În
lumii ca întreg, iar aceasta trebuie să fie din- secolul al XIX-lea, această «trădare» a îm-
colo de lume, dincolo de fizică, în calitate de brăcat haina pozitivismului.
principiu metafizic al existenţei. Aici inter- „Este de remarcat că, în această luptă
vine filosofia, care, în calitate de metafizică, dificilă, metafizica este părăsită şi trădată
desăvârşeşte una din tendinţele definitorii chiar de aliatele sale fireşti – anume de
ale omului: cea teoretico-speculativă, în disciplinele rămase în sfera filosofiei, care,
lipsa căreia acesta şi-ar pierde identitatea.4 în loc să-i vină în ajutor, au trecut în câmpul
„Sufletul omenesc nu poate respecta celui mai tare. Una dintre ele a fost psiho-
în mod definitiv hotarul ştiinţelor pozitive, logia, care, deşi respinsă de Auguste Comte
şi după ce vei fi fost lămurit asupra cauzei din clanul ştiinţelor pozitive, când a văzut
diferitelor fenomene din lume, ţi se pune în tabăra opusă ştiinţe cu metode severe şi
mai departe întrebarea: dar care este origi- formule matematice, a trecut acolo şi dânsa,
nea lumii însăşi? – întrebare de autentică năzuind să se constituie după modelul
metafizică. Pe această chestie capitală se gre- ştiinţelor naturii. Aceeaşi cale a urmat-o şi
fează şi preocupări de natură sentimentală, sociologia – dânsa cu binecuvântarea riguro-
fiindcă de această problemă e legată ches- sului Comte. De unde ştiinţa socială fiinţase
tiunea destinului nostru. Fiecare se intere- mai înainte sub formă de filosofie a isto-
sează de soarta lui, de unde vine şi încotro riei, având un pronunţat contact cu metafi-
se duce. Dar ca să speculezi temeinic asu- zica, acum vrea să se constituie şi dânsa în
pra acestei întrebări vitale, trebuie, cât de ştiinţă autonomă, ştiinţă de legi, contri-
cât, să-ţi dai seama de rostul însuşi al lumii buind şi ea la izolarea în care rămânea glo-
în care te afli înglobat, de destinaţia marii rioasa disciplină filosofică, ce avea acum în
corăbii pe scândurile căreia pluteşti. Des- faţă o lume de adversari.”6
coperind un sens în procesul cosmic – ori Faptul că sfera filosofiei este atât de
stabilind că nu are nici unul – vei fi mai în largă încât poate cuprinde discipline care
măsură să întrezăreşti ceva asupra soartei se înrudesc atât de strâns cu ştiinţa încât
tale, evident nu ca exemplar individual, ci pot pretinde o cvasi identificare cu aceasta,
ca mădular al unei speţe, al unei forme de vine în sprijinul ideii lui Petrovici privind
creaţiune. Chestiunea destinului omenesc continuitatea firească dintre ştiinţă şi filo-
este aşa de legată de rostul lumii ca atare – sofie pe linia năzuinţei cognitive. Asta arată
rost îmbinat la rându-i cu chestiunea ori- că amândouă au acelaşi obiect: realitatea,
ginii –, încât nu există om despre care să acelaşi scop: cunoaşterea adevărului, şi se
nu putem spune că-şi are cel puţin metafi- folosesc de aceleaşi procedee intelectuale
zica lui proprie.”5 pentru descoperirea lui. Singura deosebire
Metafizica, aşadar, reprezintă nucleul este că, la un moment dat, filosofia face saltul
filosofiei, cel care îi conferă cu adevărat în absolut, păşind în mod riscant dar nece-
specificitate. Desigur, domeniul filosofiei sar şi, cumva, eroic, pe un teren nesigur, pe
este cu mult mai vast. În sfera acestuia, Ion care ştiinţa nu mai îndrăzneşte să se avânte
Petrovici mai include, deopotrivă, logica, pentru că nu mai poate experimenta con-
etica, estetica, psihologia şi sociologia, dar cret şi nici verifica ipotezele. Iar în calitate
el evidenţiază poziţia lor periferică şi ten- de nucleu şi emblemă a filosofiei, meta-
dinţele centrifugale mai ales ale ultimelor fizicii îi revine rolul de a-şi asuma această
două discipline, vorbind în termenii unei ingrată dar, în acelaşi timp, nobilă sarcină
adevărate «trădări» din partea acestora în de a tatona abisurile realităţii şi de a între-
lupta neprincipială şi, în fond, autodis- ţine speranţa înţelegerii ei ultime, speranţă

20
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Filosofia ca factor iradiant al culturii în viziunea lui Ion Petrovici

care nu trebuie etichetată, într-o manieră în mod ferm distincţia dintre obiectul şi
inhibatorie, drept o utopie, ci pusă ca un subiectul cunoaşterii, aceasta, datorită obiec-
ideal luminos, care poate lucra rodnic în tului său de studiu, atât de bine exempli-
minţile dornice de cunoaştere. Astfel, meta- ficat de ştiinţă, nu a fost nici ea scutită de
fizica reprezintă „acele speculaţii ale gândirii cochetarea cu cea din urmă, înregistrând
care năzuiesc să pătrundă izvoarele supre- astfel numeroase «trădări» ale filosofiei ca
me ale universului şi să determine legile metafizică, pentru a primi, în schimb, recu-
fundamentale ale dezvoltării lui.”7 noaşterea ei în calitate de disciplină «serioasă»,
Dar pe acelaşi teren al cunoaşterii, pe ştiinţifică, nespeculativă deci dezirabilă. Totuşi,
care filosofia îl împarte cu ştiinţa, se iveşte asemenea psihologiei care, consideră Petrovici,
o altă trăsătură specifică a filosofiei, care o a înţeles, în sfârşit, că locul ei nu este împo-
deosebeşte, de data asta, radical de ştiinţă. triva ci alături de filosofie, epistemologia, în
Este vorba de capacitatea de a pune în dis- ansamblu, a reuşit să-şi păstreze dimen-
cuţie însăşi cunoaşterea ca atare, eviden- siunea autentic filosofică.
ţiindu-i condiţiile de posibilitate precum şi „Epoca actuală este viu însufleţită de
limitele, lucru pe care ştiinţa, pornind de la preocupări metafizice şi acestea îşi au re-
fundamentele ei relative, particulare, nu îl percursiunea lor în Epistemologie, atât în
poate realiza vreodată. Eforturi şi pretenţii punerea problemelor cât şi în soluţionarea
în acest sens au ridicat deopotrivă logica şi lor. Fără a pretinde că tendinţele antime-
psihologia dar punctul de vedere al fie- tafizice sunt complet dispărute şi nu-şi mai
căreia din aceste discipline s-a remarcat au defel reprezentanţă şi fără a susţine că
prin unilateralitate, deci prin denaturarea totalitatea operelor de epistemologie au
problemei. Singura care a reuşit să con- aceleaşi tendinţe, credem totuşi că cele mai
tureze concluzii pertinente, făcute dintr-o caracteristice realizări contemporane în dome-
perspectivă filosofică globală, este însă niul teoriei cunoaşterii posedă un caracter
doar teoria cunoaşterii, pe care Petrovici o realist, adică vor să depăşească sfera su-
echivalează cu epistemologia. biectivităţii, pătrunzând pe căi mai mult
„Examenul critic al cunoaşterii este, sau mai puţin îndrăzneţe în esenţa reali-
fără îndoială, una din misiunile de căpe- tăţii. Problema metodei filosofice a căpătat
tenie ale meditaţiei filosofice şi nu mai şi din asta, astăzi, importante înnoiri.”9
puţin de trei discipline şi-au manifestat râvna De altfel, doar datorită dimensiunii sale
şi ambiţia ca să dea o cât mai largă con- filosofice este capabilă epistemologia să
tribuţie la rezolvarea acestei probleme ca- elaboreze teorii ale cunoaşterii care, spriji-
pitale: psihologia, logica şi mai cu seamă ra- nindu-se riguros pe datele ştiinţei, le depă-
mura creată anume, teoria cunoaşterii sau şesc permanent în mod firesc şi inevitabil,
epistemologia. Problema cunoaşterii este un lărgind în felul acesta bazele cunoaşterii
fel de răscruce la care se întâlnesc cele trei noastre şi realizând, în acelaşi timp, o mai
mari discipline filosofice; bineînţeles, unele bună îndrumare a cercetării ştiinţifice, con-
se învârtesc mai pe la marginea chestiunii, tribuind decisiv la creşterea eficacităţii sale.
altele pătrund mai adânc, desigur nu fără Din această perspectivă, în fond, nici o
sforţări din partea celor care sunt ţinute mai ipoteză care deschide orizonturi noi şi pro-
la margine, ca să avanseze mai la centru.”8 miţătoare ştiinţei nu poate fi ignorată sau
În ceea ce priveşte cea mai perfor- dispreţuită.
mantă dintre ele, epistemologia, inaugurată „Cine poate fi nemulţumit că s-ar găsi
abia de către Descartes, în cadrul filosofiei o bază critică ce ne făgăduieşte o cunoş-
moderne, care a stabilit pentru prima dată tinţă mai completă, mai deplină decât aceea

21
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Adriana Neacşu

de astăzi, şi, ajutaţi de alte principii decât nu mai este prizonierul, ci autorul lor, el le
acelea care fundamentează efectiv ştiinţa poate mlădia şi adapta nu numai faptelor em-
pozitivă, ne-am putea lărgi şi adânci câmpul pirice, dar şi altor năzuinţe şi postulate ale
cunoaşterii cu posibilităţi de certitudine sufletului omenesc. Domeniul ştiinţei capătă
suficientă? Ceea ce nu pot admite este o aspectul unei simple insule în larga activi-
teorie epistemologică ce autorizează mai tate a spiritului, care se mai scurge în mai
puţin decât a realizat deja ştiinţa. Dar una multe direcţii, evident cu aspiraţia de a le
care autorizează mai mult? (...) În orice coordona într-un tot. În orice caz, spiritul
caz, putem primi cu multă bucurie o teorie este proclamat superior legilor naturii şi n-
epistemologică mai largă, care schiţează o are să se încurce, în aceeaşi măsură ca
cunoaştere posibilă, dincolo de cadrele res- înainte, de nişte formule care sunt propriile
trânse ale ştiinţei riguroase, lăsându-ne să sale creaţii şi acţiuni.”11
întrezărim alte orizonturi şi să ne încălzim Dar înţelegerea acestui lucru se întâmplă
de strălucirea altor nădejdi.”10 numai la un nivel suficient de înalt, elitist,
Una din cele mai importante realizări am putea spune, al reprezentanţilor ştiinţei,
ale teoriei cunoaşterii a fost, din punctul de căci în ceea ce priveşte poziţia în rândurile
vedere al lui Petrovici, demonstrarea ca- intelectualităţii medii, ştiinţa îşi menţine
racterului profund relativ al ştiinţelor, în neştirbite prestigiul şi autoritatea absolută.
ciuda imenselor succese ale acestora în ex- Faptul se datorează, consideră Petrovici,
plicarea mecanismelor de funcţionare a slabei poziţii a filosofiei, ca materie de
lumii sensibile, şi dincolo de evidenţa nume- studiu în liceu, reprezentată mai ales de
roaselor aplicaţii în cele mai diverse sfere logică şi de psihologie, amândouă mult
ale vieţii, obţinute cu largul concurs al teh- prea neutre sau prea apropiate ele însele de
nicii. În urma acestei demonstraţii, ştiinţele ştiinţe pentru a mai fi capabile să contra-
înseşi, atât de sigure pe puterile lor, la sfâr- careze asaltul triumfal al numeroaselor dis-
şitul secolului al XIX-lea, şi-au înţeles cipline ştiinţifice, care le sădesc elevilor
limitele profunde, constitutive, incapacitatea de ideea că ele reprezintă ultimul răspuns la toate
a da seama nu numai de cauzele ultime ale întrebările legate de cunoaşterea lumii.
lucrurilor dar chiar şi de propriile funda- „Pentru filosofie sunt în prezent desti-
mente, aşa încât şi-au îmblânzit atacurile la nate o batjocură de ore, la finele liceului, la
adresa filosofiei, privind-o ca pe o activi- botul locomotivei universitare. Dar asta n-
tate complementară realizării propriilor lor ar fi încă nimica! Ceea ce e mai grav e că
năzuinţe. învăţământul filosofic se mărgineşte la două
„A fost opera altor cugetători – în primul materii – desigur importante – dar care nu
rând a lui Boutroux şi mai târziu a lui H. sunt ele chemate să îndeplinească opera
Poincaré – de a atenua trufia legilor ştiin- aceea culturală, pe care s-o numim pe faţa
ţifice şi de a reduce pretenţiile lor, făcând ei negativă: combaterea materialismului ateu.
loc mai mult şi asigurând mai multă ini- De o parte avem logica, o disciplină prin
ţiativă năzuinţei şi construcţiilor metafizice. firea ei neutră, care nu se amestecă şi nu
După aceşti gânditori, legile naturale nu preferă nici o doctrină în dauna alteia; pe de
mai sunt regli inflexibile, ci pur şi simplu altă parte psihologia, care, avându-şi do-
formule ale spiritului, tipare elastice, moda- meniul ei privat, nu poate face ea oficiul
lităţi comode pentru a îmbrăţişa realitatea public al armonizării tuturor ştiinţelor
şi a te orienta în labirintul ei. Prin aceasta, dintr-un punct de vedere superior. Pe
fără a se introduce haosul şi anarhia în urmă, psihologia ştiinţifică, slujindu-se de
natură, legile ei se îmblânzesc, spiritul nostru metoda ştiinţelor naturale, împrumutând

22
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Filosofia ca factor iradiant al culturii în viziunea lui Ion Petrovici

chiar aparatele lor şi condiţionând – în ex- ci, adaptată la capacitatea de receptare a


plicaţiile ei – fenomenele sufletului de acelea insului mediu educat, să pătrundă adânc în
ale sistemului nervos – psihologia aceasta, conştiinţa maselor, răspunzând într-o ma-
nesusţinută de alte discipline filo-sofice, nieră directă, superioară, unei alte năzuinţe
poate contribui şi dânsa tot la materialism.”12 fundamentale a omului, şi anume aceleia
Or, numai în calitate de teorie a exis- practice, în sens kantian, adică morale.
tenţei, deci de metafizică, şi de teorie sau „O diferenţă esenţială între filosofie şi
critică a cunoaşterii, ar avea succes filoso- ştiinţele speciale decurge, printre multe
fia în conturarea unei viziuni corecte asupra altele, din faptul că filosofia poate întemeia
realităţii în minţile elevilor, contribuind de- reguli morale, pe când ştiinţele pozitive nu.
cisiv la scopul formativ general al învăţă- Această deosebire provine de acolo că şti-
mântului secundar. Numai sădind o adevă- inţele operează numai cu raţiunea şi cu ob-
rată perspectivă filosofică asupra ştiinţei va servarea empirică. Or, regulile morale nu se
putea ea combate materialismul şi ateismul, pot baza numai pe intelect şi pe obser-
socotite de Petrovici un adevărat flagel care varea empirică; ele au trebuinţă de intrarea
macină gândirea indivizilor, îngustându-le în scenă a sentimentului. Filosofia, ocupându-
orizonturile, diminuându-le capacitatea crea- se cu totalitatea existenţei, se serveşte fără
toare, deturnându-i nu numai de la adevăr să vrea de un intelect intuitiv, asociat cu un
dar şi de pe calea realizării umane plenare, sentiment entuziast. De aceea filosofia, oricât
abandonându-i pe un teritoriu al spiritului ar pretinde că explorează numai intelectul,
extrem de trist şi de sărac.13 oferă o bază mult mai largă şi mai proprie
„Format într-o admosferă în care li- pentru întemeierea normelor morale.”15
bertatea cugetării e absolut nestânjenită, Cu alte cuvinte, în funcţie de viziunea
cunoscător al metodelor ştiinţifice şi pre- globală supra existenţei şi a universului,
ţuitor al rezultatelor ştiinţei fără a fi pri- omul se înţelege pe sine însuşi, stabilindu-
zonierul lor, profesorul de filosofie, pregă- şi normele de comportament şi conturându-şi
tit totodată să judece valoarea tuturor cu- propriul destin. Nu este deloc indiferent, aşa-
noştinţelor şi limitele în care ele sunt ade- dar, răspunsul dat la întrebarea privind felul
vărate, este singurul chemat şi în măsură de a fi al lumii, de vreme ce fiinţa umană
să săvârşească opera de conciliere a antite- este parte a acesteia, integrându-se în mersul
zelor, de retragere a pretenţiilor nejusti- general al lucrurilor. Şi cum, de altfel, nici
ficate şi de unificare a ideilor, punând la un individ nu poate trăi fără să aibă o ima-
dispoziţia elevilor, uluiţi de atâtea materii gine, oricât de vagă, asupra sensului vieţii sale
disparate şi otrăviţi de orgoliul unora din înţeles din perspectiva întregului lumii,
ele, o icoană cât mai coerentă şi mai cu- „...omul nu se poate dispensa de metafizică.
prinzătoare a realităţii totale, amuletă sacră Poate să-şi schimbe metafizica, poate să lase
pentru viaţă şi semn de cultură adevărată.”14 una mai proastă şi să ia una mai bună,
Prin urmare, filosofia, în calitate de cel după cum câteodată se întâmplă să lase şi
mai înaintat bastion al cunoaşterii, singurul una mai bună pentru alta mai proastă, dar
capabil să cuprindă într-o amplă sinteză în- ceea ce este fapt autentic e că spiritul ome-
treaga realitate, fără să lucreze cu amăgiri nesc nu se poate dispensa de metafizică.”16
mistificatoare, dimpotrivă, manifestând o cri- Este adevărat că, de cele mai multe ori,
tică severă şi lucidă faţă de orice cunoş- incapabili fiind să urmărească mersul abstract
tinţe, inclusiv faţă de propriile realizări, este al ideilor înlănţuite de către filosofi în ra-
menită nu doar să atingă performanţe inac- ţionamente pure, cei mai mulţi dintre se-
cesibile ştiinţei pe linia adevărului absolut menii noştri rămân să-şi potolească adânca

23
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Adriana Neacşu

sete de cunoaştere absolută şi de auto- concepţiile filosofice, care nu reprezintă alt-


înţelegere a sufletului, cu imaginile mult ceva decât transpuneri ale lui într-o formă
mai accesibile, deşi «puerile», ale religiei, umană fatal imperfectă, spiritul filosofic
care, cu toate acestea, nu trebuie deloc este profund tolerant.18 Acest lucru nu vine
dispreţuită, de vreme ce se arată a fi „în deloc în contradicţie cu atitudinea sa pro-
bună parte (...) o metafizică rudimentară, pri- fund critică, prin care supune unei analize
mită de la tradiţie şi completată poate şi cu severe şi lucide nu numai cunoştinţe ci şi
unele reflecţii personale”17, nefiind, în ulti- metode de cercetare şi fundamente de gân-
mă instanţă, decât însăşi «practica Metafizicii». dire, refuzând să preia în mod dogmatic
Asta nu înseamnă, totuşi, că religia n- vechi rezultate ale cunoaşterii şi să rămână
ar avea un specific ferm conturat, vieţuind astfel la aparenţe.19
ca simplă anexă a metafizicii. Dar cele două Dar năzuind atâta la esenţe, căutând să
au acelaşi obiect şi pun, în mare, aceleaşi pună în evidenţă cauzele ascunse ale lucru-
întrebări; diferenţa esenţială dintre ele, din- rilor, filosofia neglijează de multe ori felul
colo de ritualul uneia şi de gradul mai mare în care ele acţionează concret pentru gene-
de conceptualizare al celeilalte, constă în rarea acestora, ceea ce constituie un grav
spiritul care le animă. Iar dacă spiritul teo- neajuns, pentru că numai îmbinând cele
logic tinde şi el către o viziune globală asu- două tipuri de explicaţii, cea a cauzei şi cea
pra lumii, minimalizarea rolului raţiunii prin a mecanismului de acţiune, se poate ajunge
recursul la revelaţie şi raportarea expresă la o înţelegere completă a relaţiei dintre lu-
la divinitate îl disting în mod hotărât de cruri şi temeiul lor absolut. Aici însă inter-
spiritul filosofic. vin ştiinţele care, fără să fie capabile să se
Prin urmare, filosofia se individualizează raporteze la ultimele fundamente, pot să îi
în primul rând datorită spiritul său, ale ofere, în schimb, filosofiei, date concrete şi
cărui caracteristici formează un sistem me- sugestii pentru ca ea să facă ipoteze pertinente,
nit să-i asigure un loc inconfundabil printre care să nu contrazică nici raţiunea nici teo-
toate celelalte sfere ale culturii umane, chiar riile care au trecut testele verificărilor em-
dacă ea poate prezenta anumite trăsături pirice riguroase. Acest lucru îi imprimă cu
comune cu unele dintre ele, aşa cum am adevărat un caracter ştiinţific filosofiei, ceea
văzut că este cazul vizavi de ştiinţă sau de ce pentru ea reprezintă, de altfel, o cerinţă
religie. Căci asemănările sunt inevitabile de imperioasă şi obiectivă dar nu presupune
vreme ce diversele domenii culturale re- „că aceasta din urmă trebuieşte confundată
prezintă forme de manifestare ale aceluiaşi cu ştiinţa şi redusă la marginile ei, ci pur şi
suflet, uman, dar fiecare dintre ele nu poate fi simplu că nu trebuie să ignoreze rezultatele
decât distinct de celelalte de vreme ce ex- ştiinţei, ci să construiască pe ele, fireşte mergând
primă o anumită orientare şi o anumită ati- mai departe, dar fără a se sustrage complet
tudine a lui în raport cu realitatea. verificării faptelor, fie măcar şi indirect.”20
În viziunea lui Petrovici, spiritul filo- Însă dincolo de inerentele ei slăbiciuni
sofic se caracterizează, am văzut deja, prin pe tărâmul cunoaşterii, prin faptul că vizează
permanenta preocupare de a cuprinde întreaga întotdeauna ceva ce nu există în realitatea
existenţă şi de a pătrunde în adânc, la ulti- imediată, filosofia exprimă năzuinţa către
mele ei fundamente, năzuinţă care stă ca perfecţiune, adică spre un ideal, care tran-
un ideal şi-l menţine mereu treaz, în miş- scende întotdeauna concretul dar care, înte-
care, stimulându-i capacitatea creatoare. Iar meindu-se pe aspiraţii profunde ale omului,
pentru că îşi dă seama că adevărul absolut contribuie la transformarea acestuia în sensul
nu poate fi decât aproximat în fiecare din urmărit de el.

24
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Filosofia ca factor iradiant al culturii în viziunea lui Ion Petrovici

7
„Oamenii sunt în aşa fel construiţi că Ion Petrovici, Introducere în metafizică, Iaşi, Editura
nu se pot mulţumi numai cu ceea ce este, Agora, 1992, p. 7.
8
Ion Petrovici, „Introducere la critica cunoaşterii”,
ci aspiră către ceea ce cred dânşii c-ar tre- în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii
bui să fie. De aici dualismul între Realitate istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond, 1997,
şi Ideal. Această năzuinţă către ideal este pp. 33.
9
inerentă sufletului nostru, veşnic în prada Ion Petrovici, „Teoria cunoaşterii şi logica”, în: Ion
Petrovici, Misiunea filosofului, Cluj-Napoca, Editura
unui conflict lăuntric, între porniri anima- Grinta, 2005, pp. 211-212.
lice care ne trag în jos, înglobându-ne în 10
Ion Petrovici, „Introducere la critica cunoaşterii”,
lumea aşa cum este, şi aspiraţii care caută în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii
să ne ridice într-o lume de valori supe- istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond,
rioare, într-o lume mai bună. (...) Dar ca să 1997, p. 51.
11
Ion Petrovici, „Metafizica în filosofia contem-
te laşi mânat de ideal, trebuie să crezi într- porană”, în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii
însul, să te socoţi sprijinit de undeva, evi- istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond, 1997,
dent nu de realitatea concretă, care adesea pp. 30-31.
12
e negaţia brutală a idealului tău. Sprijinul Ion Petrovici, „Mai multă filosofie! Consideraţii în
legătură cu situaţia culturii noastre”, în: Ion Petrovici,
acela indispensabil nu-l poţi situa decât într- Filosofi contemporani: studii istorico-filosofice, Bucureşti,
altă parte, într-o lume invizibilă, într-o re- Editura Garamond, 1997, p. 275
giune metafizică – deasupra lumii sensibile.”21 13
Ibidem, pp. 272-273
14
Astfel filosofia este condiţie de posi- Ibidem, p. 274
15
bilitate şi sferă de creaţie a valorilor, care Ion Petrovici, „Spiritul filosofic în comparaţie cu
spiritul ştiinţific”, în: Ion Petrovici, Filosofi contem-
jalonează şi restructurează continuu viaţa porani: studii istorico-filosofice, Bucureşti, Editura
omului. În plus, datorită faptului că repre- Garamond, 1997, p. 270
16
zintă domeniul ideilor prin excelenţă, filo- Ion Petrovici, Misiunea filosofului, Cluj-Napoca,
sofia îşi aduce cea mai importantă contri- Editura Grinta, 2005, p. 48
17
Ion Petrovici, Introducere în metafizică, Iaşi,
buţie la constituirea oricărei civilizaţii, care Editura Agora, 1992, p. 8
se întemeiază neapărat pe un sistem ideatic 18
Cf. Ion Petrovici, „Spiritul filosofic în comparaţie
conducător.22 În virtutea tuturor acestor esen- cu spiritul ştiinţific”, în: Ion Petrovici, Filosofi
ţiale rosturi, filosofia, concluzionează Ion contemporani: studii istorico-filosofice, Bucureşti,
Petrovici, nu va putea muri niciodată ci va Editura Garamond, 1997, p. 256
19
Cf. Ibidem, p. 263
rămâne pentru totdeauna, în ciuda unor pe- 20
Ion Petrovici, „Pretenţiile psihologiei în critica
rioade fireşti de recul şi de neîmpliniri, ca un cunoaşterii”, în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii
element permanent, definitoriu în cadrul istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond,
existenţei umane.23 1997, pp. 54-55
21
Ion Petrovici, „Metafizica în filosofia contem-
porană”, în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii
Note istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond, 1997,
1
Ion Petrovici, „Spiritul filosofic în comparaţie cu spiritul pp. 17-18.
ştiinţific”, în:IonPetrovici,Filosofi contemporani: studii istorico- 22
Cf. Ion Petrovici, „O convorbire asupra filosofiei”,
filosofice, Bucureşti, Editura Garamond, 1997, p. 263. în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii
2
Ibidem, pp. 261-262. istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond,
3
Ion Petrovici „Definiţia filosofiei”, în: Ion Petrovici, 1997, p. 283.
Misiunea filosofului, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 23
Cf. Ion Petrovici, „Metafizica în filosofia
2005, pp. 45-46. contemporană”, în: Ion Petrovici, Filosofi con-
4
Cf. Ion Petrovici, „Metafizica în filosofia contem- temporani: studii istorico-filosofice, Bucureşti,
porană”, în: Ion Petrovici, Filosofi contemporani: studii Editura Garamond, 1997, p. 10.
istorico-filosofice, Bucureşti, Editura Garamond, 1997,
pp. 13-15.
5
Ibidem, p. 16.
6
Ibidem, pp. 21-22.

25
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ

Analiza conceptuală şi teoretică a


cooperării pentru dezvoltare

Victor NEGRESCU*

Abstract: By entering in the European Union, Romania has assumed


EU’s development cooperation objectives and has to allocate 0.17% of its
GDP to international aid policies. This article aims to initiate the debate on
this subject ignored by the academic literature in Romania and start by
doing a theoretical presentation of the different perspectives on
development cooperation in international relations and economic
development. The study aims to conceptualize the development cooperation
and to determine several empirical study indices.
Keywords: Developing countries, official funding for development
cooperation, national interest, neoimperialism, acquis communautaire.

C
ooperarea pentru dezvoltare este Interpretările date cooperării pentru
un domeniu relativ nou în relaţiile dezvoltare sunt rezultatul diferitelor con-
internaţionale care îşi are rădăcinile ceptualizări ale sistemului de raporturi
în Planul Marshall, realizat de Statele dintre ţările donatoare şi ţările beneficiare
Unite în 1948, în vederea sprijinirii ţărilor evidenţiate în relaţiile internaţionale de di-
europene după terminarea celui de-al feritele curente liberale, realiste sau radicale.
doilea Război Mondial. Înţeles iniţial prin Aceste perspective ideologico-dogmatice
prisma ajutorului umanitar, principiul asis- sunt completate de teorii ale dezvoltării
tenţei internaţionale şi al cooperării pentru menite să ilustreze în termeni economici şi
dezvoltare a fost adaptat şi se aplică în prezent sociali efectele produse de cooperarea
la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare. Con- pentru dezvoltare.
ceptul depăşeşte astăzi barierele asistenţei Cu toate acestea, cooperarea pentru
umanitare şi înglobează principii de sti- dezvoltare nu a fost cu adevărat concep-
mulare economică şi socială, fiind atât tualizată încă în doctrinele relaţiilor inter-
apreciat, cât şi criticat, pentru efectele pe naţionale, aflându-se blocată între asocierea
care le produce asupra ţărilor beneficiare. cu raporturile de putere şi aspectele uma-
nitare al conceptului. Mai mulţi autori au
* Beneficiary of the project “Doctoral scholarships considerat însă că asistenţa pentru dez-
supporting research: Competitiveness, quality, and
cooperation in the European Higher Education Area”, voltare este un aspect al politicilor de „soft
co-funded by the European Union through the European power” dezvoltate de Joseph Nye, unii
Social Fund, Sectorial Operational Programme Human mercând până a considera aceasta ca fiind
Resources Development 2007-2013 în termeni realişti un element al politicii

26
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

puterii sau chiar o manifestare a intereselor


naţionale. A. Principii cheie ale cooperării
În ce măsură putem conceptualiza pentru dezvoltare
astăzi domeniul cooperării pentru dezvoltare Cooperarea pentru dezvoltare presu-
în relaţiile internaţionale, dat fiind clivajele pune un raport de asistenţă între ţările
ideologice existente, este întrebarea la care donatoare dezvoltate şi ţările în curs de
vom încerca să răspundem folosind un dezvoltare. Prin însăşi referinţa la termenul
cadru teoretic adaptat teoriilor relaţiilor inter- de asistenţă, raportul devine unul ierarhic,
naţionale. Analiza noastră se va concentra plasând ţările în curs dezvoltare în infe-
astfel în prima parte pe prezentarea prin- rioritate. Pentru a putea înţelege conceptul
cipiilor cheie ale domeniului cooperării de cooperare pentru dezvoltare este astfel
pentru dezvoltare, pentru a evidenţia ulterior necesară o prezentare a conceptelor fon-
diferitele perspective teoretice asupra asis- datoare ale acestui raport. În consecinţă,
tenţei pentru dezvoltare. În final vom încerca vom prezenta în continuare apariţia con-
să conceptualizăm domeniul asistenţei pentru ceptului de ţări în curs de dezvoltare şi
dezvoltare prin prisma raportului dintre raporturile de putere şi economice pe care
motivaţia umanitară şi interesele (inter) le presupune asistenţa pentru dezvoltare.
naţionale.

Model 1: Conceptul de cooperare pentru dezvoltare

Legenda
■ Teorii ale relaţiilor internaţionale
■ Teorii ale economiei dezvoltării
■ Conceptul de cooperare pentru dezvoltare

1) Ţările în curs de dezvoltare, ca subiect în curs de dezvoltare şi afirmarea Stărilor


al cooperării pentru dezvoltare în cursul Revoluţiei franceze.
Înaintea folosirii termenului de ţări în Cu toate acestea conceptul şi-a făcut
curs de dezvoltare, conceptul de Lumea a apariţia în aprilie 1955, la conferinţa de la
Treia era cel mai des folosit pentru a face Bandung, Indonezia, la care au participat
referinţă la ţările cu deficienţe de dezvol- 29 de state din Asia şi Africa. Liderii
tare rezultate din procesul de decolonizare. acestei conferinţe la care s-a anunţat apa-
Termenul a fost folosit pentru prima dată riţia ţărilor în curs de dezvoltare pe scena
de economistul francez Alfred Sauvy în internaţională au fost Gamal Abdel Nasser
19521 care făcea o comparaţie între ţările (Egipt), Pandit Nehru (India), Sukarno

27
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

(Indonezia) şi Zhou Enlai (China). Statele zaţie îşi va manifesta influenţa în anii ’70
prezente au criticat imperialismul şi ţările prin declanşarea crizelor petroliere menite
colonizatoare, şi au promovat idea consti- să pună presiune pe ţările dezvoltate şi să
tuirii unui grup de ţări care doresc să îşi influenţeze preţul barilului.
manifeste interesele pe scena internaţio- În ciuda puterii din ce în ce mai mari
nală dincolo de raporturile şi influenţa cli- acumulate de Lumea A Treia, această zonă
vajului dat de Războiul Rece între Statele care reprezenta aproape 80% din populaţia
Unite şi Uniunea Sovietică. lumii, deţinea sub 20% din bogaţia mon-
Această conferinţă a fost urmată de dială. De altfel încă de la Conferinţa Lumii
reuniunea găzduită de preşedintele iugoslav, A Treia din 1979 de la Paris se manifestă
Josip Tito, la Brioni, în cadrul căreia se va primele semne ale incoerenţei şi lipsei de
anunţa apariţia mişcării non-aliniaţilor care coeziune a acestui grup.2
dorea o afirmare a poziţiei comune a Tensiunile interne, relaţiile conflictuale
acestor state în cadrul Organizaţiei Naţiunilor între unele ţări din Lumea A Treia, rapor-
Unite. Prima manifestare a acestei mişcări tarea la ideologie, disparităţile culturale şi
a fost vizibilă prin crearea în 1964 a economice (afirmarea şi dezvoltare unor
Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare ţări precum cele din Asia de Sud-Est supra-
şi Comerţ (CNUCED) în care statele din numite “tigrii Asiei”) şi dispariţia liderilor
Lumea A Treia au revendicat necesitatea marcanţi care au generat acest fenomen, au
unui comerţ echitabil între ţările dezvoltate condus la dezintegrarea Lumii A Treia în
şi cele în curs de dezvoltare. grupuri regionale cu elemente specifice.
Efectul acestor luări de poziţie a fost De asemenea, terminarea Războiului Rece
apariţia pe scena internaţională a unui nou şi afirmarea capitalismului şi a liberului
actor capabil să perturbe lumea bipolară schimb ca singură soluţie de dezvoltare, au
dominată de Statele Unite şi Uniunea Sovietică. promovat ideea că o a treia cale non-
Un exemplu a fost criza canalului Suez, aliniată nu mai este necesară.
din 1956, generată de naţionalizarea acestuia Rolul jucat de ţările în curs de
de către preşedintele egiptean, Gamal Nasser. dezvoltare pe scena internaţională şi rapor-
Acest lucru a condus la o reacţie violentă a turile cu celelalte state nu pot fi astfel în-
Franţei şi a Marii Britanii, urmată de inter- ţelese decât prin raportarea la contextul
venţia militară a Israelului. Influenţa şi politic şi istoric în care ne plasăm. Mai
presiunea exercitată de ţările din Lumea A exact, dacă este să luăm perioada Războiului
Treia pe scena internaţională au produs re- Rece, nu putem percepe această relaţie
tragerea acestor state de pe teritoriul egip- decât în termeni ideologici. În speţă, ţările
tean şi acceptarea deciziei luate de Nasser. din diferitele blocuri, cel al Statelor Unite
Conştiente din ce în ce mai mult de şi cel sovietic, percepeau ţările în curs de
puterea lor, ţările în curs de dezvoltare au dezvoltare în funcţie de afilierea doctrinară
creat organizaţii regionale precum Liga la acestea. De asemenea apartenenţa sau
arabă, Organizaţia Statelor Africane sau asocierea cu unul dintre blocuri genera de
Asociaţia Statelor din Sud-Estul Asiei multe ori avantaje atât economice cât şi
(ASEAN). Organizaţia Ţărilor Exportatoare militare.
de Petrol a fost însă cea mai influentă Din perspectiva politicii abordate de
organizaţiei, regrupând ţările din Lumea A marile puteri la acea vreme putem face
Treia producătoare de petrol şi reprezen- referire atât la teoriile lui Robert Jerris3 cât
tând aproximativ 70% dintre exporturile şi ale lui Irving Janis4. Primul consideră că
de petrol din acea vreme. Această organi- decidenţii din domeniul relaţiilor interna-

28
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

ţionale din ţările dezvoltate au dat dovadă termină relaţia dintre ţările dezvoltate şi
de o abordare ethnocentristă, iar cultura cele în curs de dezvoltare. Astfel interesul
conflictului ideologic nu a făcut decât să faţă de anumite resurse naturale sau pozi-
accentueze subiectivismul acestor ţări, pe ţionarea politică a anumitor ţări pe eşichierul
când Janis accentuează ideea unei gândiri geopoliticii influenţează raporturile dintre
de grup în termeni de raporturi ideologice. cele două grupuri. Modelul explicativ do-
Paul Sabatier5 a fost acela care a consem- minant pare a fi cel al actorului raţional,
nat această viziune, vorbind despre cre- descris de Graham Allison6 şi de Anthony
dinţe la nivelul opiniilor manifestate în Downs7, raporturile fiind percepute mai
elaborarea politicilor publice în domeniul ales prin relaţia costuri/beneficii şi prin con-
relaţiilor internaţionale. Astfel ajungem la ceptul de putere. Cu toate acestea perspec-
cazul în care Marea Britanie l-a numit pe tivele ideologice asupra relaţiei dintre ţările
liderul egiptean, Nasser, « al doilea Hitler », dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare
sau la atacurile militare ale Statele Unite asupra sunt multiple atât în relaţiile internaţionale
zonelor în care doctrina comunistă începea cât şi în teoriile dezvoltării. Interpretările
să se impună, precum Vietnam sau Coreea. devin cu atât mai complexe şi mai inter-
În contextul Războiului Rece, putem dependente când vorbim despre raportul
considera că Marea Britanie şi Franţa se generat de asistenţa pentru dezvoltare.
comportă ca două foste ţări colonizatoare
care încearcă să îşi menţină sfera de 2) Conceptul de putere în raporturile
influenţă în fostele colonii. Marea Britanie, de asistenţă pentru dezvoltare
care a reuşit o decolonizare paşnică, şi-a Raporturile dintre ţările dezvoltate şi
impus influenţa prin formarea elitelor lo- ţările în curs de dezvoltare au generat mo-
cale după modelul şcolilor britanice, în dele explicative diferite ale relaţiilor de pu-
timp ce Franţa, care a refuzat până în tere care unesc cei doi subiecţi ai co-
ultimul moment decolonizarea lucru ce a operării pentru dezvoltare. Interpretările date
condus la lupte violente, şi-a menţinut acestei relaţii sunt, însă, de cele mai multe
influenţa prin limba şi cultura francofonă ori determinate de perspectiva ideologică
şi relaţiile de dependenţă economică de adoptată. Conceptul de putere pare a ră-
care dădeau dovadă aceste state faţă de mâne iar un element central al raporturile
metropolă. Percepţia faţă de ţările în curs generate de asistenţa pentru dezvoltare.
de dezvoltare ca entitate organizată era Abordarea realistă, introdusă de Hans
însă una sceptică, şi poate chiar temătoare, Morgenthau8, se referă la existenţa unor
ca urmare a conflictului canalului Suez. raporturi bazate pe interesul naţional al
China s-a manifestat în această perioadă ca statelor donatoare dezvoltate care folosesc
o ţară membră a mişcării non-aliniaţilor asistenţa pentru dezvoltare ca mijloc de
însă ideologia comunistă şi dimensiunile exercitare a puterii economice pe plan
foarte mari au îndepărtat celelalte ţări. Astfel mondial. Prin acordarea acestei asistenţe,
ea şi-a lărgit sfera de influenţă doar pe plan ţările cele mai dezvoltate plasează ţările în
regional în Sud-Estul Asiei în rândul ţărilor curs de dezvoltare în sfera lor de influenţă,
comuniste. contribuind astfel la menţinerea raporturilor
Crizele petroliere şi sfârşitul Războiului de forţe pe plan internaţional care ar putea
Rece au generat o schimbare a modelului fi schimbat prin emergenţa unei noi puteri
explicativ al raporturilor internaţionale faţă sau grup de ţări asociate. Această abordare
de ţările în curs de dezvoltare. În prezent este diluata de conceptul de « soft power »,
interesele geostrategice şi economice de- elaborat de Joseph Nye9. El se referă mai

29
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

mult la mecanisme informale de exercitare Produsului Naţional Brut către asistenţa


a influenţei asupra ţărilor în curs de dez- pentru dezvoltare. Vechile ţări membre şi-
voltare. Exemple în acest sens pot fi pre- au propus ca până în 2015 să atingă chiar
zenţa economică importantă a Japoniei în 0,7%, în timp ce statele integrate după
America de Sud sau investiţiile masive în 2004 vor aloca, în 2010, circa 0,17%, iar
infrastructură ale Chinei în unele ţări din în 2015 vor ajunge la o contribuţie de
Africa. Astfel de abordări sunt des folosite 0,33%.11 Aceste fonduri, alocate ca fonduri
de organizaţiile internaţionale care promo- destinate asistenţei oficiale pentru dezvol-
vează anumite seturi de valori, iar în acest tare (ODA), au ca menire ajutorarea ţărilor
context organizaţiile neguvernamentale re- în curs de dezvoltare prin fonduri neram-
prezintă vectori de comunicare foarte eficienţi. bursabile sau credite preferenţiale. Coope-
Perspectiva liberală explică, însă, co- rarea pentru dezvoltare prespune astfel
operarea pentru dezvoltare prin mobilul existenţa unor fluxuri financiare între ţările
umanitarist de a ajuta oamenii aflaţi în ne- dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare pe
voie. Acest concept este determinat de care le vom analiza mai departe prin inter-
interesul ţărilor dezvoltate de a menţine mediul conceptului de fluxuri economice.
pacea la nivel internaţional, iar cooperarea
pentru dezvoltare permite realizarea acestui 3) Conceptul de economie a dezvoltării
deziderat kantian prin dezvoltarea demo- în raporturile de asistenţă pentru
craţiei şi a economiei ţărilor în curs de dezvoltare
dezvoltare. Conceptul de putere este tradus Asistenţa oficială pentru dezvoltare
în această perspectivă prin puterea pacifi- are ca principal obiectiv ajutorarea şi sti-
catoare a asistenţei pentru dezvoltare. mularea dezvoltării economice a ţărilor în
Viziunea radicală critică, însă acest curs de dezvoltare prin acordarea unei
punct de vedere prin prisma faptului că asistenţe financiare. Înţelegerea efectelor
ţările în curs de dezvoltare nu au cunoscut produse de fondurile ODA presupune o
o dezvoltare importantă tocmai din cauza înţelegere a conceptului de economie a
asistenţei pentru dezvoltare care menţine dezvoltării ce cuprinde teoriile explicative
aceste state la un statut de asistat faţă de ale modului prin care anumite mecanisme
ţările dezvoltate. Autorii radicali vorbesc economice permit dezvoltarea unui stat
de un neoimperialism exercitat de ţările subdezvoltat. În cazul de faţă, referindu-ne
bogate care prin mecanismele cooperării la cooperarea pentru dezvoltare, trebuie să
pentru dezvoltare generalizează valorile luăm în considerare atât efectele directe ale
proprii în detrimentul valorilor culturale fondurilor ODA cât şi condiţionalităţile de
ale ţărilor în curs de dezvoltare şi împiedică liberalizare a pieţei şi de asumare a li-
dezvoltarea economică prin limitarea accesului berului schimb pe care îl presupune accesul
la progresul tehnologic şi industrial în la astfel de asistenţă.
vederea menţinerii acestor state la nivelul În aceste condiţii, accesul la asistenţa
de ţări producătoare de materie primă. pentru dezvoltare prespune de cele mai
În prezent prin Obiectivele de Dez- multe ori existenţa unor dezbateri asupra
voltare ale Mileniului10, concepute în 2000 modului în care trebuie conceput modelul
de către ONU, au fost fixate un set de economic al ţărilor beneficiare pentru ca
obiective de dezvoltare a ţărilor în curs de aceste fonduri să asigure efectul de dez-
dezvoltare. De asemenea, recent, Uniunea voltare scontat. În prezent există trei modele
Europeană şi-a asumat obiectivul ca până economice de generare a dezvoltării în
în 2010 să aloce 0,56% din valoarea ţările în curs de dezvoltare beneficiare de

30
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

asistenţă: liberalismul de tip piaţă liberă, generarea comportamentului de asistat nu


realismul protecţionist şi neo-colonialismul pot să servească pe viitor interesele eco-
dependenţei. nomiei globale. Controlând dezvoltarea se
Primul concept face apel la ideea că o asigură o sferă de influenţă mai mare
deschidere a comerţului internaţional către pentru ţările dezvoltate dar se limitează pe
ţările în curs de dezvoltare nu poate genera termen lung piaţa de desfacere potenţială
decât dezvoltare economică şi progres. pentru propriile produse.14
Acest model este bazat pe viziunea liberală Toate aceste trei paradigme sunt modele
conform căreia trăim într-un sistem inter- de abordare de tipul actorului raţional şi au
naţional în care persistă pacea. Astfel stat la baza politicilor elaborate de ţările
conform teoriei avantajelor comparative dezvoltate la adresa ţărilor în curs de
introdusă de David Ricardo şi dezvoltată dezvoltare. În acest sens nu putem vorbi
de Heskscher, Ohlin şi Samuelson12 fiecare despre model teoretic unic, deşi avantajele
ţară ar avea un interes să se specializeze şi generate de comerţul internaţional descris
să îşi exporte produsele care folosesc mai de teoriile liberale par a fi recunoscute de
ales factorul de producţie pe care îl deţine. majoritatea statelor.
În sens larg, teoria liberală percepe comerţul
intenaţional ca un mecanism auto-regulator B. Cooperarea pentru dezvoltare în
care permite statelor să se dezvolte prin spe- teoriile relaţiilor internaţionale
cializare şi folosirea avantajelor comparative. Pornind de la analiza conceptelor cheie
De cealaltă parte, partizanii realismului care influenţează raporturile existente în
protecţionist percep sistemul relaţiilor inter- cooperarea pentru dezvoltare este esenţial
naţionale ca unul anarhic în care starea să abordăm diferitele perspective dintr-un
latentă de frică şi de război face ca actorii punct de vedere teoretic. Înţelegerea dife-
să se teamă unii de alţii. Mai exact, în acest renţelor dintre viziunile ideologice asupra
context dezvoltarea economică a ţărilor în asistenţei pentru dezvoltare ne va ajuta nu
curs de dezvoltare, după exemplul ţărilor doar să înţelegem mai bine mecanismele
din Sud-Estul Asiei sau chiar China, nu acestui proces ci ne va permite să concep-
face decât să genereze prezenţa mai multor tualizăm cooperarea pentru dezvoltare în
actori importanţi pe scena internaţională cu teoriile relaţiilor internaţionale. Teoretizarea
interese proprii care pot fi opuse celor do- conceptului ne va permite, ulterior, să de-
minante. În acest fel deschiderea pieţelor monstrăm empiric raporturile produse de
pentru ţările în curs de dezvoltare pe baze asistenţa pentru dezvoltare între ţările dez-
echitabile poate semnifica punerea în voltate şi ţările în curs de dezvoltare.
pericol a unor sectoare economice proprii
în avantajul unor ţări care pot, oricând, 1) Perspectiva realistă: cooperarea
deveni actori mai importanţi pe scena in- pentru dezvoltare şi interesele naţionale
ternaţională şi impune regulile jocului.13 Abordarea realistă porneşte de la pre-
În cazul neo-colonialismului relaţia miza că la nivel international există o stare
între ţările dezvoltate şi cele în curs de anarhică, dezordonată de tip hobbesiană în
dezvoltare trebuie percepută în termeni de care statele, ca actori centrali ai relaţiilor
dependenţă. Astfel în ciuda existenţei unui internaţionale, acţionează în stil machiavelic
sistem anarhic plin de riscuri, dorinţa de după interesul lor egoist determinat de
progres a ţărilor subdezvoltate nu poate fi frica unei ameninţări la adresa integrităţii
împiedicată. În acest sens, creşterea de- teritoriale. Conform teoremei imposibilităţii
pendenţei ţărilor în curs de dezvoltare şi elaborate de Richard Ashley15, umanitatea

31
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

se află în imposibilitatea de a-şi satisface companiile oligopolistice în vederea men-


nevoile din cauza resurselor limitate la nivel ţinerii controlului şi organizării sistemului
mondial. Prin urmare statele par predis- internaţional. Conform lui Waltz existenţa
puse la violenţă iar acţiunile realizate de unui număr mai mic de actori puternici
acestea presupun un calcul raţional dintre generează mai multă stabilitate. Asistenţa
costuri şi beneficii. Ordinea globală este pentru dezvoltare devine astfel un simplu
astfel determinată de naţiunile cele mai mecanism de limitare a emergenţei ţărilor
puternice care prin forţa de care dispun în curs de dezvoltare pe arena internaţio-
impun regulile şi legea la nivel internaţional. nală, în sensul în care condiţionează dez-
Din această perspectivă, cooperarea pentru voltarea economică de o anumită depen-
dezvoltare este doar un mecanism egoist denţă faţă de ţările dezvoltate şi de accep-
pus în aplicare de ţările dezvoltate, în tarea fără echivoc, a sistemului internaţional
vederea demonstrării ponderii şi puterii la deja stabilit.
nivel internaţional. Putem chiar vorbi despre Odată cu terminarea Războiului Rece,
o reciprocitate de tipul celei descrise de realismul a fost supus mai multor critici
Robert Jervis16, prin care statele de- structurale care au pus sub semnul între-
monstrează capacitatea de asistenţă pentru bării principiul centralismului statului şi
a putea primii înapoi, la momentul oportun, raporturilor de putere în sistemul interna-
acelaşi lucru sau o recompensă, pe măsura ţional. Astfel, mai mulţi autori au dezvoltat
ajutorului acordat. teze care plasează cooperarea interna-
Cele cinci principii ale realismului sunt: ţională la nivelul intereselor naţionale.
1. politica este guvernată de legi obiective Stephen Krasner19 a fost primul care a
care îşi găsesc originea în imperfecţiunea tratat despre posibilitatea existenţei unei
lumii şi în natura omului; 2. interesul este autonomii statale clar definite şi a bene-
principala referinţă în acţiunea internaţională; 3. ficiilor rezultate din cooperarea internaţională
toate teoriile relaţiilor internaţionale trebuie pe baza reciprocităţii. Volker Rittberg20 va
să evite să ia în considerare motivaţiile completa această teză menţionând faptul
ideologice şi emoţiile actorilor, date care că prin eficacitate şi durată cooperarea
sunt prea instabile; 4. o politică externă devine mai uşor de realizat şi mai
este considerată ca fiind bună când mini- eficientă. Karl Deutsch21 consideră că prin
mizează riscurile şi maximizează profiturile; cooperare internaţională se va realiza o
5. tensiunea între exigenţele de succes ale comunitate de securitate capabilă să asigure
acţiunii politice şi legile morale nescrise reducerea insecurităţii. Barry Buzan22 merge
care guvernează lumea este inevitabilă. până a spune că intensificarea schimburi-
Viziunile realiştilor şi neorealiştilor se lor internaţionale permite difuzarea unei
întrepătrund atunci când ne referim la culturi a non-violenţei ce va transfera com-
acţiunea statelor pe scena internaţională. petiţia între state spre domenii mai pacifice,
Hans Morgenthau17 dezvoltă ideea balanţei în timp ce Joseph Grieco şi Charles Glaser23
puterii prin care statele încearcă să menţină consideră că luarea în considerare a conver-
la nivel internaţional un anumit echilibru. genţei intereselor va genera politici comune.
Aceste deziderat poate fi explicat prin ceea Cu toate acestea, partizanii realismului
ce Kenneth Waltz18 descria în Teoria ofensiv consideră că naţiunile cele mai
Politicii Internaţionale ca fiind căutarea slabe sunt obligate să se asocieze cu na-
securităţii. El menţionează, că la nivel ţiunile cele mai puternice deoarece struc-
global există un principiu al distribuţiei turile politicii internaţionale condiţionează
prin care superputerile acţionează precum naţiunile cele mai puternice să îşi asume

32
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

responsabilităţi lărgite conducându-le la remodelare internaţională determinat de


realizarea unei diplomaţii expansioniste. interesul realist de securitate.
Asistenţa pentru dezvoltare este astfel re-
zultatul acestui cerc vicios în care se află 2) Perspectiva liberală: umanitarismul
ţările dezvoltate şi reprezintă un mecanism cooperării pentru dezvoltare
al diplomaţiei expansioniste pe care sunt Creşterea interacţiunilor la nivel inter-
nevoite să le aplice ca şi garanţi ai siste- naţional a condus la creşterea interdepen-
mului internaţional existent. La această denţei între state dar şi între state şi alţi
abordare putem adauga perspectiva eco- actori. Acest mecanism a fost reflectat de
nomică a lui Robert Gilpin24. Conform Keohane şi Nye27 în sensul sensibilităţii şi
autorului competiţia internaţională se duce vulnerabilităţii actorilor la schimbările pro-
în domeniu comercial iar protejarea inte- duse de alt stat. Originalitatea acestei abor-
reselor financiare şi economice devine dări este că ia în considerare multipli-
principalul interes al statelor. Tratând pro- citatea actorilor, care, în interior dispun de
blema decăderii Statelor Unite ca şi actor mijloace pentru a influenţa decizia politică
hegemonic al sistemului internaţional, şi care, în exterior, au capacitatea de a nu
Gilpin critică această teză vorbind de ţine cont de controlul public.
existenţa unei hegemonii informale prin Robert Axelrod va dezvolta această
difuzarea modelului american prin meca- teză a avantajelor cooperării în lucrarea sa
nisme precum: regimul dolarului, regimul Teoria comportamentului cooperativ în
schimburilor multilaterale şi regimul inves- care va demonstra tendinţa spre cooperare
tiţiilor internaţionale. Extrapolând teoria la prin două exemple28. Autorul a organizat
relaţia dintre statele dezvoltate şi cele în în primul rând un turneu informatic în
curs de dezvoltare, putem considera că jurul dilemei prizonierului şi ajunge la
asistenţa pentru dezvoltare reprezintă un concluzia că strategia cooperării este mai
mecanism de difuzare al modelului occi- eficace decât tentaţia de a merge singur cu
dental. Acest proces a devenit mai amplu cât jucătorii se pot reîntâlni mai des.
după evenimentele de la 11 septembrie Celălalt exemplu folosit de Axelrod este
2001 când statele dezvoltate au realizat că cel al micilor unităţi militare engleze şi
ceea ce se întâmplă în cealaltă parte a glo- germane din Primul Război Mondial care
bului poate să le afecteze direct interesele. în ciuda directivelor date de Statele majore
Astfel, plecând de la conceptul de nu practicau un război sălbatic ci impu-
“soft power” elaborat de Joseph Nye25 prin neau un cod de conduită implicit care dacă
care statele dezvoltate îşi manifestă puterea nu era respectat ducea la represalii. Axelrod
prin difuzarea propriului model sau prin ajunge la concluzia că o cooperare dura-
mecanisme non-militare, Francis Fukuyama26 bilă poate să se instaureze între actori
consideră că statele cele mai puternice au egoişti din momentul în care descoperă că
trecut la remodelarea sistemului interna- este în interesul lor să rupă izolarea şi să
ţional. Chiar dacă în acest proces de remo- stabilească relaţii de cooperare bazate pe
delare putem include şi acţiunile militare reciprocitate. Paradoxul la care ajung, apli-
ale Statelor Unite în Afghanistan şi Irak, cabil şi legilor pieţei, este că aceste situaţii
principiul se referă mai ales la difuzarea de colaborare sunt mai greu de combătut
modelului economic şi politic occidental. decât de instaurat, ceea ce demonstrează
Cooperarea pentru dezvoltare devine astfel soliditatea şi aplecarea către comporta-
un mecanism central al acestui proces de mentele cooperative.

33
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

Aceste perspective instituţionaliste liberale cu conştientizarea avantajele oferite de


plasează cooperarea pentru dezvoltare la comerţul internaţional şi de liberul schimb.
nivelul necesităţii indivizilor şi a statelor Zaki Laïdi vorbeşte chiar de preferinţa de
de a coopera pe scena internaţională. Mai consum în sensul în care uniunile politice
exact, creşterea contactelor dintre ţările au fost înainte economice deoarece inte-
dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare resele economice şi de subzistenţă au fost
odată cu afirmarea acestora pe scena cele care au generat cooperare şi au
internaţională a generat o creştere a inter- accentuat interdependenţa între state.
dependenţei între acestea. Întrucât interesele Rolul jucat de actorii sociali însă în
statelor dezvoltate sunt menţinerea păcii şi cooperare este perceput diferit în funcţie
a securităţii, şi protejarea şi afirmarea inte- de autori. Andrew Moravesik susţine că
reselor economice şi sociale, cooperarea actorii sociali sunt cei care au promovat pe
pentru dezvoltare devine un mecanism de agenda publică internaţională teme de
realizare a acestui deziderat prin creşterea interes internaţional şi beneficiile cooperării
interdependenţei între acestea şi ţările în între state30. Cu toate acestea, alţi autori,
curs de dezvoltare. precum Samy Cohen31, deşi recunosc rolul
Şcoala liberală în relaţiile interna- ONG-urilor de modificare a agendei di-
ţionale se bazează pe legea morală a lui plomatice şi de supraveghere, consideră că
Kant conform căruia dezideratul statelor şi aceşti actori sociali sunt din ce în ce mai
al indivizilor este pacea. Pentru realizarea dependenţi de state. În ciuda acestor critici
acestui obiectiv, Michael Doyle demonstrează este de notorietate faptul că ONG-urile au
că promovarea democraţiei este soluţia cea adus pe agenda Naţiunilor Unite şi a statelor
mai simplă pentru menţinerea păcii29. dezvoltate probleme importante precum pro-
Partizanii pax democratica susţin două tecţia mediului, lupta împotriva minelor
puncte importante: anti-personal sau asistenţa pentru dezvoltare
- democraţiile nu se bat între ele. Constrân- şi au reuşit chiar să împingă la asumarea de
gerile instituţionale pe de-o parte (Morgan angajamente şi obiective clare în domeniu.
şi Campbell), rolul opiniei publice Norbert Elias32 şi James Rosenau33 merg
(Owen), influenţa democraţiei de piaţă şi mai departe în această acţiune a actorilor
(Doyle) şi evoluţiile culturale (Maoz şi non-statali. Primul vorbeşte despre o societate a
Russet) constituie frâne mai eficace la indivizilor în care există o umanitate glo-
activitatea războinică a democraţiilor; bală şi o unitate supremă de supravieţuire.
- tendinţa democraţiilor de a-şi defini inte- Ajutorarea altor indivizi devine astfel o
resele într-o manieră în care cooperarea responsabilitate iar asistenţa pentru dez-
cu celelalte democraţii este indispen- voltare este rezultatul acestei acţiuni umanitare.
sabilă (Owen), le conduce să participe la Rosenau completează această formulă
aceleaşi alianţe în care principala funcţie adaugând că pe lângă cetăţeni, responsabilii
este garanţia păcii interne (K. Deutsch) politici şi sectorul privat influenţează scena
şi favorizarea stabilizării regionale (com- internaţională. Cu toate acestea, totalitatea
plexul de securitate al lui Buzan). acestor actori converg în teoria liberală
Cooperarea pentru dezvoltare devine, spre susţinerea ţărilor în curs de dezvoltare
astfel, un mijloc al propagării modelului dintr-un umanitarism pacificator care înţe-
democratic către ţările în curs de dezvol- lege prin cooperare singurul mijloc de
tare şi de asigurare a păcii la nivel inter- menţinere a păcii internaţionale. Tocmai
naţional. Această propagare este difuzată acest aspect idealist al liberalilor este ata-
conform funcţionaliştilor pe etape începând cat de teoriile radicale, ce doresc să ilustreze

34
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

interesele ascunse şi meschine ale statelor de protejare şi a costurile pe care progresul


dezvoltate în ceea ce priveşte ţările în curs tehnic le implică; 2. disparităţile econo-
de dezvoltare. mice şi de dezvoltare în interiorul acestor
ţări limitează posibilităţile de dezvoltare; 3.
3) Perspectivă radicală: cooperarea specializarea inegală între centru şi peri-
pentru dezvoltare ca sursă de ferie în sensul în care ţările din Sud sunt în
imperialism şi dependenţă principal producătoare de materie primă.
Teoriile radicale despre dependenţa pe În concepţia teoriilor radicale, coope-
care ţările dezvoltate o crează ţărilor în rarea pentru dezvoltare este un simplu
curs de dezvoltare sunt rezultatul teoriilor mecanism de creştere a dependenţei ţărilor
despre imperialism adaptate la contextul în curs de dezvoltare faţă de ţările dez-
post-colonial. Economistul Raoul Prebish voltate. Acest mecanism crează un regim
va fi primul care va critica în lucrările de asistat internaţional, iar statele subdez-
realizate pentru Comunitatea Economică a voltate fie se complac situaţiei create, fie
Naţiunilor Unite pentru America latina rămân prizonierele regulilor şi normelor
situaţia dramatică a ţărilor din Sud. El impuse de statele dezvoltate care preferă
consideră că vinovat pentru subdezvoltarea specializarea ţărilor din periferie în pro-
Sudului este centrul capitalist care exploa- ducţia de materie primă din raţiuni econo-
tează ţările aflate la periferie. mice precum costurile scăzute şi limitarea
În Politica Economiei Mondiale, Immanuel concurenţei pe piaţa de produse superior
Wallerstein34 completează această teorie tehnologice. Asistenţa pentru dezvoltare este
considerând că schimburile inegale sunt astfel pentru radicali rezultatul politicilor
rezultatul ierarhiei statelor. Mai exact, slă- realiste descrise ca fiind meschine şi se
biciunea statelor din periferie este necesară bazează pe principiul interdependenţei de
procesului de exploatare şi acumulare a tip negativ în sensul în care ţările dez-
statelor din centrul capitalist. Se face aici voltate îşi impun forţa, cultura şi deside-
referire la teoria cercurilor concentrice a ratele economice asupra ţărilor în curs de
lui Fernand Braudel care a teoretizat dezvoltare.
principiul conform căruia în centrul siste-
mului internaţional se află ţările dezvoltate C. Economia politică internaţională:
şi că pornind de la acest sistem central se teoriile comerţului internaţional şi
află arii circulare compuse din ţări care dezvoltării
sunt mai mult sau mai puţin integrate şi Conceptualizarea asistenţei pentru dez-
dezvoltate. voltare implică înţelegerea funcţionării
Samir Amin explică faptul că la principiilor economice ale comerţului inter-
nivelul sistemului internaţional există un naţional şi ale economiei dezvoltării
cerc vicios prin care ţările din Sud sunt deoarece efectele economice produse de
destinate să fie în principal ţări producă- cooperarea pentru dezvoltare ne permit să
toare de materie primă35. Din această ilustrăm în termeni empirici teoriile elabo-
cauză, aceste state rămân subdezvoltate şi rate de specialiştii în relaţii internaţionale.
nu pot beneficia de o dezvoltare econo- Astfel, fluxurile economice şi de capital
mică şi socială sănătoasă. Cele trei expli- similare comerţului internaţional pe care le
caţii date subdezvoltării sunt: 1. existenţa presupune asistenţa pentru dezvoltare re-
unor inegalităţi sectoriale de productivitate prezintă un indicator al raporturilor exis-
legate de absenţa difuzării progresului tehnic tente între ţările dezvoltate şi ţările în curs
către aceste state din cauza mecanismelor de dezvoltare. În continuare vom încerca

35
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

să ilustrăm dezbaterile teoretice care au Astfel schimburile devin rezultatul creşterii


opus specialiştii în economia dezvoltării cu economice. Economiştii radicali sau neo-
privire la efectele produse de fluxurile marxişti merg însă până a considera
economice internaţionale şi de cooperarea comerţul internaţional la originea sub-
pentru dezvoltare. dezvoltării ţărilor în curs de dezvoltare. Ei
adoptă viziunea polarităţii globale generată
1) Perspective teoretice asupra relaţiei de comerţul internaţional între un Centru
dintre comerţul internaţional şi dezvoltat şi o Periferie sub-dezvoltată.
dezvoltare La baza teoriilor liberale cu privire la
Cooperarea pentru dezvoltare, în special comerţul internaţional se află tezele din
fondurile asistenţei oficale pentru dez- secolul XIX ale lui David Ricardo cu
voltare (ODA), presupune o liberalizare a privire la costurile comparative şi cele ale
economiilor ţărilor asistate în condiţiile în lui Adam Smith legate de diviziunea
care acordarea acestor fonduri este con- internaţională a muncii. Mai exact, acesta
diţionată de cele mai multe ori de res- din urmă a susţinut ideea conform căreia
pectare unor principii tipice economiei de comerţul internaţional permite o specializare
piaţă şi liberului schimb. Economiştii sunt în care fiecare stat alege sectorul de
însă împărţiţi cu privire la efectele pe care activitate în care este cel mai eficace, cel
le are asupra dezvoltării această deschidere mai productiv, generând o maximizare a
a economiilor ţărilor în curs de dezvoltare producţiei şi o alocare optimală a resurselor.
către comerţul internaţional. Astfel, la nivelul O analogie permite să ilustreze această
ţărilor beneficiare şi nu numai, există o teză: dacă admitem că în interiorul unei
dezbatere amplă cu privire la modelul eco- ţări trebuie eliminate obstacolele la co-
nomic capabil să asigure maximizarea merţul între diferitele oraşe şi regiuni şi
asistenţei pentru dezvoltare cât şi dezvol- îmbunătăţită comunicarea pentru favorizarea
tarea acestor ţări. creşterii producţiei şi satisfacerea nevoilor
Pentru liberali, comerţul internaţional printr-o specializare a diferitelor localităţi
este unul dintre motoarele creşterii iar şi o producţie de mari dimensiuni, atunci
schimburile sunt benefice tuturor ţărilor trebuie să acceptăm aceste argumente şi
participante, independent de nivelul lor de pentru comerţul internaţional.
dezvoltare. Structuraliştii consideră însă că Mai exact, ceea ce este corect în
acest motor are un rol din ce în ce mai interiorul unei ţări este de asemenea apli-
puţin important şi că astfel comerţul cabil la scară globală. Astfel a impune o
internaţional a devenit o frână la creştere, taxă vamală între Coasta de Fildeş şi
din cauza inegalităţilor dintre ţările dezvol- Statele Unite revine în concepţia liberalilor
tate şi cele în curs de dezvoltare. In ambele a crea o taxă între Transilvania şi Moldova.
cazuri, există pe de-o parte apărători ai Pentru ei independenţa economică naţio-
diferitelor forme de protecţionism pentru nală este o absurditate deoarece acest lucru
crearea unei pieţe interne şi dezvoltarea ar implica să se revină la comunităţile mici
industriei naţionale, iar pe de altă parte, închise de la începutul epocii medievale
susţinători ai reformei comerţului interna- caracterizate de autosubsistenţa totală.
ţional pentru a-l face mai echitabil. Ei Pentru Ricardo, chiar dacă o ţară nu
consideră că doar după o perioadă de are niciun avantaj productiv la niciun pro-
creştere protejată o ţară săracă va putea să dus faţă de celelalte ţări, va putea câştiga
se deschidă către exterior şi să participe la din schimbul internaţional specializându-
schimburi de pe un picior de egalitate. se în domeniul în care inferioritatea sa este

36
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

cea mai redusă. De asemenea o ţară care trebuia să se specializeze în activităţi pri-
produce mai bine decât celelalte ţări va mare precum pescuitul, deoarece nu avea
câştiga mai bine prin comerţul interna- nici maşini, nici industrie. După cum bine
ţional decât prin izolare, specializându-se ştim Japonia a ales să îşi dezvolte propria
în sectoarele în care superioritatea produc- industrie.
tivă este cea mai importantă. Ulterior Ca răspuns la aceste critici, liberalii au
teoria costurilor comparative a lui Ricardo dezvoltat analize dinamice. Conform lui
în termeni de costuri în timp de lucru a fost Adam Smith, comerţul stimulează creş-
schimbată cu costurile de oportunitate. terea economică furnizând pieţe de des-
Teoria lui Heskscher, Ohlin şi facere pentru noi producţii: “Comerţul
Samuelson a încercat să explice avantajele exterior generează acea parte de surplus a
comparative prin deţinerea factorilor de produsului din sol şi din muncă pentru
producţie. Astfel, fiecare ţară ar avea un care nu există o piaţă internă”36. Este vorba
interes să se specializeze şi să îşi exporte de teoria desfacerii în surplus care co-
produsele care folosesc mai ales factorul respunde majorităţii activităţilor miniere a
de producţie pe care îl deţine. În acelaşi fel ţărilor în curs de dezvoltare. Exploatarea
va câştiga dacă importă produse ce ne- unor resurse exportabile permite creşterea
cesită factori de producţie rari. Factorul producţiei şi a locurilor de muncă, distri-
rar, mai puţin cerut după schimb, va cu- buţia bogaţiei, şi generează investiţii supli-
noaşte o scădere a preţului, iar factorul mai mentare şi o acumulare de capital.
cerut îşi va creşte preţul. Această tendinţă, Mill va distinge între avantajele directe
conform autorilor, va permite apropierea ale comerţului internaţional care rezultă din
nivelului de dezvoltare. De exemplu, dacă avantajele comparative şi folosirea mai efi-
Coreea exporta în anii 1970 bunuri ce cace a resurselor mondiale, şi efectele indi-
necesitau multă forţă de muncă către Statele recte precum: extinderea pieţelor, transmi-
Unite, în schimbul produselor cu mult terea ideilor şi a tehnicilor, investiţii străine
capital, salariile ar fi crescut comparativ şi creşterea economisirii interne, dezvol-
mai repede în Coreea decât în Statele Unite, tarea concurenţei şi scăderea preţurilor.
lucru ce s-a şi întâmplat. Lipsa capitalului Această teorie va fi completată de te-
şi a forţei de muncă calificată nu constituie oriile dinamice a avantajelor comparative
un obstacol în dezvoltarea ţărilor în curs de a ciclurilor de producţie a lui Vernon37 şi
dezvoltare, dacă se specializează în factorii cea a etapelor succesive a lui Balassa38.
de producţie cei mai prezenţi: mai exact Pentru aceşti autori, dotarea în factori de
resursele naturale sau cele care necesită producţie se modifică în funcţie de dez-
multă forţă de muncă necalificată. voltare şi acumularea capitalurilor. O ţară
Criticile clasice şi neoclasice au atacat va cunoaşte evoluţia specializărilor de-a
viziunea statică a teoriei. Mai exact ei lungul timpului în funcţie de diferitele
consideră că o analiză dinamică poate sta- etape de dezvoltare şi de accesul la tehno-
bili că o ţară care foloseşte la început pro- logie. O ţară va trece de la produsele care
tecţionismul pentru a-şi dezvolta industria necesită o forţă de muncă necalificată la
naţională poate fi un avantaj dacă ne produse ce necesită capital şi forţă de
referim la un raport între ţări cu nivele de muncă calificată, şi ulterior la produse de
dezvoltare diferite. O ţară fără industrie şi mare tehnologie.
nici capital tehnic ar trebui să se specia- Produsul va cunoaşte un ciclu in-
lizeze în domeniul agricol. Astfel, conform versat: de la naşterea într-o ţară dezvol-
teoriei liberale, Japonia din secolul XIX, tată, care este de cele mai multe ori la

37
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

originea inovaţiei, se va standardiza către elaborate şi care reprezintă cea mai mare
ţările industrializate şi semi-industrializate valoarea adăugată rămân la îndemâna ţă-
din lumea a treia (ex. automobilele, avioa- rilor bogate.
nele, vapoarele produse în Brazilia, Coreea Cu toate acestea industrializarea pro-
de Sud, India). Produsele tradiţionale (medi- gresivă a lumii a treia tinde a demonstra
camente, textile, încălţăminte) pot fi pro- teoria dinamică a avantajelor comparative,
duse peste tot, chiar şi în ţările mai puţin iar trecerea ţărilor în curs de dezvoltare la
industrializate. Specializarea evoluează în produse mai elaborate (ex. producţia de
permanenţă: există o reînnoire, noile pro- computere în Asia de Sud-Est sau în
duse se propagă, şi ţările care se dezvoltă Brazilia), diminuează puterea acestei critici.
trec de la produsele mai vechi la produsele De asemenea este clar că majoritatea ţă-
cele mai elaborate, diversificându-şi astfel rilor în curs de dezvoltare, prin sub-dez-
exporturile. voltarea lor, nu pot trece direct la stadiul
Teoriile dinamice ale avantajelor com- cel mai elaborat, accederea lor la produse
parative sunt apropiate de teoriile lineare manufacturate este un succes. Dezvoltarea
ale dezvoltării promovate de Rostow, con- este un fenomen lent şi progresiv, iar cri-
form căruia difuzarea progresivă a teh- ticii îi lipseşte o perspectivă de lungă
nologiilor permite o dezvoltare armonioasă durată.39
pe măsură ce se stabileşte o nouă diviziune Avantajele ilustrate de teoriile men-
internaţională a muncii. Ele au fost cri- ţionate indică faptul că atât ţările dezvol-
ticate de către structuralişti şi de către tate cât şi ţările în curs de dezvoltare au de
radicali pentru care această nouă diviziune câştigat prin promovarea comerţului inter-
internaţională a muncii nu este mai favo- naţional şi a liberului schimb contrazicând
rabilă ţărilor în curs de dezvoltare decât astfel tendinţele protecţioniste ca soluţii la
cea veche, deoarece produsele cele mai dezvoltarea economică.
Structura exporturilor în Ţările în curs de Dezvoltare în %
1960 1970 1980 1990 2001
Produsele alimentare 29,1 24,1 11,9 11,6 7,9
Produsele agricole brute 28,7 18,6 3,8 3,1 1,9
Produsele minerale 4,9 6,6 4,8 4,1 3,6
Combustibili 25,2 31,1 59,4 26,5 16,3
Produsele manufacturiale 11,9 19,0 19,1 52,7 65,2
Expoturi totale 100 100 100 100 100
Sursa: UNCTAD
A nu diversifica pieţele de desfacere şi ţărilor în curs de dezvoltare de către ţările
a se închide în interiorul graniţelor vamale dezvoltate are drept scop de a asigura capi-
înseamnă a împiedica dezvoltarea econo- talul necesar acestor ţări pentru a realiza
mică pe o scară mai largă decât potenţialul avansările tehnologice de care au nevoie
economic oferit de piaţa şi factorii de pro- pentru a se dezvolta.
ducţie interni. Astfel asistenţa pentru dez-
voltare devine în această concepţie un 2) Efectele asistenţei pentru dezvoltare
mecanism de susţinere şi de propulsare a în dezvoltarea economică
economiilor ţărilor în curs de dezvoltare. În contextul tendinţei naturale de
Mai exact, finanţările şi ajutorul acordat saturare a pieţelor economice existente,

38
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

economia mondială este în căutarea unor anumit nivel de creştere. Autorii folosesc
noi soluţii pentru stimularea consumului şi un model neokeynesian al creşterii punând
a producţiei mondiale. O soluţie oferită de accentul pe economisire şi investiţie. Mai
teoriile liberale este, aşa cum am analizat exact, deoarece echilibrul macroeconomic
anterior, dezvoltarea de noi pieţe prin spri- este caracterizat de egalitatea între econo-
jinirea ţărilor în curs de dezvoltare. Dificul- misire şi investiţie (I=S), ajung la urmă-
tatea constă însă în stimularea capacităţii toarea teorie ∆Y/Z x I/∆Y=S/Y41.
de absorbţie a ţărilor în curs de dezvoltare Creşterea economică ar fi cu atât mai
în condiţiile în care multe dintre aceste puternică cu cât nivelul de economisire
state manifestă probleme de dezvoltare este mai ridicat şi coeficientul de capital
importante. mai slab. De exemplu, pentru a realiza o
O soluţie este oferită de asistenţa creştere de 3% din venitul naţional, cu un
oficială pentru dezvoltare, lansată după al coeficient de capital de 4, trebuie econo-
doilea război mondial, ce a depăşit 100 de misiţi şi investiţi 12% din venitul naţional.
miliarde de dolari în 2005. Cu toate acestea Ţinând cont de o creştere a populaţiei de
eficacitatea ei este subiect de dezbatere40, 2% pe an, nivelul economisirii trebuie să
pentru critici nefiind decât semnul domi- fie de 20% pentru a obţine o creştere a
naţiei imperialiste şi capitaliste încurajând venitului pe cap de locuitor de 3%. Dacă
spiritul de asistenţă şi frânând dezvoltarea, economisirea internă este insuficientă putem
în timp ce pentru apărători ea rămâne calculă de asemenea nivelul fondurilor
indispensabilă, dezvoltarea sa reprezentând externe necesare pentru a atinge un anumit
mijloace esenţiale pentru creşterea eco- nivel de creştere.
nomică în acele ţări dar şi la nivel mondial. Modelul are meritul de a pune în
Abordarea noastră se va concentra evidenţă importanţa capitalului pentru dez-
asupra celei de-a doua perspective. Dincolo voltare şi înţelege rolul asistenţei pentru
de motivele umanitare şi morale ale asis- dezvoltare şi investiţiilor străine în dez-
tenţei pentru dezvoltare, găsim şi raţiuni voltarea economică a ţărilor în curs de
mai egoiste precum interesele economice dezvoltare. El ilustrează modul în care se
– accesul la materii prime, pieţe de des- pot evita obstacolele puse de absenţa de
facere pentru industrie, lichidarea stocurilor, fonduri pentru investiţii şi de sub-dez-
etc. Pionierii economiei pentru dezvoltare voltarea cronică a unora dintre aceste state.
considerau că ajutorul este necesar dema- Întrucât de cele mai multe ori ţările cele
rajului economic. Ea permite să remedieze mai puţin dezvoltate, precum cele din zona
doua deficienţe: în primul rând intern legat sub-sahariană, beneficiează de puţine in-
de absenţa capitalului pentru investiţii, şi vestiţii străine directe şi cu un grad mare
ulterior extern cu privire la dezvoltarea de volatilitate, asistenţa pentru dezvoltare
pieţelor de desfacere. devine un mijloc prin care ţările în curs de
Graţie modelului Herrod-Domar putem dezvoltare pot accesa fonduri necesare
calcula nivelul necesar pentru a atinge un investiţiilor în economia locală.

39
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

De asemenea dezvoltarea economică a clasei mijlocii globală, spre deosebire de


ţărilor în curs de dezvoltare generează o 2006 când vorbeam doar de 400 de mi-
lărgirea a pieţelor mondiale şi o baza mai lioane. Persoanele acestui grup vor avea o
largă de consum la nivel global favorabilă putere de cumpărare între 4000 şi 17.000
creşterii producţiei internaţionale. de dolari de persoană, vor beneficia de un
În termeni de cifre, ţările în curs de acces la călătorii internaţionale, cumpă-
dezvoltare reprezintă astăzi 40% din ex- rarea de automobile şi a altor bunuri so-
porturile mondiale (contra a mai puţin de fisticate de consum, de un nivel de edu-
20% în 1970), jumătate din consumul de caţie ridicat, şi vor juca un rol major în
energie, şi deţin esenţialul din rezervele de politică şi în instituţiile ţărilor lor şi în
schimb (deşi în anii 1980 ne gândeam mai economia mondială”42. Între timp peste 4
mult la datoria externă). Conform unui ra- miliarde de persoane trăiesc cu un venit
port al Băncii Mondiale “în 2030, 1,2 zilnic mai mic de 8 dolari, mai exact 2/3
miliarde de persoane din ţările sărace – din planetă.
15% din populaţia mondială – vor aparţine

Repartizarea comerţului internaţional în %


1950 1960 1970 1980 1990 2000
Ţările dezvoltate 60,8 65,9 70,9 62,5 72 65,7
Ţările din Est 8,1 12,2 10,7 8,8 3,7 2,6
Ţările în Dezvoltare 31,1 21,9 18,4 28,6 24,3 31,6
Ţările Exportatoare de Petrol 7,2 7,4 6,7 17,1 6,3 6,3
Altele 23,9 14,5 11,7 11,5 18 25,3
Total 100 100 100 100 100 100
Sursa: Handbook of International Trade and Development Statistics, UNCTAD

Cu toate că tendinţele ilustrează o Intern Brut mondial. Naţiunile Unite fixa-


reuşită a investiţiilor internaţionale în ţările seră în 1977 un obiectiv de 0,7% din PIB
în curs de dezvoltare, asistenţa pentru dez- pentru ţările donatoare, dar am trecut de la
voltare a crescut în ultimii ani în termeni 0,48% în 1965 la doar 0,3% în 2005.
absoluţi dar s-a redus în termeni de Produs Statele Unite şi Japonia sunt primele în

40
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare

termeni absoluţi, dar sunt plasate mai slab pretarea dată acestui mecanism de teoriile
în clasamentul raportului cu venitul na- relaţiilor internaţionale şi de cele ale eco-
ţional în care găsim ţări precum ţările nomiei dezvoltării. Aceste tensiuni dar şi
scandinave sau Olanda. ONU a fixat în legătura strânsă ce uneşte în cadrul asis-
2000, Obiectivele de Dezvoltare ale tenţei pentru dezvoltare raporturile de
Mileniului43 ce cuprind reducerea sărăciei putere şi efectele economice nu pot decât
severe, realizarea accesului universal la indica complexitatea conceptului.
educaţie primară, combaterea HIV/SIDA, Perspectivele ideologice au însă de
malariei şi a altor boli, crearea de par- cele mai multe ori tendinţa să genereze
teneriate globale pentru dezvoltare precum subiectivism în abordarea unor mecanisme
şi creşterea la 0,5% din PIB a asistenţei care de altfel pot să nu ascundă nimic. Mai
pentru dezvoltare pentru ţările bogate. exact, relaţia produsă de cooperarea pentru
Chiar dacă astăzi pentru unele ţări care dezvoltare între ţările dezvoltate şi ţările în
au cunoscut în ultimii ani o creştere eco- curs de dezvoltare poate avea mai multe
nomică importantă precum Brazilia, Mexic, abordări, însă căutarea unor indicii em-
India sau China, asistenţa pentru dezvol- pirice poate ajuta la desideologizarea acestui
tare nu mai reprezintă decât un dolar pe sistem de asistenţă internaţională.
cap de locuitor, pentru altele înseamnă 50 Printre elementele ce pot fi studiate
de dolari pe locuitor44. Efectele asistenţei pentru empiric am putea menţiona raporturile
dezvoltare şi a investiţiilor internaţionale economice dintre ţările donatoare şi ţările
indică un succes al acestor mecanisme în în curs de dezvoltare, interesele naţionale
crearea de economii locale puternice capabile (economice, politice, istorice sau culturale)
să genereze dezvoltare economică şi să ale ţărilor donatoare faţă de ţările bene-
pună bazele unor noi pieţe de desfacere. ficiare sau capacitatea de promovare a mo-
delului ţărilor donatoare către cele bene-
Operationalizarea cooperării pentru ficiare prin studierea avansărilor econo-
dezvoltare mice şi democratice produse de ţările în
Conceptualizarea cooperării pentru curs de dezvoltare.
dezvoltare presupune înţelegerea princi-
palelor tensiuni pe care le presupune inter-

Model 3: Factorii determinanţi în stabilirea strategiilor de cooperare pentru dezvoltare

Legenda
■ Interesele naţionale: maximizarea puterii
■ Interesele internaţionale: menţinerea păcii şi a securităţii
■ Interesele actorilor nestatali: principiul umanitar
■ Ipoteză de lucru: conceptul de cooperare pentru dezvoltare

41
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Victor Negrescu

15
Înainte însă de a proceda la un studiu Richard ASHLEY, “The Poverty of Neo-
empiric, concluzia analizei teoretice a coo- realism”, in International Organization, 38(2),
perării pentru dezvoltare indică faptul că primăvara 1984, pp. 226-286.
16
acest domeniu se află la confluenţa inte- Robert JERVIS, “Security Regime”, in:
Stephen D. Krasner, International Regimes,
reselor naţionale, internaţionale şi non-statale.
Cornell University Press, Ithaca şi Londra,
Analiza operaţionalizării strategiilor de co- 1983, p. 182.
operare pentru dezvoltare ne va permite 17
Hans MORGENTHAU, Politica intre naţiuni.
însă să constatăm care dintre aceste inte- Lupta pentru putere si lupta pentru pace,
rese este factorul determinant în evoluţia Polirom, Iaşi, 2007
18
mondială a politicilor de cooperare pentru Kenneth N. WALTZ, Teoria politicii
dezvoltare şi care dintre perspectivele doc- internaţionale, traducere: Nicoleta Mihăilescu,
trinare este cea corectă. Polirom, Iaşi, 2006, pp. 27-47.
19
Stephen D. KRASNER et alii, International
Regimes, Cornell University Press, Ithaca,
Note
1 1983, p. 372
Alfred SAUVY, « Trois mondes, une planete », 20
Volker RITTBERGER et alii, International
in L'Observateur politique, économique et
Regimes in East-West Politics, Pinter Publishers,
littéraire, 118, Paris, 14 august 1952, p. 14.
2 Londra şi New York, 1990, p. 3.
Jean-Jacques FRIBOULET, « Tiers Monde », 21
Karl DEUTSCH şi S.A. BURREL, Political
in Encyclopædia Universalis, Paris, 2004.
3 Community and the North Atlantic Area,
Scott BURCHILL; Andrew LINKLATER;
Princeton University Press, Princeton, 1957, p. 5.
Richard DEVETAK; Jack DONNELLY; Matthew 22
Barry BUZAN, People, States and Fear. An
PATERSON; Christian REUS-SMIT; Jacqui
Agenda for International Security Studies in the
TRUE, Teorii ale relaţiilor internaţionale,
Post-Cold War Era, Harvester-Wheatheaf,
Institutul European, 2008.
4 Hemel Hempstead, 2e ed., 1991, p. 213.
Ibidem. 23
5 Joseph GRIECO, “Understanding the Problem
Ibidem.
6 of International Cooperation: The Limits of
Graham ALLISON şi Phillip ZELIKOW,
Neoliberal Institutionalism and the Future of
Essence of Decision: Explaining the Cuban
Realist Theory”, in David Baldwin, dir., Neorealism
Missile Crisis, 2ed. Longman, 1999.
7 and Neoliberalism: The Contemporary Debate,
Op. cit., Teorii ale relaţiilor internaţionale,
Columbia University Press, New York, 1993, pp.
2008.
8 301-338; Charles GLASNER, “Realists as Optimists:
Hans J. MORGENTHAU, Politics Among
Cooperation as Self-Help”, in International
Nations: The Struggle for Power and Peace.
Security, vol. 19, iarna 1995, pp. 50-90.
New York NY: Alfred A. Knopf, 1948. 24
9 Robert GILPIN, The Political Economy of
Joseph S. NYE, Soft Power: The Means to
International Relations, Princeton University
Success in World Politics, PublicAffairs, 2005.
10 Press, Princeton, 1987, p. 449.
The Millennium Development Goals Report, 25
Joseph NYE, Le Leadership Americain –
ONU, New York, 2007.
11 Quand les regles du jeu changent, Presses
C.C. CHANG, E. FERNANDEZ-ARIAS şi
Universitaires de Nancy, Nancy, 1992, p 173.
L. SERVEN, “Measuring Aid Flows: A New 26
Francis FUKUYAMA, “State Building”, in
Approach. Washington: World Bank, Development
Gouvernance et Ordre du Monde au XXIe
Economics Research Group”, European Foreign
siecle, La Table Ronde, Paris, 2005.
Affairs Review, 11: 263-280, 2006. 27
12 Robert KEOHANE şi Joseph S. NYE,
M. RAINELLI, La Nouvelle Théorie du
Power and Interdependance: World Politics in
commerce international, Paris, La Découverte,
Transition, Little Brown, Boston, 1977, pp. 10-11.
coll. « Repères », 1997 28
13 Robert AXELROD, Donnant-Donnant –
Marc MONTOUSSE, Théories économiques,
Theorie du comportement cooperatif, Ed. Odile
Bréal, Rosny-sous-Bois, 2008.
14 Jacob, Paris, 1992
Ibidem.

42
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
TEORIE POLITICĂ
Analiză conceptuală şi teoretică a cooperării pentru dezvoltare
29
Michael DOYLE, “Kant, Liberal Legacy and international, Paris, La Découverte, coll.
Foreign Affairs”, in Philosophy and Public Affairs, « Repères », 1997
37
Part I, vol. 12, no 3, vara 1983, pp. 205-235. Raymond VERNON, « International
30
Andrew MORAVCSIK, “Preferences and Investment and International Trade in the Product
Power in the European Community: a Liberal Cycle », Quarterly Journal of Economics, 1966.
38
Intergouvernmentalist Approach”, in Journal of Bela BALASSA, « Trade Liberalisation and
Common Market Studies, 31, 1993, pp. 473-524. Revealed Comparative Advantage », Manchester
31
Samy COHEN, La Resistance des Etats – Les School, 1965.
39
Démocraties face a la Mondialisation, Seuil, E. ASSIDON, Les Théories économiques du
Paris, 2003. développement, Paris, La Découverte, coll.
32
Guillaume DEVIN, “Norbert Elias et l’analyse « Repères », 1992.
40
des relations internationales”, in Revue française Veronique DIMIER, Constructing Conditionality:
de science politique, aprilie 1995, pp. 305-327. The Bureaucratization of EC Development Aid,
33
James N. ROSENAU, Turbulence in World Kluwer Law International, 2006.
41
Politics. A Theory of Change and Continuity, g x c=s / g: nivelul de creştere, ∆Y/Y / s: nivelul
Princeton University Press, Princeton, 1990. de economisire, S/Y / c: coeficientul marginal de
34
Immanuel WALLERSTEIN, The Politics of capital I/∆Y
42
World Economy: the States, the Movements and Global Economic Prospects 2007: Managing
the Civilizations, Cambridge University Press, the Next Wave of Globalization, 2006.
43
Cambridge, 1988. The Millennium Development Goals Report,
35
Samir AMIN, L’Accumulation à l’Echelle ONU, New York, 2007.
44
mondiale, 2ed, Anthropos, Paris, 1988. International Development Statistics 2001,
36
M. RAINELLI, La Nouvelle Théorie du commerce OECD, Paris, 2001.

43
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE

Criza economico-financiară mondială şi


reculul contrastelor

Mihai Ovidiu CERCEL

Abstract: This article aims at highlighting several relevant aspects


regarding the manifestations of the present world economy being in a
severe decline, a financial and commercial disequilibrium which
makes vulnerable the international relations construction and the
balance of power. The crisis phenomenon is discussed distinctly for
several countries affected and by taking into account the opinions of
some of the most reputed economists nowadays.
Keywords: economic crisis, causes, effects, market, development, power.

A
ctuala criză economică mondială formă de V, adică rapid şi consistent, pro-
nu a apărut ca o consecinţă directă gresiv şi lent ca litera U sau ca W, ce se
şi imediată a unor scurt-circuite întinde pe parcursul a mai multor ani.
teoretice, a politicilor publice ori a unor In ţările dezvoltate şi industrializate
factori ce ţin de globalizarea excesivă din (SUA, Anglia, Italia) ca şi în câteva eco-
ultimii ani. Cauzele sunt multiple, profunde nomii cu piaţă emergentă din Europa,
şi cu efecte enorme şi nu ne propunem să recesiunea se va termina în câţiva ani, pe
le analizăm în continuare. În schimb, vom când în economiile avansate (Australia, China,
evidenţia câteva aspecte relevante privind Japonia) redresarea va fi mult mai uşoară.
manifestările economiei mondiale actuale Redresarea în U va avea loc în ma-
aflată într-un declin grav, un dezechilibru joritatea ţărilor, întrucât degradrea forţei de
financiar şi comercial ce vulnerabilizează muncă se va accentua, şomajul va depăşi
în continuare eşafodajul relaţiilor interna- 10 % în 2010, rentabilitatea întreprinde-
ţionale şi balanţa puterii. rilor va scădea permanent în condiţiile unui
Nouriel Roubini, profesor de economie sistem bancar paralel (shadow banking) cu
la Stern School of Business de la Uni- activităţi necondiţionate de reglementări şi
versitatea din New York, este unul din produse derivate de credit, alături de băn-
rarii specialişti care a prevăzut criza fi- cile tradiţionale, de regulă subcapitalizate.
nanciară de astăzi. El este cel care a pre- În ţările în care balanţa curentă este
văzut că economia mondială va fi atinsă de deficitară va fi nevoie de măsuri radicale
criză, în a doua parte a anului 2009. în direcţia economisirii de bani, de regle-
Comentariile şi analizele sale de- mentarea preţurilor în domeniul imobiliar
monstrează că ieşirea din criză poate fi în

44
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Criza economică-financiară mondială și reculul contrastelor

şi de lux, ca şi de reducerea radicală a fisuri evidente, strategia aleasă nu a fost cea


cheltuielilor cu personalul. mai bună , iar armonizarea deciziilor sta-
Deasemenea, se impune redresarea sis- telor membre nu s-a realizat încă, fiecare
temului public marcat de agravarea defi- ţară alegându-ţi propria cale de depăşire a
cienţelor care, în mod direct va influenţa crizei, ignorându-se cu bună ştiinţă stra-
domeniul privat. tegia comună şi obiectivele globale.
În ceea ce priveşte recesiunea ame- Joseph Shumpeter vede în actuala criză
ricană vizibilă sub forma unui W, susţine o “destruction créatice” care dinamitează
Joseph Stiglitz laureatul premiului Nobel vechile structuri economice rigide şi depă-
pentru economie, aceasta va înregistra noi şite de realitate şi înlocuirea lor cu altele de
căderi atât în 2010 cît şi în 2011: „Când sorginte modernă, adaptabile la noua situaţie
guvernul va anunţa că recesiunea s-a sfâr- economico-financiară ca şi la conceptele de
şit, înseamnă că PIB-ul progresează din dată recentă, impuse de relaţiile interna-
nou. Dar, marea majoritate a cetăţenilor nu ţionale în derivă. Creşterea alarmantă a
va resimţi efectele acestuia. Pentru ei între- şomajului aproximativ 240 milioane indis-
barea este de a şti dacă vor putea să gă- ponibilizaţi în lume, femeile şi tinerii sub
sească un loc de muncă şi să fie remuneraţi 25 de ani fiind de doua ori mai afectaţi faţă
corect. ” de cei de vârstă medie, reprezintă o situaţie
În ceea ce priveşte situaţia crizei eco- extrem de îngrijorătoare pentru toţi guver-
nomice din Europa, aproape toate statele nanţii. Statisticile Oficiului statistic al co-
bătrânului continent se află într-o rece- munităţilor Europene confirmă că aproape
siune profundă, resimţită însă diferit de 5 milioane de tineri sub 25 de ani solicită
ţările comunitare, în funcţie de potenţialul un loc de muncă, pe primul trimestru al
lor economic, industrial şi financiar. anului 2009, cu un milion mai mult faţă de
Rata şomajului în continuă creştere ca anul precedent, iar procentul somajului în
şi explozia deficitului bugetar determină ca rândul tinerilor din UE a ajuns la 18,3%.
fiecare guvern să aibă propria sa politică Altfel spus, Europa comunitară se gă-
economică, uşor diferită de cea a celor 27, seşte într-un moment dificil al existenţei
într-un fel egoistă, pentru a scurta cât mai sale fiind nevoie de măsuri urgente, egale
rapid criza şi a diminua consecinţele mul- şi valabile pentru toate statele comunitare
tiple ale acesteia. spre a diminua criza economică şi a o de-
Suedia şi Spania pledează pentru un păşi într-un viitor cât mai apropiat.
nou model de dezvoltare, în timp ce În ceea ce priveşte economiile emer-
Germania şi Comisia Europeană rămân gente din Asia, acestea sunt cele dintâi care
fixate în spaţiul vechilor principii econo- au ieşit din recesiune: China, Indonezia,
mice comunitare, în sensul că Berlinul mi- Coreea de Sud şi Singapore au anunţat
litează pentru competitivitate, disciplină şi deja un indice mediu de creştere de până la
eficienţă în toate sectoarele de activitate, 10%, marcând o revenire în forţă ale acestor
iar Bruxelles-ul pune accentul pe muncă şi state, cu o creştere a producţiei industriale
remunerare. Previziunile din anii trecuţi a Chinei cu 11%, între iulie 2008 şi iulie
plasau Europa în faţa SUA, ca cel dintâi 2009, cea a Taiwanului fiind de 89 %,
pol al competitivităţii internaţionale, cu un ceea ce este aproape stupefiant, iar pro-
nivel de trai superior multor state puternice ducţia industrială a Chinei crescut cu 14 %.
de pe alte continente şi cu un ritm industrial La 27 iunie 2009, Comitetul Perma-
spectaculos. Dar situaţia se prezintă altfel: nent al Adunării Naţionale Populare a
politica economică europeană a avut şi are Chinei a adoptat un proiect, ce a intrat în

45
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Mihai Ovidiu Cercel

vigoare la 1 ianuarie 2010, care prevede lefonia mobilă, serviciile financiare reprezintă
sancţiuni extrem de dure împotriva celor motorul acestei creşteri economice impre-
ce falsifică statisticile, cifrele şi datele ofi- sionante. India este percepută astăzi ca o
ciale. S-a pus la îndoială, mai ales de forţă de muncă superspecializată, cu solide
specialiştii din străinătate, corectitudinea cunoştiinţe de specialitate dobăndite printr-
statisticilor chinezeşti precum şi metodele o educaţie permanentă plurivalentă, capa-
de analiză impuse de economistul Wang bilă să se adapteze la orice situaţie aparută,
Jian, care-şi fundamenta indicele de creş- la care se adaugă o altfel de redefinire a sis-
tere pe consumul de energie tot mai ridicat temului de învăţământ în baza unei reforme
al Chinei, PIB-ul fiind indicativul prin- structurale, spre a oferi absolvenţilor com-
cipal, regula tuturor operatorilor în statis- petenţă şi dinamism prin intermediul unei
tica, reducându-se la sintagma “BIP-ul cu educaţii complexe in limba engleză
orice preţ”. Când se va sfârşi actuala criză eco-
În ultima vreme, China a vizat ran- nomică mondială, se intreabă atât specia-
forsarea investiţiilor şi a întreprinderilor liştii in domeniu cât si tot mai mulţi cetă-
naţionale, demers ce asigura stabilitatea ţeni din Europa, afectaţi de aceasta situaţie
economiei şi conservarea încrederii popu- extrem de dificiă.
lare ca şi favorizarea investiţiilor private. Pentru un economist, recesiunea se
În acest sens, s-a încurajat investirea capi- sfârşeşte când economia încetează să se
talului privat in exploatarea minelor de contracte este de părere Lawrence Michael,
cărbuni, în domeniul sănătăţii (cabinete preşedinte al Economic Policy Institute.
medicale, maternităţi, spitale) dar nu în Este o opinie pertinentă dar trebuie
domeniul petrolului si al gazelor naturale. reţinută si o altă situaţie, impărtăşită de
În sectorul telecomunicaţiilor funcţionează mulţi analişti: un tratament de şoc, dureros,
in China doar trei operatori de stat, iar in un medicament amar, o tortură ca o vin-
educaţie numărul universităţilor particulare decare (Naomi Klein), o solidaritate creatoare.
este limitat, punându-se accent pe calitatea Cine va rezista acestei terapii va fi
învăţămânţului academic. Statul este şi pro- învingător.
prietarul reţelei feroviare ce a înregistrat o
creştere spectaculoasă in ultimii ani, cu
trenuri rapide si performante precum şi noi
trasee de mii de kilometri în timp ce transpor-
tul local şi metroul sunt finanţate din fon-
duri publice.
O alta ţară, India, nu este afectată de
criza economico-financiară, dimpotrivă, în-
registrează o creştere reală, susţinută de
domeniul serviciilor care reprezintă 57%
din BIP, sector in care lucrează peste 25%
din populaţia activă: servicii destinate ex-
portului pieţii interne.
Principalii factori ai exportului de servicii
constau în activităţile complexe privind
tehnologiile avansate ale comunităţilor si
informaţiilor, precum si multinaţionalizarea
acestora. Vânzările en detail, turismul, te-

46
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE

Challenges in implementing EU anti-


discrimination legislation in Member States

Cătălina Maria GEORGESCU

Abstract: The diversity, problems and/or delays in the implementation of


the anti-discrimination legislation in Member States have led to a lack of
coherence of the existing Equality Directives and increased the severity of
a situation in which citizens are not sufficiently aware of their rights
regarding possible solutions in case of discrimination. This article
recognizes these issues and discusses the problems that might have caused
them, while, at the same time, suggesting possible solutions.
Keywords: discrimination, EU, regulation, implementation, directive.

Anti-discrimination directives purpose is also to strengthen the national


legislation articles on equality and non-

T he two Council directives that have


laid the foundation for EU competences
and action against discrimination
are the Racial Equality Directive and the
Employment Equality Directive. The “Article
discrimination.
Consequently, the Racial Equality Directive
2000/43/CE introduces the principle of
equal treatment among people regardless
their racial or ethnic origin. It further en-
13 Directives”, as they are sometimes compasses the prohibition of discrimination
styled to trace their origin to Article 13 of in the domain of employment and training,
the Treaty of Amsterdam, guarantee a education, social security and health care,
minimum common level of protection for and in the areas of goods, services and
all EU citizens against all forms of dis- housing. It provides definitions of the con-
crimination. According to Article 13 of the cepts of direct discrimination, indirect
Treaty establishing the European Community: discrimination, harassment and victimisation
“Without prejudice to the other provisions and banns discriminatory teachings. Also,
of this Treaty and within the limits of the targets of discrimination become acquainted
powers conferred by it upon the Community, to a right to make a complaint through a
the Council, acting unanimously on a proposal judicial or administrative procedure. The
from the Commission and after consulting directive suggests penalties for those who
the European Parliament, may take appropriate commit discriminations, while, at the same
action to combat discrimination based on time, laying down examples of legitimate
sex, racial or ethnic origin, religion or belief, derogations to the principle of equal treatment,
disability, age or sexual orientation”. Their for instance the case in which what seems

47
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Cătălina Maria Georgescu

to be difference in treatment motivated by when the objective is legitimate and the re-
racial and ethnic origin is in fact a necessity quirement is proportionate. Such circumstances
imposed to preserve the authentic nature of should be included in the information
a profession. Furthermore it divides the provided by the Member States to the
burden of proof between the alleged victim Commission”.
and alleged author. In other words the
Directive stipulates that if a supposedly Delays in implementing Equality
victim has in his/her possession facts able Directives
to lead to the suspicion of discrimination, The delays in the introduction of the
the hardship of finding evidence on the Equality Directives into national legislation
absence of any discrimination passes to the of Member States represent matters for
presupposed author, both in civil and ad- which the European Commission can react
ministrative cases. Moreover a provision by opening infringement proceedings
of the Directive makes it mandatory for against Member States who do not respect
Member States to create an organization for Union decisions. In this situation a first step
equal treatment and independent assistance is sending formal requests. This was the
to the victims of racial discrimination. case in June 2007 when the Commission
At the same time, the Employment stated that it had formally requested Czech
Equality Directive 2000/78/EC implements Republic, Estonia, Greece, Spain, France,
the principle of equal treatment in the areas Ireland, Italy, Latvia, Poland, Portugal,
of employment, occupation, training and Slovenia, Slovakia, Sweden and United
membership and involvement in organizations Kingdom to complete the implementation
of workers no matter their religion, belief, of the Racial Equality Directive1. Member
disability, age, or sexual orientation. It en- States that were thus requested to comply had
compasses the same stipulations as the not met the deadline for implementation of
Racial Equality Directive regarding definitions the Directives, which was 19 July (for the
of discrimination, victimisation and harassment, Racial Equality Directive) and 2 December
the ban on instructions to make discri- 2003 (for the Employment Equality Directive)
minations, the right of legal redress and the for EU15, while for the 10 new Member
so-called division of the burden of proof. States which joined the Union in 2004, the
The Directive demands that appropriate term was extended to 1 May 2004, Romania
measures (or as they are styled “reasonable and Bulgaria having a separate deadline: 1
accommodation”) should be taken by the January 2007. Since there were countries that
employers to integrate a disabled person did not implement the Equality Directives
who has the qualifications to perform a according to Union demands, they received
certain job so that the person receives formal requests to do so under the form of
salary and training. Finally as in the case a reasoned opinion, the states having a term
of the Racial Equality Directive, the of two months for taking the necessary
Employment Equality Directive, too, measures.
permits legitimate exceptions to the equal The next step is taking the case to the
treatment principle: “(23) In very limited European Court of Justice in Luxembourg
circumstances, a difference of treatment if the State concerned does not act so as to
may be justified where a characteristic complete the transposition successfully.
related to religion or belief, disability, age The Court’s decision can even materialize
or sexual orientation constitutes a genuine into a fine or penalty on the State in question.
and determining occupational requirement, However, the European Commission reacted

48
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Challenges in implementing EU anti-discrimination legislation in Member States

to the States that have taken the necessary one possible explanation for the absence or
measures to implement the Racial Equality low number of sanctions could be the
Directive into their legislation, by announcing absence or lack of appropriate powers of
it has closed the infringement proceedings an equality body6. The Equality Directives
against Malta, Spain and Slovakia2 – on 20 provide for the establishment in each Member
November 2009 –, against Finland and State of an equality body that would act,
Estonia – on 29 October 2009 –, while, at among others, in the field of offering support
the same time, it has send reasoned opinions to victims of discrimination. Moreover, the
to Germany and the Netherlands to take Fundamental Rights Agency offers another
actions against lack of legal measures in possible explanation to this small number of
the same field3. complaints in some Member States by
arguing that it is due to the lack of public
In search for an explanation information on the rights of victims of
Alongside with studying the anti- discrimination.
discrimination legislation adopted in This small number can also be explained
Member States, there are other options to in a great extent through some Member
search for proof standing for the States’ States’ failures to implement the specific
commitment to the respect and guarantee anti-discrimination directives7, as well as
of human rights. In this sense, the existence through the absence of specialized and
and functioning of a system of sanctions, competent organisms. Thus, victims of
at national level, that would effectively discrimination cannot make an official
discourage any act of discrimination, can complaint due to the fact that there are no
be regarded as a step in each of the States’ special public bodies that register or record
fight against racism and discrimination. complaints8. In other words, as regards the
At this point we find necessary to present cases of discrimination taken to court within
the view of the European Fundamental the European Union territory, their number
Rights Agency (FRA), as expressed in is influenced by the fact that, on the one
some of its studies and reports. In March hand, not all states have implemented the
2007 the FRA took over the mandate of anti-discrimination legislation, and, on the
the former European Monitoring Centre other hand, the states have not created
on Racism and Xenophobia. The mandate victims’ assistance mechanisms.
of the new Agency expanded to encom-
pass the monitoring of the respect of human Lack of rights’ awareness or
rights within the European Union and offering disbelief?
guidance in the same field4 to Member A series of surveys demanded by the
States and the Union when implementing FRA (EU-MIDIS – Minorities and Discri-
legislation. In 2008 the European Fundamental mination Survey) shows that the number of
Rights Agency reported that the United cases of discrimination is greater than the
Kingdom was, by far, the Member State official complaints, since there is a greater
with the highest number of sanctions applied number of cases of discrimination which
to discriminatory actions for the period remain hidden, an overwhelming number
between 2006-2007, distantly followed by of respondents having acknowledged their
Bulgaria, Ireland, France, Italy, Hungary, being discriminated against within the 12
Romania, Finland and Sweden5. In its month-period before the questionnaire being
Annual Report released in 2008, the applied9. The numbers are alarming with
Fundamental Rights Agency argues that respondents claiming that discrimination

49
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Cătălina Maria Georgescu

appears mostly in employment and believing more than the mere study of the general
that efforts of reporting discrimination are trends and aspects, requiring even the analysis
useless since they feel no action will be of individual cases. Migrant workers need
triggered, appreciating discrimination as normal to be protected against unequal treatment
and frequent and/or lacking information on both through a sound and coherent eco-
where to report an act of discrimination10. nomic and social policy and through the
Consequently, from the findings the FRA existence of organizations whose mandate
claims that reasons for not reporting dis- possesses the legal capacity of represen-
crimination vary from disbelief that anything tation or the function of assisting the persons
should change with reporting to lack of who constitute targets for discrimination.
awareness11 on why or where to report, from Consequently, alongside with highlighting
fear of follow-ups to accepting discrimi- the need to raise awareness on the rights of
nation as a normal, ordinary thing, part of victims of discrimination and the impor-
the daily life12. Also, as regards Muslims, tance of reporting racist crime, we believe
it appears that ethnicity is the major source that a national equality body can and should
for discriminatory acts. also offer assistance to victims of discri-
By studying the number of cases of mination in taking those cases to court.
discrimination that have reached national
courts, one could undoubtedly jump to the Effects of migrants’ portrayal in the
conclusion that their number is relatively media on security within the Union
small13. In fact, this relatively small number Until recently, one may have noticed a
of cases of racial and ethnic discrimination growing demand for immigrant workers as
taken to court might be caused by the fact they represented a cheaper and skilled labour
that there are numerous cases of unreported force for the developed host countries and
racist crime. The rationale is that taking were capable and willing to accept most
legal measures requires much more energy unwanted jobs. However, this fact has
and financial resources than other measures, only in part reduced the discriminatory
in a lesser extent official, such as nego- attitudes we have talked about. The severance
tiations, solving conflicts etc. Or it may be of economic recession in Member States
argued that there are really few cases of has led to their being viewed as an
discrimination, a situation less likely to economic threat to the population of the
appear though. host country. Consequently, this has resulted
As regards the creation (as required by in a recurrence in the discriminatory rhetoric
the EU Equality Directives) of national which increasingly affects the employment
monitoring organisms of acts of discrimi- perspectives and work conditions for the
nation and assistance offered to victims of representatives of minority groups and for
discrimination, these organisms can be centred migrant workers.
around offering comparable, sure and effi- A significant part of the public opinion
cient data and information on racism and of the Member States’ population considers
xenophobia and studying these phenomena that migrant workers coming from ethnic
by highlighting the general trends, causes minorities, especially the Roma, financially
and consequences of their manifestation. support their families through begging and
However, the mandate of such national theft. These beliefs are fuelled by the negative
organisms cannot stop here, since migrant portrayal of migrants by the racist-wing
workers, ethnic groups and other possible populism and extremism14. And once one
victims of racism and discrimination require creates a not-necessarily real or proven

50
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Challenges in implementing EU anti-discrimination legislation in Member States

connection between migrants, asylum Notes


1
seekers and ethnic or religious minorities European Fundamental Rights Agency
and the groups employed in illicit activi- (FRA), Annual Report, Vienna, 2008
2
ties, one can be certain of the appearance http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?r
of negative stereotypes15 which can de- eference=IP/09/1783&format=HTML&aged=0&la
nguage=EN&guiLanguage=en
generate in the escalation of acts of racist 3
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro
crime against those targeted groups. &catId=89&newsId=626&furtherNews=yes
4
In order to learn more on the scope and
Conclusions activities of the FRA, please visit the official
All in all, the studies on discrimination website www.fra.europa.eu
5
published by the European Fundamental For more information regarding the existence,
Rights Agency show that the number of number or absence of sanctions for discrimi-
incidents reported does not necessarily natory actions and attitudes, please visit FRA,
reflect the true image of the frequency of op. cit., 2008. Moreover, the report also
discriminatory acts. Thus, one recognizes mentions the states in which no records were
found of sanctions applied to discrimination.
the need of establishing efficient mechanisms 6
FRA’s Annual Report on the Agency’s
to report and record discrimination and activities in 2006 and 2007 also lists the
racist crime, as well as a coherent mandate countries in which no such equality body
and clearly stipulated powers for national existed at the moment the report was written –
equality bodies. It has become necessary the Czech Republic, Luxembourg and Spain
to raise awareness on the existence and are mentioned in this sense.
7
purpose of complaints mechanisms and on Council Directive 2000/43/CE, of 29 June
the rights of victims of discrimination. 2000, regarding the implementation of equal
In the light of the delays and other treatment principle among persons, no matter
challenges with the implementation of the their racial and ethnic origin, and Council
Directive 2000/78/CE, of 27 November 2000,
anti-discrimination directives, the European
for the creation of a general framework in
Parliament has requested the adoption of a favour of the equal treatment regarding
more comprehensive directive regarding employment and work conditions.
the fight against any form of discrimination 8
Haleh Chahrokh, Wolfgang Klug, Veronika
based on sex, racial or ethnic origin, religion Bilger, Migrants, Minorities and legislation:
or beliefs, handicap, age or sexual orien- Documenting legal measures and remedies
tation. The European MPs have also against discrimination in 15 Member States of
requested for finding solutions against all the European Union, Report submitted by the
problems linked to the implementation of International Centre for Migration Policy
anti-discrimination legislation, introducing Development (ICMPD), 2004, pp. 102-106.
9
In order to see the findings of the survey as
sanctions for infringements and supplying
regards the percentage of unreported racist
assistance for victims of discrimination. crime by type (assault and threat, or serious
As a result the European Commission pre- harassment), see European Union Agency for
sented a Proposal for a Council Framework Fundamental Rights, EU-MIDIS at a glance:
Decision on Combating Racism and Introduction to the FRA’s EU-wide discrimi-
Xenophobia (COM(2001) 664 final) which nation survey, Elanders Hungary Kft., Budapest,
was adopted by the Council seven years 2009, p. 11.
10
later, on 28 November 2008. For the accurate findings on reasons for not
reporting discrimination on ethnic groups of
respondents, please see FRA, EU-MIDIS European
Union Minorities and Discrimination Survey.

51
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Cătălina Maria Georgescu

14
Main Results Report (Conference Edition), In this sense, please see the study made by
2009, pp. 55-56, available at: http://fra.europa the European Research Centre on Migration
.eu/fraWebsite/attachments/eumidis_mainrepor and Ethnic Relations (Ercomer), on behalf of
t_conference-edition_en_.pdf the European Monitoring Centre on Racism
11
For percentage of awareness of complaints and Xenophobia, Vienna, (EUMC): Jessika ter
mechanisms among the Roma see European Wal (ed.), Racism and cultural diversty in the
Union Agency for Fundamental Rights, EU- mass media. An overview of research and
MIDIS European Union Minorities and Discri- examples of good practice in the EU Member
mination Survey. Data in Focus Report 1: The States, 1995-2000, Luxembourg, Office for
Roma, Elanders Hungary Kft., Budapest, 2009, p. 7. Official Publications of the European
12
For a presentation of the main results of the Communities, 2004.
15
survey see European Union Agency for Funda- Constantin, Daniela, Diana Preda, Valentina
mental Rights, EU-MIDIS at a glance: Introduction Vasile, Luminiţa Nicolescu, The migration
to the FRA’s EU-wide discrimination survey, phenomenon from the perspective of
Elanders Hungary Kft., Budapest, 2009. Romania’s accession to the European Union,
13
Haleh Chahrokh, Wolfgang Klug, Veronika Bucharest, European Institute in Romania,
Bilger, op. cit., pp. 107-115. 2004, pp. 10-11.

52
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE

Terorismul, ca teorie şi practică

Radu RIZA

Abstract: The term terrorism is a cold one that says quite a lot since
the very beginning. But reflecting on this phenomenon in constant
evolution, different views and implications can come off . A large
scale X-ray shows the angle from which it is seen, depending on
multiple factors. Thus, it appears that depending on the route caused
by globalization, those who carry out these activities against humanity
are reorganizing to be able to achieve so-called "goals".
Keywords: terrorism, theory, doctrine, diversity.

C
onceptualmente vorbind, terorismul prezumă existenţa actului de violenţă, forţă
vine de la teroare care însemnă fizică, ci şi un act psihic, intelectual, verbal
frică, groază, represiune brutală cu etc. De aici şi concluzia lui Edward Behr
scopul de a-i reduce la tăcere pe cei care în a sa America de care ne temem,
nemulţumiţi şi a înăbuşi orice rezistenţă. vorbeşte de un terorism intelectual ca formă
El înseamnă – conform Micii enciclopedii de maladivitate socială ce s-ar traduce
de politologie1 – dominaţia brutală care astăzi prin conformism, stupiditate, gândire
inspiră spaimă, groază (asemănător regimului superficială, stereotipică etc.
fascist) şi cuprinde ansamblul actelor de De asemenea, Magda Ferchedan Muntean
violenţă produse de un grup sau de un ş.a. în Terorismul. Culegere de studii,
regim reacţionar. Editura Omega, 20012 ne oferă importante
Deci, acţiunea teroriştilor se bazează elemente ce definesc terorismul religios,
pe teroare care înseamnă totodată groază, care după cum sublinia Bruce Hoffman a
spaimă, frică provocată intenţionat prin cunoscut o adevărată explozie după 1968,
ameninţări sau alte mijloace de intimidare când nu s-a întâlnit nici un astfel de act
sau de timorare. Sau cum stigmatizează până în zilele noastre când se întâlnesc
fenomenul terorist Xavier Raufer, drept impresionante acte de acest gen. Mai mult,
„norma celui slab îndreptată împotriva conform aceleiaşi surse, aproape un sfert
celui puternic sau atacul viespei împotriva din grupările teroriste active la nivel mon-
elefantului” (cf. Jean Servier, Terorismul, dial sunt motivate predominant de pro-
Institutul European, 2002, p. 6). bleme religioase aflate la rândul lor în strânsă
Dacă traducem terorismul, pornind de legătură cu cele politice. Astfel încât, în
la semnificaţiile teoriei, înţeleasă în ultimele decenii mişcările extremist-religioase
mişcarea, materializarea ei descoperim că au cunoscut o proliferare extraordinară, ele
avem de a face nu doar cu un terorism ce fiind răspunzătoare de mai mult de ju-

53
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Radu Riza

mătate din cele 64319 de incidente antimonarhic în restul Europei, unde unele
înregistrate între 1970 şi 1995. popoare deveniseră conştiente de necesi-
Evoluţia terorismului religios a avut tatea punerii sub semnul întrebării a supu-
loc, în zilele noastre ca urmare a exa- nerii faţă de nişte conducători politici a
cerbării conflictelor etnico-religioase şi de căror autoritate izvora din „dreptul divin
apropiere a noului mileniu. Pentru că tero- de a conduce”, şi nu din nevoia creării unor
riştii simt nevoia de a-şi păstra identitatea structuri democratice. Din acest moment îşi
religioasă şi consideră acest moment fac apariţia noţiunile de statalitate, cetăţenie,
istoric ca o oportunitate de a-şi configura naţionalism pe fundalul climatului creat de
fundamental viitorul. revoluţia industrială care va aduce cu sine
Prima utilizare a cuvântului terorist noi ideologii, noi doctrine „universaliste”
datează din perioada Revoluţiei Franceze, precum comunismul sau marxismul, la
ştiut fiind faptul că regimul terorii dintre rândul lor determinate de precaritatea con-
1793-1794 a fost adoptat ca metodă de diţiei umane în condiţiile ascensiunii capi-
stabilire a ordinii în perioada de tulburări talismului, care se dovedeşte a fi la înce-
anarhice şi de revolte de după 1789, când puturile sale deosebit de dur. Astfel s-au
regimul terorii a reprezentat un instrument creat circumstanţele noii ere a terorismului
de guvernare a proaspătului stat revoluţionar. în care conceptul a dobândit o mare parte
El avea drept scop consolidarea puterii noului din conotaţiile revoluţionare şi antistatale
guvern prin descurajarea contrarevoluţiilor, a contemporane. Fondatorul se pare că a fost
elementelor subversive şi a tuturor disidenţilor un extremist republican italian – Carlo
consideraţi de noul regim „duşmani al Pisacane, un susţinător al federalismului şi
poporului”. mutualismului, el fiind cunoscut până
Ironia a făcut ca terorismul, în accep- astăzi mai ales pentru teoria „propagandei
ţiunea lui iniţială să fie asociat cu idealuri prin fapte”. Pentru că, spunea el „Ideile
de virtute şi democraţie. Revoluţionarul rezultă din fapte şi nu invers. Astfel,
Maximilian Robespierre era convins că oamenii nu se vor elibera prin educaţie, ci
virtutea decurgea din guvernarea populară se vor educa dacă sunt liberi”. Iar violenţa,
în timp de pace, dar că în timpul revoluţiei spunea Pisacane este necesară nu doar
ea trebuie îmbinată cu teroarea ca o pentru a atrage atenţia asupra unei cauze,
condiţie pentru triumful democraţiei. El ci pentru a informa, a educa, şi în final, a
făcea apel la virtute, fără de care teroarea strânge masele în jurul revoluţiei.
este un rău, şi la teroare, fără de care Obiectivul didactic al violenţei nu poate fi
virtutea este neputincioasă, şi proclama: înlocuit eficient de pamflete, afişe sau
„Teroarea înseamnă dreptate; ea este adunări populare4.
promptă, severă şi inflexibilă, prin urmare Prima organizaţie care a aplicat ideile
ea derivă din virtute”3. lui Pisacane a fost Narodnaia Volia (Voinţa
La un an după dispariţia lui populară sau Libertatea populară) care
Robespierre termenul de terorism devine cuprindea un grup de constituţionalişti ruşi
cunoscut în limba engleză prin Edward opozanţi înverşunaţi ai ţarismului în pe-
Burke, care concluziona că o mie de câini rioada lui 1878. Principiul lor de acţiune
ai iadului numiţi terorişti s-au năpustit era „propaganda prin fapte”, care însemna
asupra poporului. alegerea ca ţintă persoanele considerate
erorismul ca teorie şi practică se întruchiparea statului autocrat şi opresiv.
reconfigurează după Revoluţia Franceză în De numele acestei organizaţii teroriste se
condiţiile formării unui adânc sentiment leagă asasinarea la 1 martie 1881 a ţarului

54
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Terorismul, ca teorie și practică

Alexandrul al II-lea, iar în 1883 ia sfârşit, ajutorul celor de lângă mine, al Cămăşilor
toţi cei implicaţi în asasinatul amintit fiind cafenii”5.
prinşi şi spânzuraţi. Doctrina şi practica terorii se schimbă
La scurt timp de la asasinarea ţarului, în aceeaşi perioadă diferenţiat însă în Rusia,
la Londra a fost convocată „o conferinţă spre deosebire de Germania. Dictatorul rus a
anarhistă” care aproba asasinatul şi promova transformat, asemănător lui Hitler, partidul
tiranicidul ca metodă de realizare a schim- politic pe care-l conducea într-un instru-
bărilor revoluţionare. Pentru a coordona la ment aservit direct intereselor personale,
nivel mondial activităţile anarhiste participanţii iar aparatul de stat al poliţiei şi securitatea
au hotărât să înfiinţeze „Internaţionala anarhistă” în organe de represiune şi coerciţiune.
sau „Internaţionala neagră”. Astfel că Ce-i drept există totuşi deosebiri între
anarhiştii au fost principalii responsabili ai fascişti şi nazişti care apăruseră din mişcări
unui lung şir de asasinate ale unor şefi de anarhiste din propriile lor ţari care aveau
stat între 1878-1920. drept scop dobândirea puterii şi menţi-
Terorismul se reorganizează în pe- nerea autorităţii pe de o parte, şi Partidul
rioada primului război mondial, un teren Comunist din URSS care avea deja o
fertil fiind Iugoslavia, unde tinerii sârbi poziţie consolidată. Purificările lui Stalin,
bosniaci se organizează în „Tinerii Bosniaci” spre deosebire de cele ale Revoluţiei Franceze
– organizaţie teroristă din interiorul căreia nu aveau loc în momente de criză, revo-
făcea parte prezumtivul asasin, Gavrilo luţie sau război, ci într-un climat relativ
Princip, al Arhiducelui Franz Ferdinand, la calm într-o Rusie oarecum prosperă. Aici
28 iunie 1914, dată devenită momentul cul- purificările lui Stalin au fost ca o conspi-
minant al izbucnirii primului război mondial. raţie de acaparare a întregii puteri prin acţiune
Privind asupra evoluţiei doctrinei te- teroristă, cu rezultate imediate: moartea,
rorismului şi a practicilor ce decurg din exilul, întemniţarea sau trimiterea în lagăre
aceasta observăm o schimbare importantă de muncă forţată a milioane de oameni.
după primul război mondial. Astfel încât Sensul şi doctrina terorismului a recă-
până în anii ’30 sensul termenului „terorist” pătat conotaţiile revoluţionare după cel de-
nu se mai referea la mişcări revoluţionare al doilea război mondial. În acea perioadă
şi la violenţă antiguvernamentală, ci des- era folosit mai ales în legătură cu revoltele
cria mai degrabă practici de reprimare în violente derulate apoi de diverse grupări
masă folosite de state totalitare şi condu- interne naţionaliste/anticolonialiste care au
cătorii lor dictatoriali împotriva propriilor apărut în Asia, Africa şi Orientul Mijlociu
lor cetăţeni. Aceasta era consecinţa insta- la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor
urării fascismului în Italia, a nazismului în ’50 ca o adversitate faţă de dominaţia
Germania şi stalinismului în URSS – respectiv europeană.
a regimurilor lui Mussolini, Hitler şi Stalin Datorită unor astfel de mişcări naţio-
care au instaurat un sistem de guvernare naliste multe ţări între care Kenya, Israelul,
bazat pe frică şi coerciţie. Goering, numit Algeria şi Ciprul îşi câştigă independenţa
ministru de interne, în 1933, nu se sfia să ca fruct al utilizării terorismului împotriva
declare deschis că „misiunea mea este puterilor coloniale.
doar de a distruge şi a extermina, nimic De aceea şi concluzia unor doctrinari
mai mult... Eu mă voi folosi de stat şi de că astfel de mişcări anticoloniale ar trebui
poliţie doar în cazuri de forţă majoră, dragii socotite nu teroriste ci „luptătoare pentru
mei comunişti... luptă până la moarte, până libertate”. „Diferenţa între revoluţionar şi
ce vă prind gâtlejurile în laţ, o voi purta cu terorist – spunea Yasser Arafat – constă în

55
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Radu Riza

motivele pentru care luptă fiecare dintre ei. suportul teoretic, doctrinar al unuia din
Nu poate fi numit terorist cel care luptă flagelurile epocii contemporane şi anume
pentru o cauză dreaptă şi luptă pentru li- terorismul care în ultimele decenii a deve-
bertatea şi eliberarea ţării împotriva inva- nit una din problemele globale prin am-
datorilor coloniilor şi colonialiştilor5. ploarea şi formele sale de manifestare.
La sfârşitul anilor ’60 şi ’70, tero- În contextul preocupărilor pentru a
rismul continua să fie considerat în context demonstra că din ansamblul diversităţii ti-
revoluţionar. Dar în aceeaşi vreme îşi fac purilor şi formelor de terorism care-şi
apariţia diverse grupări de extremişti de materializează concepţia despre câştigare a
stânga proveniţi din organizaţii radicale unei anumite supremaţii, a unor poziţii
studenţeşti şi din mişcări marxist-leniniste- strategice, prin intermediul celor peste 50
maoiste din Europa Occidentală, America de organizaţii teroriste, răspândite diferen-
Latină şi SUA, care se opuneau interven- ţiat în lumea arabă, Europa, Asia, America
ţiei americane în Vietnam. Astfel că la în- şi Africa, terorismul politic, prin conţinutul
ceputul anilor ’80, terorismul a devenit un doctrinei şi faptelor sale de violenţă poli-
termen-metodă de stabilizare a Occidentului. tică reprezintă un prim pas în înţelegerea
El devine asociat cu un război mascat prin cauzelor profunde ale terorismului. Iar în
care state mai slabe îşi propuneau să acest scop vă vom prezenta o parte din
înfrunte rivali mai mari şi mai puternici concluziile desprinse din lucrarea „Terorismul.
fără să rişte represalii. Culegere de studii”, autori Magda Ferchedan
La începutul anilor ’90 sensul terme- Muntean ş.a., apărută la Editura Omega,
nului terorism a fost îmbogăţit cu două noi Bucureşti, 2001 – unde se demonstrează
noţiuni: „narcoterorismul” şi „fenomenul că terorismul nu este în final decât forma
zonei gri”. Primul reînvia teoriile conspi- cea mai violentă a luptelor politice.
raţiei teroriste orchestrate de Moscova,
adăugându-i ingredientul traficului de Note
1
droguri, utilizat de anumite guverne şi or- *** Mică enciclopedie de politologie, Editura
ganizaţii teroriste, identificate cu regimurile Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977, p. 461.
2
marxist-leniniste ale URSS, Cubei, Bulgariei Magda Ferchedan Muntean ş.a., Terorismul.
şi Nicaragua. Altfel spus, „narcoterorismul” Culegere de studii, Bucureşti, Ed. Omega,
2001, p. 12.
reprezenta o ultimă manifestare a conspi- 3
Ibidem.
raţiei comuniste de subminare a societăţii 4
Cf. Magda Ferchedan Muntean ş.a., op. cit., p.
occidentale. 14.
„Fenomenul zonei gri” desemnează 5
Ibidem, p. 22.
ameninţările împotriva stabilităţii statelor- 6
Ibidem, p. 24.
naţiune şi ale unor organizaţii nonguverna-
mentale. Ea descrie violenţe care afectează
largi regiuni sau zone urbane, unde con-
trolul a trecut de la guverne legitime la
puteri noi, pe jumătate politice, pe jumă-
tate criminale. Astfel că în cele din urmă
terorismul a încetat să fie un fenomen indi-
vidual de violenţă la nivel subnaţional, deve-
nind componentă a conflictului nonstatal.
În cele ce vă vom prezenta în
continuare vrem să evidenţiem care este

56
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ

The Criticism of Romanian Social Security


System’s Reform: “Emperor’s New Clothes” or
Practical Measures?

Cezar AVRAM, Roxana RADU

Abstract: This article explores recent debates about citizenship, social


security rights and social provisions in Romania. It also discusses the
concept of social exclusion which is used to determine the condition of
those who have fallen outside the social insurance system. Romanian social
security system is founded on the principle of solidarity which holds that all
citizens face a series of social risks (unemployment, illness, ageing, death),
that make them dependent on one another. The emergence of these social
ills and the socio-economic conditions led to a major crisis of social
security and citizenship in Romania: a crisis of coverage, of legitimacy and
of participation. Recent policy debates suggest that the difficulties faced by
the Romanian welfare state are encouraging moves towards the British
model of tax-based (rather than insurance-based) financing of social
provisions. Discussing this issue with economists and politicians, new
reform measures had in view by the legislator are evidently regarded as
equivalent to Hans Christian Andersen’s “Emperor’s new clothes”.
Keywords: crisis, exclusion, pension, security, unemployment.

T he examination of the concept of


solidarity is very important because
it is at the core of Romanian social
security system. According to the solidarity
principle, all citizens face a series of social
distributed. High structural unemployment
and socio-economic conditions of the last
decade have set off the crisis tendencies
intrinsic to Romanian social protection. The
main effect of high structural unemployment
risks (unemployment, illness, ageing, death), consists of a large number of individuals
that make them dependent on one another. without social insurance (a crisis of coverage).
The current structure of Romanian social Unemployment, unfavorable labour market
provision – the insurance provision based developments, pensions and social services
on individual, earnings-related contributions expenditure have made it manifestly obvious
and worker benefits – reflects the basic that risks are not randomly distributed and
assumption of solidarity. It is universally have thus undermined the theoretical foun-
assumed that social risks – illness, in- dations of social security system (a crisis
validity, unemployment – are randomly of legitimacy). Specialists have developed

57
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cezar Avram, Roxana Radu

the concept of social exclusion to capture December 1989, still has difficulties in
the condition of those more or less perma- understanding the fact that the time when
nently outside the labour market. Given the quantity had the precedence before quality
importance of participation to elections and the right to work was replaced by the
and of exercising citizenship rights, the obligation to work is over. Changing men-
large number of the excluded is not only a talities is a very difficult problem but it is
socio-economic problem, but also a political the only method of improving agricultural
problem (a crisis of participation). Romanian and industrial sector, tourism and rural de-
social policy thus suffers from three crisis: a velopment. A communist mentality or regret
crisis of coverage, of legitimacy and of parti- for Ceauşescu’s regime does not help the
cipation. These crisis are not merely the con- reform because it is initiated by the go-
tingent result of slower economic growth; vernants but it is aplied and lived by the
they are the direct result of the particular common people.
Romanian system of social security law. The reality of 1990-2010 period was
Political citizenship was not generally even more tragic than the initial expec-
enjoyed until 1990 when the communist tations in the field of social security and
order was abolished by the Revolution the social expenses were much more higher
from December 1989. The debate, beginning than the anticipations1. Due to a complex
in 1990, surrounding the “right to work”, of factors, the civil society knew a process
stands at the origin of the social issue. For of social polarization, being subdivided in
most Romanians, the fall of communism two classes: the newly enriched class and
meant the rise of their hope for a better life the inferior class (the poor, the unemployed,
in a new democratic society. Soon after the Roma people, orphans, old people). The
revolution from December 1989 these consequence of economic problems that
hopes turned pale in front of the more and Romanians confronted themselves with in
more dramatic economic and social con- the transition period was the decrease of
ditions. The key aspect of the transition to the budgetary financial support for social
the capitalist regime was the efficiency of security expenses2.
the economic reform. It was not until the political consoli-
Crossing the transitional period required dation of the new-born democracy that
the necessity of rethinking and redesigning social rights occupied a central position in
a new economic and political system which Romanian political discourse. The Romanian
had to be not only proper for market re- welfare state, although it was named “the
lations, but also take into consideration the minimalist welfare state”3, is largely based
problems that Romanian society confronts on the principle of solidarity. Solidarity is
itself with: poverty, inflation, social exclusion, a principle of direct relevance to social
low economic growth, ageing tendency etc. security, and for all socio-economic fields,
Unfortunately, despite the 20 years passed as underlying economic and social rights
since the Romanian revolution, many such as right to social security and the
leaders and specialists from our society are right to information and consultation of
still paying tribute to mentalities and employees, the right to negotiate contracts
working procedures formed in command / collective agreements and to initiate collective
economy, fact that, in the new conditions action (including the right to strike), right
of market economy, leads undoubtedly to of access to employment placement and
non-performance. Romanian society, finding protection against unfair dismissal etc4.
itself in a never-ending transition after Principle of social solidarity means that

58
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
The Criticism of Romanian Social Security System’s Reform…

people assume mutual obligations which nomy with a structure based on a market
enjoy rights in exchange for the pre- economy. Law 3/1977 was replaced by Law
vention, restriction or elimination of social 19/2000 regarding the public system of
risks under the law. Social solidarity works pensions and other rights of social in-
as long as each participant in public social surance. The new law introduced a series
insurance system fulfils its obligation to of modifications such as: the anticipated
contribute a certain time to form a pool pension, the partial anticipated pension,
from which will then cover losses sustained the increasing standard retirement age (60
by insured persons from the production of years for women and 65 years for men)
certain risks (to achieve standard age for and the due period necessary for obtaining
retirement, temporary incapacity, disability, the invalidity pension, survivors' pensions
maternity, death etc.) that prevent them from for men. Law 249/2004 also introduced
providing an activity required in standard the occupational pensions in Romania. The
workplace settings5. public system is compulsory for any per-
In specialized French literature, there son who performs an activity on the basis
are identified at least two variants of soli- of an individual labour contract and is
darity: national solidarity and occupational directed by the National House of Pensions
solidarity. National solidarity means “solidarity and Other Rights of Social Insurance (which
across all social and professional groups is a tripartite institution). Some occupational
and involves a tax-financed, non-means- groups refused to join the general system,
tested system of social protection offering seeking to preserve older insurance arrange-
flat-rate benefits”6. Occupational solidarity ments and, as a result, there is today a
involves “solidarity within a given professional second substantial category of insured workers
group and it proposes a system of social or free practitioners outside the general system.
security funded through insurance contri- These schemes were established with the
butions and offering earnings-related benefits”7. specific aim of counteracting socio-economic
Occupational solidarity is present in those risks and the choice of the insurance prin-
schemes founded on insurance: social in- ciple reflected a pursuit occupational soli-
surance (pensions, unemployment allowances darity as the principal policy aim. The in-
and other rights of social insurance) and surance principle has three aspects: the
health insurance. system is designed to ensure workers; be-
In Romania, as well as in all the tran- nefits are earnings-related and they are
sitional economies, the actual pension scheme paid to workers and their families on the
confronts itself with a series of major pro- basis of the contribution paid. The insu-
blems such as: unfavorable labour market rance principle was further promoted through
developments; non-compliance in contribution the introduction of Law 76/2002 concerning
collection; ageing; high contribution rates; unemployment insurance system (this scheme
low average benefit levels and particularly had existed after 1991). The main exception
low replacement rates for higher-income of this principle is the child allowance
groups (high degree of redistribution); not scheme which pays universal benefits to
enough scope for supplementary pension all mothers for every new-born child up to
provisions; crisis of confidence in the pre- the forth child and to all families with
sent pension arrangements. children until the child is 18 years old.
The process of reforming the Romanian Other exceptions are the family allowances
system of public pensions had the aim to which are regulated by the Government
replace the structure of a centralized eco- Emergency Ordinance 105/2003 on additional

59
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cezar Avram, Roxana Radu

family allowance and family allowance for the pensions and other benefits of the
single parent support. This ordinance upheld currently retired generation. But if in 1989
the principle of selectivity, namely the the ratio of retirees to employees was 1:3,
granting of family benefits based on net in present is almost 1:1 and the number of
monthly income per family member and unemployed is ascendant. In consequence,
the number of children, but has broadened changes in the number of retirees relative
the scope of beneficiaries, including families to the number of employed persons have
with one child, taking into account that in an immediate effect on the financial situation
Romania, more than half of families with of this pension scheme. A very direct way
children have one child. Adopting this so- in which the ratio of retirees to employees
lution has the advantage that provides pro- is altered arises from changes in the demo-
tection to a large number of poor families graphic structure and the ageing of popu-
with one child. In the literature8, universal lation. A substantial increase in the proportion
scheme is considered more costly than the of elderly people has a considerable impact
selective one, taking into account allocations on the share of public pension expenditure
expenditures. Experience has shown however in national resources; this development
that the selection of those who have low will become even more important in the
incomes is extremely difficult and very future as the ageing trend is accentuated.
expensive if taken into account, on the one Two are the causes of this ageing ten-
hand, the administrative expenses, on the dency: low fertility rate and increased life
other hand, losses incurred in tax evasion, expectancy. Even if fertility rate returns to
the developing of undeclared work and higher levels in the immediate future (fact
improper access to benefits. From the ex- that is hard to believe), the ageing of the
perience of Western Europe split that social baby-boom generation (known as “decreţeii”)
systems based on the principle of resources will be dominant for decades. These two
verification costs actually double aid spending. phenomena will substantially or even dra-
For Romania, the administrative costs involved matically decrease the number of active
in verifying income are exacerbated by the persons per retiree in the decades to come.
large number of potential beneficiaries, the The capacity of pension system to pre-
number of families who need financial aid vent poverty and exclusion in the old age
to raising children being very high9. The depends of pension’s quantum and distri-
purpose of granting family allowances is bution. Pensions’ present level and especially
to support families with children, in order their distribution are mainly determined by
that family’s living standards do not de- the characteristics of the old Romanian
teriorate drastically after the children’s birth10. system of pensions, still applied in the
They have primarily a function of social present times, with certain adaptations im-
protection and material support to families posed by the modification of wages and
with children. During time they have acquired pensions’ quantum because of inflation phe-
a demographic function: function to boost nomenon. These characteristics led to extremely
birth rates, but in practice has proved that low levels of pensions in comparison with
their role is minor in this area11. subsistence income and to a small area of
Romanian public pensions system operates pensions’ distribution12. That’s the reason
almost exclusively on a pay-as-you-go basis: for which it appeared the necessity to
the revenues collected from general taxation appeal to systems of supplementary pensions,
and earmarked contributions from the working privately administrated. The private sector
generation are immediately used to finance is historically important in countries which

60
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
The Criticism of Romanian Social Security System’s Reform…

rely on basic flat-rate provisions from the qualification or unemployment13. However,


state, and also has a strong tradition in such a change in any case needs to be
countries where earnings-related pensions announced well in advance, with a lead-
are low or restricted by ceilings, and where time of 15 years or more. This was the
coverage is not universal for all those who solution adopted by Romanian legislator
are employed. However, this trend is now who increased the average retirement age
widespread and includes countries where from 57 to 60 years for women,
public provisions have been paramount. respectively 62 to 65 years for men, age
This general tendency to redistribute which was meant to be reached in 13 years
the responsibility for old age income pro- from the moment of coming into force of
vision between public and private suppliers Law 19/2000 concerning the public system
raised many questions. On the one hand, a of pensions and other social insurance
first central group of questions concerns rights. If the labour market for the elderly
the ability to reduce effectively the burden has not improved in the meantime, the
of future generation in face of demo- policy could always be postponed. It appears
graphic changes when responsibility is that postponement, or even cancellation of
redistributed between the various forms of this measure would probably do less harm
retirement provisions. On the other hand, a to the individual than would a sudden
second group of questions regards the form introduction. But equalizing the retirement
this alternative distribution of responsibility standard age for men and women, as an
should take. In most European countries, application of the equal treatment regarding
responsibility is currently spread across a the retirement age, is the subject of intense
combination of public schemes, occupational disputes in the civil society.
provisions and personal retirement savings. The permanent slowing of economic
This three-pronged approach is considered growth since 1990 caused a series of crisis
by many analysts and policy-makers as an inherent to the Romanian system of welfare.
appropriate combination, providing flexibility High unemployment led to a growing
and sharing of risk between generations. percentage of the long-term unemployed,
Another possible solution to ageing particularly people near the retirement age
problem is a reduction of the number of and young people who never enter the
beneficiaries, fact that can be most effectively labour market at all, without adequate in-
achieved if the average retirement age is surance coverage. As these individuals naturally
increased. Such a reversal in the evolution do not contribute to social insurance budget,
of the average retirement age and labour they have no access to social insurance
force participation of elderly people appears rights, especially health insurance rights.
necessary as a response to increasing life Although other social measures (notably
expectancy and as a mean to reduce ex- the minimum income benefit) have been
penditures. Many European countries have enacted for such individuals, the fact that
been reluctant to announce and put into such a large category falls outside the social
practice such a policy option, on the one insurance system is itself evidence of the
hand, because of the high unemployment, difficulties facing it.
on the other hand, because of the people’s As a consequence of mass unemployment,
reaction. For example, in Romania, the Romanian society has witnessed a growing
social request is flatly favorable to anti- phenomenon o social exclusion: the emergence
cipated retirement, this option being taken of identifiable groups of individuals, of
in spite of any other option, either re- which a large number are Roma people,

61
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cezar Avram, Roxana Radu

rural population and the poorly educated, Social exclusion manifests itself through a
who find themselves discriminated and lack of minimal living conditions.
marginalised from the Romanian labour The transformation of exclusion from
market. Those born into these disadvan- a specialised theoretical concept to a social
taged groups are unlikely to live them so preoccupation took place in the last years’
that the cycle of educational failure, poverty, Romania due above all to the ever rising rate
exclusion and unemployment repeats itself. of unemployment. The excluded are for the
In the circumstances of the economic crisis, most part those whose unemployment and
not even the educated middle and upper poverty has impeded their participation in
classes can be confident enough that their the labour market and in a range of social
chances of finding themselves permanently events or groups requiring more than sub-
unemployed are markedly lower than sistence income (cultural and social events,
those of the poorly educated children of politics, sports etc.). The longer people stay
Roma ethnics or peasant families. in unemployment or poverty, the longer
These socio-economic developments they are staying out from mainstream
have led to a new sociological phenomenon: society, and the more likely they are to
social exclusion. The concept of exclusion join the ranks of the excluded ones.
is difficult to define precisely because it After December 1989, in Romania has
was borrowed from the French – appeared the necessity to change and re-
“l’exclusion sociale” or “les oubliés de la think the social security system because of
croissance” (those forgotten by economic the transition from the planned economy
growth)14. In French specialized literature, to the market economy. The law of social
“les exclus are for the most part those whose security draws basically its rules from the
unemployment and poverty has impeded Constitution, international conventions, certain
their participation in the labour market and principles of law and even European commu-
in a range of social forms (cultural events, nity law. More specifically under article 41
politics, sports etc.) requiring more than social insurance for working people has become
subsistence income”: the aged, physically the object of public concern. Moreover,
handicapped, immigrants, alcoholics, drugs article 47 stipulates that the state is bound
addicts. Another meaning of this concept to establish measures of economic deve-
describes “a multiplicity of situations in lopment and social protection, able to en-
which the individual is prevented from sure to the citizens a decent standard of
participating, even temporarily, in society”15. living. Romanian citizens have the right to
In the Romanian specialized literature the pensions, maternity allowances, medical
social exclusion is seen as a concept much assistance in the state's sanitary unities,
more complex than poverty, “a situation in unemployment allowances and other forms
which the complete exercise of citizenship of public or private social insurance
rights has failed”16. In 2002 the Romanian benefits stipulated by the law17.
Parliament adopted Law 116/2002 concerning As a rule, social insurance institutions
the prevention and fighting against social have their own legal personality and exer-
exclusion, according to which this notion cise public authority in the form of legal
means a peripherical social position of iso- entities of public law. There are, never-
lation of individuals and groups, with limited theless, certain institutions serving social
access to economical, political, educational insurance purposes that have been created
and communicational resources of collectivity. by private initiative or have been qualified
by the legislator as belonging to the private

62
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
The Criticism of Romanian Social Security System’s Reform…

sphere of law. Financing of social in- unemployed. This mobility was proved to
surance is provided in part on the basis of be cyclical: there are many dismissals during
reciprocity (interdependence) between contri- recess (a large number was recorded in
butions and benefits, and in part on a 2009) and many voluntary resignations during
social solidarity basis, aiming especially to economic expansion.
provide a tolerable subsistence level. Considering all these things, the un-
The basic law in the field of the employed social protection was defined in
unemployed social protection is the Law the Romanian literature as being “the ensemble
76/2002. This law stipulates also measures of public measures taken by the society in
for preventing unemployment and for sti- order to protect its members against the
mulating the employment of the work force. economic and social negative effects de-
These measures have the purpose of creating termined by the loss or the substantial
new jobs and sustaining the persons searching decrease of their activity because of the
for a job to become employees. Among unemployment”18. But studies show that the
these measures are: increasing the chances so-called passive benefits cost state more
for the job seekers to be employed by pro- than the active, individualized measures.
fessional reporting and counseling, work Nevertheless, the government's effort is
mediation and educational training; employers put into the support of schemes for the
stimulation in order to hire unemployed unemployed who encourages job seekers
workers and to create new jobs. to (re)train, to look actively for work, to
After 1989, the employment structure persist in job applications and to help to
has altered, the Romanian society being dra- improve their professional capacity and make
matically structured into those participating themselves more attractive to employers.
in and those excluded from the labour Traditional employment services need to
market. One of the most dramatic changes change themselves if they are to provide
has been in the growth of information and new types of assistance.
communications technology both as a new If growth itself does not provide a
industry and as a business tool. Often, however, sufficiency of jobs, then members of Romanian
the new growth is not geographically well government have to consider what they
distributed to absorb redundant workers can do to support more labour-intensive
who, in any case, would need new skills, work. Society has a significant demand for
while the jobs it offers are frequently part- service jobs, notably in environmental im-
time or temporary, taken by women rather provement, child and elder care and social
than men. services. Since it is small and medium-
In practice there are great differences sized enterprises that have the better record
between the rates of unemployment inside in job creation, it is worthwhile considering
groups depending on age, sex, ethnicity or how to help them to prosper. A main task
work experience. For example, there are for the government is to encourage local
higher than average rates of unemployment initiatives, especially the rural ones, employment
among young, women and Roma people. intensive growth, to help with training and
There is also a great mobility on the extra cost motivating strategies and to help
labour market and many Romanian citizens firms to overcome legal obstacles which
have left Romania in the last decade having face firms who wish to take on someone
in view the purpose of working abroad. who has been unemployed for some time.
The immigrations are in direct relation The foundation of social security scheme
with the number of the employees and the on the concept of solidarity and the in-

63
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cezar Avram, Roxana Radu

surance principle are the source of much of purpose of facilitating their access to a job.
Romanian welfare system’s current diffi- This “social accompaniment” includes the
culties. The impetuous efforts to reform right to professional counseling and me-
social protection represents the widespread diation on the part of National Agency for
recognition that the Romanian state has Workforce Employment. For these young
shown itself incapable of responding to the persons, the legislator proposes the solida-
social ills created by slow economic growth rity contracts through which they are hired
since 1990. Although there are naturally by employers on the basis of a labour
controversies over the future of Romanian contract and the state will take over 100%
social security, the striking element in the of their wages.
discussions is that recent policy changes The reform of health care system ad-
reflect a subtle shift in favour of a system vanced a little bit more difficult in Romania
based to a greater degree on universal unlike in other post-communist countries
benefits financed out of general taxes and of the Central and Eastern Europe. The national
offering flat-rate benefits. health care system remained behind from
At social policy level, there are many the point of view of its reformation also
initiatives reflecting this partial shift. Law given to the large number of failures that
76/2002 concerning unemployment insurance can be corrected only by the implementation
system stipulates, in article 74, that all of new, flexible and efficient structures of
persons which benefit of unemployment financing medical services, by the appli-
allowance and find a job in a locality at no cation of a new management, at the level
more than 50 km than the locality where of the Minister of Public Health and at the level
they have their stabile domicile have the of the health units and local collectivities.
right to an insertion income equal to two The reformation of the Romanian
minimum wages, paid from the unemployment health care system wants: to assure the
insurance budget. If, while getting un- equality of chances with the accomplishment
employment allowance, they find a job in of the quality and surety of the medical
another locality and, as consequence, change act, respect of the population right to freely
their domicile, they benefit of an installation choose for that health care they consider
income equal to seven minimum wages, paid adequate for their own health, the increase
also from the unemployment insurance of social cohesion by reestablishing the prin-
budget19. This was a universal measure, fi- ciple of solidarity in the frame of health
nanced from the unemployment insurance social securities and the reintroduction of
budget. The aim of this policy was to con- the contribution to the health insurance of
tribute to the prevention of social exclusion all people who have incomes, the consoli-
through the so-called insertion and the dation of decisional decentralization, and
reintegration of the socially marginalized for this purpose there will be created for
into society. Law 76/2002 also introduced the local authorities equal mechanisms for
training requirement as a condition of financing hospitals and taking of decisions
receiving unemployment benefits and a for the care of the population state of health,
reflection of individual responsibility. promotion of a free market of medical ser-
Law 116/2002 concerning the prevention vices suppliers as well as those of medicines
and fighting against social exclusion grants for human use as well as the approaching
all individuals between 16 and 25 years towards the health and democratic indi-
old, facing the risk of professional exclusion, cators of civilized countries.
a right to “social accompaniment” for the

64
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
The Criticism of Romanian Social Security System’s Reform…

In Romania, the Ministry of Public The social impact of normative acts


Health applies the strategy and the politics that regulate the institutional frame of this
of the Government in the field of health domain and the medical services (ex. Law
insurance and responds for the accom- of Hospitals, Law of Pharmacy, Law of
plishment of the reform in the health system, Social Health Insurance, Law of Malpraxis,
organizes, coordinates, rules the activities Law of Medication, Law concerning the
necessary for people’s health insurance, acts national health programs etc.), should solve
for the prevention and fights against the many of the problems appeared in the
practices that damage health. It also mo- frame of the reform of health system, as
nitories the amelioration of the state of health the promotion of health is a complex social
of the population and the accomplishment and political process, that no only uses
of a modern and efficient health care direct actions of increasing skill and abili-
system, compatible with the health care ties of the individuals to ameliorate their
systems of the European Union. state of health but also acts directly over
The process of decentralization in the the change of the social and economical
health care system, as an integral part of environment to improve the impact on the
the process of health reform has started with public health. The plan also contains a further
the adoption of Law 95/2006 and aims to change from contribution-based financing
effectively give equal access of citizens to to taxation in health care, with the ultimate
basic health care and increase life quality. aim of introducing a universal health in-
This large process of decentralization aims surance scheme based on flat-rate contri-
to urgent measures that will be put into butions and benefits. But only the idea of
practice on short term after the constitution, integral or partial payment and taxation in
at the level of each development area, of health care raises the strong opposition of
flexible structures capable to closely and Romanian citizens already very unsatisfied
promptly catch the real health needs of the by the quality of medical services.
community’s population. Recent debates between economists,
The approaches of the Minister of Public politicians and civil society suggest that
Health aim to ameliorate the following real the difficulties faced by the Romanian
aspects: organization and financement of welfare state are encouraging moves towards
national health programs, introduction of the British model of tax-based (rather than
the standardization system in the health insurance-based) financing of social provisions.
domain, implementation of the quality These predicted new reform measures had
management system and quality control of in view by the legislator are evidently re-
all the suppliers of paraclinical services, garded as equivalent to Hans Christian
constitution of work groups who are res- Andersen’s “Emperor’s new clothes”. Their
ponsible with the modification and completion aim is to promote a universalist conception
of normative acts with incidence on the of social protection but their success is
paraclinical services, encouragement of the contested in the present circumstances of
competition between the suppliers of me- Romanian economy.
dical services concomitantly with the establish-
ment of new quality criteria of paraclinical Notes
1
services that are compulsory for all the Marian Preda, Politica socială românească
suppliers in the frame of the system of între sărăcie şi globalizare, Editura Polirom,
health social insurances. Iaşi, 2002, p. 114.

65
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cezar Avram, Roxana Radu

2 10
Ibidem, p. 115; See also C. Zamfir, E. Zamfir, C. Avram, Parmena Popescu, Roxana Radu,
Politici sociale: România în context european, Politici sociale, Editura Alma, Craiova, 2006,
Editura Alternative, Bucureşti, p. 26. vol. II, p. 98.
3 11
Ibidem, p. 29. Maria Molnar, cited work, p. 202.
4 12
Roxana Cristina Radu, Elemente de dreptul Maria Molnar, cited work, p. 187.
13
securităţii sociale, Editura Aius, Craiova, 2009, Smaranda Dobrescu, Mihai Şeitan, Pensiile
p. 25. private, Editura Juridică, Bucureşti, 2005, p. 17.
5 14
Ibidem, p. 25-26. Daniel Béland, Randall Hansen, cited work, p. 55.
6 15
Daniel Béland, Randall Hansen, Reforming J-B de Foucaud, Denis Piveteau, Une société
the French Welfare State: Solidarity, Social en quête de sens, Editions Odile Jacob, Paris,
Exclusion and the Three Crisis of Citizenship, 1995, p. 140.
16
in West European Politics no. 1/January 2000, Marian Preda, cited work, p. 98.
17
vol. 23, p. 51. Article 47 paragraph 1 and 2 of the
7
Ibidem. Romanian Constitution.
8 18
Roxana Cristina Radu, cited work, p. 175. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea,
9
Maria Molnar, Poverty and Social Protection, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale,
“România de Mâine” Publishing House, All Beck, Bucureşti, 1998, p. 275.
19
Bucureşti, 1999, p. 203-205. Article 75 of Law 76/2002.

66
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ

Autonomie decizională: percepţii, valori,


standarde. Studiu empiric în patru tipuri de
organizaţii din sectorul public

Cătălina Maria GEORGESCU

Abstract: The paper presents the results of a research aimed at


establishing a model of analysis of public employees’ perception on the
decision-making autonomy in four types of public sector organizations. The
starting point of our research was the theory we formulated and sought to
validate which assumes that there are several factors capable of
determining the manner in which public organizations’ employees and
management perceive the autonomy of the decision-making process in
these organizations. The source of the data we employed is a study
undergone by the Metro Media Transilvania research institute,
commissioned by the Agency for Governmental Strategies. Following the
selection of a set of 30 variables from the structure of the questionnaire we
were able to launch the research hypothesis which assumes that we can
associate several representations to the phenomenon of political influence
over the decision-making process within Romanian public organizations:
political control over decision-making process, political-based
employment, allingment to European standards of administrative capacity,
budgetary constraints, frequency of consultations in the decision-making
process. Having these purposes in mind, we employed factor analysis, a
statistical method that correlates the scores of the research variables in
order to identify a pattern of analysis which reveals the factors that explain
the variance of the research variables.
Keywords: public organization, decision-making process, model, factor
analysis, variable.

N evoia de a creşte calitatea şi efi-


cienţa serviciilor publice a oferit
impulsul pentru multiple cercetări
asupra administraţiei publice. Cercetările
tăţii extinse a administraţiei publice, la
bază stând principiile sistemelor adminis-
trative de calitate, precum şi indicatori ai
Băncii Mondiale: nivelul birocraţiei, nivelul
auspra calităţii administraţiei au impus şi transparenţei, nivelul eficacităţii, nivelul
conceperea de indicatori de performanţă şi corupţiei, nivelul corectitudinii în adminis-
indicatori agregaţi pentru măsurarea cali- trarea justiţiei, nivelul independenţei de in-

67
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

terferenţe politice, cadrul legal şi al regle- ierarhiei şi constrângerile în alegerea obiec-


mentărilor, nivelul intensităţii reglementărilor1. tivelor, specializarea, formalizarea, interesele
Analizând structurile organizatorice şi urmărite de decidenţi (creşterea eficienţei
de management din administraţia ameri- şi eficacităţii, satisfacerea unor interese par-
cană, Kramer (1984) afirmă că procesul de ticulare – politice – sau ale cetăţenilor),
luare a deciziilor în administraţie se pla- abilităţile decidenţilor, rolul consultărilor şi
sează undeva la mijloc între două extreme: al consensului, legislaţia9.
pe de o parte luarea deciziei conform teo-
riei raţional comprehensive şi, pe de altă Factori determinanţi ai evoluţiei relaţiei
parte, luarea deciziei strict pe „criterii po- dintre politicieni şi administratori:
litice” (ceea ce formează fundamentul “te- o recenzie a literaturii
oriei incrementale”). Prima abordare cen- O echipă de cercetători elveţieni David
trată pe teoria raţional-comprehensivă evi- Giauque, Fabien Resenterra şi Michaël
denţiază analiza politicilor şi evaluarea sis- Siggen (2009) au realizat o cercetare asupra
tematică a programelor2. Variantă a ana- evoluţiei relaţiei dintre politicieni şi înalţii
lizei ştiinţifice şi a modului de soluţionare funcţionari publici din trei cantoane din
a problemelor în domeniul ştiinţific3, mo- Elveţia. Studiul celor trei cercetători10 se
delul raţional comprehensiv presupune bazează pe validarea relaţiei de determi-
luarea deciziei în manieră logică, prin sta- nare dintre 4 variabile independente (expli-
bilirea scopurilor, cântărirea atentă a fie- cative) – stil de guvernământ, atitudinea
cărui element al „ecuaţiei”, printr-o analiză ministrului, presiunea asupra rezultatelor
minuţioasă a alternativelor în termeni de financiare şi intervenţionismul ministrului
riscuri şi beneficii, şi, în final, alegerea celei - şi două variabile dependente (de explicat)
mai bune soluţii4. În sens contrar, aborda- – elaborarea strategică a politicilor publice
rea bazată pe teoria incrementală porneşte şi implementarea politicilor publice –,
de la asumţia că administratorii iau decizii analiză efectuată prin intermediul metodei
fiind “ghidaţi” de suportul politic pe care îl regresiei multiple11, metodă satistică ce poate
primesc5. Putem interpreta această abordare prezice cu precizie valoarea unei variabile
ca fiind un alt tip de alegere raţională, op- dependente folosind valorile unei variabile
tica schimbându-se în funcţie de interesele independente. Această metodă se bazează
specifice ale factorilor de decizie. pe evidenţierea unei corelaţii între o varia-
Abordarea raţional-comprehensivă a bilă dependentă şi una sau mai multe varia-
fost prezentată, printre alţii, şi de McNamara, bile independente. Valorile coeficientului de
Charles Lindblom6, Herbert Simon – care corelaţie pot varia între +1 şi –1, cu cât
a impus conceptul de “raţionalitate limitată” valoarea coeficientului se apropie de aceste
–, Alan Altshuler şi Norman Thomas, David extreme, cu atât relaţia este mai intensă.
H. Rosenbloom7. Invers, cu cât valoarea coeficientului se
David H. Rosenbloom (1993) prezintă apropie de 0, cu atât relaţia dintre variabile
această abordare bazată pe teoria raţional- este mai slabă.
comprehensivă în contextul abordării mana- Cele două modele, însă, nu au obţinut
geriale şi adaugă abordarea politică (bazată rezultatele aşteptate de cercetători pentru a
pe teoria incrementală) şi abordarea legală explica varianţa celor două variabile de-
a procesului decizional8. Diferenţele dintre pendente (valorile celor doi coeficienţi de
aceste patru modele constau în gradul de determinare r2 sunt de 0,052, respectiv
diversitate a alternativelor decizionale pe 0,089). Autorii concluzionează astfel că
care decidenţii trebuie să le analizeze, rolul modelele propuse sunt foarte nesatisfăcă-

68
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

toare12. Mai mult, nici după efectuarea testului adăugând un nou element în ecuaţia pro-
T al lui Student, cei trei autori nu obţin cesului de luare a deciziei – piaţa17.
rezultatele aşteptate, aceştia concluzionând Chris Ansell şi Alison Gash (2007) au
astfel că cele patru variabile independente realizat o cercetare pentru construirea unui
nu influenţează deloc evoluţia relaţiei “model de contingenţă” care să explice
dintre miniştri şi înalţii funcţionari publici procesul de luare a deciziilor în organiza-
din cele trei cantoane elveţiene, pronun- ţiilor publice prin participarea tuturor
ţându-se asupra existenţei unei relaţii de stakeholder-ilor şi folosirea consensului.
complementaritate între politicieni şi admi- Pentru a construi acest model cei doi autori
nistratori mai degrabă decât de separaţie au făcut apel la variabilele existenţa con-
clară a sarcinilor13. flictului sau cooperării, existenţa stimu-
Kutsal Yesilkagit şi Sandra van Thiel lentelor pentru participare, dezechilibre în
(2008) testează aspecte precum influenţa alocarea resurselor, leadership şi design
politică şi autonomia birocratică în orga- instituţional18. Existenţa conflictelor, „logica
nizaţiile publice din Olanda14. Analiza discordiei” în relaţiile dintre politicieni şi
celor doi autori se concentrează pe evalua- administratorii publici a fost testată de Kasper
rea comparativă a celor patru tipuri de M. Hansen şi Niels Ejersbo19 (2002).
organizaţii din sectorul public din Olanda Într-o cercetare, Kaifeng Yang şi Sanjay
grupate astfel conform statutului legal al K. Pandey (2009) au testat impactul a doi
acestora: agenţii contractuale, instituţii admi- factori, suportul politic din partea ofi-
nistrative independente, entităţi legale cu cialilor aleşi, aşa cum este acesta perceput
sarcini statutare şi fundaţii guvernamen- de către managerii publici, factor văzut ca
tale, în termeni de autonomie formală aparţinând mediului înconjurător în mana-
(legală) şi autonomie percepută (de facto). gementul public, şi implementarea reformelor
Măsurile folosite de autori se bazează în orientate spre rezultate, asupra atitudinilor
măsurarea autonomiei şi influenţei politice şi comportamentului angajaţilor publici.
pe două dimensiuni ale conceptului de Cei doi autori realizează un model prin
autonomie – a politicilor şi financiară (alte care să explice cu ajutorul variabilei inde-
astfel de dimensiuni pe care autorii le mai pendente percepţiile manageriale asupra
ataşează conceptului de autonomie sunt suportului politic variaţiile variabilelor ce
structurală, de personal şi legală)15. ţin de implementarea reformelor orientate
Într-o altă cercetare Donald E. Klingner, spre rezultate, structura organizaţională şi
John Nalbandian şi Barbara S. Romzek (2001) comunicărea internă. Modelul celor doi
abordează procesele de luare a deciziilor în cercetători a obţinut rezultate favorabile în
manieră comparativă în domeniile politic, privinţa demonstrării relaţiei de asociere
administrativ şi al pieţei16. Autorii formu- directă dintre variabila reforme extensive
lează în partea de final sugestii cu privire orientate înspre rezultate cu variabilele cla-
la implicaţiile cercetării procesului de luare ritatea scopurilor, compatibilitatea comuni-
a deciziilor în politică şi în administraţie şi cării şi structurile flexibile. Autorii au mai
a procesului de privatizare a unor servicii demonstrat faptul că variabila angajament
publice şi afirmă imperativul de a cerceta normativ faţă de organizaţie este corelată
impactul retoricii politice americane domi- direct cu variabila claritatea scopurilor şi
nante asupra reformei serviciilor publice indirect cu variabila structură birocratică20.
de asigurări prin privatizare şi a rolului
managerilor publici în procesul de reformă

69
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

Cercetare asupra impunerii unui Întrebările cercetării


model de analiză a percepţiei funcţio- În ceea ce priveşte percepţiile funcţio-
narilor publici asupra autonomiei narilor publici, următoarele aspecte ne-au
procesului de luare a deciziei în captat interesul:
organizaţiile din sectorul public. - percepţiile funcţionarilor publici asupra
Studiu empiric în patru tipuri de factorilor care influenţează recrutarea
organizaţii din sectorul public şi selecţia în instituţiile administraţiei
publice,
Proiectarea şi metodologia cercetării - percepţiile asupra leadership-ului insti-
Această lucrare are drept obiectiv tuţiilor administraţiei publice,
principal prezentarea rezultatelor cercetării - percepţiile asupra performanţei funcţio-
pe care am realizat-o cu scopul de a narilor publici români,
construi un model de analiză a percepţiei - percepţiile asupra politizării administra-
funcţionarilor publici a influenţei factorului ţiei publice româneşti, cu alte cuvinte
politic asupra procesului de luare a deci- evaluarea acestui aspect din interiorul
ziilor în organizaţiile din cadrul sectorului sistemului,
public. În acest scop am folosit analiza - percepţiile asupra abilităţii oficialilor
factorială care prezintă avantajul de a politici aleşi sau numiţi de a influenţa
uşura analiza rezultatelor unui chestionar deciziile funcţionarilor publici,
prin identificarea unor factori care oferă - percepţiile asupra corupţiei din servi-
explicaţii asupra modelului format de ciile publice,
răspunsurile subiecţilor la întrebări cu - percepţiile asupra alinierii practicilor
răspunsuri precodificate21. Rezultatul este din instituţiile administraţiei publice la
obţinerea unui număr mai mic de variabile standardele UE.
care au în compoziţie mai multe variabile
din economia chestionarului, cu alte cuvinte, Întrebarea centrală la care trebuie să
am reuşit restrângerea numărului de varia- răspundă cercetarea este: Cum este perce-
bile cu care am ales să lucrăm şi constru- pută influenţa politică asupra deciziilor
irea unor factori capabili să explice varianţa funcţionarilor publici cu funcţii de con-
răspunsurilor oferite de respondenţi. Acest ducere şi de execuţie din organizaţiile
rezultat este făcut posibil de analiza fac- publice? În consecinţă, am considerat util
torială prin identificarea variabilelor repre- să ne ghidăm în demersul nostru de cerce-
zentate în chestionar care măsoară aceleaşi tare pe următorul set de întrebări:
probleme22. Q1: Care sunt factorii consideraţi capabili
Punctul de plecare al acestei cercetări să influenţeze procesele de recrutare şi
îl reprezintă o teorie pe care o propunem selecţie a personalului în serviciile publice?
spre validare care afirmă că există mai Q2: Cum este perceput leadership-ul insti-
mulţi factori care determină modul în tuţiilor administraţiei publice de către funcţio-
care angajaţii şi managementul organi- narii publici din funcţiile de execuţie şi de
zaţiilor publice percep autonomia pro- conducere?
cesului de luare a deciziilor în aceste Q3: Care este percepţia asupra perfor-
organizaţii. manţei funcţionarilor publici români?
Q4: Cum este perceput fenomenul politizării
administraţiei publice româneşti?

70
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

Q5: Care este percepţia administratorilor ficare în primul stadiu, în funcţie de (1)
asupra abilităţii politicienilor de a influenţa tipul instituţiei (administraţie publică lo-
deciziile funcţionarilor publici? cală, servicii deconcentrate, administraţie
Q6: Care este percepţia generală în rândul publică centrală), (2) tipul localităţii de
funcţionarilor publici asupra alocării de reşedinţă (4 tipuri de localităţi urbane şi 3
resurse umane în organizaţiile din dome- tipuri de localităţi rurale), şi (3) aria cul-
niul public? turală (18 arii culturale, conform schemei
Q7: Cum este percepută corupţia din servi- Sandu de eşantionare), şi este reprezentativ
ciile publice din interior? la nivel naţional” (p. 3). Mai mult, „selecţia
Q8: Cum este perceput procesul de aliniere a subiecţilor s-a făcut pe baza unor cote, la
practicilor din instituţiile administraţiei nivelul tipurilor de instituţii, cote privind
publice la standardele Uniunii Europene? structura pe sexe, calitatea funcţionarului
(funcţionar public, personal contractual),
Sursa datelor poziţia în cadrul instituţiei (funcţie de con-
Sursa datelor folosite în această cer- ducere, funcţie de execuţie)” (p. 3). De ase-
cetare o constituie un studiu realizat de menea, în metodologie se mai afirmă faptul
Metro Media Transilvania din mai 2007 că eşantionul “a fost validat conform
pentru Agenţia pentru Strategii Guverna- datelor oferite de INSSE şi de Agenţia
mentale, Birocraţia publică din România. Naţională a Funcţionarilor Publici” (p. 3).
Motivul pentru care ne-am oprit asu- Menţionăm că atât chestionarul insti-
pra datelor oferite de acest studiu este acela tutului Metro Media Transilvania, cât şi
că ne oferă date preţioase, o analiză deta- baza de date conţinând răspunsurile res-
liată şi la scară largă (un eşantion de 1105 pondenţilor şi raportul cercetării conţinând
respondenţi, atât funcţionari publici, cât şi statisticile descriptive se pot descărca cu
personal contractual, reprezentativ la nivel uşurinţă de pe pagina web a Agenţiei
naţional – eşantionul a cuprins 116 loca- pentru Strategii Guvernamentale, seţiunea
lităţi, inclusiv cele 6 sectoare ale capitalei, Studii şi cercetări23.
răspândite în toate cele 41 de judeţe şi Întrebările din chestionar sunt distri-
municipiul Bucureşti, cu o marjă maximă buite în ordine logică şi cronologică pentru
de eroare admisă de +/-3%) a practicilor, a acoperi următoarele domenii: aspecte
valorilor şi percepţiilor funcţionarilor pu- generale – satisfacţii şi percepţia evoluţiei
blici din instituţiile publice din România, de către funcţionarii publici, identificarea
date la care nu am fi avut acces fără man- punctelor tari şi a punctelor slabe ale ad-
datul şi stimulentele (caracterul oficial) ministraţiei publice, administraţia publică
reprezentate de delegarea de către Agenţia în raport cu UE, statusul profesional al
pentru Strategii Guvernamentale. Pentru a respondenţilor, aspecte privind mobilitatea
înţelege complexitatea strângerii acestui profesională, structura relaţională şi deci-
volum enorm de date vom mai adăuga zională, aspecte privind notorietatea UE şi
faptul că toate cele 1105 chestionare au evaluarea practicilor administrative, date
fost aplicate personal respondenţilor de socio-demografice.
către operatorii de anchetă în incinta insti-
tuţiei unde lucrează respectivul angajat pu- Variabilele cercetării şi lansarea
blic, în decursul perioadei 17 aprilie – 19 ipotezelor de lucru
mai 2007. Studiul pe care l-am întreprins pentru
Conform metodologiei studiului, eşan- construirea modelului de analiză a percep-
tionul este “probabilist, stadial, cu strati- ţiilor funcţionarilor publici a procesului de

71
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

luare a deciziilor în cadrul organizaţiilor  Două variabile care măsoară aspecte


din sectorul public va conţine 1105 cazuri ale leadership-ului din administraţie –
– corespunzătoare celor 1105 respondenţi pregătire profesională25 a leadership-
care au fost de acord să răspundă la între- ului din administraţia publică şi an-
bările chestionarului aplicat de institutul de gajare în sistem meritoriu a leadership-
cercetări Metro Media Tansilvania. Pentru ului din administraţia publică.
a ne atinge scopurile, din totalul de câteva  Două variabile care măsoară percepţia
sute de variabile pe care chestionarul asupra calificărilor, competenţelor funcţio-
respectiv le conţine, am selectat 30 pe care narilor publici – pregătire profesională
le vom prezenta în rândurile care urmează: a funcţionarilor publici şi angajare în
 Influenţa politică24 asupra deciziilor sistem meritoriu a funcţionarilor publici26.
administrative este o variabilă care  Două variabile – aprecierea finanţării
măsoară percepţia funcţionarilor publici de la bugetul de stat şi evoluţia
asupra capacităţii politicienilor de a-i finanţării administraţiei publice – pot
determina pe angajaţii publici să acţio- fi incorporate dimensiunii “autonomie
neze dincolo de atribuţiile acestora re- financiară” măsurată de Kutsal Yesilkagit
glementate prin lege. şi Sandra van Thiel în 200827.
 Cinci variabile care măsoară percepţia  Două variabile care măsoară percepţiile
funcţionarilor publici asupra importanţei funcţionarilor publici asupra gradului
calificărilor şi experienţei candidaţilor de politizare a adminstraţiei publice28.
la angajare şi a influenţei altor factori  Două variabile care măsoară percepţia
în procesul de decizie asupra selecţiei angajaţilor din administraţie asupra po-
candidaţilor: estimarea angajărilor pe sibilităţii de a contribui cu opinii în
sistem meritoriu, variabila angajare- luarea deciziilor de către superiorii
nepotism (măsoară percepţia funcţio- ierarhici.
narilor publici asupra influenţei în pro-  Trei variabile conformarea gradului
cesul de selecţie a candidaţilor a fap- de autonomie/nivelului descentralizării,
tului de a avea rude printre angajaţii la standardele europene, conformarea
instituţiei), influenţa apartenenţei la finanţării administraţiei publice la
un partid politic la angajare (măsoară standardele europene, şi conformarea
percepţia funcţionarilor publici chestio- gradului de stabilitate legislativă la
naţi asupra posibilităţii ca un candidat standardele europene măsoară per-
să fie avantajat la angajare datorită fap- cepţia funcţionarilor publici asupra ali-
tului de a fi membru de partid), angajare- nierii capacităţii administrative29 româneşti
atenţii (măsoară percepţia funcţionarilor la standardele cerute de UE.
publici asupra posibilităţii de a cum-  Două variabile care măsoară percepţia
păra procesul de selecţie a candi- funcţionarilor publici români asupra
daţilor) şi variabila influenţa cunoaş- gradului de independenţă în luarea
terii personale a superiorului ierarhic deciziilor administrative.
(măsoară percepţia funcţionarilor publici  Două variabile care măsoară percep-
asupra corectitudinii procesului de se- ţia asupra evoluţiei autonomiei, des-
lecţie în organizaţiile publice). centralizării30 şi stabilităţii legislative.
 Două variabile care măsoară frecvenţa  Trei variabile măsoară nivelul de co-
consultărilor asupra deciziilor din admi- operare, colaborare şi conflict în cadrul
nistraţie.

72
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

ierarhiei31 şi descriu natura relaţiilor (o cercetare care a surprins diferenţele


ierarhice. dintre percepţiile angajaţilor publici luând
 Variabila categorie funcţie publică în calcul, printre multe altele, şi cri-
măsoară proporţia de funcţionari pu- teriul tipul instituţiei este cea între-
blici dintre respondenţi care ocupă funcţii prinsă de Kutsal Yesilkagit şi Sandra
publice de conducere şi de execuţie32. van Thiel în 2008).
 Variabila tipul organizaţiei publice Tabelul 1 prezintă variabilele operaţio-
măsoară proporţia de funcţionari din- nalizate şi întrebările corespunzătoare din
tre cei cărora li s-a aplicat chestio- chestionar, precum şi modul în care au fost
narul care sunt angajaţi ai adminis- precodificate răspunsurile.
traţiei publice, centrale, locale, servicii pu-
blice deconcentrate, consilii şi primării

Tabelul 1. Variabilele cercetării şi întrebările corespunzătoare din chestionar


Operaţionalizare Întrebarea corespunzătoare din chestionar*
Influenţa politică asupra După părerea Dvs. oamenii politici aleşi sau numiţi la
deciziilor (INFLUENŢA conducerea unei instituţii pot influenţa sau nu deciziile
POLITICIENILOR ASUPRA funcţionarilor publici, pentru a-i face pe aceştia să încalce legea?
DECIZIILOR) (Da, în foarte mare măsură ... Nu, deloc).
Estimarea gradului de politizare a După părerea Dvs. administraţia publică din România este sau
administraiei (DISCREŢIE nu politizată? (Da, în foarte mare măsură ... Nu, deloc).
POLITICĂ)
Influenţa calificărilor şi După părerea Dvs. cât de importante sunt competenţa
experienţei la angajare profesională, calificarea şi experienţa atunci când se fac angajări
(ANGAJARE-SISTEM în instituţiile administraţiei publice? (Foarte important ... Foarte
MERITORIU) puţin/ deloc important)
Funcţioarea nepotismului la După părerea Dvs. cât de important este faptul că ai cunoştinţe,
angajare prieteni, rude printre angajaţii instituţiei atunci când se fac
(ANGAJARE-NEPOTISM) angajări în instituţiile administraţiei publice? (Foarte important
... Foarte puţin/ deloc important)
Influenţa apartenenţei la un partid După părerea Dvs. cât de important este faptul că faci parte
politic la angajare (ANGAJARE- dintr-un partid politic atunci când se fac angajări în instituţiile
MEMBRU PARTID POLITIC) administraţiei publice? (Foarte important ... Foarte puţin/ deloc
important)
Cumpărarea procesului de După părerea Dvs. cât de importante sunt cadourile sau banii
selecţie a candidaţilor oferiţi anumitor angajaţi ai instituţiei cu funcţii de decizie în
(ANGAJARE-ATENŢII) selecţia angajaţilor atunci când se fac angajări în instituţiile
administraţiei publice? (Foarte important ... Foarte puţin/ deloc
important)
Influenţa cunoaşterii personale a După părerea Dvs. cât de important este faptul că îl cunoşti
angajatorului (ANGAJARE- personal pe viitorul şef atunci când se fac angajări în instituţiile
CUNOSCUŢI SUPERIOR) administraţiei publice? (Foarte important ... Foarte puţin/ deloc
important).
Frecvenţa consultărilor decizii Cât de des sunteţi consultat în privinţa deciziilor care se iau în
(FRECVENŢA instituţia dvs.? (Foarte des ... Foarte rar/deloc).
CONSULTĂRILOR 1)
Frecvenţa consultărilor decizii Când aţi fost consultat ultima dată de către superiorul Dvs.
(FRECVENŢA ierarhic în privinţa unei probleme apărute în instituţia dvs.? (În
CONSULTĂRILOR 2) ultima săptămână ...Nu sunt consultat).

73
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

Pregătire profesională a Cum aţi aprecia că sunt cei mai mulţi dintre conducătorii
leadership-ului din administraţia instituţiilor din administraţia publică pe o scală de la 1 la 5 unde
publică (PROFESIONALISM 1 înseamnă pregătiţi profesional, iar 5 înseamnă nepregătiţi
LEADERSHIP) profesional?
Angajare în sistem meritoriu a Cum aţi aprecia că sunt cei mai mulţi dintre conducătorii
leadership-ului din administraţia instituţiilor din administraţia publică pe o scală de la 1 la 5 unde
publică (SISTEM MERITORIU 1 înseamnă angajaţi pe criterii de competenţă, iar 5 înseamnă
LA ANGAJARE LEADERSHIP) angajaţi pe criterii politice?
Pregătire profesională a Cum aţi aprecia că sunt cei mai mulţi dintre funcţionarii publici
funcţionarilor publici români pe o scală de la 1 la 5 unde 1 înseamnă pregătiţi
(PROFESIONALISM profesional, iar 5 înseamnă nepregătiţi profesional?
FUNCŢIONARI)
Angajare în sistem meritoriu a Cum aţi aprecia că sunt cei mai mulţi dintre funcţionarii publici
funcţionarilor publici (SISTEM români pe o scală de la 1 la 5 unde 1 înseamnă angajaţi pe
MERITORIU LA ANGAJARE criterii de competenţă, iar 5 înseamnă angajaţi pe criterii
FUNCŢIONARI) politice?
Aprecierea finanţării de la În ce măsură sunteţi sau nu de acord cu afirmaţia conform căreia
bugetul de stat (APRECIERE administraţia publică este suficient finanţată de la bugetul de
FINANŢARE BUGET) stat? (Acord total ... Dezacord total)
Evoluţia finanţării administraţiei În toată perioada în care aţi lucrat ca funcţionar public, a(u)
publice (EVOLUŢIE crescut, a(u) rămas la fel sau s-a(u) redus...Finanţarea
FINANŢARE ADMINISTRAŢIE) administraţiei publice?
Evaluarea gradului de politizare a În ce măsură sunteţi sau nu de acord cu afirmaţia conform căreia
administraţiei publice politizarea administraţiei politice este mai redusă în comparaţie
(EVALUARE POLITIZARE) cu alte domenii? (Acord total ... Dezacord total)
Aprecierea alinierii gradului de În privinţa gradului de independenţă în luarea deciziilor,
independenţă în luarea deciziilor lucrurile sunt sau nu la nivelul standardelor europene? (Da, e la
la standardele europene nivelul cerinţelor UE ... Nu, nu e la nivelul cerinţelor UE).
(CONFORMARE
INDEPENDENŢĂ DECIZII UE)
Aprecierea posibilităţii de a În privinţa posibilităţii de a contribui cu opinii în luarea
contribui cu opinii în luarea deciziilor de către superiorii ierarhici, lucrurile sunt sau nu la
deciziilor de către superiorii nivelul standardelor europene? (Da, sunt la nivelul cerinţelor UE
ierarhici în raport cu standardele ... Nu, nu sunt la nivelul cerinţelor UE).
europene (CONFORMARE
CONSULTAREA OPINIEI UE)
Conformarea gradului de În privinţa gradului de autonomie, nivelului descentralizării,
autonomie, nivelului lucrurile sunt sau nu la nivelul standardelor europene? (Da, sunt
descentralizării la standardele la nivelul cerinţelor UE ... Nu, nu sunt la nivelul cerinţelor UE).
europene (CONFORMARE
AUTONOMIE/
DESCENTRALIZARE UE)
Conformarea finanţării În privinţa finanţării administraţiei publice, lucrurile sunt sau nu
administraţiei publice la la nivelul standardelor europene? (Da, sunt la nivelul cerinţelor
standardele europene UE ... Nu, nu sunt a nivelul cerinţelor UE)
(CONFORMARE FINANŢARE
UE)
Conformarea gradului de 18 În privinţa stabilităţii legislative, lucrurile sunt sau nu la
stabilitate legislativă la nivelul standardelor europene? (Da, sunt la nivelul cerinţelor UE
standardele europene ... Nu, nu sunt la nivelul cerinţelor UE).

74
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

(CONFORMARE
STABILITATE LEGISLATIVĂ
UE)
CONFLICT În toată perioada în care aţi lucrat în instituţii publice, aţi avut
sau nu vreun conflict cu vreuna din acele instituţii? (Da ...Nu).
Estimarea evoluţiei gradului de În toată perioada în care aţi lucrat ca funcţionar public, a(u)
independenţă în luarea deciziilor crescut, a(u) rămas la fel sau s-a(u) redus...Gradul de
adminstrative (EVOLUŢIE independenţă în luarea de deciziilor?
INDEPENDENŢĂ
DECIZIONALĂ)
Estimarea evoluţiei posibilităţii În toată perioada în care aţi lucrat ca funcţionar public, a(u)
exprimării opiniei către superiorii crescut, a(u) rămas la fel sau s-a(u) redus...Posibilitatea de a
ierarhici în procesul decizional contribui cu opinii în luarea deciziilor de către superiorii
(CONSULTARE OPINIE ÎN ierarhici?
LUAREA DECIZIEI)
Aprecierea evoluţiei În toată perioada în care aţi lucrat ca funcţionar public, a(u)
autonomiei/descentralizării crescut, a(u) rămas la fel sau s-a(u) redus...Autonomia, nivelul
(EVOLUŢIE AUTONOMIE/ descentralizării?
DESCENTRALIZARE)
Aprecierea evoluţiei gradului de În toată perioada în care aţi lucrat ca funcţionar public, a(u)
stabilitate legislativă crescut, a(u) rămas la fel sau s-a(u) redus...Stabilitatea
(EVOLUŢIE STABILITATE legislativă?
LEGISLATIVĂ)
Natura relaţiilor ierarhice cu Cum aţi caracteriza relaţia cu superiorul Dvs. ierarhic? (Este
superiorii (NATURA mai degrabă o relaţie bazată pe colaborare şi cooperare .... Este
RELAŢIILOR IERARHICE 1) mai degrabă o relaţie de indiferenţă, ne ignorăm).
Natura relaţiilor ierarhice cu Cum aţi caracteriza relaţia Dvs. cu colegii? (Este mai degrabă
colegii (NATURA o relaţie bazată pe colaborare şi cooperare .... Este mai degrabă
RELAŢIILOR IERARHICE 2) o relaţie de indiferenţă, ne ignorăm).
Categorie funcţie publică – de În ce categorie de funcţionar public vă încadraţi? (1 = de
conducere/execuţie conducere; 2 = de execuţie).
(CATEGORIE FUNCŢIE
PUBLICĂ)
Tipul organizaţiei publice Instituţia Dvs. face parte din...? (1 = administraţia publică
(TIPUL INSTITUŢIEI) centrală, 2 = administraţia publică locală, 3 = servicii publice
deconcentrate şi 4 = consilii şi primării).
*Ancheta al cărei instrument este chestionarul la care facem referire a fost realizată de către institutul
de cercetări Metro Media Translivania, studiul fiind comandat de către Agenţia pentru Strategii
Guvernamentale. Chestionarul, baza de date cu răspunsurile res-pondenţilor anonimi, precum şi
raportul care conţine statisticile descriptive pot fi descăr-cate de pe pagina web a Agenţiei pentru
Strategii Guvernamentale, secţiunea Studii şi cercetări (http://www.publicinfo.ro/pagini/sondaje-de-
opinie.php şi http://www.publicinfo .ro/library/sc/s_bp.pdf).

În urma motivării selecţiei celor 30 de Ipoteza cercetării: La nivelul admi-


variabile pe care am operat-o în rândul nistraţiei publice din România fenomenului
celor câteva sute de variabile pe care le influenţa politicului asupra deciziilor i se
conţine chestionarul institutului de cerce- asociază mai multe reprezentări:
tări Metro Media Transilvania putem trece  controlul politicului asupra deciziilor
la lansarea ipotezei centrale a cercetării: din administraţie (fenomen la care ne

75
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

vom referi în continuare în termeni de model de analiză a răspunsurilor la între-


discreţie politică); bările din chestionar. Corelând scorurile ob-
 angajări/promovări pe criterii politice; ţinute la întrebările corespunzătoare varia-
 evaluarea capacităţii administrative de bilelor pe care le-am construit, vom ajunge
către UE; la identificarea unui pattern care să ne
 constrângerile bugetare; redea factorii care explică varianţa varia-
 ignorarea consultării în luarea deci- bilelor noastre.
ziilor de către superiorii ierarhici etc. Tabelul 2 înfăţişează matricea de co-
relaţie a celor 30 de variabile cu care am
Analiza factorială ales să lucrăm. Complexitatea acestei matrice
Metoda de lucru pe care am ales să o nu ne permite încă să ne pronunţăm asupra
aplicăm este analiza factorială, motivul grupurilor de variabile puternic corelate.
fiind că aceasta ne permite să construim un

Tabelul 2. Matricea corelaţiei variabilelor*


10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Variabile
Consultare
-,008
-,013
1,00
,639
,364
,380
,157
,190
,121
,092
,085
,410
,020
,043

,087
,094
,051
,080
,067
,030
,089
,052
,032
,179
,138
,150
,083
,155
,080
,035
opinie în
luarea deciziei
Evoluţie
,639
1,00
,376
,434
,206
,224
,152
,101
,119
,384
,023
,065
,023
,030
,180
,145
,110
,080
,045
,038
,043
,048
,006
,198
,183
,108
,064
,139
,076
,054
independenţă
decizională
Evoluţie
,364
,376
1,00
,544
,219
,259
,308
,347
,265
,561
,109
,151
,028
,053
,120
,087
,089
,053
,043
,048
,041
,051
,041
,086
,077
,054
,012
,148
,073
,083
finanţare
administraţie
Evoluţie
-,036
,380
,434
,544
1,00
,252
,226
,272
,303
,250
,526
,058
,064

,031
,117
,094
,114
,069
,025
,033
,018
,024
,017
,062
,067
,040
,061
,146
,065
,055
stabilitate
legislativă
Conformare
-,010
,157
,206
,219
,252
1,00
,755
,522
,463
,484
,241
,052
,107
,067
,114
,030
,091
,034
,060

,083
,114
,114
,083
,105
,092
,039
,060
,033
,017
,067
independenţă
decizii UE
Conformare
consultarea
-,020
,190
,224
,259
,226
,755
1,00
,561
,468
,481
,266
,056
,154
,062
,127
,054
,090
,041
,086

,096
,109
,119
,108
,081
,099
,055
,037
,055
,031
,058

opiniei în
luarea deciziei
UE
Conformare
autonomie/
-,040
,121
,152
,308
,272
,522
,561
1,00
,675
,663
,380
,067
,212
,105
,198
,031
,047
,037
,052

,140
,160
,135
,139
,082
,100
,052
,035
,053
,022
,072

Descentraliza-
re UE
Conformare
-,018
,092
,101
,347
,303
,463
,468
,675
1,00
,654
,310
,163
,179
,061
,161
,038
,057
,059
,066

,102
,135
,108
,135
,080
,086
,057
,070
,054
,031
,094

finanţare UE
Conformare
-,012
,085
,119
,265
,250
,484
,481
,663
,654
1,00
,249
,088
,195
,078
,167
,004
,043
,056
,053

,079
,067
,080
,092
,083
,056
,010
,049
,086
,023
,067

stabilitate
legislativă UE

76
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
buget

-atenţii
asupra
politică

Sistem
Sistem

-sistem
Evoluţie

superior
Influenţa

deciziilor

meritoriu
meritoriu
meritoriu
Discreţie
finanţare

Evaluare
politizare

-membru
Apreciere

Angajare-
Angajare-
Angajare-
Angajare-
Angajare-

-nepotism

Frecvenţa
Frecvenţa
-cunoscuţi
funcţionari
funcţionari

leadership
leadership

la angajare
la angajare
autonomie/

politicienilor

partid politic
Profesionalism

Profesionalism

consultărilor 2
consultărilor 1
,138 ,179 ,032 ,052 ,089 ,030 ,067 ,080 ,051 ,094 ,087 -,013 -,008 descentralizare
,043 ,020 ,410
,183 ,198 ,006 ,048 ,043 ,038 ,045 ,080 ,110 ,145 ,180 ,030 ,023 ,065 ,023 ,384
,077 ,086 ,041 ,051 ,041 ,048 ,043 ,053 ,089 ,087 ,120 ,053 ,028 ,151 ,109 ,561
,067 ,062 ,017 ,024 ,018 ,033 ,025 ,069 ,114 ,094 ,117 ,031 -,036 ,064 ,058 ,526
,092 ,105 ,083 ,114 ,114 ,083 -,010 ,060 ,034 ,091 ,030 ,114 ,067 ,107 ,052 ,241
,099 ,081 ,108 ,119 ,109 ,096 -,020 ,086 ,041 ,090 ,054 ,127 ,062 ,154 ,056 ,266
,100 ,082 ,139 ,135 ,160 ,140 -,040 ,052 ,037 ,047 ,031 ,198 ,105 ,212 ,067 ,380
,086 ,080 ,135 ,108 ,135 ,102 -,018 ,066 ,059 ,057 ,038 ,161 ,061 ,179 ,163 ,310
,056 ,083 ,092 ,080 ,067 ,079 -,012 ,053 ,056 ,043 ,004 ,167 ,078 ,195 ,088 ,249
,116 ,134 ,076 ,073 ,097 ,082 ,053 ,041 ,122 ,081 ,102 ,142 ,064 ,170 ,084 1,00
,091 ,055 ,022 ,028 ,024 ,062 ,060 ,031 ,037 ,012 ,049 -,008 -,001 ,262 1,00 ,084
,090 ,057 ,163 ,138 ,176 ,165 ,034 -,068 ,021 -,025 ,077 ,243 ,259 1,00 ,262 ,170
,070 ,091 ,072 ,045 ,140 ,098 ,007 -,087 ,017 ,018 ,059 ,459 1,00 ,259 -,001 ,064

77
,027 ,057 ,187 ,220 ,211 ,206 -,040 -,047 ,032 ,009 ,063 1,00 ,459 ,243 -,008 ,142
,080 ,116 ,061 ,087 ,051 ,117 ,149 ,470 ,618 ,662 1,00 ,063 ,059 ,077 ,049 ,102
,144 ,125 ,039 ,043 ,003 ,063 ,095 ,557 ,547 1,00 ,662 ,009 ,018 -,025 ,012 ,081
,082 ,114 ,089 ,083 ,059 ,130 ,132 ,689 1,00 ,547 ,618 ,032 ,017 ,021 ,037 ,122
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ

,091 ,116 ,036 ,053 ,026 ,052 ,089 1,00 ,689 ,557 ,470 -,047 -,087 -,068 ,031 ,041
,040 ,096 ,225 ,220 ,206 ,216 1,00 ,089 ,132 ,095 ,149 -,040 ,007 ,034 ,060 ,053
,051 ,017 ,694 ,621 ,683 1,00 ,216 ,052 ,130 ,063 ,117 ,206 ,098 ,165 ,062 ,082
,057 ,034 ,689 ,662 1,00 ,683 ,206 ,026 ,059 ,003 ,051 ,211 ,140 ,176 ,024 ,097
,033 ,035 ,722 1,00 ,662 ,621 ,220 ,053 ,083 ,043 ,087 ,220 ,045 ,138 ,028 ,073
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

,048 ,038 1,00 ,722 ,689 ,694 ,225 ,036 ,089 ,039 ,061 ,187 ,072 ,163 ,022 ,076
,629 1,00 ,038 ,035 ,034 ,017 ,096 ,116 ,114 ,125 ,116 ,057 ,091 ,057 ,055 ,134
1,00 ,629 ,048 ,033 ,057 ,051 ,040 ,091 ,082 ,144 ,080 ,027 ,070 ,090 ,091 ,116

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009


,376 ,412 ,024 ,031 ,061 ,047 ,136 ,153 ,127 ,173 ,159 ,028 ,076 ,077 ,035 ,093
,092 ,123 -,001 ,025 ,009 ,004 ,077 ,114 ,101 ,073 ,067 ,045 ,068 ,075 ,093 ,017
,116 ,158 ,073 ,052 ,062 ,075 ,143 ,178 ,193 ,198 ,198 ,034 ,078 ,096 ,047 ,170
,116 ,226 -,040 -,017 -,030 -,027 -,028 ,021 ,013 ,012 ,016 ,023 ,015 -,012 ,019 ,115
-,030 -,012 -,006 ,041 ,002 ,011 ,016 ,056 -,009 -,052 -,050 -,017 -,085 -,052 ,047 ,048
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

Natura

,150
,108
,054
,040
,039
,055
,052
,057
,010
,093
,035
,077
,076
,028
,159
,173
,127
,153
,136
,047
,061
,031
,024
,412
,376
1,00
,165
,246
,065
,020
relaţiilor
ierarhice 1
Conflict

-,001

-,002
,083
,064
,012
,061
,060
,037
,035
,070
,049
,017
,093
,075
,068
,045
,067
,073
,101
,114
,077
,004
,009
,025

,123
,092
,165
1,00
,226

,032
Natura
,155
,139
,148
,146
,033
,055
,053
,054
,086
,170
,047
,096
,078
,034
,198
,198
,193
,178
,143
,075
,062
,052
,073
,158
,116
,246
,226
1,00
,049
,013
relaţiilor
ierarhice 2
Categorie

-,012

-,028
-,027
-,030
-,017
-,040

-,002
,080
,076
,073
,065
,017
,031
,022
,031
,023
,115
,019

,015
,023
,016
,012
,013
,021

,226
,116
,065

,049
1,00
,023
funcţie
publică
Tipul

-,052
-,085
-,017
-,050
-,052
-,009

-,006
-,012
-,030
,035
,054
,083
,055
,067
,058
,072
,094
,067
,048
,047

,056
,016
,011
,002
,041

,020
,032
,013
,023
1,00
instituţiei
*Am notat în tabel valorile corelaţiilor dintre cele 30 de variabile folosite în
cercetare. Din raţiuni de lipsă de spaţiu capătul tabelului nu mai conţine numele
variabilei, acesta fiind înlocuit de cifra corespunzătoare variabilelor din plan vertical.

Interpretarea rezultatelor Components Analysis. Următorul tabel ilus-


Ne-am propus să realizăm o analiză a trează faptul că au fost extraşi 9 factori
matricei de corelaţiei şi o analiză factorială referitori la componentele principale (pe
exploratorie de extracţie a componentelor care i-am şi haşurat în tabelul 3) care vor fi
principale, urmate de o rotaţie varimax. analizaţi în continuare pentru că au coe-
Metoda de extragere o reprezintă aşadar ficient eigen-value mai mare decât 1,00.
analiza componentelor principale – Principal

Tabelul 3. Varianţa totală explicată


Factor Valorile iniţiale ale Suma pătratelor Suma pătratelor
factorilor Eigen- coeficienţilor de coeficienţilor de
valori saturaţie saturaţie rotiţi
% din % % din % % din %
Total Varianţă Cumulat Total Varianţă Cumulat Total Varianţă Cumulat
dimensi on0

1 5,010 16,700 16,700 5,010 16,700 16,700 3,390 11,299 11,299


2 3,025 10,083 26,784 3,025 10,083 26,784 3,168 10,560 21,858
3 2,952 9,841 36,625 2,952 9,841 36,625 2,869 9,563 31,421
4 1,992 6,639 43,264 1,992 6,639 43,264 2,814 9,379 40,800
5 1,828 6,094 49,358 1,828 6,094 49,358 2,038 6,793 47,594
6 1,464 4,880 54,238 1,464 4,880 54,238 1,634 5,445 53,039
7 1,240 4,133 58,371 1,240 4,133 58,371 1,348 4,493 57,532
8 1,089 3,631 62,002 1,089 3,631 62,002 1,295 4,317 61,849
9 1,020 3,400 65,402 1,020 3,400 65,402 1,066 3,554 65,402
10 ,936 3,119 68,521
11 ,893 2,976 71,497
12 ,846 2,822 74,319
13 ,755 2,517 76,836
14 ,654 2,178 79,015

78
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

15 ,638 2,125 81,140


16 ,615 2,050 83,190
17 ,564 1,879 85,069
18 ,526 1,754 86,823
19 ,478 1,593 88,416
20 ,443 1,477 89,893
21 ,392 1,307 91,200
22 ,378 1,259 92,459
23 ,346 1,153 93,612
24 ,344 1,145 94,758
25 ,307 1,023 95,780
26 ,293 ,977 96,757
27 ,289 ,964 97,721
28 ,245 ,818 98,538
29 ,229 ,763 99,302
30 ,209 ,698 100,000
Metoda de extracţie folosită este Analiza Componentelor Principale.

Factorii obţinuţi şi încărcătura lor sta- mare pondere o are evoluţia independenţei
tistică sunt reprezentaţi în tabelul 4. Pentru decizionale (0,757), urmată de evoluţia con-
a ordona variabilele le identificăm în fie- sultării opiniei în luarea deciziei (0,756), evo-
care coloană din tabelul următor pe cele cu luţia stabilităţii legislative (0,726), evoluţia
ponderea cea mai mare. În primul factor gradului de autonomie/descentralizare (0,711)
conformarea gradului de autonomie/ des- şi evoluţia finanţării administraţiei (0,703).
centralizare la standardele impuse de UE Variabila sistem meritoriu la angajare a
are cea mai mare pondere (0,810), urmată leadership-ului ocupă primul loc în ierar-
de conformarea gradului de independenţă hia celui de-al patrulea factor (0,853) şi
a deciziei la standardele europene (0,795), este urmată de variabilele sistem meritoriu
de conformarea importanţei consultării la angajarea funcţionarilor (0,819), percepţia
opiniei în luarea deciziei la standardele profesionalismului funcţionarilor (0,816) şi
europene (0,795), de conformarea gradului al leadership-ului (0,801). Cel de-al cinci-lea
de stabilitate legislativă la stadardele euro- factor este saturat de 3 variabile care mă-
pene (0,787) şi de conformarea finanţării soară frecvenţa consultărilor 1 (0,851), frec-
administraţiei (0,766). În cel de-al doilea venţa consultărilor 2 (0,831) şi natura rela-
factor, cea mai mare pondere o au anga- ţiilor ierarhice 1 (0,607). Al şaselea factor
jarea pe criteriu de cunoaştere prealabilă a este saturat de variabilele care măsoară fe-
angajatorului (0,883), angajarea pe criteriul nomene precum discreţia politică (0,814)
apartenenţei la un partid politic (0,855), şi influenţa politicienilor asupra deciziilor
angajarea favorizată de „atenţii” (0,854), (0,790). Al şaptelea factor reuneşte tot
persistená nepotismului la angajare (0,843) două variabile conflict (0,739) şi natura re-
şi angajarea în sistem meritoriu (cu numai laţiilor ierarhice 2 (0,599). Următorul fac-
0,348). În cel de-al treilea factor cea mai tor are în componenţa sa alte două variabile:

79
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

apreciere finanţare buget (0,814) şi eva- (0,698) şi categoria de funcţionari publici


luarea politizării din organizaţiile publice (0,567) (aceaste rezultate sunt prezentate
româneşti (0,603), iar ultimul factor poate în tabelul 4 Rotirea matricei factorilor).
fi saturat de variabila tipul instituţiei

Tabelul 4. Rotirea matricei factorilor


Variabile Factori
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Conformare autonomie/descentralizare UE ,810 ,088 ,161 ,013 ,021 ,121 -,026 ,098 ,078
Conformare independenţă decizii UE ,795 ,054 ,140 ,016 ,078 -,013 ,029 -,133 -,119
Conformare consultare opinie UE ,795 ,064 ,168 ,034 ,075 ,005 ,011 -,104 -,123
Conformare stabilitate legislativă UE ,787 ,015 ,087 ,020 -,009 ,084 ,029 ,133 ,093
Conformare finanţare administraţie ,766 ,062 ,132 ,035 ,001 ,047 ,008 ,224 ,159
Angajare-cunoştinţe superior ,077 ,883 -,002 ,026 ,011 ,048 -,006 ,029 -,005
Angajare-membru partid politic ,075 ,855 ,036 -,012 ,031 ,113 ,014 ,003 -,022
Angajare-atenţii ,077 ,854 ,020 ,035 ,003 ,047 ,013 -,014 ,040
Angajare-nepotism ,052 ,843 ,017 ,074 ,002 ,085 -,002 ,061 ,006
Angajare-sistem meritoriu -,095 ,348 ,057 ,104 ,068 -,185 ,344 ,114 -,086
Evoluţie independenţă decizională ,061 ,018 ,757 ,075 ,172 -,010 ,071 -,144 -,122
Evoluţie consultare opinie în luarea deciziei ,019 ,051 ,756 -,002 ,167 -,063 ,131 -,149 -,115
Evoluţie stabilitate legislativă ,216 -,018 ,726 ,076 -,064 -,036 ,030 ,080 ,100
Evoluţie autonomie/descentralizare ,228 ,050 ,711 ,053 ,032 ,126 -,019 ,155 ,138
Evoluţie finanţare administraţie ,229 ,006 ,703 ,063 -,043 ,025 -,012 ,216 ,146
Sistem meritoriu la angajare leadership ,013 ,073 ,051 ,853 ,019 ,016 ,075 ,038 ,048
Sistem meritoriu la angajare funcţionari ,050 ,001 ,066 ,819 ,107 ,006 ,042 -,047 -,094
Profesionalism funcţionari -,031 ,057 ,121 ,816 ,047 ,092 ,045 ,064 -,091
Profesionalism leadership ,075 ,022 -,013 ,801 ,056 -,135 ,113 -,052 ,107
Frecvenţa consultărilor 1 ,055 ,013 ,091 ,071 ,851 ,043 ,051 ,014 ,081
Frecvenţa consultărilor 2 ,075 ,032 ,067 ,048 ,831 -,006 -,003 ,082 -,037
Natura relaţiilor ierarhice 1 ,013 ,029 ,036 ,117 ,607 ,024 ,356 ,002 -,001
Discreţie politică ,032 ,031 -,010 -,013 ,073 ,814 ,101 ,023 -,102
Influenţa politicienilor asupra deciziilor ,139 ,183 ,014 ,011 -,017 ,790 ,003 -,015 ,073
Conflict ,061 -,042 -,018 ,027 ,076 ,068 ,739 ,037 ,024
Natura relaţiilor ierarhice 2 -,009 ,040 ,184 ,195 ,116 ,101 ,599 ,040 ,071
Apreciere finanţare buget ,058 ,014 ,022 ,018 ,065 -,131 ,067 ,814 ,025
Evaluare politizare ,140 ,137 ,088 -,040 ,048 ,381 ,071 ,603 -,172
Tipul instiuţiei ,101 ,035 ,024 -,056 -,115 -,145 ,247 -,067 ,698
Categorie funcţie publică -,054 -,052 ,117 ,030 ,333 ,123 -,254 -,005 ,576
Metoda de extracţie este Analiza Componentelor Principale.
Metoda de rotaţie este Varimax cu normalizare Kaiser.

În acest capitol am efectuat o analiză respectivele variabile pentru o vizualizare


factorială pe componente principale pe mai facilă).
baza corelaţiilor dintre cele 30 de varia- În total, cei 9 factori explică 65,333%
bile selectate (vezi Tabelul 1). Programul din varianţa totală a celor 30 de variabile
a extras iniţial 9 factori după criteriul valo- selectate. Am căutat şi stabilit semni-
rilor proprii (factorii care au coeficienţi ficaţia celor 9 factori în funcţie de varia-
eigen-value mai mari sau egali cu 1,00 – bilele care intră în componenţa acestora.
am reprezentat aceste rezultate în Tabelul Semnificaţia factorilor poate fi clar obser-
3). Rotirea ortogonală a factorilor după me- vată după rotirea matricei factorilor (tabelul
toda Varimax a determinat structura fac- 4). Primul factor care reprezintă 11,229%
torială reprezentată în Tabelul 4, în care din variaţie este alinierea şi conformarea
sunt reprezentate variabilele care intră în la standardele europene în materie de
componenţa celor 9 factori (am subliniat autonomie decizională şi stabilitate le-

80
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...

gislativă, cel de-al doilea care reprezintă influenţei politicienilor asupra discreţiei
10,560% din variaţie este influenţarea administrative şi autonomiei decizionale
procesului de luare a deciziei în selecţia şi explică 5,445% din variaţie, cel de-al
viitorilor angajaţi, cel de-al treilea, însu- şaptelea, reprezentând 4,493% din variaţie
mând 9,563% din variaţie este evoluţia este natura relaţiilor ierarhice şi institu-
stabilităţii legislative şi a gradului de ţionale, cel de-al optulea reprezentând
independenţă în luarea deciziei în 4,317% din variaţie este evaluarea nive-
instituţiile publice, cel de-al patrulea ce lului finanţării instituţiei de la bugetul
explică 9,379% din variaţie este percep- de stat şi al fenomenului politizării, iar
ţia asupra calităţilor, cunoştinţelor şi cel de-al nouălea factor, cu procent de
abilităţilor funcţionarilor publici de explicare de 3,554%, este încadrarea pe
conducere şi de execuţie, cel de-al cinci- instituţii şi funcţii publice.
lea este frecvenţa consultărilor şi struc- Tabelul 5 prezintă cei 9 factori ordo-
tura relaţiilor ierarhice şi explică 6,793% naţi după procentul de variaţie pe care o
din variaţie, cel de-al şaselea evaluarea explică.

Tabelul 5. Ierarhizarea şi interpretarea factorilor determinanţi


% din
Factor varianţă*
1 Alinierea şi conformarea la standardele europene în materie de 11,229
autonomie decizională şi stabilitate legislativă
2 Influenţarea procesului de luare a deciziei în selecţia viitorilor 10,560
angajaţi
3 Evoluţia stabilităţii legislative şi a gradului de independenţă în 9,563
luarea deciziei în instituţii publice
4 Percepţia asupra calităţilor, cunoştinţelor şi abilităţilor 9,379
funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie
5 Frecvenţa consultărilor şi structura relaţiilor ierarhice 6,793
6 Influenţa politicienilor asupra discreţiei administrative şi 5,445
autonomiei decizionale
7 Natura relaţiilor ierarhice şi instituţionale 4,493
8 Evaluarea nivelului finanţării instituţiei de la bugetul de stat şi al 4,317
fenomenului politizării
9 Încadrare pe instituţii şi funcţii publice 3,554
*Valoarea procentului variaţiei pentru fiecare dintre factorii rotiţi ortogonal este dată în tabelul ce
reprezintă explicarea variaţiei totale în cadrul coloanei care indică procentul din varianţă la secţiunea
„Suma pătratelor coeficienţilor de saturaţie rotiţi”.

Cei 9 factori pe care i-am identificat publice, (4) percepţia asupra calităţilor,
((1) alinierea şi conformarea la stan- cunoştinţelor şi abilităţilor funcţionarilor
dardele europene în materie de autonomie publici de conducere şi de execuţie, (5)
decizională şi stabilitate legislativă, (2) frecvenţa consultărilor şi structura relaţiilor
influenţarea procesului de luare a deciziei ierarhice, (6) influenţa politicienilor asupra
în selecţia viitorilor angajaţi, (3) evoluţia discreţiei administrative şi autonomiei de-
stabilităţii legislative şi a gradului de cizionale, (7) natura relaţiilor ierarhice şi
independenţă în luarea deciziei în instituţii instituţionale, (8) evaluarea nivelului finan-

81
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cătălina Maria Georgescu

7
ţării instituţiei de la bugetul de stat şi al Armenia Androniceanu, op.cit., pp. 145 şi
fenomenului politizării, şi (9) încadrarea 148-149.
8
pe instituţii şi funcţii publice) explică în David H. Rosenbloom, Deborah D. Goldman,
proporţie de 65,333% varianţa celor 30 de Public administration: understanding management,
politics and law in the public sector, New
variabile selectate şi conturează o posibilă
York: McGraw-Hill, 1993, pp. 320-349.
structură a percepţiilor asupra influenţelor 9
Armenia Androniceanu facilitează înţelegerea
politicului ce afectează deciziile din ad- celor patru abordări. Pentru o prezentare
ministraţia publică. detaliată recomandăm Armenia Androniceanu,
Astfel, putem accepta ipoteza de op.cit., pp. 145-155.
10
lucru a cercetării care presupunea că David Giauque, Fabien Resenterra şi
există un set de factori care afectează Michaël Siggen, “La relation entre les acteurs
percepţia angajaţilor asupra procesului politiques et les gestionnaires publics: comple-
de luare a deciziilor în administraţie şi mentarité ou séparation? Le constat dans trois
care pot contura un posibil profil al cantons suisses”, Télescope, hiver 2009, pp.
103-117.
autonomiei decizionale a administraţiei 11
Ibidem.
publice româneşti. 12
Ibidem, p. 113.
13
Ibidem, p. 114.
Limite ale studiului 14
Kutsal Yesilkagit şi Sandra van Thiel,
Studiul ridică şi o serie de întrebări “Political Influence and Bureaucratic Autonomy”,
legate de faptul că ne-am propus să mă- Public Organizations Review, 2008, Nr. 8,
surăm percepţia funcţionarilor publici asu- pp.137–153.
15
pra unei caracteristici – autonomia pro- Ibidem, p. 143.
16
cesului de luare a deciziilor în organizaţiile Donald E. Klingner, John Nalbandian şi
publice –, care poate fi extrem de instabilă. Barbara S. Romzek, “Politics, Administration,
and Markets: Conflicting Expectations and
În consecinţă, un astfel de studiu care are
Accountability”, The American Review of Public
la bază datele dintr-o anchetă precum cea administration, Nr. 32/2002, Sage Publication,
pe care am folosit-o şi care redă percepţia sursa: http://web.ku.edu/~nalband/research/markets.pdf.
angajaţilor publici într-un anumit moment 17
Ibidem, p. 32.
18
(aprilie-mai 2007) nu poate reprezenta decât Chris Ansell, Alison Gash, “Colaboratve
o secţiune transversală a respectivelor percepţii33. Governance in Theory and Practice”, Journal of
Public Administration Research and Theory,
Note Oxford University Press, Nr. 18/2007, pp. 543-571.
19
1
Richard Boyle, Comparing Public Kasper M. Hansen şi Niels Ejersbo, “The
Administrations. An assessment of the quality and Relationship between Politicians and Administrators –
efficiency of public administration in Ireland A Logic of Disharmony”, Public Administration,
compared with selected European and OECD Vol. 80, Nr. 4, 2002, pp. 733-750.
20
countries, CPMR Research Report 7, Institute of Kaifeng Yang, Sanjay K. Pandley, “How Do
Public Administration, Dublin, 2007, pp. 2-3. Perceived Political Environment and Administrative
2
Fred A. Kramer, Dynamics of public bureaucracy: Reform Affect Employee Commitment?”,
an introduction to public management, Cambridge, Journal of Public Administration Research and
Mass: Winthrop, cop. 1981, pp. 233-234. Theory, 2009, vol. 19, nr. 2, pp. 335–360.
21
3
Ibidem, p. 234. Dennis Howitt, Duncan Cramer, Introducere
4
Armenia Androniceanu, Noutăţi în managementul în SPSS pentru psihologie: versiunile SPSS 10,
public, ediţia a 3-a, Bucureşti: Editura Universitară, 11, 12 şi 13, trad. Andrei Popescu şi Cristina
2008, pp. 148-151. Popa, Bucureşti, Polirom, 2006, p. 191.
22
5
Fred A. Kramer, op.cit., p. 244. Ibidem.
23
6
Ibidem, p. 234. Sursa: http://www.publicinfo.ro/pagini/ sondaje-
de-opinie.php.

82
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Autonomie decizională: percepţii, valori, standarde...
24
Pentru o cercetare asupra influenţei politice şi Thomas Henökl, Timo Moilanen (European
a impactului structurilor instituţionale asupra Institute for Public Administration), What Are
procesului de luare a deciziei în administraţie Public Servies Good At? Success of Public
recomandăm celor interesaţi lucrarea Carolyn Services in the Field of Human Resource
Bourdeaux, „Politics versus Professionalism: Management, A Study Commissioned by the
The Effect of Institutional Structure on Democratic Slovenian EU Presidency – Report to the 50th
Decision Making in a Contested Policy Arena”, Meeting of the Directors-General of Public
Journal of Public Administration Research and Services of the Member States of the European
Theory, Oxford University Press, Nr. 18, 2007, Union, 2008, Agency for Public Management,
pp. 349-373. Principles of Good Administration in the Member
25
Pentru o analiză care pune profesionalismul States of the European Union, Stockholm, 2005,
administratorilor pe plan principal în comuni- Tony Verheijen, The European Union and Public
carea dintre administratori şi politicieni, reco- Administration Development in Central and
mandăm lucrarea lui Joseph M. Tonon, “The Eastern Europe, în Rndall Baker (ed.), Transitions
Costs of Speaking Truth to Power: How from authoritarianism: the role of the bureaucracy,
Professionalism Facilitates Credible Communication”, Greenwood Publishing Group, 2002.
30
Journal of Public Administration Research and O analiză detaliată a tipurilor de descentra-
Theory, Oxford University Press, Nr. 18/2007, lizare este făcută de Christopher Pollitt, Johnston
pp. 275-295. Birchall, Keith Putman, Decentralising public
26
Pentru o cercetare asupra percepţiilor service management, Houndmills: Macmillan
managerilor publici legate de aspiraţii, moti- Press, 1998, p. 7.
31
vaţii, experienţă consultaţi Mary K. Feeney, „Natura relaţiilor ierarhice” este o sintagmă
“Sector Perceptions among State-Level Public folosită de Poul Erik Mouritzen şi James H.
Managers”, Journal of Public Administration Svara, în lucrarea Leadership at the apex:
Research and Theory, Oxford University Press, politicians and administrators in Western local
Nr. 18/2007, pp. 465-494. governments, University of Pittsburgh Press,
27
În Kutsal Yesilkagit, Sandra van Thiel, op. Pittsburgh, 2002, p. 25, pentru a se referi la
cit., pp.137–153. subordonarea administratorilor locali de către
28
Pentru detalii cu privire la politizare şi politicienii locali. Pentru structura relaţiilor în
patronajul din cadrul administraţiei publice şi cadrul ierarhiei recomandăm cercetarea făcută de
reforma administraţiei publice vezi United Kenneth J. Meier şi John Bohte, Span of Control
Nations Development Programme, Public and Public Organizations: Implementing Luther
Administration Reform, p. 12, sursa: http://www. Gulick’s Research Design, pentru a pune la
undp.org/governance/public.htm. şi Luc Rouban, încercare teoriile formulate de Luther Gulick în
“La politisation en France ou la privatisation de eseul acestuia devenit clasic din 1937 “Notes on
l’Etat”, Telescope, Hiver 2009, pp. 52-64. the Theory of Organization” în care argumentează
29
Pentru detalii şi justificarea necesităţii asupra faptului că factorul “anvegura controlului”
conformării capacităţii administrative a unui stat [“span of control”] (termen ce combină diversifi-
membru la standardele Uniunii Europene şi carea funcţiei, timpul şi spaţiul) determină
motivarea demersului Uniunii de a evalua structura relaţiilor ierarhice în cadrul organizaţiei.
32
îndeplinirea acestui aspect, recomandăm celor Vezi şi Marius Profiroiu, Alina Profiroiu,
interesaţi lucrările autorilor Jacques Fournier, “Cadrul general privind evoluţia funcţiei publice
Administrative Reform in the Commission din România”, Administraţie şi Management
Opinions Concerning the Accession of the Public, Nr. 6/2006, pp. 42-46.
33
Central and Eastern European Countries to the Recomandăm, în acest sens, explicaţiile
European Union şi Governance and European oferite de Kutsal Yesilkagit şi Sandra van
Integration – Reliable Public Administration şi Thiel, op. cit., p. 142.
Jacques Ziller, EU Integration and Civil Service
Reform, în Preparing public admnistrations for
the European administrative space, SIGMA
Papers, Nr. 23, 1998, Christoph Demmke,

83
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ

Mitul supradimensionării legislative

Mihai GHIŢULESCU

Abstract: This study approaches the proposal to reduce the size of the
Romanian Parliament from several perspectives: (i) of the public
opinion, (ii) of tthe political actors, (iii) of the political scientists
(paying a special attention to the „cube-root law”) and (iv) in
comparison with the other EU Member States. The conclusion is that
the issue has more to do with the political and electoral practice
rather than with the state reform. Athough the oversize and the necessity of
the reduction seem so obvious, I try to prove that they are actually
part of a complex, well conceived and hardly efficient political myth.
Keywords: assembly size, reduction, public opinion, „cube-root law”,
population, seats.

C
ampania pentru prezidenţialele din mentari merită discutată din cel puţin două
2009 a adus în atenţia publică două motive: (1) dimensiunea legislativului priveşte
teme înrudite dar care, totuşi, trebuie însăşi esenţa democraţiei şi, prin urmare,
tratate separat: (1) trecerea la un parlament uni- abordarea ei pripită poate fi periculoasă; (2)
cameral; (2) reducerea numărului de par- ceea ce s-a întâmplat în toamna anului 2009
lamentari la maximum 300. Nu voi încerca reprezintă o lecţie de “manipulare a ideilor” şi
să discut aici exhaustiv intenţiile, modalită-ţile de “manipulare a oamenilor prin idei” (să
şi rezultatele instrumentării lor politice. numim asta “marketing politic”?), din care
Doresc să delimitez cele două chestiuni şi au multe de învăţat atât “profesioniştii”, cât
să o reţin spre analiză pe cea din urmă. şi alegătorii de rând.
Evident, o separaţie strictă este imposibilă Fără a avea pretenţia de a epuiza su-
aşa că, vorbind despre numărul de parla- biectul, intenţionez o abordare din mai
mentari, voi atinge, inevitabil, şi dilema bi- multe perspective: (i) a opiniei publice; (ii)
unicameralism, acordându-i însă numai atenţia a actorilor politici; (iii) a politologilor; (iv)
strict necesară în anumite puncte ale discuţiei. prin comparaţie cu dimensiunile legislati-
Chiar dacă intensitatea dezbaterilor a velor din alte ţări. Nu voi încerca o se-
scăzut considerabil după referendum/turul parare strictă a celor patru – de altfel, nici
I, problema nu trebuie lăsată să cadă în nu cred că este posibilă – şi nu le voi
uitare. Probabil, în curând, va fi iniţiată acorda atenţie egală. Primele două au fost
procedura pentru revizuirea constituţiei. Dar – şi, cu siguranţă, vor mai fi – abordările
chiar dacă acest lucru nu se va în-tâmpla, predilecte în mass-media, chiar dacă, de
chestiunea reducerii numărului de parla- regulă, discuţiile se menţin la un nivel ge-

84
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative

neral, impresionist şi nesistematic. Nu voi avut cu peste 100.000 de voturi valabil ex-
merge prea departe în aceste direcţii, mul- primate mai mult decât trecerea la unica-
ţumindu-mă să punctez doar anumite fapte, meralism (8.740.825 faţă de 8.665.422), a
deja cunoscute. În schimb, voi insista asupra obţinut şi mult mai multe voturi favorabile
ultimelor două abordări, care circumscriu, (7.765.573 faţă de 6.740.213, respectiv 88,84%
de altfel, problema în sine a dimensiunii faţă de 77,78% din totalul voturilor valabil
legislativului. exprimate)3. Rolul de “pioleţi” pentru can-
Nu mă interesează decât în subsidiar didatul care le-a lansat a fost evident (acesta
cât de reală este problema supradimen- având numai 32,44% în primul tur). Îndrăznesc
sionării – şi, pe cale de consecinţă, cât de chiar să speculez că unii susţinători ai re-
urgentă e rezolvarea ei. Sunt tentat să ana- ducerii s-au abţinut sau au votat împotrivă
lizez, mai degrabă, modul în care ea a doar ca semn de ostilitate faţă de iniţiator.
ajuns să pară atât de evident adevărată1. Nu asta contează însă în discuţia de faţă.
Altfel spus, nu vreau să dovedesc cu orice Cum s-a ajuns la acest consens? Punctul
preţ că numărul de parlamentari trebuie – 0 îl reprezintă, cu siguranţă, deja tradi-
şi, în acest caz, cu/la cât – sau nu trebuie ţionala (de la tele-proto-parlamentul numit
redus, ci doar că nu e atât de clar că trebuie, CPUN încoace) lipsă de încredere a
pe cât s-ar putea deduce din consensul creat. românilor în instituţiile statului, în general,
şi în parlament, în special. Voi lua de bun
…Ad populum acest fapt – numeroasele sondaje de opinie
Un prim fapt observabil chiar din dez- (chiar dacă datele nu concordă întot-
baterile de campanie şi confirmat de rezul- deauna) din ultimii douăzeci de ani stau
tatele referendumului: deşi ambele propu- mărturie – cauzele sale trebuind să facă
neri au avut, aşa cum era de aşteptat, o obiectul unei discuţii separate, cu siguranţă
susţinere populară masivă, reducerea nu- mult mai îndelungată/extinsă/complexă.
mărului de parlamentari a reuşit să strângă Pentru simplitate, preiau mai jos un grafic
mai multe voturi decât oricine/orice în dintr-o analiză a Institutului Pro din anul
România după 19892. Pe lângă faptul că a 2005.

Figura 1. Evoluţia încrederii în parlament 1996-2005 (Sursa: Institutul Pro, „Democraţia


prin referendum sau riscul eludării parlamentarismului” (20 septembrie 2005),
http://www.institutulpro.ro/analize/domenii/reforme.php?luna=09205).

85
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mihai Ghițulescu

Pe acest fond de încredere scăzută şi-a un discurs care, până atunci, fuseseră asu-
început mandatul actualul preşedinte. Momentul mate, în forme asemănătoare, de mai toată
2004 este unul special, prin raportare la lumea. În felul acesta, el şi-a privat adver-
întreaga perioadă – şi, privind retrospectiv, sarii de posibilitatea de a-l „contra” pe
cu atât mai favorabil preşedintelui –, pentru subiect, i-a obligat să-şi îndrepte atenţia
că înregistrează o creştere foarte redusă a spre detalii, aspecte marginale, subiecte
încrederii în parlament, faţă de perioadele colaterale şi chiar chestiuni personale. Nu
imediat post-electorale anterioare. ar fi exclus ca, la o analiză atentă, să consta-
În acest context, nu a mai fost nevoie tăm că acţiunile de opoziţie, au lucrat, de
decât de „atacuri de întreţinere” a neîncre- fapt, chiar în favoarea preşedintelui.
derii. Întocmirea unui inventar al acţiunilor Pentru discuţia noastră, să reţinem că,
prezidenţiale în acest sens ar fi o întreprin- pe o scenă politică plină de critici ai parla-
dere delicată şi anevoioasă, dar extrem de mentului, a apărut Criticul. El nu a făcut
utilă, mai ales pe termen mediu şi lung4. decât să reia – pe un ton mai apăsat, la un
Per ansamblu, cred că totul s-ar putea rezuma volum mai ridicat şi profitând de vizibi-
astfel: (1) decredibilizarea instituţiei parla- litatea şi autoritatea conferite de calitatea
mentului prin atacarea membrilor săi (cel de preşedinte – ceea ce în opinia publică
mai relevant fiind cazul celor 322) şi a de- românească era deja un loc comun: parla-
ficienţelor funcţionale – ceea ce a permis, mentul e costisitor, ineficient şi chiar…
într-o oarecare măsură, respingerea inevi- lipsit de legitimitate. Practic, un astfel de
tabilelor acuzaţii de comportament nede- discurs era extrem de greu de combătut.
mocratic; (2) relativa neutralizare a adver- De aceea, nu au existat decât reacţii de genul:
sarilor politici prin folosirea de locuri comune „e populist”, „are apucături autoritariste”,
şi specularea imposibilităţii acestora de a avea „el vorbeşte?”, „un preşedinte nu are voie
reacţii ferme şi coerente de respingere. să vorbească aşa!” etc., etc. Problema de
„Preşedintele-jucător” a stabilit, în cea mai fond a rămas nediscutată.
mare parte, agenda dezbaterilor politice Ar fi hazardat să afirmăm că lipsa de
din timpul primului său mandat, prin adu- încredere în parlament de-a lungul ultimilor
cerea în prim-plan a unor teme „eterne”, 5 ani ar fi rezultatul manevrelor preziden-
latente sau marginale (drumul a fost des- ţiale. Cu siguranţă însă, acestea au contri-
chis de tema corupţiei, pe care a fost cen- buit cel puţin la menţinerea situaţiei deja
trată campania pentru prezidenţialele din existente şi dacă nu chiar la agravarea ei.
2004), faţă de al căror potenţial, aproape Figura 2 este elocventă în acest sens, chiar
toţi ceilalţi politicieni şi/sau consultanţi au dacă datele nu coincid cu cele din Figura 1.
fost sceptici. În plus, pentru fiecare dintre Trebuie remarcat că, deşi pentru anii 2004 şi
temele aduse în dezbatere exista, în fond, o 2005, diferenţele dintre cele două grafice
singură atitudine posibilă: corupţia, comu- sunt destul de mari (32% faţă de 19%, res-
nismul, votul pe listă nu puteau fi decât pectiv 35% faţă de 22%), ambele înregis-
condamnate; reformele, de orice gen, nu trează aceeaşi creştere post-electorală redusă
puteau fi decât susţinute. Preşedintele a (3%). Oricum, interesează nu atât datele în
reuşit să îşi aroge – într-un mod destul de sine, cât evoluţiile.
credibil, judecând după rezultate – un rol şi

86
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative

Figura 2. Evoluţia încrederii în Guvern şi Parlament (toamna 2004 – primăvara 2008)


(Sursa: Gheorghe Teodorescu (coord.), Alegeri 2008, vol. I Campanii, lideri şi
sondaje, Iaşi, Ed. Polirom, 2009, p. 83).

Mai mult, Eurobarometrul 70, realizat susţinută inclusiv de o parte dintre cei care
în toamna anului 2008, indică o scădere cu nu se exprimaseră negativ anterior.
3% a încrederii în Parlament, ajungând la Un oarecare acord asupra chestiunii a
19%5. existat şi în rândul politicienilor, fie ei
Pe acest fond de neîncredere, ideea re- „prezidenţiali” sau „antiprezidenţiali”. Deşi
ducerii numărului de parlamentari a venit s-au făcut auzite multe critici virulente,
cum nu se poate mai firesc. De altfel, opi- nimeni nu a îndrăznit să conteste reducerea
nia că „sunt prea mulţi” exista de mult, dar – unicameralismul, în schimb, a fost, ade-
mai degrabă în stare latentă, nemanifes- seori, respins pe diverse motive/pretexte
tându-se decât rar, izolat, fără forţă şi, prin (tradiţia românească, modele străine, presu-
urmare, fără impact public prea mare. Pro- pusul deficit democratic provocat etc.). Obiec-
punerea din 2009 nu a reprezentat o idee ţiile, trebuie să recunoaştem, nu au privit atât
nouă, ci doar exprimarea a ceea ce până tema în sine, cât anumite aspecte particu-
atunci era considerat de la sine înţeles. lare (procedura de realizare, nivelul reducerii6,
Nou a fost doar numărul de 300, ales ca asocierea cu unicameralismul) sau chiar
plafon pentru totalul de parlamentari. Ca o conexe (exploatarea electorală a temei de
paranteză, să mai notăm că renunţarea la către iniţiator, valoarea juridică a referen-
bicameralism a mai fost pusă pe tapet, chiar dumului, organizarea acestuia în ziua ale-
în primul an de mandat al preşedintelui, aso- gerilor prezidenţiale).
cierea cu reducerea numărului de parla- Principalele argumente în susţinerea re-
mentari fiind, de asemenea, subînţeleasă. ducerii ţin de (1) lentoarea şi dificultatea şi
Deşi era evident că propunerile prezi- (2) costurile ridicate ale actualului proces
denţiale vor obţine un sprijin masiv din partea legislativ. Acestora li se adaugă şi un argu-
populaţiei, în ceea ce priveşte reducerea ment bazat pe invocarea autorităţii7, în
numărului de parlamentari poate surprinde cazul de faţă, a opiniei specialiştilor în ştiinţe
diferenţa dintre procentele cetăţenilor care politice. Deşi mai puţin vizibil decât celelalte
au votat „Nu” (mai puţin de 12%) şi gra- două, el este important pentru că (1) asi-
dul de încredere în parlament relevat de gură „acoperirea intelectuală” a întregului
Eurobarometrul mai sus menţionat (19%). demers, (2) poate servi drept plasă de sigu-
Putem aprecia, deci, că reducerea a fost ranţă în cazul în care „argumentele prag-

87
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mihai Ghițulescu

matice” ar fi respinse şi (3) reprezintă unica o oarecare susţinere în Raport. Intransigenţa


justificare a reducerii la 300. cu care a fost susţinută însă, nu. Deşi i-au
fost avansate mai multe variante, cu avan-
...Ad verecundiam taje şi dezavantaje, preşedintele a rămas la
Să începem prin a ne aminti că inten- aceea pentru care optase public încă din
ţia actualului preşedinte de a opera modi- 2005. Oricum, temeiul intelectual era uşor
ficări în ceea ce priveşte „regimul politic şi de găsit într-o idee12 foarte populară, în
constituţional din România” a fost evidentă ultimii ani, în rândul politologilor români
încă de la începutul primului său mandat, şi anume „regula” sau „legea” rădăcinii
chiar dacă, o vreme, ele au fost exprimate cubice, potrivit căreia „mărimea legislati-
doar în forme foarte generale, parcă „de velor tinde să fie egală cu aproape rădăcina
încălzire” sau „de tatonare”, corespunzând, cubică a populaţiei”. Din start, trebuie spus
în fond, acelui „consens asupra necesităţii că susţinerea acestei „reguli” nu înseamnă
schimbării” existent în societatea românească susţinerea automată a acţiunilor preziden-
postcomunistă8. Un pas concret în această ţiale. Dimpotrivă, au existat chiar cazuri de
direcţie l-a reprezentat constituirea, în mai opoziţie vădită. Dar, poate tocmai de aceea,
2008, a Comisiei Prezidenţiale de Analiză argumentul de autoritate este mai puternic...
a Regimului Politic şi Constituţional din Fără a avea pretenţia unui literature
România, cu scopul de a elabora, până la review sistematic, voi aminti câteva dintre
sfârşitul anului, un „document care să iden- cele mai vizibile contribuţii româneşti în
tifice limitele politice şi constituţionale ale această direcţie. Încă din 2005, profesorul
regimului de guvernare şi să sugereze ca- Cristian Preda vorbea de „o supradimen-
drul dezbaterii privind revizuirea Consti- sionare legislativă inutilă” şi de un Parlament
tuţiei şi reorganizarea instituţională a statului”9. „departe de a respecta «regula rădăcinii
Raportul acestei Comisii, având subtitlul cubice»”, întrucât totalul deputaţilor (332,
Pentru consolidarea statului de drept, este dintre care 18 reprezentanţi ai minorităţilor
produs academic serios, aflat „sub semnul etnice) ar fi corespuns unei populaţii de 36
moderaţiei şi al libertăţii”10, care identifică de milioane (dar de circa 31,5 milioane, dacă
şi discută situaţia politică actuală a României îi excludem pe cei 18, n. M.G.). României,
şi posibilele opţiuni pentru viitor. Cum era la o populaţie de 21,7 milioane, se presu-
firesc, în text sunt abordate numeroase as- punea că totalul „optim” ar fi de 282 de
pecte legate de organizarea şi funcţionarea deputaţi13. Ideea avea să fie reluată întoc-
instituţiei legislative, dar ideea reducerii mai în alte două lucrări, în 2008 şi 200914.
numărului de parlamentari nu apare decât În 2007, profesorul Daniel Barbu observa
o dată, în lista de argumente în favoarea (există la rândul său, pe baza aceleiaşi „reguli”, că
şi o listă de argumente împotriva) „soluţiei „optimul” ar fi de 280 şi propunea redu-
unicamerale”, la rândul ei doar una dintre cerii numărului de deputaţi la 283, iar a
soluţiile „care se pot imagina” pentru reor- celui de senatori la 8315. În 2009, preci-
ganizarea Parlamentului (alături de „indi- zând că nu se poate vorbi „de o lege uni-
vidualizarea Senatului” prin stabilirea unui versală în acest sens”, Alexandru Radu ne
mod diferit de recrutare ori prin instituirea aminteşte că „în literatura de specialitate se
unui „bicameralism inegalitar şi asimetric”). consideră că o aproximare rezonabilă a acestei
În plus, chestiunea este privită strict prag- relaţii (dintre populaţie şi dimensiunea
matic, „din unghiul de vedere al costurilor”11. legislativului – n. M.G.) este dată de regula
Prin urmare, putem aprecia că promo- rădăcinii cubice”16.
varea unicameralismului/reducerii îşi găseşte

88
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative

În acest moment, numărul de 300 cizez că, chiar în condiţiile de azi, şi mie
capată sens: optimul calculat ca rădăcină mi-a fost imposibil să intru în posesia unui
cubică a populaţiei plus 18 reprezentanţi ai exemplar, electronic sau tipărit. Referinţele
minorităţilor etnice. se fac, de regulă (cazul profesorilor Preda,
„Regula rădăcinii cubice” („cubic root Radu ş.a.), atunci când se fac, la o lucrare
rule”), aşa cum e amintită mai sus, a fost intermediară, tradusă în română: Arend
formulată de Rein Taagepera şi Matthew Lijphart, Patterns of Democracy…/Modele
Sobert Shugart în cartea Seats and Votes: ale democraţiei…17. Este vorba, aşadar, de
The Effects and Determinants of Electoral o informaţie „la mâna a doua” şi, pentru a
Systems (New Haven and London, Yale evita să ajungă „la mâna a treia”, voi cita
University Press, 1989). În peisajul academic mai jos, integral, paragraful în care Lijphart
românesc, nimeni nu pare să fi văzut această face referire la „regula” despre care discutăm.
lucrare. Nu discut în detaliu cauzele şi pre-

„ […] Tendinţa generală este ca ţările populate să aibă legislative mari, ca


ţările cu populaţie mică să aibă legislative mici, iar mărimea legislativelor
tinde [s. M.G.] să fie egală cu aproape [s. M.G.] rădăcina cubică a populaţiei.
Alegerile pluralitare întotdeauna au tendinţa de a fi disproporţionale, dar
această tendinţă este întărită atunci când numărul de membri ai legislativului se
situează sub rădăcina cubică a populaţiei (Taagepera şi Shugart, 1989, pp. 156-
167)6. Barbados este un caz relevant: pe baza populaţiei de 266 000 locuitori
(vezi tabelul 4.3.), parlamentul său «ar trebui» [s.M.G., ghilimelele apar, în
cazul autorului] să aibă 64 în loc de 28 de membri. La fel, Trinidad ar trebui să
aibă o cameră inferioară [s. M.G.] cu 109 în loc de 36 de membri, iar
Bahamas, Botswana, Jamaica şi Mauritius se situează de asemenea sub
numărul prezis de legea [s. M.G.] rădăcinii cubice – aşadar e de aşteptat, toţi
ceilalţi factori fiind egali, ca aici să se înregistreze o disproporţionalitate înaltă
a rezultatelor electorale. Dimensiunea mică a legislativului nu este o
caracteristică a tuturor sistemelor pluralitare: de exemplu, Camera Comunelor
britanică este ceva mai mare decât prezice [s. M.G.] legea rădăcinii cubice. [...]
_______________
6. La alegerile din circumscripţiile pluralitare uninominale şi în sistemele bipartidiste, legea cubică
prevede că dacă voturile primite de către cele două partide se află într-un raport a : b, locurile pe
care le vor avea se vor afla în următorul raport: a3 : b3. Totuşi, exponentul 3 se aplică numai când
dimensiunea corpului legislativ este în acord cu legea rădăcinii cubice, iar exponentul creşte – şi de
aceea disproporţionalitatea creşte – pe măsură ce dimensiunea legislativului scade şi/sau populaţia
creşte (Taagepera şi Shugart, 1989, pp. 158-167).”

Arend Lijphart, Modele ale democraţiei, p. 151


Figura 3. Extras din Arend Lijphart, Modele ale democraţiei

Cam aceasta este tot ce ştim (noi, cu politice, cum este Arend Lijphart. Ca o pa-
voia dumneavoastră, politologii români) sau ranteză, să observăm că, în lipsa oricăror
măcar tot ce putem cita, despre „legea”/ detalii explicative, citarea lui Lijphar are,
„regula” rădăcinii cubice. Este, evident, ha- din nou, un efect de argument bazat pe
zardat să susţinem o reformă politică, de orice autoritate.
fel, doar pe baza unei idei aflate dintr-un Şi, dacă tot avem un text atât de scurt,
paragraf de carte, chiar aparţinând unei să încercăm să extragem din el maximum
personalităţi de primă mână în cercetările de informaţie. În primul rând, din referin-

89
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mihai Ghițulescu

ţele la camera inferioară a statului Barbados informaţie faţă de lucrarea lui Lijphart – se
şi la Camera Comunelor se deduce că „legea” constată doar că, la cele 386 de locuri ale
se aplică numai camerelor inferioare şi par- sale, „Ungaria este actualmente una dintre
lamentelor unicamerale, fapt asupra căruia puţinele democraţii cu un parlament supra-
există un consens al autorilor. În al doilea rând, dimensionat, prin raportare la legea rădăcinii
din cuvintele subliniate („tinde”, „aproape”, cubice”, Camera Reprezentanţilor a SUA
„prezice”), precum şi din ghilimelele puse este subdimensionată, iar pentru România,
de Arend Lijphart la verbul „a trebui”, apar chiar şi 300 ar fi prea mult, raportat la
destul de clar relativitatea „legii” şi carac- aceeaşi „lege”18. Sugestiv este însă graficul
terul său mai degrabă explicativ şi destul întocmit de profesorul Shugart pentru a
de vag predictiv, decât prescriptiv. ilustra relaţia dintre dimensiunile popula-
ţiilor şi cele ale instituţiilor legislative. Po-
…Ex comparatio trivit acestuia, preluat mai jos (Figura 4),
Consultarea sursei primare ar fi fost, cazurile de „supradimensionare” pot fi puţin
probabil, lămuritoare. În lipsa acesteia, tot numeroase, dar în nici un caz nu sunt mar-
ce am putut face a fost să arunc o privire ginale. Situarea deasupra liniei a unor ţări
pe blogul personal al profesorului Matthew precum Franţa, Germania, Suedia, Ungaria
Sobert Shugart. Referirile la „lege” sunt este, evident, o dovadă în acest sens.
destul de sumare, neaducând un plus de

Figura 4. Populaţii şi dimensiuni ale legislativelor (Sursa: http://fruitsandvotes.com/?p=51)

Un pas înainte îl reprezintă cercetarea trebuie să fie absolutizată, singura moda-


raporturilor dintre populaţie şi dimensiunea litate de a evalua nivelul supradimen-
legislativului pentru toate ţările Uniunii sionării Camerei Deputaţilor din România
Europene. Întrucât „legea” nu poate şi nu este prin comparaţie. Pentru aceasta, am

90
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative

colectat date privind populaţia şi numărul şi populaţia corespunzătoare numărului actual


de parlamentari pentru cele 27 state ale UE de membri, după caz, ai parlamentului uni-
şi am calculat, pentru fiecare în parte, cameral sau ai camerei inferioare, conform
numărul „optim” conform „legii”, precum aceleiaşi legi.

Tabelul 1. Populaţii şi dimensiuni legislative în UE


Nr. Nr. „optim” de membri ai Populaţie
crt. Ţara Populaţie* Nr. de camerei „optimă” pentru
parlamentari** inferioare/parlamentului nr. actual
1. Germania 81.757.600 622+69 = 691 434 240.641.848
2. Franţa 64.709.500 577+343 = 920 401 192.100.033
3. Regatul Unit 62.041.700 646+724 = 1370 396 269.586.136
4. Italia 60.397.400 630+315 = 945 392 253.636.137
5. Spania 46.087.200 350+263 =613 359 42.875.000
6. Polonia 38.163.900 460+100 = 560 337 97.336.000
7. România 21.466.200 334+137 = 471 278 37.259.704
8. Olanda 16.576.800 150+75 = 225 255 3.375.000
9. Grecia 11.306.200 300 224 27.000.000
10. Belgia 10.827.500 150+71 = 221 221 3.375.000
11. Republica 10.512.400 219 8.000.000
200+81 = 281
Cehă
12. Ungaria 10.013.600 386 216 57.512.456
13. Portugalia 10.636.900 230 220 12.167.000
14. Suedia 9.347.900 349 211 42.508.549
15. Austria 8.372.900 183+62 = 245 203 6.128.487
16. Bulgaria 7.576.800 240 196 13.824.000
17. Finlanda 5.350.500 200 175 8.000.000
18. Danemarca 5.547.100 179 177 5.735.339
19. Slovacia 5.424.100 150 176 3.375.000
20. Irlanda 4.450.900 166+60 = 226 164 4.574.296
21. Lituania 3.329.200 141 149 2.803.221
22. Letonia 2.249.000 100 131 1.000.000
23. Slovenia 2.054.100 90+40 = 120 127 729.000
24. Estonia 1.340.300 101 110 1.030.101
25. Cipru 801.900 59 93 205.379
26. Luxemburg 502.200 60 79 216.000
27. Malta 416.300 69 75 328.509
* Date (estimate pentru ianuarie 2010) preluate din http://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_the_European_Union.
** Numărul membrilor parlamentului unicameral sau numărul membrilor camerei superioare +
numărul membrilor camerei superioare. Date preluate din http:/en.wikipedia.org.

Din Tabelul 1 se observă că 1419 este nu numai departe de a fi un caz izolat,


din cele 27 de state au un parlament supra- dar chiar se înscrie în tendinţa generală
dimensionat. Dintre acestea, cinci au pentru ţările cu populaţie numeroasă. Pentru
populaţie mai numeroasă decât România a obţine o imagine de ansamblu mai clară,
(e vorba, de fapt, de toate ţările mai mari, propun calcularea unui indice al dimensionării
cu excepţia Spaniei, cu o uşoară subdi- legislative (Id), ca raport între numărul
mensionare). Două din 14 (Danemarca şi actual (na) de parlamentari/ membri ai
Irlanda) se situează foarte aproape de „optim”, camerei inferioare şi numărul „optim” (no),
putând fi considerate cazuri ideale. Singura obţinut prin extragerea rădăcinii cubice a
concluzie care se desprinde este că România populaţiei (Id = na/ no).

91
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mihai Ghițulescu

12. Portugalia 1,05


Tabelul 2. Indici ai dimensionării 13. Danemarca 1,01
legislative 14. Irlanda 1,01
Nr. 15. Spania 0,97
crt. Ţara Id 16. Lituania 0,95
1. Ungaria 1,79 17. Estonia 0,92
2. Suedia 1,65 18. Malta 0,92
3. Regatul Unit 1,63 19. Republica Cehă 0,91
4. Italia 1,61 20. Austria 0,90
5. Franţa 1,44 21. Slovacia 0,85
6. Germania 1,43 22. Letonia 0,76
7. Polonia 1,36 23. Luxemburg 0,76
8. Grecia 1,34 24. Slovenia 0,71
9. Bulgaria 1,22 25. Belgia 0,68
10. România 1,20 26. Cipru 0,63
11. Finlanda 1,14 27. Olanda 0,59

1,8 1,79

1,65
1,6 1,61 1,63

1,43 1,44
1,4 1,34 1,36

1,2 1,21,22
1,14
1,05
1 0,95 0,97
1,01 1,01
0,9 0,91 0,92 0,92
0,85
0,8 0,76 0,76
0,71
0,68
0,63
0,6 0,59

0,4

0,2

0
IA
da
rg

ia

Po a

ia

lia

ia
U
E s ta

a
u

ia
a

ia

ia

ia

ta

ia
a

er ia
a

ia

ria
ia

Po a rc

ci
ni
nd

ni
r

O and
tri

R
an
an

ed
al

ar
al
ac
g

n
en

eh
bu

an

an
ip

Ita
D lan

ga

re
N
to
el

to

lo
us

ug
la

ng
C

m
ov

Sp

Su
em
ov

Fr
tu
m
B

G
A
nl
Le

ul
Ir
O

rt
xe

U
Li
Sl
Sl

Fi

B
M
an

G
Lu

Figura 5. Indici ai dimensionării legislative

Din Tabelul 2 şi din Figura 5 reiese Irlanda, aflate momentan foarte aproape de
destul de clar „tendinţa” (dat fiind faptul că „optim” (căci raportul dintre populaţii şi man-
raporturile sunt aproape egal împărţite de o date e greu de menţinut constant), toate ce-
parte şi de alta a valorii 1) către rădăcina lelalte prezintă „abateri” mai mari sau mai
cubică, dar, la fel de clar, se vede că este, mici, de la sub 0,1 (Portugalia, Lituania,
practic, imposibil de atins. Pe această con- Estonia, Malta, Cehia) până la mai mult de
statare empirică a „plasării în centru”, a 0,5 (Italia, Marea Britanie, Suedia, Ungaria).
apropierii de medie, a valorii corespun- Douăsprezece ţări au parlamente/camere
zătoare rădăcinii cubice pare a consta forţa supradimensionate, iar treisprezece, subdi-
„legii”20. Lăsând deoparte Danemarca şi mensionate. România se situează printre

92
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative

ţările cele mai puţin supradimensionate (pe O altă direcţie de analiză din perspec-
locul 10 din 12, având în spate Finlanda – tivă comparativă o reprezintă normele de
cu care s-ar situa la egalitate dacă s-ar reprezentare, adică numărul de cetăţeni
scădea cei 18 reprezentanţi ai minorităţilor corespunzător fiecărui mandat parlamentar
– şi Portugalia) şi pe locul 12 ca abatere (obţinut, evident, prin împărţirea totalului
(pozitivă şi negativă). Reducerea numărului populaţiei la numărul actual de parla-
de parlamentari la 300, ar aduce România mentari). Datele din Tabelul 3 pot diferi în
la un Id = 1,08 (foarte aproape de medie – oarecare măsură de cele prezentatate de
1,09, acum; 1,085, în eventualitatea redu- alţi analişti şi/sau politicieni, dar, cu si-
cerii), adică pe locul 11 ca supradimen- guranţă conduc spre aceleaşi concluzii.
sionare şi tot 11 general. Fără îndoială,
saltul este mai mult decât spectaculos.

Tabelul 3. Norme de reprezentare


Nr. de parlamentari/
Nr. Ţara Populaţie membri ai camerei Norma de
crt. inferioare reprezentare
1. Germania 81.757.600 622 131.443
2. Franţa 64.709.500 577 112.148
3. Regatul Unit 62.041.700 646 96.040
4. Italia 60.397.400 630 95.869
5. Spania 46.087.200 350 131.678
6. Polonia 38.163.900 460 82.965
7. România 21.466.200 334 (300) 64.270 (71.554)
8. Olanda 16.576.800 150 110.512
9. Grecia 11.306.200 300 37.687
10. Belgia 10.827.500 150 72.183
11. Republica Cehă 10.512.400 200 52.562
12. Ungaria 10.013.600 386 25.942
13. Portugalia 10.636.900 230 46.247
14. Suedia 9.347.900 349 26.785
15. Austria 8.372.900 183 45.754
16. Bulgaria 7.576.800 240 31.570
17. Finlanda 5.350.500 200 26.753
18. Danemarca 5.547.100 179 30.989
19. Slovacia 5.424.100 150 36.161
20. Irlanda 4.450.900 166 26.813
21. Lituania 3.329.200 141 23.611
22. Letonia 2.249.000 100 22.490
23. Slovenia 2.054.100 90 22.823
24. Estonia 1.340.300 101 13.270
25. Cipru 801.900 59 13.592
26. Luxemburg 502.200 60 8.370
27. Malta 416.300 69 6.033

România se situează pe locul şapte ca dacă includem şi parlamentele unicame-


(i) număr de locuitori, (ii) număr de membri rale (ii) normă de reprezentare. Norma
ai camerei inferioare, dintre ţările cu parla- medie pentru cele 27 de state este 51.650,
ment bicameral, şi pe locul nouă ca (i) România situându-se pe locul al treilea ca
număr de membri ai camerei inferioare, distanţă faţă de aceasta (după Cehia şi

93
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mihai Ghițulescu

Portugalia). Să mai notăm că toate ţările cu ducerii numărului de parlamentari până


populaţie mai numeroasă au norme de re- la exact rădăcina cubică a populaţiei.
prezentare mai ridicate, iar dintre cele mai Pentru plasticitate, voi face compara-
puţin populate, numai Belgia şi Olanda. ţia cu temperatura medie multianuală,
Reducerea numărului de parlamentari la atât de des amintită în buletinele meteo:
300 nu ar face decât să ridice norma la problema cu ea este că nu e aproape
peste 71.000, fără a modifica semnificativ niciodată atinsă, temperaturile reale fiind
ierarhiile. mereu ori mai ridicate ori mai scăzute.
În plus, cantonarea dimensiunii legi-
…Ergo slativului pe rădăcina cubică ar însem-
Concluziile privesc pe de o parte na ajustarea ei permanentă în funcţie
problema în sine a reducerii la maximum de populaţie.
300 a numărului de parlamentari, iar pe de 4. Judecând după „lege”, România are o
alta, instrumentarea politico-electorală a cameră inferioară uşor supradimensionată.
acestei teme. Pentru a fi cât mai clar voi Privind în comparaţie cu toate celelalte
formula astfel: ţări europene, nu vedem nimic deo-
1. Necesitatea reducerii numărului de par- sebit la cazul românesc. Chiar dacă ar
lamentari este, în mentalul colectiv, o fi să luăm prea în serios „legea” şi să
consecinţă a lipsei cronice de încre- încercăm să „remediem” situaţia, acest
dere în instituţia parlamentului. Principala lucru s-ar putea face cu mult mai pu-
justificare este de ordin pragmatic. Există ţină agitaţie şi consum de resurse de
tendinţa de a vedea în reducerea nu- orice fel. Poate că nu e mult zgomot pentru
merică soluţia pentru toate probleme nimic, dar, oricum, e pentru puţin. Ajunşi
de funcţionare ale legislativului ro- în acest punct, să remarcăm că supra-
mânesc actual. Evident, nu are cum să dimensionarea poate fi exprimată dife-
fie aşa. E necesară o discuţie mult mai rit, în funcţie de poziţionarea teoretică/
amplă care nu îşi are locul aici. politică a vorbitorului: (1) o cameră
2. Asocierea reducerii cu unicameralismul corespunzătoare unei populaţii de 37
nu este, nici pe de departe, unica solu- de milioane (eventual, unei populaţii
ţie posibilă, aşa cum au încercat să in- de aproape două ori mai mare) şi (2) o
ducă susţinătorii. În fapt, reducerea cameră cu (doar) 20% mai mare decât
putea privi fie doar camera inferioară, „optimul”).
fie pe amândouă, cu sau fără intro- 5. Reducerea la 300 nu va pune România
ducerea unor elemente de asimetrie într-o situaţie mult mai bună, nici mă-
şi/sau incongruenţă. car prin prisma „legii”, pentru că se
3. Justificarea intelectuală a reducerii, în situează în continuare – date fiind man-
ansamblu, şi a numărului de 300, în datele reţinute pentru grupurile mi-
particular, rezidă în aşa-numita „lege/ noritare – peste „optim”21. În plus, to-
regulă a rădăcinii cubice”, care constată/ talul de parlamentari va trebui ajustat
prezice tendinţa ţărilor de a avea par- în permanenţă pentru a nu se ajunge,
lamente (camere inferioare) de dimen- în foarte scurt timp, la situaţia de la
siuni aproximativ egale cu rădăcina care s-a pornit. Interesantă este dorinţa
cubică a populaţiei. Din tabelele şi fi- de stabili un plafon („maximum 300”),
gurile de mai sus, se poate observa, adică premisa că populaţia României
eventual, tendinţa, dar în nici un caz nu poate decât scădea.
nu se poate desprinde necesitatea re-

94
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative

6. Oricât de paradoxal ar părea, am putea preluate la mâna a doua; (ii) e greu de


vorbi, cel puţin în cazul reducerii, de o apreciat în ce măsură intelectualii ro-
subdimensionare legislativă. Aceasta mâni citaţi dispun de o competenţă
pentru că numărul 300 e ales ţinând specifică în domeniu; (iii) nu există
cont de rădăcina cubică a populaţiei nici o probă directă. În sfârşit, există
din ţară. După experienţa din 2008, ne posibilitatea ca frecvenţa, intensitatea,
putem aştepta însă ca în noul total să intensitatea şi cvasi-unanimitatea cu
fie incluşi şi reprezentanţi ai diasporei. care politicienii au susţinut reducerea
Numărul lor va fi cu siguranţă mai să fi funcţionat şi ca argument ad
mic decât rădăcina cubică a numărului nauseam pentru marea masă a votanşilor.
lor, iar participarea la vot va fi, pro- 9. Multe, mărunte şi diverse fărâme de
babil, slabă. E suficient însă pentru a adevăr au fost asamblate într-un mit
da peste cap calculul iniţial. contemporan, căruia nimeni nu mai
7. Reducerea dimensiunii legislativului îndrăzneşte să îi pună la îndoială veri-
atrage o creştere a disproporţionalităţii dicitatea. Nemulţumirea populaţiei, funcţio-
– este un fapt cvasi-unanim recunos- narea evident defectuoasă a parlamen-
cut. Or, tocmai aceasta este una din tului şi o teorie politică simplificată şi
principalele probleme pe care o reformă preluată necritic au avut nevoie numai
legislativă ar trebui să le rezolve22. de o mână de maestru politic. Astfel,
8. Cred că avem suficiente date pentru a cu toţii am ajuns să credem că parla-
afirma că reducerea numărului de par- mentul României este prea mare – deşi
lamentari este relevantă nu atât din nu cunoaştem vreun sistem de măsurare
perspectiva reformei statului, cât din – şi, prin urmare, trebuie redus – deşi
aceea a utilizării sale politice. Meca- nu prea ştim cum, la cât şi ce presu-
nismele sunt destul de complicate. În pune reducerea.
primul rând e vorba de o dublă utili-
zare a argumentului ad populum, adică Note
1
justificarea adevărului prin opinia unui Am parafrazat formularea lui Ernest Gellner
număr mare de oameni (chiar dacă nu referitoare la apartenenţa naţională (Ernest
există nici o garanţie pentru justeţea Gellner, Naţiuni şi naţionalism, trad. Robert
Adam, Bucureşti, Ed. Antet, 1997, p. 17).
acesteia)23: (i) într-o primă fază, cineva a 2
Rezultatul a fost depăşit numai de cel al
profitat de opinia publică ostilă parla- referendumului constituţional din 2003, desfăşurat
mentului pentru a suprapune un refe- pe parcursul a două zile. Pentru detalii, vezi
rendum primului tur al alegerilor prezi- Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 22
denţiale; (ii) acelaşi cineva profită de octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului
rezultatele referendumului pentru a iniţia referendumului naţional din 18-19 octombrie
procedurile de revizuire a constituţiei. 2003 privind Legea de revizuire a Constituţiei
În al doilea rând, s-a folosit un argu- României (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=341).
3
ment ad verecundiam (bazat pe auto- Rezultatele referendumului sunt disponibile
ritate) – adică s-a folosit ca probă pre- pe site-ul BEC (http://www.bec2009p.ro/rezultate-
Turul%20I.html).
supusa competenţă a unor intelectuali 4
Sunt de amintit două solide, chiar dacă
– care s-a dovedit a fi sofistic pentru parţiale, “istorii ale timpului prezent”: Bogdan
că nu au fost respectate o serie de con- Teodorescu, Dan Sultănescu (coord.), Epoca
diţii care să asigure corectitudinea argu- Băsescu. Integrarea şi dezintegrarea României,
mentării24: (i) autoritatea nu a fost Bucureşti, Ed. Proiect, 2007; Gheorghe Teodorescu
interpretată corect, informaţiile fiind (coord.), Alegeri 2008, vol. I Campanii, lideri

95
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mihai Ghițulescu

şi sondaje, vol. II Continuitate şi schimbare, vasta bibliografie a documentului: http://cparpc.


Iaşi, Ed. Polirom, 2009. presidency.ro/upload/bibliografie_raport.pdf),
5
Eurobarometru 70. Opinia publică în care, după cum se va vedea, joacă un rol-cheie
Uniunea Europeană. Toamna 2008. Raport în argumentarea intelectuală a reducerii.
12
final România, p. 7, 32 (http://ec.europa.eu/ Folosesc cuvântul idee în sens generic. Nu
public_opinion/archives/eb/eb70/eb70_ro_nat.pdf). am competenţa necesară şi nici nu consider că
6
Să amintim doar că, chiar în octombrie 2009, este esenţial pentru subiectul abordat să intrăm
PNL (în opoziţie) a depus un proiect de mo- în discuţii epistemologice în jurul conceptelor
dificare a legii electorale, care prevedea redu- de teorie şi lege ştiinţifică.
13
cerea numărului de parlamentari la 316 (217 Cristian Preda, Partide şi alegeri în România
deputaţi + 99 de senatori) (http://www. postcomunistă: 1989-2004, Bucureşti, Ed. Nemira,
mediafax.ro/politic/pnl-vrea-reducerea- 2005, p. 31 şi anexa „Dimensiunile legisla-
numarului-de-parlamentari-la-316-5025652). tivului postcomunist”, p. 126.
7 14
Fără a pretinde că ne aflăm în faţa unui caz Cristian Preda, Sorina Soare, Regimul, partidele şi
singular în rândul politicienilor de asemenea sistemul politic în România, Bucureşti, Ed.
nivel (să ne gândim numai la cazul preşedin- Nemira, 2008, p. 96 şi Cristian Preda, „The
ţilor francezi!), trebuie să remarcăm preferinţa Romanian Political System: After the Parliamentary
actualului preşedinte pentru argumentum ad Elections of November 30, 2008”, în Studia
verecundiam. Cea mai clară dovadă în acest Politica. Romanian Political Science Review,
sens o reprezintă numeroasele „comisii prezi- nr. 1/2009 (consultat pe blogul autorului:
denţiale” (pentru condamnarea comunismului, http://cristianpreda.ro/wp-
pentru reformarea regimului politic, a siste- content/uploads/2009/04/partide.pdf).
15
mului sanitar, a sistemului de învăţământ etc.), Daniel Barbu, „Cum să votăm?”, în Ziarul
formate din experţi în varii domenii, a căror Financiar, 26.02.2007 (http://www.zf.ro/opinii
sarcină este să găsească un alibi „ştiinţific” /daniel-barbu-cum-sa-votam-3043259/).
16
unor acţiuni pur politice. Alexandru Radu, „Modelul parlamentar
8
Se poate vedea, în acest sens, chiar Discursul românesc”, în Sfera politicii, nr. 140, anul
Preşedintelui României, Traian Băsescu, la XVII, 2009 (http://www.sferapoliticii.ro /sfera/
ceremonia de depunere a jurământului în faţa 140/art03-radu.html).
17
Camerelor Reunite ale Parlamentului României V. supra, nota 10.
18
(Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2004) „Electoral reform and assembly-size reduction
(http://www.presidency.ro/pdf/date/5866_ro.pdf). in Hungary?”, „Reapportionment–a better
9
Art. 1 al Deciziei privind înfiinţarea Comisiei way?” şi „Romania presidential election, refe-
Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi rendum”, în http://fruitsandvotes.com.
19
Constituţional din România (http://cparpc.presidency.ro/). Şi, de asemenea, 13 – fără a coincide – au
10
Formula este folosită de profesorul Aurelian parlament bicameral.
20
Crăiuţu, unul dintre preşedinţii onorifici ai Acest argument poate fi găsit explicit în
Comisiei, în prefaţa Raportului (http://cparpc. cazul unei teorii mai noi, asemănătoare, care
presidency.ro/upload/Raport_CPARPCR.pdf). propune stabilirea numărului de parlamentari
11
Raportul..., pp. 43-44. Urmărind „direcţiile ca rădăcină cubică a dublului populaţiei active:
instituţionale” amintite, se poate observa relativ „Dimensiunea adunărilor din foarte puţine ţări
uşor că sensul pe care autorii Raportului îl dau este mai mare decât dublul dimensiunii pro-
termenilor „inegalitar” şi „asimetric” nu co- iectate de această ecuaţie şi dimensiunea adu-
incide, fără însă a diferi radical, cu/de cel întâlnit nărilor din doar câteva ţări e mai mică decât
la Arend Lijphart, Modele ale democraţiei. jumătatea valorii proiectate. Putem deci consi-
Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi dera ecuaţia drept un indiciu practic pentru a
şase de ţări, trad. C. Constantinescu, Iaşi, Ed. calcula dimensiunea potrivită a adunării unei
Polirom, 2000, pp. 192-194. Detaliile ar excede ţări, atunci când populaţia activă a ţării poate fi
cadrul discuţiei noastre. E suficient să notăm că stabilită” („Taille du parlement”, http://aceproject.
Raportul nu preia întocmai ideile din lucrarea org/main/francais/es/esc03.htm).
mai sus amintită (inclusă, de altfel, în foarte

96
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Mitul supradimensionării legislative
21
Fapt observat de însuşi profesorul Matthew Seminarului de Logică discursivă, Teoria
S. Shugart, pe blogul personal (http:// argumentării şi Retorică, Nr. 1, 2002/2003,
fruitsandvotes.com/?p=3596) Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi,
22
V. Cristian Preda, Partide şi alegeri…, pp. 32-35. octombrie 2002, p. 66 (http://www.ler.is.edu.ro/site/
23
Constantin Sălăvastru, „Patologia discursului philosophy/ConstantinSALAVASTRU.pdf).
24
jurnalistic: sofismele”, în Argumentum: Caietele Ibidem, p. 63.

97
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE

Le personnalisme spirituel européen de la


revendication à l’intégration dans la modernité
politique roumaine

Anca Parmena OLIMID

Abstract: Without pretending to bring final conclusions, the present article


tries to identify the main talking points of the Romanian modern politics
and the research in the field of Church-state relations. A noteworthy
approach is taken with the analysis of the incitements and threats against
the religious dialogue after the Council Vatican I. In this perspective, the
article analyzes the transformations of the European spiritual environment
through a parallel between the religious practices in Eastern and Western
Europe. A special place is devoted to the analysis of the efficiency of the
current institutional system of dialogue. Moreover, the principles of this
“New Christian Dialogue” are rigorously highlighted.
Keywords: church, dialogue, society, christianism, unity.

A
u cours des deux derniers siècles, et en conséquence l’évolution des relations
la dialogue interreligieux a pris des entre l’autorité publique et les institutions
formes très diverses. Historiquement, confessionnelles.
l’unité spirituelle contemporaine d’orthodoxes L’article présente le dialogue inter-
et catholiques a manifesté l’importance de religieux orthodoxe-catholique sous un angle
la découverte de nouvelles valeurs. Il s’agit systémique, fonctionel et structurel. L’idée
notamment des aspects qui caractérisent la centrale de l’article est celle du rapport entre
société moderne de la deuxième moitié du l’autorité et la nature humaine dans la pé-
XIXème siécle et le début du XX-siècle. riode moderne, résultant de la nécéssité
L’article initie à cette occasion un examen d’action de la doctrine autoritaire catholique.
naturel de contribution à la recherche sur L’article propose comme hypothèse de re-
les débuts de l’œcuménisme moderne qui cherche pour le dialogue interreligieux actuel
particularise la spiritualité roumaine par un nouvel scénario: l’analyse des rapports
une reconstruction des démarches natio- entre Rome et Byzance en partant des né-
nales et territoriales, mais surtout culturelles cessités du Byzance dans l’époque moderne.
et religieuses. Dans un siècle inspiré par la Fondement de l’unité chretienne, l’Eglise
Révolution française, le changement structurel Catholique, dans l’esprit de la tradition hé-
de la société roumaine moderne génère une ritiée de Rome, condamnait le modernisme
nouvelle conception sur l’Etat et l’Eglise, et la réaction de la Papauté exprimait l’esprit

98
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Le personnalisme spirituel européen de la revendication à l’intégration dans la
modernité politique roumaine
de la théologie dominante du fin du XIXème Pour commencer, il convient de rappeler
siècle et notamment: l’opposition envers que de 1859 à 1918, la situation du dialogue
toute mesure qui dissociait la société de interreligieux orthodoxe-catholique s’est
religion. Ce dernier aspect négligeait ce qui developée autour de quatre fils directeurs
est particulièrement religieux et surtout la distincts:
foi avec toutes ses conséquences sur l’exis-
tence et le comportement des chrétiens. Par I. La recherche de la théologie de
conséquent, pour éviter toute tentative thé- l’unité orthodoxe-catholique
ologique ou politique de stéréotypiser la po- Le dialogue institutionnel entre l’Eglise
sition de chaque église, l’article cherche de Orthodoxe et l’Eglise Catholique est un
délimiter très exactement les normes histo- processus qui impose une ecclesiologie
riques et légales d’organisation de ces deux avec un grand nombre d’élements communs
dans la Roumanie moderne. que les autres ecclesiologies, mais aussi
Les objectifs assignés du cet article avec des aspects et défis qui doivent être
sont d’analyser les problématiques fonda- expliqués et dépassés comme la primauté
mentales soulévées par le dialogue inter- papale, l’infaillibilité papale et la procla-
religieux dans la Roumanie moderne (1859- mation du Conseil Vatican II de la pri-
1918). Ainsi, l’article attire l’attention sur mauté de l’Eglise Catholique.
trois objectifs qui définissent le processus L’article envisage le dialogue inter-
de la constitution de la société roumaine de religieux orthodoxe-catholique sur les fon-
la fin du XIXème siècle et du début du daments traditionels de l’unité de l’eglise:
XXème siècle: le dialogue institutionnel, la Scripture, la Tradition, l’Hiérarchie et la
le dialogue social et le dialogue formel: 1. Dogme. Si on fait abstraction du Magistère
en première partie, l’article analyse l’évo- de l’Eglise Catholique, on observe que la
lution des composantes structurelles et fonctio- visions théologiques orthodoxes et catholiques
nnelles des deux églises, la liberté reli- ne différent pas essentiellement: la dogme
gieuse et le régime des cultes, notamment le est une suivie naturelle de la Sainte Scripture
régime juridique de la séparation de l’Eglise et de la Tradition. Tant l’Eglise Orthodoxe
de l’Etat; 2. en deuxième partie, l’article que l’Eglise Catholique ont les mêmes
oriente la recherche sur les aspects de l’éman- principes en ce qui concerne la Révélation.
cipation culturelle, nationale et sociale. Le La dogme est basée sur la Révélation
dialogue social ou le dialogue de l’expé- transmise par l’Eglise. Par conséquent,
rience commune est exprimé par la mise l’autorité des textes dans lesquels se sont
en oeuvre d’initiatives régionales des exprimées les dogmes (les décisions des sept
communautés orthodoxes et catholiques. En synodes œcuméniques envisagent l’infailli-
ce sens, la Roumanie moderne est un es- bilité de l’ensemble de l’Eglise et elles ont
pace géographique et historique commun un caractère normatif). C’est ici que la litté-
pour les orthodoxes et les catholiques qui a rature de spécialité établit la ligne de diffé-
élargit le vécu convivial de ces deux rence entre la tradition orthodoxe et celle
communautés chrétiennes, réelle carrefour catholique, car l’Eglise Catholique met
des traditions spirituelles; 3. en troisième l’accent notamment sur le Magistère. Dans
partie, l’article met en évidence l’échange ce processus, la théologie catholique a
des thèmes, des discours et des courants renforcé l’autorité du Pape menacant de
théologiques engagés à répondre au grand rompre l’équilibre épiscopal qui, dans la
défi du pluralisme religieux dans la société vision de l’Eglise orthodoxe, représentait
moderne roumaine. l’élement fondamental pour l’Eglise.

99
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

orthodoxes que, sans changer leurs habi-


II. Le Vatican et l’architecture politique tudes et pratiques du culte, leur situation
européenne. Les orientations s’améliora et ils disposeront des mêmes
confessionnelles dans la politique droits que les catholiques. Une nouvelle
du Saint Siège envers les Eglises tentative d’attirer les orthodoxes dans un
d’Orient synode œcuménique a lieu à l’ocassion du
Le chrétien de la fin du XIXème siècle Conseil Vatican I, par la lettre Arcano
et le début du XXème siècle ne croyait divinae provodentiae consilio du Pape Pie
plus en Dieu, il avait rompu toute relation IX. La lettre adopte la position intran-
traditionnelle en devenant lui-même la sigente des milieux catholiques condamnant
mesure de toutes les choses, le centre du le modernisme et toute mesure qui séparait
nouveau univers moral. Dans cette dyna- l’être humaine de l’axe divin.
mique du sujet religieux, le divorce de la Ce liberalisme, initiallement manifesté
relation personnelle de l’individu avec la dans le domaine politique a progressivement
Divinité mérite un intérêt particulier, car la inclut tous les domaines de la vie humaine.
conséquence de cette orientation est la L’effet de cette séparation entre l’être humaine
crise spirituelle de la modernité, du désir et l’axe divine est la nouvelle société humaine
de découvrir la liberté spirituelle. caractérisée par un complex d’individualités
Les prétentions de l’homme moderne diverses où chacun devient étranger à soi
ont créé une culture postulée sur l’illusion même et aux autres et ce que est but pour
de la substitution du Dieu et qui cherche les uns, pour les autres peut devenir moyen.
de détruire la communauté spirituelle Dans cet esprit s’inscrit la bulle papale
traditionnelle. Ici on rencontre la résistance Aeternis Patris (4 Août 1879) qui procla-
du catholicisme qui oppose à la liberté spi- mait l’attachement prodond du catholi-
rituelle son autorité externe. Jusqu’en 1870 cisme à l’idée de la symbiose entre l’église
(Conseil Vatican I), le développement du et la société.
système ultramontaniste (système ecclesial La condamnation de la laïcité est
fondé sur l’autorité papale qui cherchait soutenue par la doctrine tomiste normative
une nouvelle justification pour motiver sa qui purifait dans la conception de l’ency-
suprématie) a conduit à la reconquête des clique la ration par la foi. A la fin du
anciennes positions dominantes perdues en XIXème siècle, Léon XIII identifie l’idée
Europe. d’une doctrine sociale de l’église qui ne
Un événement particulier qui regarde représentait “a troisième voix’’ entre le
directement les orthodoxes qui se trouvaient capitalisme liberal et le colectivisme marxiste
sous la domination de l’Empire Ottomane mais surtout une possible alternative,
a eu lieu au millieu du XIXème siècle et moins radicale, ayant le but d’intérpréter
plus précisément, le rapprochement des les réalités et de diriger le comportement
rapports d’amitié entre la Sublime Porte des catholiques vers l’unité des chrétiens.
Ottomane et le Vatican, c’est à dire entre Le 20 Juin 1894, Léon XIII adresse un
le pape et le sultan. appel unionist par l’encyclique Praeclara
Le programme pontifical sans pré- gratulationis qui appelait les orthodoxes
cédent dans l’histoire de la papauté appor- d’accepter l’union avec le Saint Siège et de
tait de nouvelles espoirs pour les catholiques et reconnaître l’autorité du Pape comme chef
aménait les orthodoxes vers l’union avec suprême d’une seule église.
Rome. Le 6 Janvier 1848, par l’encyclique Le 30 Novembre 1894, le même Pape
Ad Orientalis, Pape Pie IX promettait aux cherchait d’éliminer tout doute orthodoxe

100
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Le personnalisme spirituel européen de la revendication à l’intégration dans la
modernité politique roumaine
concernant l’observation et la pratique des à l’Eglise Orthodoxe Roumaine la position
privilèges et la tradition sous l’influence d’église dominante de l’Etat Roumain, car sa
latine. doctrine concernant les rapports avec l’état
Le 24 Décembre 1894, Pape Léon excluait tout conflit provoqué par l’Eglise.
XIII proclame l’encyclique Christi Nomen En ce sens, l’article 21 de la Constitution
concernant la propagation de la foi parmi de 1866 garantissait la liberté de conscience
des Eglises de l’Est. Le texte de l’encyclique et la liberté des autres cultes. Ces dispo-
offrait comme solution une nouvelle posi- sitions ont été complétés par les articles 43
tion de l’église catholique dans l’architec- et 44 du Traîté de Berlin (1878) qui
ture institutionnelle d’une seule église, en garantissait la liberté et la pratique exté-
effet une architecture adressée à toutes les rieure de tous les cultes. Il est important de
nations pour l’unité de la foi chrétienne. tenir compte que le 12 Juin 1881, le Saint
Par la concentration du pouvoir spirituel, Synode de l’Eglise Orthodoxe Roumaine
le Pape imposait une appartenance incon- adopte le «Réglement des relations ecclé-
ditionnée pour tous les chrétiens à l’édifice siales du clère orthodoxe roumaine avec
traditionel de l’Eglise de Rome, parce que les chrétiens d’autres rites et les non-
dans la conception du centralisme catho- chrétiens qui vivent dans la Roumanie». Si
lique moderne, il existait un seul accord, l’on examine la ligne générale du cet acte
celui entre l’église locale et Rome, parce on distingue deux aspects fondamentales:
que le Pape est le seul qui symbolise, jus- 1. la défense de l’identité religieuse des
tifie et oriente la foi. autres cultes et 2. les premiers pas vers
l’autodéterminisme des autres cultes denomés
III. Les relations Etat-Eglise, fondement minoritaires.
de la diplomatie ecclésiastique
dans la Roumanie moderne IV. La politique et les relations
L’émergence des états-nations consti- interreligieuses dans la Roumanie
tutionnels et démocratiques a été accom- moderne
pagnée par un conflit culturel et spirituel Dans une vision de synthèse, les événe-
entre les concepts rigides du catholicisme ments politiques internes nous imposent
et les forces anti-cléricales intransigantes d’énumérer au moins, quelques faits histo-
de la fin du XIXème siècle. A travers le riques en relations avec l’évolutions des
XIXème siècle, le principe moderne de la relations orthodoxes-catholiques: 1866 –
séparation de l’Etat de l’Eglise n’ont pas abdication de Alexandru Ioan Cuza; 1866-
connu en Roumanie des formes agressives. 1869 – discussions à l’égard des rapports
Le modèle spirituel roumaine, avec son entre un prince et puis un roi, Charles de
esprit de tolérance et de liberté religieuse, Hohenzollern Sigmaringen, provenant de
reformule la dichotomie majoritaire-mino- l’ancienne famille allemande catholique et
ritaire sous la forme tradition-progrès. La les dispositions de la Constitution de 1866
frontière temporelle que l’Eglise Othodoxe qui obligeait le respect par la dynastie
Roumaine établit par rapport au passé est régnante de l’Eglise orthodoxe comme
corrélative au passage à une plus per- Eglise Nationale; 1870 - initiative de Mgr.
tinante compréhension de la jurisdiction Paoli, Vicaire patriarchal de Bucarest, de
spirituelle des temps modernes face au rôle tenter un possible dialogue de reconcili-
plus angageant de l’Eglise Catholique et la ation de Charles avec l’Eglise Catholique
constitution de l’ultramonstanisme. Ainsi, après l’interdiction de reconnaître son
la Constitution Roumaine de 1866 assurait marriage avec une épouse non-catholique;

101
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

1881 – proposition du Premier Traîté sécution communiste) en marquant l’effica-


entre le Saint-Siège et la Roumanie rélati- cité de l’œcuménique moderne. A ces deux
vement à l’organisation et l’hiérarchie de occasions Jean-Paul II et Patriarche Teoctist
l’Eglise Catholique, fondement des traîtés ont béni plus de 500.000 chrétiens ortho-
pour le Concordat conclu en 1927 et ratifié doxes et catholiques qui scandaient le
en 1929; 1883 – la constitution de l’hiérarchie même mot: «Unité ».
catholique en Roumanie par Léon XIII; Aux côtés de ces réalisations récentes,
1885 – la proclamation de l’autocéphalie la coopération pratique de l’Eglise Catholique
de l’Eglise Orthodoxe Roumaine; 1883 – et de l’Eglise Orthodoxe suscite actuellement
position oficielle du Saint Synode de l’Eglise une recherche théologique particulière. On
Orthodoxe Roumaine sur la constitution peut affirmer que 2007 a été une année
de l’Archiépiscopie Romaine-Catholique à riche en événements pour les relations
Bucarest. Même s’il n’y avait pas un modèle institutionnelles entre les catholiques et les
universel, le processus d’implémentation orthodoxes.
d’un système institutionel par l’Eglise Catho- La Xème Session de la Commission
lique finira par l’établissement de l’hiérarchie mixte internationale pour le dialogue théo-
catolique. logique entre l’Eglise Orthodoxe et l’Eglise
Ainsi, chaque église locale devait Catholique a eu lieu le 8-15 Octobre 2005
fonctionner sur l’ensemble de l’Eglise uni- au Centre Romain-Catholique de Ravenne.
verselle, même si le processus n’est pas Les deux délégations ont adopté un plan
unique et les critères et les résultats sont pour l’unité chrétienne sur le thème du
différents. Par la lettre apostolique Praecipuum Primat de l’Episcop de Rome.
munus Léon XIII justifait sa décision par Sur le plan méthologique trois étapes
l’obligation morale de promouvoir la reli- succésives de rencontres seront la voie-
gion chrétienne au niveau du monde entier maîtrise vers l’unité: le primat papal dans
sur le modèle permanent pour l’église le premier millénium (2009); le primat papal
catholique. Le article initié au début de dans le deuxième millénium (2011) et les
années 1880 concentrait deux tendances discussions sur le primat papal dans une
majeures: 1. le centralisme sociale orienté perspective théologique (2013). Le 30
vers l’extérieur et 2. la proclamation de la Janvier 2009, les participants à la Réunion
primauté de la vie intérieure fondée sur les de la Commission Mixte Internationale pour
idées religieuses. le Dialogue Théologique entre l’Eglise
Catholique et les Eglises Orientales Ortho-
L’évolution actuelle du dialogue doxes ont approfondi la recherche d’un
interreligieux orthodoxe-catholique accord sur la base de la communion vi-
vers l’Unité sible, non seulement extérieure, mais réelle
Au cours des derniers décénies, la comme un authentique espoir dans un monde
reconciliation orthodoxe-catholique a mobilisé marquée par l’expérience du conflit.
beaucoup d’énergies permettant de découvrir Les Déclarations, propositions, recommen-
plus de rapprochements doctrinaux que dations, rapports et documents finaux adop-
d’incompatibilités pratiques. tés lors de ces dernières réunions ont souligné
Les deux réunions principales entre le la nécessité de favoriser la dimension théo-
Pape Jean Paul II et le Patriarche Téoctiste logique commune. A cet égard, particulière-
qui ont eu lieu à Bucarest et Vatican en ment après les évenements de 11 Septembre
1999 et 2002 ont exprimé le destin commun 2001, par le programme interreligieux
historique (l’expérience commune de la per- UNESCO la compréhension des réalités so-

102
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Le personnalisme spirituel européen de la revendication à l’intégration dans la
modernité politique roumaine
ciales, historiques et culturelles est devenu
le principal facteur de connaissance mu- Bibliographie
tuelle des toutes les religions. 1. BEL V., Unitatea Bisericii în teologia
Enfin, le article réaffirme que le dia- contemporană (L’unité de l’église dans
logue interreligieux doit être appréhendé la théologie contemporaine), Cluj, Limes,
comme un facteur de cohésion sociale afin 2003.
d’éliminer les anciens stéréotypes et les 2. BOILEAU D. A., Principles of Catholic
méfiances. En conclusion, l’article encourage Social Teaching (Principes de la Pensée
une conception unitaire d’analyse du dialogue Catholique Sociale), Milwaukee, Presses
orthodoxe-catholique, en respectant la fonction Universitaire de Markette, 1998.
identitaire de chaque église. En cette direc- 3. CLARK C., KAISER W., Culture Wars :
tion, un fait reste incontestable: les rapproche- Secular-Catholic Conflict in Nineteenth-
ments et les divergences théologiques Century Europe (Les Guerres de la
doivent être approfondés dans l’unité de Culture : le Séculaire Conflit Catholique
l’Eglise universale comme deux formes vi- au XIXème siècle), Presses universitaires
vantes de la même tradition apostolique. de Cambridge, 2003.
4. DUMITRIU-SNAGOV I., Le Saint-
Siège et la Roumanie moderne 1850-
1866, Roma, Universita Gregoriana Editrice,
"Această lucrare a fost finanţată din 1982.
contractul POSDRU/89/1.5/S/61968, proiect 5. DUMITRIU-SNAGOV I., Le Saint-
strategic ID 61968 (2009), cofinanţat din
Siège et la Roumanie moderne 1866-
Fondul Social European, prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor 1914, Roma, Universita Gregoriana Editrice,
Umane 2007-2013” 1989.
6. HILAIRE Y.-M., Les catholiques et la
''This work was supported by the strategic vie religieuse en Europe (1890-1914) en
grant POSDRU/89/1.5/S/61968, Project ID
61968 (2009), co-financed by the European
„Annuario de Historia de la Iglesia”, vol.
Social Fund within the Sectorial Operational XI, Universidad de Navarra, Navarra, 2002.
Program Human Resources Development 7. YANNARAS C., Ortodoxie şi Occident
2007-2013" (Orthodoxie et Occident), Bucarest, Editure
Bizantine, 1995.

103
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE

Implicaţiile religioase ale procesului de globalizare

Veronica ION

Abstract: This paper focuses on the relationship between


globalization and religion and the impact of one another in a time
where the two can no longer be seen as separate entities. Moreover,
the paper proposes to present the challenges globalization rises for
the mission of religion and clarify the effects of globalization, both
positive and negative, upon religious believes system and practices.
Keywords: globalization, religion, conflict, secularization.

D e la începutul anilor 90, noţiunea


de globalizare a început să fie
folosită pentru a descrie un proces
socio-economic şi cultural complex, ale
cărui principale caracteristici sunt: desfiin-
Fenomenul globalizării a început să se
contureze ca o nouă ordine mondială, de-
clanşând transformări sociale, politice şi
economice profunde, odată cu căderea co-
munismului în Europa de Est şi sfârşitul
ţarea barierele în faţa fluxurilor internaţio- Războiului Rece. S-a trecut de la inter-
nale de bunuri, servicii, capital, bani şi dicţia circulaţiei bunurilor religioase la ridi-
informaţii, răspândirea globală a instituţii- carea tuturor restricţiilor impuse de regimul
lor şi practicilor democratice, precum şi comunist asupra acesteia, de la un ateism
răspândirea unor modele economice, finan- ştiinţific la instituirea unui învăţământ religios
ciare şi tehnologice. şi formarea unei religiozităţi individuale.
Conform Societăţii pentru Studiul În lucrarea „Clash of Civilizations”
Ştiinţific al Religiei, specificul globalizării Samuel Huntington subliniază importanţa
lumii contemporane se identifică din ce în perioadei respective prin formarea carac-
ce mai mult cu activitatea comună, ca o terului multipolar al lumii şi regruparea în
consecinţă a intercondiţionării la nivel glo- alianţe regionale bazate pe convingeri reli-
bal a numeroaselor aspecte ale vieţii (răz- gioase, progresele înregistrate de globali-
boaiele, comerţul, cultura). zare urmând să fie şi ele sever constrânse
Deşi nu există o definiţie universală a de barierele politico-religioase. Astfel, acesta
globalizării, în general ea este privită ca a fost momentul care a marcat renaşterea
„procesul prin care viaţa dinăuntrul diferi- sistemelor religioase (în special a religiilor
telor societăţi este afectată într-o măsură conservatoare precum Islamul, Budismul,
crescândă de influenţele internaţionale da- Shinto în Japonia, Sikhism în India) şi di-
torate unei multitudini de factori, de la le- fuzarea rapidă a acestora în întreaga lume.
găturile politice şi comerciale la muzică, În analiza raportului dintre religie şi
stiluri vestimentare şi mass-media comune.”1 globalizare, James Kurth foloseşte pentru a

104
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Implicațiile religioase ale procesului de globalizare

evidenţia rolul religiei în procesul de glo- (Majoritatea Morală, a cărei lider este Jerry
balizare trei perspective: modernă, post- Falwell, atacurile reverendului Michael Bray
modernă şi pre-modernă. îndreptate împotriva clericilor şi a stafului
Perspectiva modernă este cea care în- acestora, atacurile teroriste ale lui Robert
globează părerile intelectualilor şi acade- Rudolph îndreptate împotriva simbolurilor
micienilor, având în centru termenul de imoralităţii sexuale, bomba ce a explodat
„secularizare”. Odată cu iluminismul, mo- la jocurile olimpice din Atlanta în 1996 )
derniştii au lansat ideea conform căreia sau din fostele ţări comuniste precum China
toate religiile supuse procesului de secula- şi Vietnam, dar şi cel al musulmanilor din
rizare vor avea acelaşi cadru de gândire şi Iran şi Egipt.
trăire religioasă. Prin urmare, secularizarea Perspectiva post-modernă respinge tradiţia
va afecta din ce în ce mai puţin elitele so- religioasă, cea care „este invocată şi accep-
cietăţii, orientându-se către acele persoane tată, dar nu pentru a fi luată ca reper valo-
marginalizate geografic, economic şi etnic. ric, ci mai ales pentru a fi ironizată, carica-
Aceste clase sociale periferice vor alcătui turizată, minimalizată, adaptată la forme,
comunităţi religioase, aşa-numitele „fosile expresii şi structuri care sunt, de fapt, ne-
ale societăţi”, care vor intra în conflict atât tradiţionale, antitradiţionale.”2 Se instaurează
între ele cât şi cu grupurile seculare ale o atitudine de negare a doctrinele cu va-
acesteia. Dar cum conflictele sunt tempo- loare universală şi se înclină spre acele ver-
rale şi fără fundament, vor dispărea treptat siuni ale anumitor religii orientale, în spe-
în cadrul procesului de secularizare acce- cial budism şi hinduism, precum şi spre cele
lerat şi accentuat la rândul său de cel de referitoare la neo-păgânism.
globalizare. Revitalizări religioase au fost Mişcarea „New Age” este considerată
observate în cazul revoluţiei islamice din exprimarea spirituală postmodernistă ideală,
Iran, reînvierea hinduismului în India, răz- ce are drept scop construirea unei noi ere a
boaiele dintre romano-catolici şi protes- umanităţii, dominată de armonia univer-
tanţi în ţări precum Irlanda de Nord, sală. Fiind considerat de origine divină,
Yugoslavia, Sri Lanka şi Kashmir. fiecare individ este chemat să-şi constru-
Perspectiva iluministă consideră statul iască propriul drum spiritual, făcând apel
liberal-democrat capabil să satisfacă nece- la orice tradiţie mistică sau religioasă şi la
sităţile materiale ale oamenilor şi, în acelaşi ajutor exterior (ghizi, îngeri, guru).
timp, să respecte aspiraţiile, demnitatea şi Perspectiva pre-modernă respinge reli-
drepturile individuale ale cetăţenilor. De giile tradiţionale, valorile iluministe privind ra-
aceea, mişcările împotriva comunismului ţionalismul, empirismul şi ştiinţa, precum
şi autoritarismului precum cele conduse de şi structurile capitaliste, birocratice şi libe-
biserica roman-catolică împotriva regimului rale. Susţinerea acestei mişcări a venit din
comunist din Polonia, America Latină şi partea comunităţilor religioase organizate, a
Philipine, opoziţia budistă împotriva regi- celor care erau dispuşi să se sacrifice pentru
mului totalitar din China şi Vietnam, au dezvoltarea acestei mişcări, precum Biserica
fost susţinute în speranţa că vor fi recâş- Romano-Catolică.
tigate valorile iluministe. În cele din urmă, Caracterul complex şi contradictoriu
organizaţiile şi mişcările iluministe vor dis- al conceptului de globalizare generează in-
părea odată ce şi-au atins scopul. terpretări nu numai diferite, dar chiar con-
Reprezentanţii curentului modernist se troversate, trecând cu uşurinţă de la opti-
opun fundamentalismului religios, cel re- mism la pesimism. De aceea, la nivel mon-
prezentat de evangheliştii creştini din America dial, globalizarea este deseori prezentată ca

105
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Veronica Ion

o ameninţare la adresa valorile culturale şi punct de vedere al credinţei, cât şi al


religioase, devenind un factor de polari- practicii religioase.
zare în cadrul identităţilor şi practicilor Relaţia dintre politică şi religie ridică
religioase. multe întrebări. Globalizarea foloseşte reli-
Mulţi teoreticieni ai globalizării con- gia în promovarea problemelor politice, în
sideră că cel mai mare pericol este „dezu- timp ce politica o utilizează ca un instru-
manizarea unora dintre cei pe care valul ei ment în îndeplinirea obiectivelor sale. În
îi înghite pur şi simplu. Omul mondial sau contextul social-politic din ultimii ani, s-a
globalizat, riscă să devină omul atomizat produs o separaţie clară între puterea poli-
care trăieşte numai pentru producţie şi con- tică şi opinia religioasă. Cu toate că legiti-
sum, golit de cultură, politică, sens, conşti- mitatea religiei nu mai este validată de
inţă şi religie.”3 În această perioadă, socie- politic, iar statul adoptă o atitudine de
tatea, după cum susţine Marcel Gauchet, neutralitate faţă de credinţele religioase, re-
„se articulează deliberând asupra ei înseşi ligia rămâne un factor esenţial al stabilităţii
fără a se referi la ceea ce o transcende.” şi cooperării. Ponderea civilizaţională şi
Aceasta idee este susţinută şi de instituţiile capacitatea de consolidare a solidarităţii re-
religioase actuale. Preotul Ioan Bizău, în gionale obligă politicul să între în dialog
articolul „Conştiinţa religioasă şi provocă- cu credinţele care au dat alcătuirea unei so-
rile modernităţii” afirmă că lumea globală cietăţi, indiferent de sensul deciziilor sale
tinde să modeleze şi să imprime o con- ulterioare.
ştiinţă religioasă a unor oameni fără inimă, La conferinţa „Globalization, Conflict
aşa-numiţii intelectuali puri, care „gândesc & the Experience of Localities” din Italia
fără nici o cenzură autentică de conştiinţă (iunie 2007), s-a argumentat că, globali-
şi fără să mai simtă cu inima, având capa- zarea, ascunde şi eclipsează forma luată de
citatea de a teoretiza echidistant absolut către imperialism, în actualul sistem capi-
orice aberaţie şi stupizenie, dacă îşi văd talist, cel care urmăreşte organizarea eco-
textele tipărite sau mediatizate audio-video, nomică a producţiei şi a societăţii.
dacă li se face publicitate şi dacă ideologia la Globalizarea economică ce apare ca
modă le gâdilă cât de cât orgoliile mărunte.” un rezultat al eliminării barierelor din calea
În raportul „Economic and Political liberei circulaţii a mărfurilor şi a banilor,
Weekly” (27 martie 2004), globalizarea urmăreşte accelerarea concurenţei, creşte-
este descrisă ca prima revoluţie mondială, rea eficienţei economice şi crearea de noi
care trebuie confruntată de individ, inde- locuri de muncă. Totuşi, susţin cei din
pendent de voinţa sau opţiunea sa. Revo- revista „Economical and Political Weekly”,
luţiile sunt cele care perturbă tradiţiile şi supunerea indivizilor faţă de circulaţia li-
obiceiurile unui popor, fiind o ameninţare beră a bunurilor depinde de capacitatea
constantă pentru siguranţa, securitatea şi conducătorii politici de a-i convinge pe
identitatea oamenilor. Diversitatea religioasă indivizi că interesele lor reprezintă şi inte-
este văzută ca o ameninţare la adresa valo- resele naţiunii, dar şi de abilitatea lor de a
rile religioase şi a nivelului de religiozitate dezvolta piaţa liberă.
al religiilor tradiţionale. Odată cu dezvoltarea societăţii, a apă-
În cazul României, se constată un cvasi- rut ca necesară instaurarea unei forme glo-
monopol religios, datorită faptului că cea bale de gândire şi trăire, datorită nevoii
mai mare parte a populaţiei sunt creştini- constante a omului de a se informa şi de a
ortodocşi, ceea ce situează România printre controla mediul înconjurător. Globalizarea
cele mai religioase ţări din Europa atât din economiei mondiale face imperativ ca

106
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Implicațiile religioase ale procesului de globalizare

această aspiraţie să fie realizată printr-o plozivi folosind: vizualizarea cu raze X,


cooperare internaţională mai intensă, mar- vapori de substanţă explozivă şi tehnica
când o transformare permanentă în efort nucleară.
de tehnologie, schimbare deja evidentă în Scăderea influenţei sociale a religiei
multe domenii, datorită extinderii mono- este marcată şi prin apariţia fenomenului
polul asupra superiorităţii tehnologice. de secularizare, un „ rezultat firesc al pro-
Deşi aceste dezvoltări tehnologice au con- cesului de modernizare şi specializare funcţio-
tribuit la progresul instituţional şi economico- nală, produse pe fondul unui nivel crescut
social, ele au devenit o unealtă folosită cu de dezvoltare economică.”5 Prin aceasta,
abilitate şi, adesea, cu brutalitate de anu- societatea se înstrăinează de religie, care
miţi conducători politici în încercarea de a trecând în sfera privată a experienţei şi îşi
obţine legitimarea publică a unor acţiuni. pierde rolul de factor social dominant. În
Astfel, în numele unei credinţe religioase, acest context, viaţa socială, politică şi eco-
grupările fundamentaliste au declanşat răz- nomică a societăţii capătă independenţă
boi împotriva naţiunilor „corupte” pentru faţă de influenţele religioase, iar orice în-
menţinerea cu orice preţ a unităţii reli- cercare de impunere a unor norme religi-
gioase şi etno-culturale şi impunerea regu- oase este înţeleasă drept o încălcare a liber-
lilor, legilor şi obiceiurilor acestora. tăţii şi dă naştere la motive de nemulţu-
Grupurile teroriste islamice desfăşoară mire şi în cele din urmă la conflict.
cele mai cunoscute mişcări extremiste, Cercetătorii au demonstrat că există o
care au pornit războiul sfânt – Jihadul – cu strânsă interdependenţă între nivelul de dez-
scopul de a regenera lumea prin transfor- voltare economică a unei societăţi şi gra-
marea adevăratei religii, a Islamului, într-o dul de secularizare. Societăţile sărace, care
putere mondială. Acestea organizează şi des- trăiesc în vremuri de vulnerabilitate eco-
făşoară ample acţiuni împotriva Israelului nomică şi socială, au un grad crescut de
şi a Statelor Unite ale Americii, ţări pe care religiozitate, în timp ce societăţile cu un
fundamentalismul islamic le consideră răs- nivel de bunăstare ridicat, exclud credin-
punzătoare pentru situaţia statelor arabe.4 ţele şi practicile religioase, înclinând spre
În atacurile lor, teroriştii folosesc o ga- formarea unui cadru de viaţă şi de gândire
mă diversă de instrumente, de la cele mai autonom faţă de orice constrângere doc-
rudimentare până la cele mai avansate: cu- trinar-teologică.
ţitul, bombele de ultimă tehnologi, maşini Din numeroasele definiţii ale globa-
capcană, mecanisme explozive ucigaşe ce lizării se poate observa faptul că, pe lângă
pot lua diferite forme, trenuri, avioane, bu- multitudinea consecinţelor negative, se ac-
levarde, săli, stadioane, scrisori, becuri, te- centuează şi o serie de aspecte pozitive:
levizoare, radiouri, a căror declanşare pu- tendinţă constantă de regăsire a unităţii,
tându-se realiza de la distanţă. dezvoltarea drepturilor omului, libera cir-
Pentru realizarea acestor atacuri, tero- culaţie a bunurilor, informaţiilor şi persoa-
ristul trebuie să posede cunoştinţe tehnice nelor, creşterea concurenţei la nivel global.
privind funcţionarea „armelor” folosite. În Acestea se regăsesc în toate domeniile exis-
acest sens sunt relevante atacurile asupra tenţei, inclusiv în cel al vieţii religioase.
Statelor Unite ale Americi de la 11 sep- Fenomenul migraţiei reprezintă o con-
tembrie 2001, cât şi cele din Madrid din 11 secinţă a globalizării, cu un impact pu-
martie 2004. Pentru evitarea unor atacuri ternic asupra religiei. El este unul dintre
teroriste, tot mai multe aeroporturi au in- factorii cei mai importanţi care contribuie
stalat, în timp, diverse detectoare de ex- la diversitatea mişcărilor religioase. De

107
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Veronica Ion

exemplu, în Statele Unite ale Americii, o Globalizarea aduce cu sine un proces


parte din mişcările religioase s-au intensi- de inovaţie tehnologică, mai ales în dome-
ficat începând cu 1965, datorită modificări niul informării şi comunicării. Robert White,
legislaţiei în privinţa emigrării. Sociologul preşedintele Academiei Naţionale de Ingi-
Stephen Klineberg de la Universitatea nerie (NAE) susţine că vastele reţelele de
Rice afirmă că, legea emigrării din Statele comunicare şi centrele de cercetare faci-
Unite ale Americii, la începutul anilor 1960, litează fluxul de informaţii despre evolu-
promova rasismul. Ea susţinea că „euro- ţiile tehnologice, creând un impact dincolo
penii de Nord sunt o subspecie superioară de graniţele ţării din care provine desco-
a rasei albe. Nordicii erau consideraţi a fi perirea. Prin urmare, dezvoltarea tehno-
superiori celor din Alpi, care la rândul lor logică a avut ca rezultat formarea unui nou
erau superiori celor din zona Medite- context digital, care a impus tehnologiile
raneană şi toţi aceştia superiori evreilor şi ultraperformante de transmisiuni şi reţele
asiaticilor.” Prin semnarea „actul de emi- de comunicaţii capabile să transporte la vi-
grare şi naturalizare” de către preşedintele teze mari, cantităţi mari de informaţie. În
Lyndon Johnson, li s-a acordat o şansă acest context, pentru a supravieţui, religia
egală tuturor, indiferent din ce parte a lu- s-a adaptat, folosindu-se de mijloacele de
mii proveneau. Totodată, noile congregaţii comunicare în masă pentru a-şi răspândi
alcătuite din emigranţi, servesc şi ca mijloc credinţa şi a-şi menţine controlul asupra
de asimilare, dezvoltare multiculturală şi membrilor săi. Un exemplu concludent
ca o modalitate de stabilire a comunităţii este povestea difuzată de CNN despre evreul
într-un loc necunoscut. american care s-a rugat la zidul plângerii
Piaţa liberă a bunurilor religioase, con- prin intermediul unui telefon mobil
form adepţilor teoriei cererii şi ofertei, sti- Informaţiile cu conţinut religios s-au
mulează diversificarea ofertei şi specia- răspândit prin creşterea materialelor religi-
lizărilor instituţiilor religioase. Prin urmare oase în format electronic, prin intermediul
„fiecare poate să găsească ceea ce cores- siteurilor, blogurilor, forumurilor, dar şi a
punde motivaţiilor sale spirituale şi ajunge canalelor de televiziune şi a posturilor de
să se afilieze unei religii.”6 Pluralitatea radio dedicate practicii şi învăţării religi-
bunurilor religioase este strâns legată de oase. Tocmai accesul crescut al populaţiei
nivelul ridicat al religiozităţii, în timp ce o la informaţii a creat premisele unei revita-
reducere a acestora şi o neidentificare cu lizări religioase.
cele rămase ar produce o scădere a trăirilor Lester Kurtz în cartea sa „Gods in the
spirituale şi a comportamentului religios al Global Village” susţine că viaţa religioasă
unei naţiuni. are de înfruntat două mari provocări. Prima
Comparaţiile privind nivelul religiozi- este reprezentată de apariţia la nivel global
tăţii în Europa şi Statele Unite ale Americi a unei culturi ştiinţifice-tehnologice, care
au ajuns la concluzia că, declinul religiei în se află în strânsă legătură cu imaginea ştiin-
Europa nu se datorează dezvoltării econo- ţifică a lumii. Prin urmare, s-a schimbat
mice, modernizării şi acaparări bunurilor perspectiva referitoare la rolului religiei în
religioase. „Explicaţia diferenţei între cele lume, accentuând latura spirituală a sfârşi-
două cazuri rezidă în faptul că în timp ce tului vieţii fizice şi modul cum se con-
piaţa americană a bunurilor religioase este centrează pe „bunăstarea” spirituală a indi-
liberă, în Europa religiile tradiţionale deţin vizilor. Astfel, s-a observat un proces de
monopolul.”7 secularizare a vieţii publice, cel care sus-
ţine o apropiere mai mare a omului de

108
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Implicațiile religioase ale procesului de globalizare

viaţa sufletească şi de problemele legate de


viaţa de apoi.
Cea de-a doua problemă se referă la
pluralismul religios şi rolul său în consti-
tuirea războaielor culturale. Diversitatea
Note
credinţelor religioase conduce şi la o diver- 1
Allan G. Johnson, Dicţionarul Blacwell
sitate de opinii privind familia, educaţia,
de sociologie, Editura Humanitas, Bucureşti,
arta, legea şi politica. Totuşi, „a coexista
p.173
într-un spaţiu ale cărui reguli sunt general 2
Pr. dr. Daniel Enea, Postmodernismul nu-
acceptate înseamnă pentru orice religie a
L neagă pe Dumnezeu, Îl ironizează, (18
integra în propria conştiinţă faptul că nu
dec.2009), Ziarul Lumina, www.ziarulumina.ro
este singură, înseamnă a asuma memoria 3
Pr. conf. dr. Ioan Bizău, Conştiinţa reli-
tensiunilor, conflictelor, dar şi a întâlniri-
gioasă şi provocările modernităţii, în
lor, înseamnă a ierta şi a cere iertare şi mai
“Tinereţe, ideal, Biserică”, Editura Agaton,
ales a exprima disponibilitatea de a face parte
Făgăraş 2002, p.86
dintr-o cultură comună. Pentru aceasta, 4
A se vedea pe larg: Dipl. Drd. Sorin
calea cea mai proprie şi mai urgentă este
Ovidiu Anghel, Terorismul religios,
educaţia religioasă.”8
http://sorinovidiuanghel.blogspot.com
Fenomenul globalizării cuprinde totali- 5
Mălina Voicu, Religiozitate şi revitalizare
tatea domeniilor existenţei, de la ştiinţă,
religioasă în perioada de tranziţie,în
ideologie şi religie, până la cel cultural, so-
Bogdan Voicu, Mălina Voicu (coord.),
cial şi politico-economic. La nivel global,
Valori ale românilor 1993-2006. O
ultimii ani au stat sub semnul unor transfor-
perspectivă sociologică, Editura Institutul
mări profunde ale vieţii religioase, ea de-
European, Iaşi, p.152
venind din ce în ce mai importantă şi om- 6
Ibidem, p.154
niprezentă atât în viaţa personală, cât şi în 7
Ibidem, p.156
cea publică. 8
Bogdan Tataru-Cazaban, Europa şi
La Adunarea Consiliului Mondial al
pluralitatea religiilor. Pentru o cultură
Bisericilor de la Harare (1998), globaliza-
comună, Revista 22, www.revista22.ro
rea este surprinsă într-o ipostaza ambiva-
lentă, cea care universalizează şi particula-
rizează în acelaşi timp. Fie că favorizează
formarea identităţilor naţionale sau comu-
nitare, fie individualismul şi pluralismul, a
fost recunoscută ca o provocare pentru a
găsi noi cai de implicare a Bisericii în
societate.

109
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE

Raportul stat-societate-religie-drept în
configurarea unei istoriografii a dialogului
interconfesional în context european

Anca Parmena OLIMID

Abstract: Without pretending to bring solutions, the present article tries to


identify the main talking points of the relation between state, society and
religion, assuming the hypothesis that recognizes the unique character of
the Romanian history beginning with the 19th century. Moreover, the
orientation of the work towards a broader context of scientific analysis
allows the possibility of the avoindance of a political, historical and not
least religious determinism focused on the years 1945 and 1989: the end of
the Second World War and the collapse of the communist regime. In this
situation, the article allows for a detailed exposition of the Romanian and
foreign literature of the main events in history of Orthodox, Greek-Catholic
Church and Catholic Church that marked the dynamics of the modern and
contemporary Romania. As to the structural dimension of the religious and
political system, most of the analysis converge towards the acceptance of
the following components: the situation of the Greek-Catholic Church in
Transylvania, the religious freedoms and legislative invariables of the
interreligious dialogue in Romania, the transformations of the European
spiritual environment thorough a parallel between the religious practices
at the beginning of the 20th and 21st centuries.
Keywords: state, society, church, legislation, religious pluralism.

Î
nainte de 1989, multe lucrări de istorie a aproape trei sute de ani din Istoria
a bisericii ortodoxe române, ca şi cele Transilvaniei.
ce vizau aspecte instituţionale ale evo- La 18 iulie 1948, statul român a de-
luţiei bisericii catolice, au abordat dialo- nunţat Concordatul care limitase suvera-
gul interreligios într-o manieră dogmatică, nitatea şi legase pe românii uniţi de Papa.
prezentând unitaţia şi demersul istoric al Tot atunci, Biserica Greco-Catolică a fost
greco-catolicilor de pe poziţii unilaterale, desfiinţată prin decret. Sfântul Sinod al
alte lucrări îşi polarizează atenţia pe proze- Bisericii noastre a oferit episcopilor uniţi
litism, iar o altă categorie, poate cea mai scaune colegiale şi frăţeşti, dar le-au refuzat1.
însemnată, neglijează un aspect esenţial şi În ziua de 21 octombrie 1948, reprezen-
anume, prezentarea într-o manieră obiectivă tanţii Bisericii Greco-Catolice au fost pri-

110
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Raportul stat-societate-religie-drept…

miţi de către Patriarhul Justinian care le-a 1813, p. 140, care recunoştea că datorită
mulţumit pentru că după 250 de ani au greutăţilor materiale prin care treceau, “preoţii
păstrat legea strămoşească: ritualul biseri- români numai numele cel de neunit şi cu
cesc ortodox, liturghia, posturile, calendarul, această putinţă schimbare scapă de ve-
cântarea în strană şi în toată tradiţia orto- chile greutăţi şi se împătăşesc cădinţelor
doxă românească, încât doar supunerea faţă (adică drepturi) celor ce le au neamurile
de Papă fiind lucrul care îi separa pe cre- cele primire în Ardeal, ţinându-şi legea
dincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici2. grecească mai dinainte întreagă şi ne-
După începuturile unei literaturi bise- schimbată, întocmai cum o ţin toţi uniţii
riceşti române în secolul al XVI-lea şi al români din Ardeal”.
XVI-lea, ce provine în mare parte din în- În contextul grelelor încercări la care
cercările de a protestantiza pe românii din au fost supuşi românii din Transilvania de
Transilvania, servicii înseminate au fost către absolutismul austriac, biserica se va
aduse în mai multe ramuri ale teologiei de dovedi a fi aici singura conducătoare a po-
românii uniţi din Transilvania şi Ungaria şi porului român aflat sub stăpânire: “Vom
clerul ortodox ce se va cultiva în institutele arăta acuma că şi afirmarea despre supu-
pedagogice în unul dintre cele trei eparhii3. nerea noastră cândva la biserica Romei
Spre deosebire de clerul ortodox, clerul unit n’are temei...în afară de orce legătură
îşi va desăvârşi pregătirea în seminarul de politică sau bisericească cu capitala im-
la Blaj. Numai accesul unui număr mare periului Roman“7. Era şi firesc în aceste
de tineri români în şcolile de la Blaj a condiţii ca toate strădaniile ierarhilor şi
permis alegerea celor cu vocaţie intelectuală preoţilor să se îndrepte spre aceste proble-
şi numai excelentele instituţii catolice, des- me şi apoi spre cele teologice, iar lucrările
chise celor mulţi, au putut desăvârşi for- apărute la jumătatea secolului al XIX-lea
maţia unor tineri intelectuali4. Formarea acestei să puncteze unele aspecte legate de istoria
intelighenţii va conduce la formarea unei Bisericii Ortodoxe Răsăritene.
conştiinţe şi ideologii naţionale fundamen- Biserica Greco-catolică se va afirma în
tate şi la apariţia unei clase foarte activă şi acest deceniu ca un promotor al învăţă-
capabilă să-şi argumenteze şi să îşi susţină mântului primar în limba română, conti-
revendicările. nuând activitatea desfăşurată de către
Spre deosebire de literatura teologică Gheorghe Şincai în urmă cu o jumătate de
din Ţara Românească şi Moldova, cea din secol. Un rol deosebit în mobilizarea ro-
Transilvania va cunoaşte o dezvoltare cu mânilor din Ţara Silvaniei8 la lupta împo-
totul diferită. Mişcarea de emancipare a triva dualismului austro-ungar l-a avut vicarul
românilor ardeleni aducea în primul rând Alimpiu Barbuloviciu personalitate marcantă
probleme de ordin naţional şi social, re- a mişcării naţionale din Transilvania, având
vendicările formulate pe Câmpia Libertăţii legături cu: Ilie Măcelariu, Ioan Micu
de la Blaj nefiind satisfăcute de către mo- Moldovanu, George Bariţiu, George Pop
narhia habsburgică5. de Băseşti9.
Trebuie să precizăm că poporul român Vicarul Demetriu Coroianu (1850-
a rămas statornic în credinţa lor ortodoxă, 1873), rector al Seminarului Teologic din
chiar dacă preotul lor se considera unit cu Gherla se va bucura de aprecierea unanimă
Roma, din dorinţa de a beneficia de drep- a clerului diecezan şi a tineretului studios
turile clerului catolic6; acest lucru fiind măr- de la seminar, devenind unul dintre cei mai
turisit de învăţatul protopopul unit Petru populari canonici, ducând mai departe opera
Maior în Istoria Bisericii românilor, Buda,

111
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

începută de Alexandru Şterca Şuluţiu pe iar alţii urmând pe istoricul iezuit N. Nilles
tărâm cultural şi confesional10. care a publicat un întreg material privitor la
Perioada 1853-1854 reprezintă şi pentru acest important episod istoric în: Symbolae ad
Biserica Greco-Catolică o perioadă de grele illustrandam historiam ecclesiae orientalis
încercări, pentru că românii abia scăpaţi de in terries coronae S. Stephani, vol. I,
centralismul pestan maghiarizator vor cădea Oeniponte, 188516. Marea parte a docu-
sub incidenţa despotismului vienez germa- mentelor redactate de către Nilles sunt strânse
nizator, deservit de un regim poliţienesc şi în colecţiile iezuţilor Hevenessy şi Kaprini,
birocratic11. precum şi în arhivele bisericilor catolice.
Cu toate inconsecveneţele de care au Lucrările lui Nicolae Popea (1826-1908),
dat dovadă în a doua jumătate a secolului profesor, apoi consilier şi vicar arhiepis-
al XIX-lea, clerul greco-catolic din Ţara cop, iar din 1889 episcop al Caransebeşului
Silvaniei a fost preocupat de emenciparea trebuie remarcate, de asemenea: Mitropolia
preoţimii pe plan social şi cultural, o dată Ortodoxă a Transilivaniei (1870), Arhi-
cu împroprietărirea bisericilor şi a clerului episcopul şi mitropolitul Andrei Şaguna
român, în general, iar Vicariatul a contri- (1879), Memorialul arhiepiscopului Andrei
buit la dezvoltarea schimbului de publica- Şaguna (1889). Aceste lucrări provoacă o
ţii cu Braşovul, Blajul, Sibiul, Viena şi Pesta. puternică trezire a gândirii ortodoxe, o conşti-
În a doua jumătate a secolului al XIX- entizare a mesajului şi a slujirii Ortodoxiei.
lea teologii români – fie ortodocşi, fie uniţi Un moment important pentru istorio-
- au fost preocupaţi de probleme de istorie, grafia relaţiilor între Biserica Ortodoxă şi
lingvistică, pedagogie şi într-o măsură mai Biserica greco-catolică îl reprezintă conse-
redusă de problemele teologice. Astfel, în cinţele proclamării autocefaliei Bisericii
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Ortodoxe Române la 3 decembrie 186417,
Sibiul devine cel mai important centru însă formal recunoscută de o autoritate din
teologic ortodox12. La aceasta a contribuit afară abia pe 25 aprilie 1885. Pentru înţe-
marele mitropolit Andrei Şaguna, prin legerea mai precisă a acestor evenimente,
operele sale istorico-canonice, dar şi prin trebuie precizat faptul că în Transilvania,
cele scrise de el la îndemnul său. Între Biserica Ortodoxă Română avea aceeaşi
aceste lucrări amintim Istoria Bisericii situaţie de independenţă sau de autocefalie
Ortodoxe Răsăritene (2 vol.,1860). Încă de pe care au avut-o Bisericile surori din Ţara
la începutul activităţii sale episcopale, Românească şi Moldova18. Aceste eveni-
Andrei Şaguna a fost animat de dorinţa de mente sunt prezentate pe larg de literatura
a reînfiinţa mitropolia română ortodoxă teologică.
din Alba-Iulia, nu numai din Transilvania Alături de Nicolae Popea îi vom re-
şi Ungaria, ci din toată monarhia13. În găsi pe colegii săi, Zaharia Boiu, tot
cursul păstoririi lui Andrei Şaguna (1864- membru al Academiei Române care, la
1873), au revenit la Ortodoxie mai multe rândul său, scrie câteva lucrări de istorie:
parohii unite din toată Transilvania, deşi Mitropolia românilor ortodocşi din Transilvania
aproape în toate cazurile autorităţile de stat (1900) şi Vasile Mangra, viitorul mitropolit
au încercat să le împiedice, fapt menţionat al Ardealului cu lucrările Ierarhia Bisericii
de Şaguna în memoriile sale14. române din Transilvania şi Ungaria (1908)
Istoriografia noastră mai veche a con- şi Contribuţii la istoria Bisericii române
tinuat să culeagă o bogată informaţie cu (1917). Tot în Banat, lucrările de la sfâr-
privire la uniune, o parte adoptând atitu- şitul secolului al XIX-lea punctează unele
dinea critică a lui Densuşianu15 şi Popovici, aspecte esenţiale ale evoluţiei relaţiilor in-

112
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Raportul stat-societate-religie-drept…

stituţionale între biserica ortodoxă şi cea şi româneşti pentru istoria Bisericii române
catolică, dar din păcate se opresc aspura (1855), Arhivul pentru filologie şi istorie
problemelor istorice şi filologice, spre a da (1867-1870), încât a fost ales printre mem-
răspunsurile necesare celor care contestau brii Societăţii Academice Române, devenind
continuitatea românilor pe aceste meleaguri. vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Astrei.
Către sfârşitul secolului al XIX-lea au Elemente importante despre noua rea-
mai activate dr. Ioan Crişan (1853-1893), litate confesională din Transilvania sunt aduse
dr. Daniil Popovici Barcianu (1847-1903), Ioan Micu Moldovan numit şi Moldovănuţ
care au realizat mai multe manuale didac- (1833-1915), profesor la seminar şi la gim-
tice, dr. Simion Popescu (1847-1920), dr. naziu, vicar al Mitropoliei Unite, membru al
Ioan Stoica (1865-1937), cu unele lucrări Academei Române şi preşedinte al Astrei
de teologie, dr. Petru Şpan (1860-1911). care a desfăşurat o activitate prodigioasă în
În 1901, protopopul de Lugoj, dr. domeniul istoriei bisericii şi a relaţiilor
Gheorghe Popovici face referiri cu privire între cele două biserici creştine, biserica
la acest aspect în lucrarea Unirea românilor ortodoxă şi biserica catolică, pe teritoriul
din Transilvania cu Biserica catolică sub României: Acte sinodale ale Bisericii Unite
împăratul Leopold (1901)19. Pentru a pune (2 vol. 1869-1872), Ioan Ardeleanu (Istoria
în valoare unitatea vie a Ortodoxiei, am diecezei române greco-catolice a Oradei),
distins succint, în primul rând fundamen- protopopul Elie Dăianu din Cluj care a
tele teologice care îi sunt proprii, pentru a tradus Supplexul din 1791 în româneşte
arăta apoi modul în care aceeaşi realitate (1901) şi a scris biografiile unor oameni de
structurează Biserica20. seamă din biserica greco-catolică, membru al
De altfel, multe lucrări analizează, în Academiei Române.
secolul al XIX-lea, rolul important al Bisericii Au existat şi atitutidini critice ale unor
Greco-Catolice în sprijiinul culturii române scriitori uniţi: Al. Grama şi Aug. Bunea:
pentru a-şi regăsi rădăcinile latine (Şcoala Cestui din dreptul şi istoria bisericii
Ardeleană), iar în timpul Conciliului II româneşti unite. Studiu apologetic din
Vatican, biserica greco-catolică a încercat incidentul invectivelor Gazetei Transilvaniei
rolul unei Biserici-punte, iar teologii săi au şi a d-lui N. Densuşianu asupra mitro-
făcut să fie auzită, în modul cel mai au- politului Vancea şi a Bisericii unite, Blaj,
tentic, vocea Orientului21. vol. I-II. Acelaşi accent critic, vehement este
Documentele care provin de la die- abordat şi completat de George Popoviciu:
cezele greco-catolice, ca şi cele care au o Uniunea românilor din Transilvania cu Bise-
origine protopială şi parohială îşi polari- rica romano-catolică sub împăratul Leopold
zează atenţia asupra relaţiilor între biserică, I, Lugoj, 1901.
administraţia locală, şcolile confesionale şi Raporturile preoţimii greco-catolice cu
fruntaşii politici naţionali ai vremii, precum şi celelate categorii sociale din Ţara Silvaniei
asupra modalităţilor prin care comunită- se vor schimba, în faţa organelor locale, a
ţile româneşti participă la acţiunile iniţiate instituţiilor şi a societăţilor naţionale sau în
şi patronate de cler, pentru salvgardarea contactele cu autorităţile de la Viena şi
drepturilor naţionale22. Budapesta, cu preoţii reformaţi, romano-
În Biserica unită, lucrările de teologie catolici, ortodocşi, iar preotul greco-catolic
se datorează mai ales profesorilor de la nu mai apărea în postura supusului umil al
seminarul din Blaj. Astfel, Timotei Cipariu imperiului, el reprezenta o naţiune, ce-şi
(1805-1887) a scris numeroase lucrări isto- cerea şi apăra drepturile de pe o poziţie
rice şi lingvistice: Acte şi fragmente latine egală cu semenii săi maghiari, germani şi

113
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

evrei23. Noile raporturi între preoţi şi eno- parohia din Ortelec28. Spre deosebire de
riaşi, segmentarea verticală a societăţii, do- presa bisericească din Ţara Românească şi
minarea comunităţii de legăturile tradiţionale24 Moldova-care avea un pronunţat caracter
şi viaţa preoţimii greco-catolice din Transilvania bisericesc-teologic- presa din Transilvania
sunt prezentate în lucrările Amintiri (1880- avea un pronunţat caracter politico-con-
1930), Cluj, 1930, de Elena Pop Hossu-Longin. fesional: Gazeta Transilvaniei (1838-1944),
În 1989, supravieţuind timp de patru- editată la Braşov de George Bariţiu, Organul
zeci de ani cenzurii, Biserica Greco-Catolică luminării, tipărit la Blaj de Timotei Cipariu,
reintră în legalitate o dată cu căderea comu- în 1848. Câtă vreme nu se abăteau de la
nismului, iar cei care şi-au îndreptat atenţia frazeologia liturgică, revoluţionarii de la
asupra evoluţiei relaţiilor dintre Biserica 1848 din spaţiul românesc erau asiguraţi
Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică întâlnesc că masele îi urmează şi îi înţeleg29.
un nou început, o Biserică care nu şi-a ra- La începutul secolului nostru, la Insti-
tat niciodată misiunea apostolică, forţa mo- tutul teologic-pedagogic sibian şi-au desfă-
rală şi spirituală ce se regăseşte în ţinuta clerului şurat activitatea: Dr. Nicolae Bălan, Biserica
şi a episcopilor săi în anii comunismului25. neamului şi drepturile ei, Bucureşti, Editura
Pentru a prezenta o imagine de an- Profile Publishing, 2002, afirma: “îndelun-
samblu asupra relaţiilor dintre catolicism gata şi rodnica arhipăstorire a marelui
şi ortodoxism m-am oprit asupra lucră- mitropolit Nicolae Bălan a marcat perioada
rilor: Nicolae Bocşan, Ideea de naţiune la de vădit progres în istoria Mitropoliei
românii din Transilvania şi Banat în Ardealului în cursul căreia cadrul creat de
secolul al XIX-lea, Reşiţa, 1997; Doru Radosav, înaintaşi a fost umplut cu conţinut nou de
Sentimentul religios la români. O perspec- viaţa bisericească deosebit de activă [..].
tivă istorică (sec. XVII-XX), Cluj-Napoca, E remarcabilă activitatea teologică des-
1997; Nicolae Bocşan, Naţiune şi confesiune făşurată în această perioadă”30 ale dr. Ioan
în secolul al XIX-lea, Cazul Mitropoliei Lupaş, dr. Silviu Dragomir, dr. Pavel Roşca,
române, în volumul Nicolae Bocşan, Ioan dr. Romulus Cândea, de la care au rămas mai
Lumperdean, Ioan Aurel Pop, Etnie şi multe lucrări teologice, istorice şi pedago-
Confesiune în Transilvania, secolele XIII- gice, publicate în paginile Revistei Teologice31.
XIX, Oradea, 1994, p. 157-16826. Marele mitropolit Andrei Şaguna a
Către sfârşitul secolului al XIX-lea, pus bazele Telegrafului Român, care de la
dar mai ales la începutul secolului XX, gu- 3 ianuarie 1853, apare neîntrerupt până
vernul şi presa maghiară au început lupta astăzi. Pe 25 decembrie 1855, vicarul
pentru crearea unor episcopii pe seama Demetriu Coroianu publică o circulară
credincoşilor Greco-catolici români şi ruteni către toţi preoţii din tracturile protopopeşti
– prezentaţi de oficialitatea de stat drept Crasna şi Valcău, îndemnându-i să-şi pro-
maghiari – din regiunile respective27. cure foaia bisericească de la Viena, care
Multe aspecte ale problematicii de publica nu numai ştiri legate de biserică, ci
faţă au fost surprinse de presa vremii. Spre şi articole dogmatice şi morale, predici şi
exemplu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, concluziile sinoadelor ecleziastice. O bună
Alimpiu Babuloviciu în articolul său Răspuns perioadă de timp, în cea de-a doua jumă-
salutar, apărut în Anuarul Societăţii pentru tate a secoului al XIX-lea, această publi-
fond de teatru român insista asupra fap- caţie putea fi găsită în toate parohiile din
tului că cele peste 390 de suflete româ- Ţara Silvaniei32 .
neşti, de confesiune Greco-catolică din Zalău La Arad, în anii 1869 şi 1871-1872, îşi
nu aveau o biserică proprie, aparţinând de face apariţia Speranţa, foaie literară-bise-

114
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Raportul stat-societate-religie-drept…

ricească, organul Societăţii de lectură a racter politic. Alături de Gazeta Transilvaniei,


teologilor români din Arad, cu concursul o foarte mare căutare au avut-o Obser-
unor profesori şi cu ajutorul material al unor vatorul, publicaţie tipărită la Sibiu şi
oameni de bine33. A doua foaie oficială Federaţiunea de la Budapesta. Aceste pu-
ortodoxă - după Telegraful Român - a fost blicaţii au fost distribuite în rândul preo-
Lumina, foaie bisericească, şcolară, litera- ţimii din Transilvania datorită strădaniilor
ră, un organ oficial al eparhiei ortodoxe lui George Pop de Băseşti, Ioan Nichita,
arădene, a cărei apariţie a fost hotărâtă în Alimpiu Barbuloviciu, Andrei Cosma, fiind
Sinodul Eparhiei Aradului din 1872, sub re- aduse din numeroasele lor călătorii la Sibiu,
dacţia consilierului referent şcolar George Popa, Blaj, Cluj.
urmat de profesorul Vasile Goldiş, viitorul Alăruri de Studii Teologice, Ortodoxia,
episcop de Arad, apoi de Vincenţiu Mangra. Glasul Bisericii, Revista Teologică35, Mitropolia
Trei ani mai târziu, din cauza dificultăţilor Ardealului, revista Biserica Ortodoxă Română
materiale, Lumina şi-a sistat apariţia. constituie depozitarul gândirii teologice ro-
În octombrie 1874 apare la Bucureşti mâneşti, puntea de legătură cu celelate bi-
primul număr al revistei Biserica Ortodoxă serici şu culte din ţără şi străinătate.
Română. Pe atunci publicaţia se dorea a fi Biserica greco-catolică a avut mai multe
doar un jurnal, al cărui regulament a fost periodice bisericeşti până în 1918, dar cu o
votat de Sfântul Sinod în şedinţa sa din 6 existenţă mai scurtă decât cea a celor orto-
nov. 1873 şi aprobat de conducerea de stat doxe. De remarcat este faptul că, spre deo-
la 27 mai 187434. Nu poate fi neglijat noul rol sebire de publicaţiile ortodoxe, cele greco-
pe care l-a avut revista Biserica Ortodoxă catolice puneau pe primul plan problemele
Română la ridicarea nivelului cultural şi bisericeşti36. Astfel, la iniţiativa preotului
teologic al clerului roman, la fortificarea dr. Grigorie Silaşi, vicerectorul Seminarului
conştiinţei naţionale. Multe dintre eveni- Sf. Barbara din Viena, a apărut Sionul
mentele politico-sociale majore din ţară şi românesc. Deşi redactorul acestei revistei
străinătate, relaţiile dintre Biserică şi Stat, era greco-catolic, în paginile publicaţiei nu
relaţiile interconfesionale s-au regăsit în vor apărea polemici confesionale, ci dim-
paginile revistei: Gh. I. Moisescu, Prof.Dr. potrivă, vom identifica unele articole scrise
Iacob Lazăr, Biserica dominantă şi egala de preoţi ortodocşi.
îndreptăţire a cultelor (Arad, 1936)/ An Câţiva ani mai târziu, activitatea publi-
LIV (1936), 11-12 (nov.-dec.), p. 776-777/ cistică a clerului Greco-catolic este dina-
(Recenzie), N. Buzea, Creştinismul social mizată de apariţia altor publicaţii: Amvonul
/ An XLIII (1925), 8 aug., p.457-465; an care va apărea, din păcate sporadic în
XLIV (1926), 3 martie, p.116-121, M. Nic. 1868, 1871, 1881, Foaia bisericească,
Popescu, Pr. Const. Nazarie, Deosebirile organ de cultură religioasă a clerului şi a
de credinţă dintre Biserica Ortodoxă şi poporului, apărută sub redacţia dr. Alexandru
celelalte confesiuni ceştine (Iaşi, 1914) / Grama, căreia i-a luat locul Foaia biseri-
An XXXVIII (1914), nr. 6, P.617-618/ cească şi şcolară, organ al provinciei
(Recenzie), Gh. Verşescu, Religia creştină, An greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş, cu
XLVI (1928), nr. 6, P. 528-532, Grigorie apariţie bilunară, înlocuită la rândul ei, în
Botoşăneanu, Biserica Ortodoxă Română 1891 de Unirea, foaie bisericească-poli-
şi celelalte confesiuni şi secte / An XLVII tică, cu apariţie săptămânală. O altă publi-
(1929), nr. 7-8, p.575-593. caţie cu caracter teologic a apărut şi în
În deceniul al şaptelea în literatura cle- eparhia greco-catolică de Baia-Mare şi Şişeşti:
rului îşi vor face apariţia publicaţiile cu ca-

115
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

Revista catolică (1885-1891), redactată de trebuie neapărat confundată cu Biserica


Vasile Lucaciu. Romano-Catolică).
Toate aceste publicaţii redactate de În această perspectivă se înscrie şi lu-
slujitori ai Bisericii – ortodoxe sau greco- crarea lui Sergiu Bulgakov, The Orthodox
catolice- au îndeplinit un însemnat rol în Church, Londra, 1935, o excelentă expu-
procesul de culturalizare a maselor şi în nere a erorilor comise în evaluarea unor
consolidare a conştiinţei româneşti, pregătind asemenea opinii. Pentru Bulgakov, spiritul
marele eveniment de la 1 decembrie 191837. critic al Occidentului, primit fără pregătire
Fără a ignora luptele şi reziduurile is- şi fără discernământ ar fi putut ruina
toriei, am încercat să evidenţiem această credinţa ortodoxă, dacă nu ar fi existat
evoluţie din interior dar şi din exterior, puterea de adaptare a Bisericii Ortodoxe şi
apelând la surse şi documente din afara rolul său activ în rezolvarea unor probleme
graniţelor. Reconstituirea evoluţiei catoli- moderne, politici şi sociale şi religioase40.
cismului, prin intermediul documentelor În această lucrare, Bulgakov prezintă
istorice, în cadrul unor lucrări monogra- aspecte legate de evoluţia Bisericii Ortodoxe
fice, a vieţii confesional-spirituale, cuprin- şi de implicaţii rupturii dintre Ortodoxism
zând cea de-a doua jumătate a secolului al şi Catolicism. Cu toate acestea, ruptura
XIX-lea şi începutul secolului următor vin dintre Ortodoxism şi Catolicism (ruptură
în întâmpinarea unor necesităţi istorio- care a făcut ca Reforma să fie inevitabilă),
grafice resimţite de Biserica Ortodoxă, cu nu înseamnă, în esenţă, formarea a două
atât mai mult, cu cât demersurile de depis- Biserici ci, pentru a relua o remarcă a lui
tare, selecţie şi publicare a materialului docu- Bulgakov, o fisură în trunchiul unic, care a
mentar a adus unele aspecte semnificative continuat totuşi să producă de o parte şi de
privind evoluţia istorică a dialogului inter- alta roadele sfinţeniei41. Cu alte cuvinte,
religios. ortodoxia nu-i invită pe ceilalţi creştini să
Este interesant, că pe plan european, la devină orientali, ea îi cheamă să-şi împăr-
jumătatea secolului al XIX-lea, asistăm la tăşească certitudinile şi experienţele într-
constituirea unei noi literaturi teologice un efort de regăsire deplină a rădăcinilor
tocmai prin fuziunea dintre discursul litur- Bisericii indivizibile42.
gic şi cel ştiinţific, prin combinarea autori- O altă lucrare a lui James Maccaffrey,
tăţii tradiţionale a logos-ului creştin cu logos- History of the Catholic Church in the
ul ezitant al ştiinţei în expansiune38. Există Ninetenth Century (1789-1908) Vol. I,
unele lucrări care ajută la elucidarea unor Dublin, M.H.Gill and Son, 1910 subli-
aspecte legate de evoluţia celor patru con- niează un aspect complementar şi anume
fesiuni: protestantă, calvină, luterană şi uni- faptul că evoluţia catolicimului în secolul
tariană, care sub principii autohtoni izbu- al XIX-lea este marcată în Estul Europei
tiseră să înlăture aproape cu desăvârşire pe de acealeaşi principii ale imperialismului
catolici din arena politică39. religios, în timp ce relaţia tradiţională între
Într-o manieră generală totuşi, fenomenul Stat şi Biserică este slăbită de neputinţa de
uniatismului a fost perceput de ortodocşi a rezista în faţa tendinţelor de seculari-
ca o agresiune, o înşelăciune şi tăgăduire a zare43. Această regretabilă şi neferictă con-
specificităţii Bisericii lor, iar alţii s-au gră- junctură care va alătura Biserica catolică şi
bit să afirme că Biserica Ortodoxă este o absolutismul religios trăda bunele tradiţii
varietate specială a Romano-Catolicismului ale Catolicismului44. Aceeaşi idee este stu-
sau mai degrabă un compromis între Romano- diată şi de Walter J. Burghardt şi S.G. şi F.
Catolicism şi Biserica de Vest (şi care nu Lynch, în lucrarea The idea of Catholicism.

116
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Raportul stat-societate-religie-drept…

An introduction to the thought and Introducerea (Introductory) lucrării sale.


Workship of the Church45, Hilaire Belloc, Ideea esenţială a lucrării lui Adam este
în The Catholic Church and History, New aceea a unui conflict modern între autori-
York, 1908. tatea şi natura umană ca rezultat al necesi-
De fapt, Bisericile ortodoxe primesc tăţii de manifestare a doctrinei autoritare
cu smerenie Unitatea (care este un nume catolice. Aceeaşi idee se degajă şi dintr-o
Dumnezeiesc, deci un fel de prezenţă altă lucrare The Catholic Church in action
dumnezeiască); de aceea, spre deosebire de scrisă de Michael Williams şi apărută în
Roma, ele au putut participa la formarea 1934 la New York, Editura The Macmillan
unei mişcări ecumenice, în spiritul enci- Company (capitolul XI-Serviciul Diplomatic
clicii prin care, începând cu 1920, patriarhul al Bisericii, capitolul XII-Ierarhia, capitolul
Constantinopolului invita Bisericile lui Hristos XV-Bisericile Răsăritene, capitolul XVII-
să se cunoască şi să slujească împreună46. Educaţia Catolică), F. Adenez, în The Greek
Această relaţie între ortodoxism şi and the Eastern Churches, New York, 1928.
modernitate este tratată de Karl Adam, în Trecerea la biserica greco-catolică nu
The Spirit of Catholicism, A. Battadier, s-a făcut uşor în pofida unor neînsemnate
Paris, 1933. Karl Adam este unul dintre deosebiri în săvârşirea slujbelor religioase,
cei mai cunoscuţi teologi ai istoriei cato- iar autorităţile austriece nu acordau drepturile
licismului. O perioadă îndelungată, Adam promise prin Diploma Unirii, stările privi-
a fost interesat de unirea celor două Biserici. legiate, în frunte cu nobilimea maghiară
Această idee se va dezvolta ca temă cen- considerând neîntemeiate cererile românilor47.
trală şi a lucrării: The spirit of Catholicism Dialogul la acest nivel dintre Orto-
şi One and Holy. Prima lucrare este, cu doxism şi Catolicism s-a lovit de această
certitutine cea mai cunoscută. Publicată ini- incertitudine mai bine de un secol, iar
ţial în Germania în 1924, lucrarea explică partea ortodoxă a pus în discuţie spinoasa
de-a lungul celor 13 capitole conceptele problemă a Uniaţiei. Multe aspecte ale im-
fundamentale ale catolicismului atât catoli- plicaţiilor relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă
cilor cât şi necatolicilor, făcându-şi simţită şi Biserica Catolică sunt analizate de Pierre
prezenţa în cadrul societăţii de la începutul Dumont, Qu’est ce que l’Orthodoxie?:
secolului al XX-lea. Cartea a fost tradusă vues catholiques, Bruxelles, Editions Universitaires,
în 11 limbi şi de la publicarea sa pentru 1944, D. Attwater, The Christian Churches of
prima dată a fost editată de încă 10 ori. The the East, Vol. I: Churches in communion
spirit of Catholicism a fost scrisă cu o caldă, with Rome, Milwaukee, 1948, Vol. II:
calmă şi clară consideraţie faţă de Biserica Churches not in communion with Rome,
catolică şi istoria sa, pornind de la simpla Milwaukee, 1947-48 şi Michel Riquet,
întrebare: Ce este catolicismul şi cum s-a L’idolatrie des nationalisms absolus, Paris,
manifestat de-a lungul secolelor? (What is La Documentation Française, 1957.
Catholicism?; autorul îşi atenţionează cititorii Ernst Benz, în The Eastern Orthodox
că ar fi o greşeală să ignore diferenţele din- Church. Its Thought and Life, New York,
tre Catolicismul ideal şi cel actual, supus Garden City, 1963 (capitolele IV-Consti-
unui proces de înnoire şi exigenţelor istoriei tution and Law of the Orthodox Church ,
sociale. Capitolul VII-Missionary Work and the
Karl Adam şi-a atins scopul, acela de Spread of the Orthodox Church, Capitolul
a oferi celor care studiază posibilitatea unei VIII-Orthodox Culture, Capitolul IX-Ethical
reîntoarceri la o singură Biserică, unul dintre Ideas of Orthodoxy, Capitolul XX-The Po-
cele mai simbolice puncte de plecare prin litical Idea of Orthodoxy, Capitolul XI-Rome,

117
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

Byzantium, Moscow, Capitolul XIII-Ortho- de missions et de tribulations, Paris,


doxy within the Universal Church Today Tallandier, 1996, Pierre Colin, L’audace et
şi Capitolul XIV-Greatness and Weakness le soupcon. La crise du modernisme dans
of Orthodoxy) punctează diferenţele struc- le catholicisme français, 1893-1914, Paris,
turale care separă Biserica Romano-Catolică şi 1997, Etienne Fouilloux, Une Eglise en quête
Biserica Răsăriteană şi care pornesc de la de liberté. La pensée catholique française
viziunea antogonică faţă de relaţia Biserică- entre modernisme et Vatican II, Paris,
Stat. Acesta este rezultatul unei viziuni uni- Desclée de Brouwer, 1998, L. Levan-
laterale a Vestului, deci a Bisericii Romano- Lemesle, Industrialisation et société 1880-
Catolice. Ipoteza de lucru a lui Benz pro- 1970, Paris, Ellipses, 1998, Michel Feuillet,
pune un nou scenariu: analizarea relaţiilor Vocabulaire du chrestianisme, Paris, Que
dintre Roma şi Bizanţ pornind de la nece- sais-je?, 2000, Yannis Spiteris, Eclesiologia
sităţile Orientului. Un astfel de sce-nariu ortodoxa: temas confrontados entre Oriente
este dezvoltat de André Philip în Le Chrétien, y Occidente, Salamanca, Secretariado Trinitario,
la société et l’Etat. Le rôle du Chrétien; 2004, Haight, Roger, Chistian community
rendre temoignage, Paris, Beauchesne, 1963 in history, New York, Continuum, 2004.
unde analizează implicaţiile politice ale Bise- După revoluţia din decembrie 1989,
ricii Ortodoxe şi relaţiile dintre Roma, Moscova Biserica Ortodoxă Română a simţit nevoia
şi Bizanţ (capitolul X şi capitolul XI)48. să-şi reafirme şi să-şi reformuleze poziţia
Dialogul politic Roma-Bizanţ schiţat în relaţiile cu celelate culte din ţară, în con-
de André Philip este suportul unor nume- diţiile libertăţii religioase, hotărând prin
roase lucrări apărute în anii ’60 şi anii ’90, Sfântul Sinod, la 3-4 ianuarie 1990, conti-
şi anume John Meyendorff, Orthodoxie et nuarea şi dezvoltarea relaţiilor ecumeneşti
catholicité, Paris, Editions du Seuil, 1965, frăţeşti cu celelalte culte religioase din
Wilhelm de Vries, Orthodoxie et Catholi- România. Tot în aceeşi privinţă se inscrie şi
cisme, Tournai, Desclée de Brouwer, 1967, Decretul nr. 9/1989 al Consiliului Frontului
Paul Evdokimov, Ortodoxia, Barcelona, Peninsula, Sălvării Naţionale prin care a fost aduă la
1968, A. Prost, Education, société et politi- existenţă fosta Biserică Greco-Catolică şi s-
ques, Paris, Seuil, 1992, Michael A. Fahey, a impus necesitatea creării unei comisii cen-
Orthodox and Catholic Sister Churches: trale de dialog la nivelul Patriarhiei Române
East is west and West is East, Milwaukee, care să discute cu o comisie similară din par-
Marquette University Press, 1996, Lucian tea Bisericii Catolice Orientale de rit Bizantin.
Groşanu, Le dimensione trinitaria dell’ În contextul grelelor încercări la care
eucaristia e lîunita della Chiesa nel dialogo au fost supuşi românii din Transilvania de
teologico cattlolico-ortodosso, Roma, către absolutismul austriac, biserica se va
Pontificium Athenaeum Sanctae Crucis, dovedi a fi aici singura conducătoare a po-
1996, John Meyendorff, Catholicity and porului român aflat sub stăpânire. Era şi
the Church, New York, St. Vladimir’s firesc în aceste condiţii ca toate strădaniile
Seminary, 1980, L’Enseignement supérieur ierarhilor şi preoţilor să se îndrepte spre
catholique en Europe-Catholic Higer aceste probleme şi apoi spre cele teologice,
Education, Paris, Fédération Internationales iar lucrările apărute la jumătatea secolului
des Universités Catholiques, 1991, Javier al XIX-lea să puncteze unele aspecte lega-
Garrido Goitia, El cristianismo roto: genesis te istoria Bisericii Ortodoxe Răsăritene.
y evolucion de las grandes Iglesias, Bilbao, Biserica Greco-catolică se va afirma
Universidad de Deusto, 1996, Yves- Marie în acest deceniu ca un promotor al învă-
Hilaire, Histoire de la papauté. 2000 ans ţământului primar în limba română. Cu

118
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Raportul stat-societate-religie-drept…

toate inconsecveneţele de care au dat do- Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1901,
vadă în a doua jumătate a secolului al XIX- p. 476.
4
lea, clerul greco-catolic din Ţara Silvaniei Maria Someşan, Începuturile Bisericii Române
a fost preocupat de emenciparea preoţimii Unite cu Roma, Bucureşti, Editura ALL, 1999,
p. 167.
pe plan social şi cultural, o dată cu îm- 5
***, Din Istoria Transilvaniei, vol. II,
proprietărirea bisericilor şi a clerului român în Bucureşti, 1861, pp. 29-34.
general, iar Vicariatul a contribuit la dez- 6
Mircea Păcurariu, Pagini din Istoria Bisercii
voltarea schimbului de publicaţii cu Braşovul, Româneşti, Cluj-Napoca, Editura Arhiepis-
Blajul, Sibiul, Viena şi Pesta. copiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi
În a doua jumătate a secolului al XIX- Clujului, 1991, p. 35.
7
lea teologii români – fie ortodocşi, fie uniţi ***, Sfânta Episcopie a Eparhiei Râmnicului
-au fost preocupaţi de probleme de istorie, Severin în trecut şi acum, Bucureşti, Tipografia
lingvistică, pedagogie şi într-o măsură mai Guttenbeerg, Joseph Gobl, 1906, p. LXXII.
8
redusă de problemele teologice. Mai mult, Ţara Silvaniei sau Sălajul istoric este locul
unde şi-au desfăşurat activitatea unul dintre
La 12 aprilie 1964, Patriarhul ecumenic
cele mai importante vicariate greco-catolice din
Atenagora I al Constantinopolului, adresându- Ardeal, deseori ignorat, deşi a jucat un rol
se cardinaluluui Augustin Beia, numeşte important în mişcarea naţională a romînilor din
Ortodoxia şi Catolicismul Biserici Surori- Nord-Vestul Transilvaniei, între revoluţia de la
termen pe care şi-l însuşeşte decretul despre 1848 şi mişcarea memorandistă de la sfărşitul
ecumenism49. La fel şi Papa Paul al VI-lea, secolului al XIX-lea
9
în Bula Ano ineunte, din 25 iulie 1967: V. Teşa, Aspecte din viaţa şi activitatea
Domnul ne-a dat să ne redescoperim ca patriotului sălăjan Alimpiu Barbuloviciu în
două Biserici, în ciuda ostacolelor care au „A.M. Porolissensis”, VII, Zalău, 1983, p. 593.
10
fost ridicate atunci între noi50. Elemente importante despre activitatea sa pe
tărâm confesional cuprind lucrările lui Dumitru
"Această lucrare a fost finanţată din Suciu: Alexendru Şterca Şuluţiu în mişcarea
contractul POSDRU/89/1.5/S/61968, proiect naţională românescă, în Anuarul Institutului de
strategic ID 61968 (2009), cofinanţat din Istorie A.D. Xenopol din Iaşi, XXV/2, 1988,
Fondul Social European, prin Programul pp. 50-75; Nicolae Edroiu, Preocupările
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor istorice ale lui Alexandru Şterca Şuluţiu (1794-
Umane 2007-2013” 1867) în ***, Stat şi societate, interferări
istorice, Cluj-Napoca, 1982, pp. 328-342; ***,
''This work was supported by the strategic
Alexandru Şterca-Şuluţiu, Istoria, Istoria Horii
grant POSDRU/89/1.5/S/61968, Project ID
61968 (2009), co-financed by the European
şi a poporului românesc din Munţii Apuseni,
Social Fund within the Sectorial Operational Bucureşti, 1995 (Ediţie, Studiu introductiv şi
Program Human Resources Development note de Nicolae Edroiu)”.
11
2007-2013" ***, Transilvania, 1878-1879, anul XI, nr.
16, pp. 238-239.
12
Note Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe
1
Petru Ciuhandu, Biserica Ortodoxă şi biserica Române, vol. 3, Bucureşti, Editura Institutului
Greco-Catolică în faţa neamului, Beiuş, Editura Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Buna Vestire, 1994, p. 52. Române, 1981, p. 291.
13
2
Ibidem. Evsevie Popoviciu, Istoria Bisericească
3
Evsevie Popoviciu, Istoria Bisericească (tra- (traducere de Athanasie, Episcopul Râmnicului
ducere de Athanasie, Episcopul Râmnicului Noului Severin şi Gherasim, Episcopul Eparhiei
Noului Severin şi Gherasim, Episcopul Epar- Argeşului, Vol. II, de la anul 1054-1900, Bucureşti,
hiei Argeşului), Vol. II, de la anul 1054-1900, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1901, p. 472.
14
Mircea Păcurariu, Pagini din Istoria Bisercii
Româneşti, Cluj-Napoca, Editura Arhiepiscopiei

119
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI RELIGIE
Anca Parmena Olimid

31
Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Mircea Păcurariu, op.cit., p. 292.
32
Clujului, 1991, p. 46. Ioan Ciocian, op.cit., p.148.
15 33
Nicolae Densuşianu a cercetat, în general, Ibidem, p. 295.
34
actele şi documentele ce se regăsesc în colec- Alexandru Stănciulescu-Bârda, Bibliografia
ţiile Hevenessey (Analele Academiei Române, Revistei Biserica Ortodoxă Română (1874-1994),
seria II, 1879-1880, Bucureşti, 1881). În spe- Vol. I, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2000, p. 6.
35
cial, s-a ocupat de actul de la 7 octombrie 1698, Publicaţie apărută în ianuarie 1907 la
în studiul: Independenţa bisericească a mitro- iniţiativa profesorului Nicolae Bălan, viitorul
poliei române de la Alba Iulia, Braşov, 1893. mitropolit al Ardealului.
16 36
Silviu Dragomir, Românii din Transilvania şi Explicaţia se regăseşte în faptul că Gazeta
unirea cu Biserica Romei. Documente apocrife Transilvaniei a fost redactată de cărturari greco-
privitoare la începuturile unirii cu catolicismul catolici, deci în paginile acestei publicaţii vom
roman (1697-1701), Cluj, Editura Arhiepiscopiei regăsi articole cu privire la problemele,
Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi naţionale, culturale şi confesionale.
37
Clujului, 1990, p. 5. M. Păcurariu, op.cit., p. 299.
17 38
Mircea Păcurariu, Câteva consideraţii privind Ibidem, p. 99.
39
vechimea “Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”, Silviu Dragomir, Românii din Transilvania şi
studiu reprodus din volumul Centenarul auto- unirea cu Biserica Romei. Documente apocrife
cefaliei Bisericii Ortodoxe Române, Editura privitoare la începuturile unirii cu catolicismul
Institutului Biblic şi de misiune al Bisericii roman (1697-1701), Cluj, Editura Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române, 1987 (p.139-155), în ***, Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi
Autocefalie, Patriarhie, Slujire Sfântă, Bucureşti, Clujului, 1990, p. .3.
40
Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Srgiu Bulgakov, The Orthodox Church,
Bisericii Ortodoxe Române, 1995, pp. 67-82. Londra, Century Press, 1925, p. 4.
18 41
Ibidem, p. 67. Olivier Clement, op. cit., p. 148.
19 42
Ibidem. Ibidem, p. 149.
20 43
Olivier Clement, Biserica Ortodoxă, Bucureşti, James Maccaffrey, History of the Catholic
Editura Universitas, 2000, p. 7. Church in the Ninetenth Century (1789-1908)
21
Ibidem, p. 26. Vol. I, Dublin, M.H.Gill and Son, 1910, p. 7.
22 44
S. Retegan, Sate şi şcoli din Transilvania la Ibidem.
4
mijlocul secolului al XIX-lea (1867-1875), 5 Walter J. Burghardt, F. Lynch, The idea of
Cluj-Napoca, 1994, pp.12-27. Catholicism. An introdouction to the thought
23
Ioan Ciocian, Biserica şi societatea românească and Workship of the Church, New York
din Transilvania: Vicariatul Silvaniei în a doua Meridian Books, 1963, p.7.
46
jumătate a secolului al XIX-lea, Arad, Vasile Apud Olivier Clement, op. cit., p. 149.
47
Goldiş University Press, 2000, p. 97. Ioan Ciocian, op. cit., p. 38.
24 48
Gazeta Transilvaniei, nr. 61 din 20VII, 1863, Ernst Benz, The Eastern Orthodox Church.
p. 240. Its Thought and Life, Anchor Book, New York,
25
Maria Someşan, Începuturile Bisericii Române Garden City, 1963, p. 3.
4
Unite cu Roma, Bucureşti, All, 1999, p. 7. 9 Petru Ciuhandu, Biserica Ortodoxă şi biserica
26
Ioan Ciocian, op. cit., P. 13 Greco-Catolică în faţa neamului, Beiuş,
27
Mircea Păcurariu, op.cit., p.221 Editura Buna Vestire, 1994, p. 58.
28 50
Apud I. Ciocian, op. cit., p.106. Ibidem.
29
Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie şi utopie
în cultura română, Iaşi, Editura POLIROM,
1999, p. 99.
30
Aniversarea Centenarului reînfiinţării Mitropoliei
Ardealului, în Mitropolia Ardealului, revistă
oficială a Arhiepiscopiei Sibiului şi a Epis-
copiilor Clujului şi Oradei, Anul X, Nr. 1-3,
ianuarie-martie 1965, p. 211.

120
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT

Condiţiile esenţiale pentru validitatea actului


juridic civil în tradiţia şi perspectiva sistemelor de
drept europene

Irina Olivia POPESCU

Abstract: Europe is dominated by two different legal systems: the


continental legal system and the common-law legal system. The continental
legal system inspired by roman codifications has as main characteristic the
reunion of regulations in a single codification that assures the general
framework of legal institutions, applicable to citizens. In this system judges
must follow the regulations which constitute the primary source of law. The
common-law system reunites three independent systems, which function in
parallel: common-law, equity and statute-law. Common-law is the oldest
source of law in British Law and remains the main part of this legal system.
The exponent of the common-law system in Europe is Great Britain. The
European legal systems have to be analyzed from the perspective of a
potential European Contract Code. The essential elements of a contract
are regulated differently in the two legal systems as we will observe in the
present analyze.
Keywords: validity of a contract, continental law, common-law, new
Romanian Civil code, European Code of Contracts.

Introducere în studiul sistemelor constituind totodată şi principala sursă de


europene de drept. drept.
În dreptul comparat, în mod tradiţio-

S
istemele de drept european, sistemul nal sunt recunoscute mai multe grupuri di-
continental şi sistemul common-law, ferite care, împreună alcătuiesc dreptul con-
trebuie analizate din perspectiva apar- tinental: grupul de influenţă romană reu-
tenenţei lor la marea familie a Uniunii Europene. neşte Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia, Spania,
Sistemul juridic continental, inspirat de România, etc.; grupul Germanic în care se
dreptul roman are drept caracteristică prin- regăsesc sistemul de drept german, austriac,
cipală reunirea reglementărilor într-o codi- elveţian, etc.; grupul scandinav ce reuneşte
ficare care asigură principiile generale ale Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, etc.
instituţiilor de drept, aplicabile cetăţenilor Fundamentul sistemului common-law, care
şi pe care judecătorul trebuie să le urmeze, reuneşte Marea Britanie şi Statele Unite ale
Americii, este reprezentat de precedentul

121
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Irina Olivia Popescu

judiciar, un mecanism care reuneşte reguli marea familie a Uniunii Europene şi a po-
formaliste şi tehnicizate, accesibile mai de- sibilităţii reunirii lor într-o codificare uni-
grabă iniţiaţilor. tară. Crearea unui Cod European al Con-
Originalitatea common-law-ului este re- tractelor se înscrie în această linie, tocmai
prezentată de reunirea a trei sisteme inde- în încercarea de a descoperi modalitatea de
pendente şi care funcţionează paralel, a că- fluidizare a relaţiilor sociale între Statele
ror reglementare a relaţiilor sociale, diferă Membre.
uneori fundamental, şi anume: common-
law, equity şi statute-law. Common-law-ul, Condiţiile esenţiale ale actului juridic
cel mai vechi izvor al dreptului englez, ră- civil în dreptul continental.
mâne cea mai importantă parte a acestui Tradiţional, în sistemul continental,
sistem juridic. Termenul provine din commune condiţiile esenţiale ale actului juridic civil
ley – legea comună şi reflectă opera de uni- sunt edictate de Codul civil. Deşi reglemen-
ficare a unor cutume locale prin interme- tarea este în legătură directă cu materia
diul unui drept comun pentru întregul regat. contractelor, ele au fost extinse, impunându-
Exponentul sistemului de drept common- se şi actelor juridice unilaterale, cuprin-
law în Europa este Marea Britanie. zând astfel toate actele juridice. Dreptul
Având în vedere faptul că, în sistemul continental solicită îndeplinirea unor anu-
de drept britanic nu există un cod civil, mite condiţii pentru ca un act juridic civil
dreptul contractelor în insulă s-a dezvoltat să fie la adăpost de orice critică. În cazul în
ca urmare a dreptului jurisprudenţial. În sis- care una dintre aceste condiţii lipseşte, con-
temul continental, dreptul contractelor, teoria venţia va fi afectată de o instabilitate in-
obligaţiilor şi drepturile reale formează prin- compatibilă cu securitatea circuitului civil.
cipala parte a Dreptului Civil, reglemen- Astfel, într-o perioadă de timp expres de-
tată în mare parte de Codul civil al fiecărui terminată, care diferă ca interval în siste-
stat. Structura dreptului englez al contractelor mele de drept care alcătuiesc dreptul conti-
are la bază analiza jurisprudenţei realizată nental, poate fi invocată nulitatea actului
de către doctrinari. Ca atare, dreptul englez juridic. Există însă posibilitatea, în princi-
se fundamentează pe o analiză a proble- pal în cazul normelor care ocrotesc inte-
melor juridice, fiind astfel total diferit de abor- rese particulare, ca acte juridice anulabile
darea dreptului continental, al cărui punct să nu fie niciodată criticate în cazul în care
de plecare este reprezentat de Codul lui expiră intervalul de timp în interiorul că-
Napoleon. Consecinţa principală a faptului ruia poate fi invocată nulitatea. Chiar şi în
că nu există un Cod civil englez conduce această situaţie, incertitudinea care planează
la necesitatea determinării exacte a fiecărei asupra existenţei convenţiei nu poate fi to-
clauze a actului juridic, convenţiile fiind lerată. În consecinţă, trebuie acordată o atenţie
astfel mult mai voluminoase decât cele deosebită condiţiilor esenţiale ale actului
reglementate de dreptul continental. juridic civil, atenţie ce trebuie să corespunde
Utilitatea analizei comparative a celor unei diligenţe normale. În majoritatea legi-
două sisteme de drept europene, este re- slaţiilor europene din cadrul sistemului con-
levantă din perspectiva faptului că deşi tinental, condiţiile esenţiale ale actului juridic
rezultatul final poate fi acelaşi, metodele civil sunt reprezentate de: capacitatea de a
utilizate de cele două sisteme sunt funda- contracta, consimţământul valabil al părţii
mental diferite. care se obligă, un obiect determinat şi o
Sistemele juridice europene trebuie ana- cauză licită1. Şi în sistemul naţional, con-
lizate din perspectiva apartenenţei lor la diţiile esenţiale pentru validitatea unei con-

122
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Condiţii esenţiale pentru valabilitatea actului juridic...

venţii sunt aceleaşi2. Forma, nu este per- acesta este alcătuit, componente care, fie
cepută ca o condiţie generală de validitate trebuie, fie pot să intre în structura acestui
a actului juridic, dominantă fiind autono- act.
mia de voinţă şi principiul consensualis- Codul civil român, prevede în art. 948
mului. că: ,,Condiţiile esenţiale pentru validitatea unei
Reglementarea condiţiilor esenţiale ale convenţii sunt: 1. capacitatea de a contrac-
actului juridic este asemănătoare în siste- ta; 2. consimţământul valabil al părţii ce se
mul juridice care compun dreptul continental. obligă; 3. un obiect determinat; 4. o cauză
În dreptul civil francez, art. 1108 din licită”. În funcţie de aspectele la care se
Codul civil francez enumeră patru con- referă, condiţiile actului juridic civil se cla-
diţii ca fiind esenţiale pentru validitatea unei sifică în condiţii de fond (cunoscute şi sub
convenţii şi anume: consimţământul părţii denumirea de condiţii intrinseci) şi condiţii
care se obligă, capacitatea de a contracta, de formă (numite şi condiţii extrinseci).
un obiect determinat şi o cauză licită. Condiţiile de fond sunt condiţiile care
În conformitate cu art. 1325 din Codul se referă la conţinutul actului şi sunt, de
civil italian, validitatea unui act juridic regulă, cele prevăzute în art. 948 C.civ. (ca-
este condiţionată de îndeplinirea următoa- pacitate de a contracta, consimţământ, obiect,
relor cerinţe: acordul părţilor, cauza, obiectul cauză).
şi forma, atunci când este cerută de lege La rândul lor, condiţiile de formă pot
sub sancţiunea nulităţii. să privească: manifestarea de voinţă atunci
Codul civil german, reglementează când aceasta este cerută ad validitatem; con-
materia condiţiilor esenţiale ale actului ju- cretizarea manifestării de voinţă în instru-
ridic în secţiuni diferite. Potrivit Secţiunii mente de probă; forma cerută pentru opoza-
104 din Codul civil german, sunt incapa- bilitate faţă de terţi. Legiuitorul francez tra-
bile de a contracta persoana care nu a îm- tează în mod identic problema condiţiilor
plinit vârsta de 18 ani şi persoana care se esenţiale de validitate a unei convenţii, sti-
află într-o stare de tulburare psihică care pulând în cuprinsul art. 1108, faptul că
împiedică exerciţiul liber al voinţei. Sec- acestea sunt: consimţământul părţii care se
ţiunile 114 şi 115 tratează problema con- obligă, capacitatea de a contracta, un obiect
simţământului şi condiţiilor pe care acesta cert, o cauză licită a obligaţiei5.
trebuie să le îndeplinească pentru a fi valabil. Proiectul noului Cod civil român, adaugă
Secţiunea 316 tratează cauza convenţiei. la categoria condiţiilor esenţiale pentru va-
Potrivit art. 948 din Codul civil român, liditatea unei convenţii şi forma, ca o con-
condiţiile esenţiale pentru validitatea unei diţie suplimentară de validitate, atunci când
convenţii sunt: 1. capacitatea de a contracta; legea o cere6.
2. consimţământul valabil al părţii ce se Capacitatea de a încheia acte juridice
obligă; 3. un obiect determinat; 4. o cauză civile este o condiţie de fond, esenţială, de
licită. Proiectul Noului Cod civil3 promo- validitate şi generală a actului juridic civil
vează concepţia monistă, încercare ce se care exprimă aptitudinea subiectului de
înscrie în tendinţa modernă a sistemelor drept civil de a deveni titular de drepturi
juridice din familia romano-germanică4. subiective civile şi obligaţii civile pe calea
Proiectul Noului Cod civil român, încheierii actelor juridice civile. În această
adaugă o condiţie suplimentară la cele men- materie regula o constituie capacitatea de a
ţionate şi anume forma actului, în măsura încheia acte juridice civile iar excepţia este
în care legea o cere. Condiţiile actului ju- incapacitatea. Principiul este consacrat de
ridic civil sunt componentele din care dispoziţii legale, precum: art. 6 alin. 1 din

123
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Irina Olivia Popescu

Decretul nr. 31/19547 sau art. 949 C.civ.8. să existe; 2. să fie în circuitul civil; 3. să fie
Potrivit art. 950 C.civ. sunt necapabili de a determinat ori determinabil; 4. să fie po-
contracta minorii şi interzişii. sibil; 5. să fie licit şi moral. Sunt condiţii spe-
Prin consimţământ se înţelege acea ciale de valabilitate a obiectului actului ju-
condiţie de fond, esenţială şi generală a ridic civil: 1. cel ce se obligă trebuie să fie ti-
actului juridic civil care constă în hotărârea tularul dreptului subiectiv civil; 2. obiectul
de a încheia un act juridic civil manifestată să constea în faptul personal al debitorului;
în exterior. Din punct de vedere terminolo- 3. să existe autorizaţia cerută de lege.
gic, termenul „consimţământ”9 poate avea Referitor la condiţiile obiectului, Proiectul
două înţelesuri diferite. Într-un prim sens, Codului civil stipulează13 că: „Obligaţia
prin consimţământ se înţelege manifesta- trebuie să aibă un obiect posibil si determi-
rea unilaterală de voinţă, adică voinţa ex- nat sau, cel puţin, determinabil”. Ulterior,
teriorizată a autorului actului juridic unila- se arată că: „În lipsa unei prevederi legale
teral sau a uneia dintre părţile actului juri- contrare, contractele pot purta şi asupra bu-
dic bilateral ori multilateral10. În al doilea nurilor viitoare”. Cauza sau scopul actului
sens, consimţământul desemnează acordul juridic este o condiţie de fond, esenţială, de
de voinţă al părţilor la încheierea actele validitate şi generală a actului juridic civil
multilaterale sau bilaterale, în conformitate care constă în obiectivul urmărit de părţi
cu art. 969 alin. (2) C.civ.. Consimţămân- la încheierea acestuia. Art. 966 C.civ. dis-
tul este rezultatul a două sau mai multe pune că ,,obligaţia fără cauză sau fondată
voinţe care se întâlnesc11. pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea
Pentru a fi valabil, consimţământul trebuie niciun efect”.
să îndeplinească cumulativ următoarele În viziunea Proiectului Codului civil14:
condiţii: să emane de la o persoană cu dis- „cauza este scopul urmărit de cel care se
cernământ; să fie exteriorizat; să fie expri- obligă; obligaţia fără cauză ori întemeiată
mat cu intenţia de a produce efecte juridi- pe o cauză contrară legii, ordinii publice
ce; să nu fie alterat de vreun viciu de con- sau bunelor moravuri nu poate produce
simţământ. efecte. (2) Cauza este prezumată ilicită atunci
Obiectul actului juridic civil reprezintă când contractul este încheiat pentru a se
conduita părţilor stabilită prin acel act juri- eluda aplicarea unei prevederi legale impe-
dic, respectiv acţiunile sau inacţiunile la care rative. (3) Cauza ilicită trebuie să fie comună,
sunt îndreptăţite ori de care sunt ţinute părţile. iar în lipsă, nu poate atrage nulitatea con-
În reglementarea oferită de Proiectul Co- tractului decât dacă cealaltă parte contrac-
dului civil12, „obiectul contractului îl repre- tantă a cunoscut-o sau, după împrejurări,
zintă operaţiunea juridică convenită de părţi, trebuia s-o cunoască. (4) Contractul este
astfel cum reiese din ansamblul drepturilor valabil chiar dacă nu prevede expres cauza
şi obligaţiilor izvorâte din acesta”. Dispo- obligaţiilor. (5) Existenta unei cauze valabile
ziţiile din Codul civil român reglementează se prezumă până la proba contrară”. În
cerinţele pe care trebuie să le întrunească literatura de specialitate se consideră că în
obiectul actului juridic civil în art. 948 pct. structura cauzei actului juridic intră două
3 şi respectiv art. 963-965. Condiţiile de elemente interdependente: scopul imediat
valabilitate a obiectului actului juridic civil şi scopul mediat. Scopul imediat este un
se împart în condiţii generale şi condiţii element abstract, obiectiv şi invariabil al
speciale, cerute numai pentru anumite acte cauzei în aceeaşi categorie de acte juri-
juridice civile. Sunt condiţii generale de va- dice. Scopul mediat (causa remota), numit
labilitate a obiectului actului juridic civil:1. şi scopul actului juridic civil, reprezintă

124
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Condiţii esenţiale pentru valabilitatea actului juridic...

acel element al cauzei care constă în moti- civil încheiat; b) asigurarea libertăţii con-
vul (mobilul) determinant pentru încheie- simţământului părţilor; c) exercitarea unui
rea unui act juridic şi se referă la însuşirile control al societăţii prin organele compe-
unei prestaţii sau la calităţile unei persoane. tente ale statului asupra actelor juridice
El este elementul concret, subiectiv şi va- civile care prezintă un interes general.
riabil (al cauzei) de la o categorie de acte Forma cerută ad validitatem prezintă
la alta şi, chiar în cadrul aceleiaşi categorii, următoarele caractere: a) este un element
de la un act juridic la altul. Valabilitatea constitutiv al actului juridic, lipsa lui atră-
cauzei actului juridic civil este condiţionată gând nulitatea absolută a actul juridic civil;
de îndeplinirea, cumulativă a următoarelor b) presupune manifestarea expresă a voinţei,
condiţii: să existe, să fie reală, să fie licită pentru că este incompatibilă cu manifes-
şi morală. Condiţia potrivit căreia cauza tre- tarea tacită a voinţei vreuneia dintre părţi;
buie să existe este impusă de art. 966 C.civ.: c) este, exclusivă, în sensul că pentru un act
„obligaţia fără cauză (...) nu poate avea juridic civil, părţile nu au de ales între mai multe
niciun efect”. Cauza trebuie să fie reală, forme, ci sunt obligate să adopte numai
această condiţie fiind expres consacrată de forma prevăzută de lege pentru acel act.
art. 966 C.civ. care dispune că obligaţia „fon- Forma ad validitatem solicită respec-
dată pe o cauză falsă” nu poate avea niciun tarea următoarelor condiţii: a) întregul con-
efect juridic. Necesitatea îndeplinirii acestei ţinut al actului trebuie să îmbrace forma
condiţii potrivit căreia cauza trebuie să fie cerută pentru valabilitatea sa; b) actul juri-
licită şi morală, este stabilită de art. 966 dic aflat în interdependenţă cu un act so-
C.civ. şi art. 968 C.civ.15. Forma reprezintă lemn trebuie să îmbrace şi el forma so-
acea condiţie a actului juridic, generală, lemnă; c) actul juridic care determină inefi-
extrinsecă, şi, după caz, esenţială sau ne- cienţa unui act juridic solemn trebuie să
esenţială, care se referă la modalitatea de îmbrace şi el forma solemnă.
exteriorizare a voinţei făcute cu intenţia de
a produce efecte juridice. Formarea valabilă a actului juridic
Noţiunea de formă a actului juridic, în sistemul common-law.
desemnează trei cerinţe de formă: a) forma Pentru a fi valabil încheiat, un contract
cerută pentru valabilitatea actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
(forma ad validitatem sau ad solemnitatem); a. existenţa unei oferte16 şi a unei acceptări17;
b) forma cerută pentru proba operaţiei juri- b. existenţa unei contraprestaţii; c. intenţia
dice (forma cerută ad probationem); c) forma de a crea efecte juridice; d. respectarea formei
cerută pentru opozabilitatea actului juridic impuse de lege, în anumite cazuri; e. Rela-
faţă de terţi. tivitatea efectelor contractului; f. absenţa vi-
Prin forma cerută pentru valabilitatea ciilor de consimţământ; g. capacitatea părţilor
actului juridic civil se înţelege acea condi- contractante. Absenţa formalismului sistemului
ţie de validitate, esenţială şi specială, care common-law. În sistemul de drept britanic
constă în necesitatea îndeplinirii formalită- nu există nici o regulă potrivit căreia,
ţilor impuse de lege. Forma cerută pentru pentru a fi valabilă, o convenţie trebuie să
valabilitatea actului juridic civil reprezintă îmbrace forma scrisă. Absenţa formalis-
o excepţie de la principiul consensualis- mului sistemului common-law se relevă în
mului. faptul că, în sistemul de drept britanic nu
Forma ad validitatem se justifică la există nici o regulă potrivit căreia, pentru a
nivelul mai multor raţiuni: a) atenţionarea fi valabilă, o convenţie trebuie să îmbrace
părţilor asupra importanţei actului juridic forma scrisă.

125
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Irina Olivia Popescu

Mai mult decât atât, convenţia este con- între părţi echivalează doar cu un ante-
siderată ca fiind valabil încheiată, în mo- contract20.
mentul în care s-a format acordul de voinţă
al părţilor în privinţa tuturor punctelor Actualitatea autonomiei de voinţă
materiale, chiar dacă formalităţile precise în sistemul de drept anglo-saxon şi
nu au fost încă îndeplinite18. în sistemul de drept romano-
În ceea ce priveşte aplicabilitatea re- germanic.
gulii de drept roman qui tacit consentire Manifestarea consimţământului este do-
videtur, atât sistemul continental cât şi cel minată de principiul consensualismului,
common-law19 abordează aceeaşi metodă, în care, la rândul lui, reprezintă aici o aplicare
sensul că tăcerea nu valorează consim- a principiului general al libertăţii actelor
ţământ. juridice civile. Regula de drept potrivit căreia
Deosebirea fundamentală între sis- simpla manifestare de voinţă este nu nu-
temul common-law şi sistemul continen- mai necesară, ci şi suficientă pentru ca
tal se relevă pe planul scopului contrac- actul juridic să ia naştere în mod valabil
tului. Astfel, dacă în sistemul continental, domină sistemul de drept continental. Aşa
cele mai multe convenţii sunt sinalagma- cum am văzut, codificările naţionale ale
tice, în sistemul de drept britanic, conven- statelor din sfera sistemului continental, nu
ţiile sunt în mod obligatoriu sinalagmatice. cuprind reglementări privind aplicabilita-
În lipsa unei contraprestaţii, nu poate exista o tea generală a formei actului juridic. Ca
convenţie. Această regulă este aplicabilă în atare, voinţa juridică este producătoare de
cazul în care promisiunea nu este cuprinsă efecte, indiferent de modalitatea de exte-
într-un act semnat de partea care se obligă riorizare, fiind guvernată de principiul li-
şi realizat în prezenţa martorilor – aşa nu- bertăţii alegerii formei de exteriorizare. Astăzi,
mitul deed. Înţelegerea acestei teoriei numită deşi principiul consensualismului rămâne în
theory of consideration este în interdepen- continuare regula, legea impune, pentru
denţă cu materia donaţiei. Funcţia sa prin- anumite acte juridice civile forma solemnă
cipală constă în faptul că permite celui care a pentru a preveni fraudarea intereselor con-
promis o donaţie, să revină asupra aces- tractanţilor şi terţilor dar şi pentru a asigura
teia, în cazul în care nu a respectat forma stabilitatea şi siguranţa circuitului civil.
scrisă prevăzută pentru validitatea sa. Astfel, Teoria autonomiei de voinţă, apropie
în timp ce contractul unilateral nu poate în mare măsură, sistemul continental de sis-
exista decât dacă o parte face o promisiune temul common-law. Astfel, în sistemul de
celeilalte părţi în schimbul unei prestaţii drept britanic nu există nici o regulă potri-
îndeplinite de aceasta din urmă, contractul vit căreia, pentru a fi valabilă, o convenţie
bilateral, în sistemul common law, presupune trebuie să îmbrace forma scrisă.
existenţa unui schimb de promisiuni inter- Totodată, în dreptul contemporan, ca
venite în acelaşi timp, între aceleaşi părţi, unul dintre exponentele sistemului conti-
care devin atât ofertant cât şi destinatar. La nental, principiul libertăţii actelor juridice
acest nivel intervine deosebirea fundamen- civile este consacrat de dispoziţiile art. 969
tală între sistemul anglo-saxon şi sistemul alin. (1) C.civ. român, potrivit cărora ,,con-
romano-germanic. Dacă în cazul primului, prin venţiile legal făcute au putere de lege între
contractul sinalagmatic operează un schimb părţile contractante”, precum şi de cele ale
de promisiuni, în cazul celui de-al doilea art. 5 C.civ., conform cărora ,,nu se poate
sistem, schimbul reciproc de promisiuni deroga prin convenţii sau dispoziţii parti-
culare de la legile care interesează ordinea

126
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Condiţii esenţiale pentru valabilitatea actului juridic...

publică şi bunele moravuri”. Din interpre- valabil al părţilor, 3. Un obiect determinat, po-
tarea per a contrario a acestor reglemen- sibil şi licit, 4. O cauză valabilă a obligaţiei. (2)
tări reiese în mod evident faptul că părţile În măsura în care legea prevede o anumită
pot încheia între ele orice convenţii cu formă a contractului, aceasta trebuie respectată
sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale
putere de lege, atâta timp cât se respectă
aplicabile”.
legea şi bunele moravuri. Principiul men- 7
Potrivit textului de lege menţionat „Nimeni
ţionat poate fi exprimat prin următoarele nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă şi
afirmaţii: subiectele de drept civil sunt li- nici lipsit în tot sau în parte de capacitatea de
bere să încheie sau nu orice acte juridice, exerciţiu, decât în cazurile şi în condiţiile
cu respectarea legii şi a bunelor moravuri; stabilite de lege”.
8
în cazul în care încheie un act juridic civil, Potrivit textului de lege menţionat poate
subiectele de drept civil sunt libere să dea contracta orice persoană care nu este declarată
acestuia conţinutul dorit de ele; părţile pot, necapabilă de lege.
9
prin acordul lor, să modifice ori să pună ca- Consensus, sentire cum alino.
10
Această idee este consacrată şi de art. 953
păt actului juridic civil pe care l-au înche-
C.civ..
iat. Fundamentul acestui principiu constă 11
Consentire est in unam eamdemque
în recunoaşterea de către lege a puterii ge- sententiam concurrere.
neratoare de efecte juridice a voinţei subiec- 12
Art. 1225 din noul Cod civil român.
13
telor de drept. Limitele principiului liber- Art. 1226 din noul Cod civil român.
14
tăţii actelor juridice sunt: a) ordinea publi- Art. 1235-1239 din noul Cod civil român.
15
că; b) normele imperative; c) bunele moravuri. Potrivit textului de lege menţionat, „Cauza
este nelicită când este prohibită de legi, când
este contrarie bunelor moravuri şi ordinii
Note publice”.
1
P. Voirin, G. Goubeaux, Droit civil, Tome 1, 16
A se vedea cazul Gibson v Manchester City
ed. 31, LGDJ, Paris, 2007, p. 355; P. Delebecque, Council şi cazul Pharmaceutical Society of
F.-J. Pansier, Droit des obligations, ed. 4, Litec, Great Britain v Boots [1953] 1 QB 401.
Paris, 2006, p. 31;. 17
A se vedea cazul Hyde v Wrench [1840] 3
2
G. Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Beau 334 şi cazul Tinn v Hoffman [1873].
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 202-203; V. 18
Curtea de Apel [1978] 2 All ER 583.
V. Popa, Drept civil. Partea generală. Persoanele, 19
A se vedea cazul Felthouse v Bindley [1862]
ed. 2, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 82; I. 20
A se vedea în acest sens J. A. Jolowicz, Droit
Dogaru, Drept civil român, Tratat. Vol. I, Ed. anglais, Ed. Dalloz, Paris, 1992, p. 125-130.
Europa, Craiova, 1999, p. 200.
3
Publicat în Monitorul Oficial al României nr.
511 din 24 iulie 2009.
4
Această tradiţie a fost inaugurată de Elveţia la
1908 şi 1912 şi consacrată de legiuitorul italian
la 1942 şi de cel olandez la 1980.
5
Potrivit art. 1108 din Codul civil francez:
„Quatre conditions sont essentielles pour la
validité d’une convention: le consentement de
la partie qui s’oblige; sa capacité de contracter;
un objet certain qui forme la matier de l’engagement;
une cause licite dans l’obligation”.
6
Proiectul noului Cod civil român stipulează în
cuprinsul art. 1179 următoarele: „(1) Condiţiile
esenţiale pentru validitatea unui contract sunt:
1. Capacitatea de a contracta, 2. Consimţământul

127
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT

Considerente interpretative ale noţiunilor de „copil”,


„minor” şi „tânăr” în legislaţia românească şi dreptul
la protecţie a acestor categorii

Gheorghe COSTACHE

Abstract: Committing a crime entails bringing to justice those guilty of


that or done so. But application of sanctions and, in particular, custodial
sentences to persons who have committed crimes be subject to the
conditions required by law including those relating to age of the offender.
Age to which a penalty for committing a crime, is still for many specialists
as a controversial issue, especially under current conditions they are being
adopted a new Criminal Code provisions, but taking into account the laws
of European Union too.
Keywords: child, minor, young man, punishment, accountability.

S
istemul juridic românesc a stabilit pentru un viitor mai bun pentru întreaga
prin legi speciale un cadru de norme societate.
care reglementează întreaga activitate Intrarea recentă a României în categoria
ce se desfăşoară într-un stat democratic. statelor europene dezvoltate din punct de ve-
În acest sens, prin legea fundamentală dere economic prin aderarea la structurile
în general, dar printr-un sistem de coduri şi Uniunii Europene, a făcut ca sistemul legi-
legi speciale, a reglementat fiecare domeniu slativ românesc să cunoască noi transfor-
al vieţii sociale, stabilind regulile pe baza mări, menite să fie în acord cu prevederile
cărora se poate dezvolta şi afirma un popor sistemului legislativ european.
cu toate valorile sale materiale şi spirituale. Deviza Uniunii Europene „unitate în di-
Toate aceste norme au fost rodul unei versitate”, face însă posibil ca o bună parte
experienţe de sute de ani a tradiţiilor şi obi- din sistemul nostru legislativ să rămână
ceiurilor poporului român, dar şi norme pre- original, adaptat la specificul ţării noastre.
luate din experienţa altor popoare cu un Chiar dacă suntem într-o uniune, aceasta
trecut mai dezvoltat decât al nostru. nu presupune automat că şi sistemele legisla-
Normele stabilite au rolul de a regle- tive să se unească, să fie identice ori să fie
menta şi a dirija comportamentul uman în unice în toate domeniile de reglementare.
concordanţă cu dorinţele şi aspiraţiile ma- De altfel, în procesul de aderare la Uniunea
jorităţii, dorinţe manifestate în planuri şi pro- Europeană s-au făcut eforturi pentru „armoni-
grame de dezvoltare armonioase şi durabile, zarea” sistemului legislativ românesc la cel
european şi nu la o unitate de legi specifice

128
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Considerente interpretative ale noţiunilor de „copil”, „minor” şi „tânăr”…

Uniunii Europene care să fie obligatoriu apli- ipoteze referitoare la tragerea la răspun-
cate şi în România. dere a unei categorii speciale de persoane
Cu toate acestea, cele mai multe legi şi anume: răspunderea copilului.
au fost amendate, modificate sau înlocuite Întrebarea firească ce se pune de la
cu altele, sau au apărut legi noi care nu început este următoarea: poate să răspundă
erau suficient de clare în reglementarea juridic un copil?
domeniului la care se refereau. Pentru a putea răspunde la această în-
Mai mult, în negocierile de aderare a trebare trebuie mai întâi să clarificăm un
României la structurile Uniunii Europene, lucru esenţial şi anume cum este definit co-
s-au stabilit termene de înlocuire a legilor pilul şi care sunt termenii în care se poate
vechi cu altele noi, care să fie în concor- discuta de această categorie de persoane.
danţă cu sistemul legislativ general euro- Din Dicţionarul explicativ al limbii
pean din anumite domenii, elaborarea şi adop- române1 rezultă următoarea definiţie dată
tarea unora necesitând parcurgerea mai pentru copil: 1.„Băiat sau fată în primii ani
multor etape sau mai întâi a presupus asi- ai vieţii (până la adolescenţă)”, iar la punctul
gurarea bazei materiale şi logisticii nece- 2, se menţionează: „Tânăr adolescent”.
sare pentru a se putea transpune în practică. În conţinutul definirii nu este trecută
Adoptarea unei legi fără a ţine cont de vârsta până la care o persoană este copil, ci
realităţile concrete din ţară nu ar face decât se menţionează doar faptul că se referă la
să înrăutăţească şi mai mult situaţia exis- un băiat sau o fată până la adolescenţă.
tentă şi în loc să asigure un cadru de nor- Fiind făcută această trimitere, normal
malitate ar crea o stare de incertitudine şi este să mergem să căutăm termenul de
confuzie generalizată. adolescent din aceiaşi lucrare.
În general sistemul legislativ aşa cum Termenul respectiv este definit2 astfel:
am arătat mai sus normalizează relaţiile ce „persoană care este la vârsta adolescenţei”.
se nasc şi se dezvoltă într-un anumit do- Aşa după cum uşor se poate observa,
meniu, prevăzând şi modalităţi în care cei cea mai autorizată instituţie românească în
care cu rea intenţie nu se conformează explicarea tuturor termenilor şi cuvintelor
marii majorităţi a populaţiei sunt determi- folosite în limba română nu reuşeşte să
naţi să accepte normele respective. clarifice un lucru esenţial din punct de ve-
Această modalitate prin care un individ dere juridic: care este vârsta până la care o
este „forţat” să se încadreze în normele de persoană poate fi considerată copil, aspect
conduită generală, se regăsesc în ceea ce ce nu reiese nici din derivatele cuvintelor
se numeşte răspundere, fie ea de natură de bază (adolescentin, copilăresc, etc.).
contravenţională, penală, civilă sau de altă Nu de puţine ori termenul „copil” este
natură. asociat cu cel de „minor”, motiv pentru care
Cu toate că este de mai multe feluri, vom încerca să găsim răspuns la întreba-
răspunderea, indiferent de ce fel ar fi, are rea anterioară la acest termen.
la rândul ei nişte limite atât în ce priveşte În acelaşi Dicţionar explicativ al lim-
cuantumul sau felul răspunderii, dar mai bii române nu se face nicio referire clară la
ales ce categorii de persoane pot fi traşi la limita de vârstă până la care o persoană
răspundere şi în ce fel. este considerată a fi copil. Ba mai mult nici
Pentru că la răspundere nu poate fi până la ce vârstă este minor, specificându-
trasă decât o persoană, fie ea persoană fizi- se numai că minor este acea persoană „care
că sau persoană juridică, în cele ce ur- nu a împlinit încă vârsta la care îşi poate
mează vom încerca să emitem anumite exercita toate drepturile”.

129
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Gheorghe Costache

În art. 99, Titlul V din Codul penal, se Justinian, copil ar fi acea persoană care nu
stabilesc limitele răspunderii penale, astfel: a împlinit vârsta de 12 ani.
„Minorul care nu a împlinit vârsta de Din enunţurile de mai sus, nu se poate
14 ani nu răspunde penal. trage o concluzie pertinentă cu privire la
Minorul care are vârsta între 14 şi 16 problema supusă atenţiei în acest material,
ani răspunde penal, numai dacă se dove- mai ales că nu am epuizat toate sursele şi
deşte că a săvârşit fapta cu discernământ. legile care fac trimiteri la cei doi termeni :
Minorul care a împlinit vârsta de 16 „copil” şi „minor”, ceea ce face să ne aflăm
ani răspunde penal”. într-o confuzie totală.
Proiectul noului Cod penal, coboară Totuşi, legiuitorul nostru, parcă „simţind”
vârsta răspunderii penale până la 13 ani, că există această neclaritate statuată într-o
aceasta fiind inspirată din legislaţiile altor prevedere expresă sau într-un text de lege,
state membre ale Uniunii Europene unde încearcă să ne facă lumină şi găsim sediul
vârsta răspunderii penale ajunge în unele materiei, în Legea nr.272/2004 privind pro-
state chiar şi sub vârsta de 12 ani. tecţia şi promovarea drepturilor copilului,
Pe de altă parte, în art.133(1) din Codul cu modificările ulterioare.
familiei, se stipulează că: „Minorul care a Fiind o lege specială care se referă la
împlinit vârsta de paisprezece ani încheie „copil”, era normal şi firesc să îşi defi-
actele juridice cu încuviinţarea prealabilă a nească categoriile de persoane pe care le
tutorelui…”. protejează.
În Codul civil se fac referiri la drep- Din conţinutul art.4, alin.1, lit.a, rezultă
turile dobândite de copil chiar din momentul definiţia termenului de copil şi anume:
concepţiei dar şi după naşterea sa, fără a „copil – persoană care nu a împlinit vârsta
specifica în vreun fel vârsta până la care se de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea
poate considera o persoană că poate fi deplină de exerciţiu, în condiţiile legii”.
considerată ca fiind copil. Văzând şi prevederile Codului penal
Aspectul referitor la vârsta până la privind limitele răspunderii penale, unde
care o persoană poate fi considerată ca fiind minorul răspunde penal de la vârsta de 14
copil, a fost abordată de un alt autor, într-o ani dacă se constată că acţionat cu discer-
altă manieră de explicare a termenului de nământ şi ţinând cont de prevederile Legii
„minoritate”3, precizând următoarele: „Proble- 272/2004 privind protecţia şi promovarea
mele referitoare la minoritate sunt cuprinse drepturilor copilului, cu modificările ulterioare,
în art.138-153 Codul penal de la 1936. se poate concluziona că în conformitate cu
Codul este inspirat din Codul transilvănean legea noastră copilul răspunde penal.
şi din doctrina penală modernă. Legea În afară de noţiunile de „copil” şi
stabileşte principii generale cu privire la „minor”, utilizate în mod frecvent în legi-
această materie. Epoca minorităţii era îm- slaţia noastră, mai intervine un termen foarte
părţită în două perioade: perioada copilă- des folosit, şi anume acela de „tânăr”.
riei, până la 14 ani împliniţi, în care nu Pentru a putea avea o viziune clară şi
exista răspundere penală; perioada adoles- corectă şi asupra acestui termen, este ne-
cenţei, de la 14 la 19 ani, perioadă în care voie să vedem textul de lege care regle-
răspunderea penală operează numai dacă mentează statutul acestei categorii de
adolescentul a lucrat cu discernământ”. persoane4.
În dreptul roman, găsim de asemeni o Din conţinutul textului de lege rezultă
trimitere conform căreia după Codul lui că în această categorie de persoane intră: -
„cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi

130
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Considerente interpretative ale noţiunilor de „copil”, „minor” şi „tânăr”…

35 de ani” (art.2, pct.2, lit.a din Legea Aşa după cum se observă din textul de
350/ 2006). lege citat în nota de subsol, folosirea arma-
Din interpretarea şi a acestui text de mentului împotriva copiilor este interzis.
lege, constatăm că în intervalul de vârstă Văzând şi prevederile Legii 272/2004
cuprins între 14-18 ani, o persoană poate privind protecţia şi promovarea drepturilor
avea „calitatea” de: copil, minor sau tânăr. copilului, cu modificările ulterioare, care sta-
Am abordat acest subiect şi dintr-o bileşte că o persoană este copil până la
altă perspectivă mult mai importantă şi care vârsta de 18 ani, posesorul de armament
creează multe confuzii şi nelămuriri într-o care execută o misiune din cele prevăzute
zonă în care se pune problema apărării de Legea 17/1996, şi fiind pus în situaţia
dreptului la viaţă a persoanelor cuprinse în de a folosi armamentul în condiţiile legii,
categoria de vârstă de până la 18 ani. va face uz de armă asupra unei persoane
În acest context voi expune urmă- ce are vârsta între 14 şi 18 ani care a atacat
toarea situaţie: obiectivul sau i-a pus viaţa în pericol?
Legea 17/1996 privind regimul armelor Asemenea prevederi legislative creează
de foc şi al muniţiilor este principalul şi nedumeriri şi lasă loc de interpretări părti-
singurul act normativ ce reglementează fo- nitoare oricărei persoane în funcţie de sta-
losirea armelor de foc letale de către per- tutul pe care îl are la un moment dat (este
sonalul anume destinat să execute paza şi in postura de a folosi armamentul sau este
apărarea anumitor obiective de interes sta- în postura de a cerceta modul în care s-a
bilite prin lege, sau să execute misiuni de folosit armamentul).
pază, escortă, supraveghere a anumitor cate- În acest context, pentru o corectă şi le-
gorii de persoane, în principal a celor private gală interpretare şi aplicare a legii, ne pune
de libertate ca urmare a unei hotărâri de ju- în postura de a face câteva propuneri de lege
decată. ferenda pe care cei abilitaţi ar trebui să le
În conformitate cu prevederile acestei ia în considerare:
Legi, în Cap.3, la art. 47 sunt trecute situa- a) armonizarea Legii 272/2004 privind
ţiile în care, persoanele care sunt dotate cu protecţia şi promovarea drepturilor co-
arme de foc pot face uz de armă, pentru pilului, cu modificările ulterioare, cu
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a privire la stabilirea vârstei până la care
misiunilor militare5, avându-se în vedere o persoană poate fi considerată copil,
faptul că militarii respectivi sunt dotaţi în inspirându-se în acest sens atât din le-
misiune cu armament cu muniţie de răz- gislaţia europeană dar ţinând cont şi
boi, deci armament letal care poate oricând de tradiţiile şi obiceiurile poporului
provoca decesul persoanei împotriva căreia român;
se foloseşte. b) adoptarea unei legislaţii mai clare cu
Cu toate că sunt stabilite aceste situ- privire la condiţiile în care se poate face
aţii, totuşi legiuitorul a avut în vedere şi uz de armă şi asupra căror categorii de
situaţiile în care este bine să se evite folo- persoane;
sirea armamentului6, în această categorie c) stabilirea cu claritate în lege a catego-
fiind incluşi şi minorii. riilor de persoane şi a condiţiilor în care
Mai mult, legiuitorul a stipulat în mod se impune evitarea sau interzicerea fo-
expres situaţiile în care, indiferent de con- losirii armamentului împotriva celor
secinţe, uzul de armă este interzis7. care încalcă prevederile legii.
Am considerat necesară abordarea
unui asemenea subiect, având în vedere că

131
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Gheorghe Costache

un segment important din populaţie îşi h) împotriva grupurilor de persoane sau


desfăşoară activitatea în sectorul în care persoanelor izolate care încearcă să pătrundă
sunt dotaţi cu arme de foc, iar fenomenul fără drept în sediile sau în perimetrele auto-
infracţional cunoaşte un trend ascendent, rităţilor şi instituţiilor publice;
i) împotriva celor care atacă sau împiedică
iar legislaţia existentă în prezent nu face
militarii să execute misiuni de luptă;
decât să complice şi mai mult lucrurile. i) în executarea intervenţiei antiteroriste
asupra obiectivelor atacate sau capturate de te-
Notes rorişti, în scopul reţinerii sau anihilării acestora,
1
Dicţionarul explicativ al limbii române, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii publice.
6
editura Univers enciclopedic, Bucureşti 1996, art. 52: Se va evita, pe cât posibil, uzul de
editat de Academia Română, Institutul de armă împotriva minorilor, femeilor şi
lingvistică „Iorgu Iordan”, p.224 bătrânilor.
2 7
Idem pag.14 Art.52, alin 2: Se interzice uzul de armă:
3
Emil Derdişan, Dicţionar de termeni juridici a) împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide,
uzuali, Editura Proteus 2005, p. 274 cu excepţia cazurilor în care înfăptuiesc un atac
4
Legea nr. 350 din 21.07.2006 cu modificările armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau
ulterioare integritatea corporală a unei persoane;
5
Art. 47: a) împotriva acelora care atacă b) în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor
militarii aflaţi în serviciul de gardă, pază, es- persoane ori s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian
cortă, protecţie, menţinerea şi restabilirea sau apele naţionale ale unui stat vecin.
ordinii de drept, precum şi împotriva celor care,
prin actul săvârşit, prin surprindere, pun în
pericol obiectivul păzit;
b) împotriva acelora care atacă persoanele
investite cu exerciţiul autorităţii publice sau
cărora, potrivit legii, li se asigură protecţie;
c) împotriva persoanelor care încearcă să
pătrundă ori să iasă în mod ilegal în sau din
unităţile, subunităţile militare ori din perime-
trele sau zonele păzite – vizibil delimitate –
stabilite prin consemn;
d) pentru imobilizarea infractorilor care,
după săvârşirea unor infracţiuni, încearcă să
fugă;
e) împotriva oricărui mijloc de transport
folosit de persoanele prevăzute la lit. b) şi c),
precum şi împotriva conducătorilor acestora
care refuză să oprească la semnalele regula-
mentare ale organelor abilitate, existând indicii
temeinice că au săvârşit o infracţiune ori că este
iminentă săvârşirea unei infracţiuni;
f) pentru imobilizarea sau reţinerea per-
soanelor cu privire la care sunt probe ori indicii
temeinice că au săvârşit o infracţiune şi care
ripostează ori încearcă să riposteze cu arma ori
cu alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori
integritatea corporală a persoanei;
g) pentru a împiedica fuga de sub escortă sau
evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere;

132
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT

Unificarea comunitară a dispoziţiilor aplicabile în


materia consimţământului actului juridic civil.
Analiză comparativă a dreptului continental şi a
sistemului common-law

Irina Olivia POPESCU

Abstract: The essential elements of a contract in the continental


system of law are: the capacity to conclude a contract, the consent,
the consideration and the object. As we will see, following the present
analyse, there are important differences between these elements in
what concerns the two different law systems that exist in the European
Union: the continental system of law and the common-law system.
This analyze aims to focus on the consent as an essential element of
the contract and approaches the main similitudes and the most
important differences between the abovementioned systems.
Keywords: contract, consent, vitiating factors, continental law,
common-law.

1. Evoluţia concepţiilor privind Consimţământul reprezentă manifestarea


consimţământul, ca element funda- de voinţă a unei persoane în sensul pe care
mental al actului juridic civil cealaltă parte îl dorea.
În materia condiţiilor de valabilitate,
1.1. Consimţământul în viziunea trebuie menţionat că un acord de voinţă
teoreticienilor dreptului roman trebuie să îndeplinească trei condiţii2 şi anu-
me: 1) dualitate, numai întâlnirea a două
n viziunea teoreticienilor dreptului roman, voinţe constituind un consimţământ valabil; 2)

Î contractul reprezintă o convenţie sancţio-


nată de dreptul civil care dă naştere la
obligaţii. Pentru a fi valabil încheiat, contractul
concordanţa, întâlnirea celor două voinţe
ale părţilor la un moment dat, chiar dacă
acestea nu luau naştere simultan; 3) serio-
trebuie să îndeplinească două categorii de zitatea, consimţământul era valabil numai
condiţii şi anume condiţii de formare şi dacă era exprimat în mod serios, ci nu dacă
condiţii de validitate. În categoria condiţii- era dat în glumă. Aşa cum se poate obser-
lor de formare a contractului intră capaci- va, spre deosebire de dreptul contemporan
tatea, o prestaţie susceptibilă de a face care recunoaşte capacitatea de a produce
obiectul unei convenţii şi consimţământul1. efecte juridice şi voinţei unice,în dreptul
roman o voinţă unică rămâne ineficace, o
simplă policitaţiune.

133
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Irina Olivia Popescu

În ceea ce priveşte condiţia potrivit anulabil5. Ca atare, în materia nevalabili-


căreia pentru a fi valabil încheiat un con- tăţii consimţământului putea opera atât
simţământ trebuie dat cu intenţia de a pro- nulitatea absolută cât şi nulitatea relativă,
duce efecte juridice, se poate observa că în funcţie de condiţia neîndeplinită.
seriozitatea consimţământului îşi are izvorul O sistematizare a teoriei nulităţii este
în scrierile teoreticienilor dreptului roman. încercată de D'Argentré şi de Coquille,
În materia consimţământului, se reliefează care fac distincţie între nulitatea de ordine
concepţia dualistă a eficacităţii depline sau publică, ce se fundamentează pe un interes
respectiv a ineficacităţii totale, juriscon- general şi operează de drept şi resciziune,
sulţii romani distingând între existenţa con- care se întemeiază pe un interes particular
simţământului sau inexistenţa acestuia, fără a şi trebuie pronunţată în justiţie6 putând fi
acorda importanţă viciilor de consimţă- invocată numai de către persoanele în
mânt. Acest raţionament are drept consecinţă interesul cărora a fost edictată norma.
evitarea situaţiilor intermediare existente între Această distincţie a fost ulterior pre-
validitatea deplină şi ineficacitatea totală. luată şi de către J. Bouhier în lucrarea
În viziunea dreptului roman, consim- Observations sur la Coutume du Duché de
ţământul nu trebuie să îmbrace o formă Bougogne, Dijon, 17577.
solemnă şi nici nu trebuie să fie expres, Dunod de Charnage, în lucrarea Traité
putând fi şi tacit, dacă constă în efectuarea de la prescription, realizează o distincţie
unor acte din care rezultă în mod concret superioară între cele două tipuri de nulităţi.
voinţa stipulantului3. Astfel, actul nul este un simplu fapt, care
nu poate fi nici confirmat, nici autorizat şi
1.2. Vechiul drept francez şi nu produce nici un efect şi totodată orice
concepţia despre consimţământ persoană se poate prevala de un astfel de
Vechiul drept francez nu oferă o teme- act, şi chiar instanţa din oficiu. Pe de altă
lie solidă instituţiilor inexistenţei şi nulită- parte, cealaltă categorie de acte nu este anu-
ţii, cercetările autorilor din această perioadă lată în mod absolut, aşa cum se întâmplă
rezumându-se la reluarea principiilor drep- cu actele nule, ele putând fi declarate nule,
tului roman. „Ezitările vechiului drept francez numai la cererea persoanelor pe care legea
între criteriul interesului protejat şi distincţia a dorit să le favorizeze prin edictarea acestei
dintre substantia şi effectus prefigurează opo- norme. Totodată, aceste acte pot fi confir-
ziţia dintre teoria clasică şi teoria dreptului mate şi ratificate8.
de critică de după codificare. Vechiul drept Secolul al XVII- lea aduce, în prac-
francez ar fi avut o concepţie atât de simplă tică, convieţuirea a două tipuri de acţiuni,
în materia nulităţilor dacă nu ar fi inter- acţiunea în nulitate şi acţiunea în rescizi-
venit lettres de rescision pentru a complica une. Prin prima acţiune erau atacate actele
lucrurile”4. care nu îndeplineau condiţiile cerute de
În perioada feudală, distincţia dintre ordonanţe şi de cutume, de dreptul naţional,
ineficacitatea radicală şi anulabilitate a fost iar prin intermediul acţiunii în resciziune,
fundamentată pe teoria interesului protejat. erau sancţionate contractele valabil înche-
Ca atare, actul care era contrar legii, cutu- iate din punctul de vedere al dreptului
mei sau bunelor moravuri era lovit de o naţional, dar împotriva cărora dreptul roman
ineficacitate radicală, care opera de plin admitea o restitutio in integrum, pentru
drept şi era imprescriptibilă spre deosebire apariţia unui viciu de consimţământ pre-
de actul care era făcut prin dol, violenţă cum dolul, eroarea, violenţa sau leziunea9.
sau de către un minor, care era numai În ceea ce priveşte, persoanele care puteau

134
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Unificarea comunitară a dispoziţiilor aplicabile în materia consimţământului
actului juridic civil...
invoca nulitatea trebuie menţionat faptul inexistente a avut ca punct de plecare
că, din punctul de vedere al vechiului drept această afirmaţie a lui Pothier13.
francez, unele nulităţi puteau fi invocate de Pentru a argumenta această afirmaţie,
orice persoană interesată, şi acestea erau Pothier considera că fiecare contract con-
cunoscute sub numele de nulităţi absolute ţine trei categorii de lucruri şi anume: lu-
sau nulităţi populare, iar altele puteau fi cruri esenţiale, lucruri naturale şi lucruri
invocate numai de către anumite persoane accidentale. Lucrurile esenţiale sunt cele
şi acestea formau categoria nulităţilor care asigură existenţa contractului, în lipsa
relative10. acestora contractul neputând lua fiinţă.
Epoca modernă, aşa cum am observat Lucrurile naturale sunt cele care fac parte
reprezintă „o recrudescenţă a civilizaţiei integrantă din contract cu toate că acestea
clasice şi deci şi a dreptului roman, în nu sunt de esenţa contractului. Ultima cate-
timpul căreia, în bună parte, jurisconsulţii gorie de lucruri, cele accidentale, reuneşte
discutau şi cercetau vechile principii ale toate elementele care nu există într-un con-
dreptului roman. Vedem aşadar, că şi de tract decât în virtutea unei clauze exprese14.
această dată nu poate fi vorba de o am- Mai mult decât atât, faptul că ideea de
plificare, o sistematizare a noţiunii de nuli- inexistenţă nu era străină de vechiul drept
tate, totul reducându-se şi acum la o cer- francez reiese şi din cuprinsul unei lucrări15
cetare şi o reluare a vechilor principii ale care analizează cercetările făcute de Brissaud
dreptului roman, aşa precum ele se crista- şi Hatermann şi în care se concluzionează
lizaseră în anii secolelor V şi VI după astfel: „este evident în primul rând, deşi
Christos”11. autorul16 nu o spune, că inexistenţa era
„Cu cât ne apropiem însă de timpurile sancţiunea neobservării regulilor descrise
Revoluţiei Franceze, principiile încep, de el ca, concretizând formalismul con-
încet, încet, să se cristalizeze în forme mai tractelor din epoca francă”.
mult sau mai puţin adecvate nevoilor tim-
pului, căutându-se, astfel, a se sustrage so- 2. Analiza consimţământului din
cietatea de sub influenţa strâmtă şi arhaică perspectiva sistemului de drept
a dreptului roman; instituţiile dreptului continental
încep să capete o culoare mai puţin pră- Consimţământul reprezintă acea condiţie
fuită, mirajul dreptului roman începe să se esenţială, de fond a actului juridic civil,
clatine, viaţa juridică luând un aer mai care constă în exteriorizarea hotărârii de a
independent ...”12. încheia un act juridic civil17. Pentru a fi
În aceste condiţii Domat şi Pothier valabil, consimţământul trebuie să îndepli-
reuşesc să sistematizeze instituţia nulităţii, nească în mod cumulativ următoarele
deschizând, prin demersul lor, drumul condiţii:
pentru teoria actelor inexistente, care va 1. să provină de la o persoană cu discer-
domina tot secolul al XIX – lea. Ca atare, nământ;
pentru Pothier, absenţa, în fapt, dar şi în 2. să fie exprimat cu intenţia de a pro-
drept, a unei condiţii esenţiale determină nu- duce efecte juridice;
litatea radicală a acestui act, ceea ce în- 3. să fie exteriorizat;
semnă că, dacă un contract a avut o cauză 4. să nu fie alterat de vreun viciu de
ilicită, cauza existând în fapt, contractul nu consimţământ.
este nul, ci este numai anulabil. În doctrina 1. Consimţământul trebuie să emane de
franceză s-a susţinut că teoria actelor la o persoană cu discernământ. O ase-
menea cerinţă e impusă de necesitatea

135
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Irina Olivia Popescu

ca subiectul de drept să aibă puterea Eroarea reprezintă falsa reprezentare a


de a aprecia efectele juridice care iau realităţii la încheierea unui act juridic civil.
naştere ca urmare a manifestării sale După consecinţele pe care le produce, eroarea
de voinţă. Ca atare, o persoană cu ca- este de trei feluri: eroare – obstacol, eroare
pacitate deplină de exerciţiu este pre- – viciu de consimţământ şi eroare – indi-
zumată că are discernământul necesar ferentă.
pentru a încheia un act juridic, în timp Eroarea – obstacol, distructivă de voinţă,
ce o persoană fără capacitate este pre- distrugătoare, este cea mai gravă formă a
zumată că din cauza vârstei fragede nu erorii împiedicând formarea actului juridic19.
are discernământ. În ceea ce priveşte În cazul erorii – obstacol, falsa reprezen-
minorul între 14 şi 18 ani acesta are tare cade asupra naturii actului juridic ce se
discernământul în formare. încheie (error in negotium), în sensul că o
2. Consimţământul trebuie exprimat cu parte crede că încheie un anumit act ju-
intenţia de a produce efecte juridice. ridic, în timp ce cealaltă parte consideră că
Această cerinţă este impusă de nece- încheie un alt act juridic (spre exemplu o
sitatea ca autorul să-şi manifeste voinţă parte crede că încheie un contract de lo-
în sensul de a produce efecte juridice. caţiune, în timp ce cealaltă parte crede că
Se consideră că lipseşte in-tenţia de a încheie un contract de vânzare-cumpă-
produce efecte juridice în următoarele rare), fie asupra identităţii fizice a obiectului
situaţii: când manifestarea de voinţă a (error in corpore), spre exemplu o parte
fost făcută în glumă, când aceasta a crede că vinde o bicicletă în timp ce cealaltă
fost făcută din prietenie, curtoazie sau parte crede că a cumpărat o motocicletă.
pură complezenţă, când manifestarea Ca atare, având în vedere faptul că eroarea
a fost făcută sub o condiţie pur potes- – obstacol este distructivă de consimţă-
tativă, sau cu o rezervă mintală, sau a mânt, ceea ce echivalează cu lipsa consim-
fost prea vagă. ţământului, un act juridic afectat de eroare
3. Consimţământul trebuie să fie exterio- –obstacol este inexistent deoarece lipseşte
rizat. Principiul care guvernează exte- consimţământul ca element esenţial al ori-
riorizarea consimţământului este cel al cărui act.
consensualismului, potrivit căruia părţile Dolul constă în totalitatea manoperelor
sunt libere să aleagă forma de exte- frauduloase utilizate de o parte pentru a in-
riorizare a voinţei lor, simpla manifes- duce în eroare cealaltă parte, în lipsa acestor
tare de voinţă fiind nu numai necesară manopere partea nedorind a încheia actul
ci şi suficientă pentru ca un act juridic juridic.
să fie valabil din punctul de vedere al Violenţa reprezintă acel viciu de con-
formei sale. simţământ care constă în ameninţarea unei
4. Consimţământul nu trebuie să fie alte- persoane cu un rău de natură să îi producă
rat de un viciu de consimţământ. O ase- o temere ce o determină să încheie un act
menea condiţie e impusă de caracterul juridic pe care în lipsa acestei temeri nu l-
conştient al actului juridic civil. Sunt ar fi încheiat20.
vicii de consimţământ: eroarea, dolul, După natura răului cu care se ame-
violenţa şi leziunea. ninţă, violenţa poate fi fizică sau morală.
Un consimţământ care nu îndeplineşte Violenţa fizică (vis) există atunci când ame-
condiţiile enunţate mai sus, trebuie consi- ninţarea cu un rău priveşte integritatea fizi-
derat ca neavenit18. că a unei persoane sau bunurile acesteia, în
timp ce violenţa morală există atunci când

136
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Unificarea comunitară a dispoziţiilor aplicabile în materia consimţământului
actului juridic civil...
ameninţarea cu un rău se referă la onoarea, ipoteză existenţa manifestării de voinţă din
cinstea ori sentimentele unei persoane. În partea a două părţi. De asemenea, sistemul
ceea ce priveşte violenţa fizică trebuie common-law deosebeşte între acordurile
menţionat că ea constă în reducerea vic- de voinţă executorii şi cele care au caracter
timei la rolul de simplu instrument, la o strict privat prin intermediul a două pre-
simplă stare pasivă. Spre exemplu, o per- zumţii. Astfel, în materie comercială este pre-
soană este silită să semneze un act, în timp zumată intenţia de a crea raporturi juri-
ce alte persoane îl ţin şi îi conduc mâna, pe dice23. De la acest principiu există însă şi
hârtie, fără ca victima să poată opune re- excepţii, în cazul în care părţile stipulează
zistenţă. În acest caz este evident că „voinţa expres în mod contrar considerării ca fiind
celui care semnează este inexistentă”21. Ca format acordul lor de voinţă24.
atare, violenţa fizică fiind distructivă echiva- La polul opus prezumţiei stabilite în
lează cu lipsa consimţământului şi astfel, materie comercială se situează prezumţia
actul juridic este inexistent, deoarece îi în legătură cu aranjamentele interne şi so-
lipseşte un element esenţial. Există însă şi ciale în care nu există intenţia de a crea efecte
opinii în sensul considerării unui act în- juridice. Această regulă a fost stabilită în
cheiat prin violenţă fizică ca fiind lovit de cazul Balfour v Balfour [1919] 2 KB 571
nulitate absolută22. Situaţia este asemănă- în care părţile, care au fost soţ şi soţie, în
toare şi în cazul violenţei morale. timpul căsătoriei au încheiat un acord prin
Leziunea reprezintă disproporţia vădită care soţul s-a obligat să plătească soţiei o
de valoare între contraprestaţii, la mo- anumită sumă de bani, pe perioada cât
mentul încheierii actului juridic. acesta trăieşte în străinătate. Instanţa de ju-
decată a refuzat să pună în aplicare acordul
3. Sistemul de drept common-law si menţionat.
intenţia de a produce efecte juridice În acest moment al analizei o atenţie
Pentru a fi valabil încheiat, un contract deosebită o necesită analizarea cazului
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: Snelling-v-John G Snelling Ltd (1973),
a. existenţa unei oferte şi respective a pentru a decide dacă prezumţia menţionată
unei acceptări; mai sus a fost răsturnată. Astfel, instanţa
b. existenţa unei contraprestaţii; de judecată constată că o intenţia de a crea
c. intenţia de a crea efecte juridice; efecte juridice ar exista atunci când trei fraţi
d. respectarea formi impuse de lege, în au intrat într-un acord privind gestionarea şi
anumite cazuri; funcţionarea unei afaceri de familie. Cele două
e. relativitatea efectelor contractului; cazuri prezintă diferenţe fundamentale, de
f. absenţa viciilor de consimţământ. vreme ce în prima situaţie este reliefată rela-
Din perspectiva prezentei analize pre- ţia personală existentă între doi soţi, în timp
zintă interes condiţia care priveşte intenţia ce în cea de-a doua situaţie este prezentă o
de a crea efecte juridice. puternică componentă economică25.
Dreptul Englez distinge între promi-
siuni unilaterale şi acorduri, întocmai ca Note
sistemul de drept continental, de vreme ce 1
P. Van Wetter, Les obligations en droit
promisiunile pot proveni atât de la o sin- romain, Tomul II, Imp. C. Annoot-Braeckman,
gură persoană, cum este cazul promi- Paris, 1884, p. 47.
2
siunilor unilaterale, cât şi de la două părţi, C. Stoicescu, Curs elementar de drept roman,
cum este cazul promisiunilor bilaterale, în Ed. a II-a, Institutul de Arte Grafice Bucovina,
timp ce acordurile de voinţă presupun prin Bucureşti, 1927, p. 279-280.

137
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
POLITICĂ ȘI DREPT
Irina Olivia Popescu

3
În epoca romană, şi tăcerea putea avea efecte générale de jurisprudence Marchal et Billard,
juridice qui tacet, cum loqui potuit et debuit, Paris, 1871, p. 289.
19
consentire videtur. G. Boroi, op. cit., p. 160; V. V. Popa, op. cit.,
4
S. Gaudet, Inexistence, nullité et annulabilité p. 103; I. Dogaru, op. cit., p. 217.
20
du contrat: essai de synthèse, McGill Law G. Boroi, op. cit., p. 167; V. V. Popa, op. cit.,
Journal, Montréal, 1995, p. 300 în http:// p. 117; I. Dogaru, op. cit., p. 220;
21
lawjournal.mcgill.ca/abs/vol40/2gaude.html V. V. Popa, op. cit., p. 119.
5 22
Ibidem, p. 303. Ibidem, p. 123.
6 23
V. V. Popa, Drept civil. Partea generală. A se vedea Esso Petroleum Ltd-v- Comisia
Persoanele, ed. 2, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, vamală şi de Accize [1976].
24
2006, p. 187. În cazul Rose şi Frank Co-v-Compton şi
7
„Autorii noştri disting două tipuri de nulităţi. Bros Ltd (1925) se precizează în mod expres în
Unele au ca principiu interesul public [...] contract că „acest acord nu este supus
asemenea nulităţi sunt numite absolute, putând jurisdicţiei juridice în instanţele de judecată”.
25
fi invocate de toate persoanele, ele afectează A se vedea şi cazul Merritt-v-Merritt [1970].
actul în mod radical. astfel încât ne determină
să-l privim ca nerealizat şi neavenit. [...]
Celelalte nulităţi sunt cele care au fost introduse
în favoarea anumitor persoane. [...] Cum aceste
nulităţi nu privesc decât interesul particularilor,
ele sunt numite respective sau după unii,
cauzative, pentru că nu pot să fie invocate decât
de către cei în favoarea cărora au fost edictate”,
S. Gaudet, op. cit., p. 303.
8
S. Gaudet, op. cit., p. 304.
9
V. V. Popa, op. cit., p. 187.
10
Ibidem, p. 187.
11
N. Em. Antonescu, Nevaliditatea actelor
juridice în dreptul civil, în materia nulităţilor,
Institutul de Arte Grafice România Nouă,
Bucureşti, 1927, p. 214.
12
Ibidem.
13
S. Gaudet, op. cit., p. 310-311.
14
D. Alexandresco, Explicaţiunea teoretică şi
practică a dreptului civil român în compa-
raţiune cu legile vechi şi cu principalele
legislaţiuni străine, Tomul V, Ed. Tipografia
Naţională, Bucureşti, 1900, p. 20.
15
J. Bonnecase, Supplément au Traité de
Baudry-Lacantinerie, III, Ed. Sirey, Paris,
1926, p. 94-104.
16
Brissaud, Manual dhistoire du droit
français, 1904.
17
G. Boroi, Drept civil. Partea generală.
Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p.
207; V. V. Popa, op. cit., p. 89; I. Dogaru, Drept
civil român, Tratat. Vol. I, Ed. Europa, Craiova,
1999, p. 206-207.
18
C. Aubry, C. Rau, Cours de droit civil
français, Tomul IV, Imprimerie et librairie

138
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
METODE STATISTICE

Biserial correlation coefficient.


Applicative program

Mihai Radu COSTESCU

Abstract In practice, there are cases when we have to study the


connection between a continuous variable and a discontinuous –
dichotomous one. In these cases a biserial correlation coefficient is
used. The prerequisite for the calculation of such a correlation
coefficient is that the number of subjects n be greater or equal to 50.
The next procedure describes the determination of this correlation
coefficient.
Keywords: correlation, biserial, procedure.

C
onsiderând că variabila dihotomică continue pentru subiecţii care
poate lua valorile A şi B, formula au caracteristica B a variabilei
de calcul al coeficientului de core- dihotomice;
laţie biserial este: s = abaterea standard a variabilei
x1  x 2 pq continue pe întreg lotul de
r  subiecţi;
s y
unde:
pq
x1 = media valorilor variabilei con- = valoare care se ia dintr-un
y
tinue pentru subiecţii care au
caracteristica A a variabilei tabel special în funcţie de p,
sau de q.
dihotomice;
x2 = media valorilor variabilei

procedure coef_corel_biserial(pq_y:real;var r:real);


type vect=array[1..50] of real;
var v,n1,n2:vect;
n:integer;
media1,media2,med_tot,s:real;
procedure citire(k:integer;var x:vect);
var i:integer;
begin
for i:=1 to k do

139
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
METODE STATISTICE
Mihai Radu Costescu

begin
write('Varianta',i:3,' : ');
readln(x[i]);
end;
end;
function media(k:integer;v,x:vect):real;
var nt,suma:real;
i:integer;
begin
suma:=0;
nt:=0;
for i:=1 to k do
begin
suma:= suma+v[i]*x[i];
nt:=nt+x[i];
end;
media:=suma/nt;
end;
function media_total(k:integer;v,x,y:vect):real;
var nt,suma:real;
i:integer;
begin
suma:=0;
nt:=0;
for i:=1 to k do
begin
suma:= suma+v[i]*(x[i]+y[i]);
nt:=nt+x[i]+y[i];
end;
media_total:=suma/nt;
end;
function ab_med_patrat(k:integer;med_total:real;v,x,y:vect):real;
var nt,suma:real;
i:integer;
begin
suma:=0;
nt:=0;
for i:=1 to k do
begin
suma:=suma+sqr(v[i]-med_total)*(x[i]+y[i]);
nt:=nt+x[i]+y[i];
end;
ab_med_patrat:=sqrt(suma/nt);
end;
begin {procedure coef_corel_biserial}
write('Introduceti numarul de variante al variabilei continue n=');

140
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
METODE STATISTICE
Biserial Correlation Coefficient. Applicative Program

readln(n);
writeln('Introduceti variantele variabilei continue');
citire(n,v);
writeln('Introduceti numerele corespunzatoare variantelor care poarta
caracteristica A a variantei dihotomice');
citire(n,n1);
writeln('Introduceti numerele corespunzatoare variantelor care poarta
caracteristica B a variantei dihotomice');
citire(n,n2);
write('Introduceti valoarea pq/y = ');
readln(pq_y);
media1:=media(n,v,n1);
media2:=media(n,v,n2);
med_tot:=media_total(n,v,n1,n2);
s:=ab_med_patrat(n,med_tot,v,n1,n2);
r:=(media1-media2)/s*pq_y;
writeln('Coeficientul de corelatie biserial r = ',r:6:4);
end;

Bibliografie
1. Costescu, Mihai-Radu, Statistic Methods 2. Costescu, Mihai-Radu, Costel, Ionaşcu,
Applied in Social Sciences, Liberty Press Electronic Information Processing, Universitaria
and Publishing House, Panciova, 2007 Press, Craiova, 2001

141
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA

Jurnalistul român: deziderate şi interpretări

Xenia NEGREA

Abstract: In this article we have examined the items that set up a


coherent portrait for the Romanian journalist. Launched in the
process of recovery and synchronization with Western values and
operating systems, the Romanian journalist was put in front of
unprecedented qualitative and quantitative leaps. In nowadays, the
Romanian journalist is trying to adopt the moral and professional
values of the West media. But also, he must confront an ambiguous
social representation and also he must confront the challenge that the
new media are.
Keywords: journalism, post-communism, ethics, independence.

N e-am propus să facem o cercetare


calitativă în câmpul deschis al
presei asupra felului în care jur-
nalistul român se reprezintă şi se înţelege
globale (ne referim la perioada de după al
Doilea Război Mondial). În anii ’80, rolul
social al jurnaliştilor şi impactul civilizator
al informaţiei a culminat în ceea ce studiile
pe sine. Dintre ideile generale desprinse se numesc „the myth of the CNN effect”. După
detaşează în primul rând refuzul atât al cum observau şi Paul Moorcraft şi Philip
unei reglementări cât şi a unei autoregle- M. Taylor2, mult timp presa internaţională,
mentări. Sub pretextul/teama pierderii liber- mai ales presa euro-atlantică a trecut de la
tăţii de expresie jurnaliştii cultivă şi întreţin era dominată de „the myth of the CNN effect”
un câmp etic deschis, permisiv, atât în ceea la era „the era of the citizen journalist”.
ce priveşte profesionalizarea şi statutul jur- Din această cauză, a apariţiei unei noi
nalistului cât şi calitatea obiectului acestei entităţi în sfera mass-media, este vorba despre
meserii, adică informaţia, cum am arătat în cetăţeanul jurnalist, dar şi sub tirania rela-
alte rânduri. tării în timp real (numim aici cele mai rele-
José-Manuel Nobre-Correia1 îşi începe vante două coordonate ale jurnalismului
tranşant studiul spunând că jurnalismul contemporan), profilul jurnalistului este
este „art d’informer les autres”. Prin urmare, schimbat: „les équipes rédactionnelles ont
funcţia fundamentală a presei este infor- peu à peu perdu une substantielle marge
marea. Nuanţa „artistică” pe care cercetă- d’initiative et de latitude dans la collecte
torul o introduce plasează traficul informa- des faits et des opinion d’actualité”3. José-
ţional în câmpul imprevizibil al negocierii. Manuel Nobre-Correia chiar declara pierdută
Informaţia/informarea a devenit vehicul şi bătălia pentru informaţie de către presă în
marcă pentru o întreagă etapă a civilizaţiei favoarea comunicării controlate (de tip

142
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Jurnalistul român: deziderate şi interpretări

publicitar, de tip PR etc.). Prin urmare, la unui cod, a unui set de reguli, pe de altă
nivel internaţional, una dintre temele fun- parte se respinge atât reglementarea cât şi
damentale de reflecţie o reprezintă modi- autoreglementarea. Chiar şi faptul, obser-
ficarea chiar a statutului jurnalistului. Acesta vat şi de alţi cercetători, că jurnaliştii sunt
pare că pierde monopolul gestionării (de la organizaţi în foarte multe asociaţii, con-
culegere şi până la selecţie) informaţiei. frerii etc. denotă nu doar absenţa unei mi-
Problema aceasta, a pierderii controlului nime solidarităţi, dar şi imposibilitatea de a
asupra difuzării informaţiei, începe să apară răspunde unui singur cod. Acomodarea mijloa-
şi în presa din România postdecembristă. celor şi canalelor specifice mass-media tra-
După cum observa Cristian Tudor Popescu4: diţionale la noile entităţi paraprofesionale şi la
„Jurnalistul se transformă într-un dispecer, noile tehnologii reprezintă o temă acciden-
care stă în şuvoiul de informaţii, selec- tală, tangenţială, şi nu o preocupare urgentă
tându-le. Operaţiile de investigare sunt fă- şi programatică.
cute de public. Să ne gândim la cei care au O temă recurentă în dezbaterile care
dat prima ştire legată de moartea lui Michael au în centru mass-media din România este
Jackson, un site fără credibilitate, obscur. statutul jurnalistului, chiar al instituţiei de
Au trecut minute bune până să se confirme presă, mize de negociere care dau sensuri
ştirea”. Nuanţa asupra căreia trebuie să in- autohtone „artei de a informa”, sintagmă sub
sistăm este reprezentată de faptul că edito- care am iniţiat acest studiu. Acest statut nu
rialistul român teoretizează tot condiţia are o imagine coerentă nici la nivelul pro-
jurnalistului occidental. În presa românească, ducătorilor, al jurnaliştilor înşişi, nici la nivelul
după cum vom încerca să arătăm în cele ce receptorilor sau al altor parteneri sociali.
urmează, urgenţele autoreferenţiale provin Jurnaliştii români par să accepte pro-
din alte zone de sens, de mult depăşite în blema propriului statut. Cu toate acestea,
mediul internaţional. în referirile la problemele interne ale presei,
Pe fondul diferenţierii între a informa, se menţin enunţurile generalizante, struc-
a comunica şi a anima despre care vorbea turile verbale impersonale şi se subliniază
Michel Mathien5 o reevaluare a statutului în repetate rânduri nevoia conservării inde-
jurnalistului se impune atât la nivel inter- pendenţei actului jurnalistic, dar, în acelaşi
naţional, cât şi la nivel naţional. Ceea ce timp, jurnalistul ca free-lancer, de pildă, este
diferenţiază cele două câmpuri de dezba- o entitate profesională încă în fază inci-
tere este accentul pus pe diversele aspecte pientă, chiar aproape necunoscută. Referirile
ale condiţiei jurnalistului în contempora- la calitatea informaţională, la problemele
neitate. În timp ce în ţările cu tradiţie şi cu deontologice concrete şi la interpretarea umo-
şcoală jurnalistică dezbaterile se duc pe ca- rală a sintagmei „libertatea de exprimare”
litatea informării, pe delimitarea profesiei de sunt sporadice, fără impact major şi păs-
jurnalist, pe rezistenţa/ adaptarea la noile trate la un nivel de obiectiv general, ca pur
realităţi tehnologice, în România dezbaterile deziderat teoretic. Pe acest fond, al înţele-
sunt/ par încă fundamental etice. gerii propriilor valori şi propriului profil,
mass-media preiau mecanic şi tensiunile şi
Dileme ale statutului jurnalistului provocările „jurnalismului cetăţenesc”, apărută
relevate în presa din România în România doar în virtutea principiului glo-
În România, dezbaterile privind sta- balizării. Nici mass-media, nici partenerii
tutul jurnalistului sunt, am zice, paradoxale. lor sociali nu au traversat etapa obţinerii şi
Pe de o parte, se admite în majoritate că evaluării efectelor informaţiei la nivel macro-
este nevoie de crearea şi implementarea social.

143
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Xenia Negrea

Fără îndoială, comunicarea mediatică mai substanţiale. În opinia acestuia, me-


postdecembristă a suportat şi suportă pre- seria de jurnalist trebuie să derive dintr-un
siuni dinspre toate domeniile vieţii publice. fond etic şi să se coordoneze după cele mai
Prin urmare şi firesc, una dintre preocupă- înalte repere morale contemporane7: „Jurna-
rile majore ale presei a fost să-şi argumen- lismul e văzut ca o meserie deosebită, nobilă.
teze şi să-şi conserve relativa independen- Ziaristul are panache etic, e considerat un jus-
ţă, fără a se defini categoric problemele de tiţiar, o putere în stat, poate prima”. Edito-
conţinut ale acestei independenţe. rialistul subliniază nevoia de racordare atât
În studiul de faţă, ne-am oprit asupra a jurnalistului, cât şi a publicului la valorile
textelor de opinie care au ca subiect presa occidentale. Presa trebuie să fie mijloc de
şi ne-am focalizat pe textele a doi dintre informare, nu actor social învestit cu un rol
cei mai vizibili lideri de opinie din presa intervenţionist sau decizional, partenerul
românească postdecembristă, Ion Cristoiu său principal în acest proces fiind publicul:
şi Cristian Tudor Popescu şi, de asemenea, „A informa înseamnă a livra cetăţeanului
am inserat şi opinia exprimată public în opinii ale unor comentatori, alături de in-
rubrica sa de către unul dintre principalii formaţii corecte. Rolul presei este acela de
proprietari mass-media din România, Dinu a-i arăta cetăţeanului cum stă. Decizia îi
Patriciu. Cei doi gazetari reprezintă şi două aparţine cetăţeanului. O exagerare întâlnită
dintre personalităţile care au imprimat o în ultimii ani este convingerea că «presa»
direcţie de evoluţie presei româneşti post- este cea care face ordine, care «dă afară»
totalitare. Ion Cristoiu este cel de la care se un ministru, care «face ordine» în ţară. Nu
revendică presa tabloidă, deşi el însuşi nu- acesta este rolul presei! Ci să informeze
şi recunoaşte acest rol. Cristoiu6 defineşte complet şi rapid publicul, pentru ca acesta
presa liberă ca pe o instituţie asupra căreia să decidă în cunoştinţă de cauză”8. În
„nu se exercită presiune administrativă”. aceeaşi direcţie, merge şi intervenţia lui
Editorialistul elimină dintre factorii de pre- Dinu Patriciu, unul dintre proprietarii de
siune directă asupra presei surse-cheie: „Alte presă din România. Acesta, ca şi edito-
presiuni – economică, morală, chiar crimi- rialistul Cristian Tudor Popescu, îşi afirmă
nală – nu ţin de libertatea presei ca esenţă a opţiunea pentru presa de informaţie, pe
sistemului democratic”. principiul „content factory”, atât ca o moda-
O atenţie deosebită construirii identităţii litate de definire a identităţii profesionale,
profesionale a jurnalistului şi a poziţionării dar şi ca o modalitate de supravieţuire a insti-
presei în societate o acordă jurnalistul Cristian tuţiei de presă în competiţia cu „jurnalismul
Tudor Popescu. Acesta a intrat în presă cetăţenesc” şi cu noile media. Cu o altă
imediat după 1989, la cotidianul „Adevărul”. ocazie, editorialistul sublinia puterea pe
Apoi, în 2007, a creat cotidianul quality care o are presa în a monitoriza instituţiile
„Gândul”, unde publică în prezent editoriale. Preşedinţiei, Guvernului etc.: „La întrebarea
De asemenea, Cristian Tudor Popescu este «Cine va mai fi Opoziţia, dacă PSD plus
votat cu consecvenţă de public drept jur- PD-L fac împreună peste 70% în Parlament?»
nalistul cu cel mai înalt grad de credibi- răspundeam acum două luni: presa, împreună
litate, iar în breaslă este recunoscut drept cu societatea civilă, cu sindicatele şi, în
cel mai important reper profesional. ultimă instanţă, cu cetăţenii care vor ieşi în
Jurnalistul a urmărit şi a evocat cu stradă. Până acum, aşa a fost: presa română,
consecvenţă evoluţia profesiei de jurnalist cu toate bubele ei frumos colorate şi groaz-
după 1989. În 2009, însă, intervenţiile sale nic mirositoare, care mă aduc uneori şi pe
pe această temă au fost mai numeroase şi mine la disperare, nu a lăsat totuşi să treacă

144
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Jurnalistul român: deziderate şi interpretări

netaxate gafele crunte ale noii puteri super- rioada octombrie-decembrie 2006, iar una
majoritare”9. dintre finalităţi a fost elaborarea Codului
Dincolo de funcţia de highlighting10 Deontologic Unic.
pe care o are şi trebuie s-o aibă presa, Cristian Studiul a monitorizat mai ales referi-
Tudor Popescu aprofundează, pentru prima rile care au avut loc în presa elitistă, cul-
dată sistematic şi aplicat, probleme majore turală: „Dilema”, „22”. Cercetările au relevat
de etică. Adoptând şi cultivând la rândul faptul că săptămânalele au criticat: „super-
său un limbaj trivial, editorialistul expune ficialitatea comentariilor unor analişti, ela-
reversul noului curent al jurnalismului cetă- borarea unor programe TV, practica prepon-
ţenesc, noua deschidere imposibil de con- derentă de a scoate în evidenţă senzaţionalul şi
trolat pe care o oferă new media. Bună parte «mahalagismul», forma senzaţională [sic!]
dintre jurnalişti îşi extind activitatea şi în care s-a aplicat relatărilor despre migraţia
ceea ce se numeşte blogosferă, extindere românilor, falsificarea realităţii, felul cum
care pare să funcţioneze în afara oricărei se relatează despre romi, «relativa tăcere» a
reglementări: „Mă simt prost, adică mă simt presei la promovarea unor legi «dubioase»”12.
jenat, mi-e ruşine că mă numesc gazetar în În aceeaşi perioadă, Revista „22” atră-
România, stimaţi cretini ai netului. Şi asta gea atenţia asupra crizei de identitate a
pentru că nu sunteţi nici mai proşti, nici mass-media, şi, acelaşi timp, critica „dezin-
mai lipsiţi de caracter decât mulţi, din ce în formarea, neprofesionalismul unor posturi
ce mai mulţi, dintre colegii mei de breaslă TV «specializate în grosolănii»”. În acelaşi
– gurnaliştii. […] Un cretineţ, altfel jurnalist sens, „Dilema veche” (septembrie) continua
cu funcţie, sloboade pe blog un puhoi de tema acuzând „lamentabila lejeritate” de a
vulgarităţi noroioase, înjurături, insulte, scrie orice, programele TV, lipsa de res-
obscenităţi, între care cele mai puţin fetide ponsabilitate socială a mass media, lipsa
sunt fă! şi hai sictir!, la adresa ministrului de reacţie a mass media la „ştiri impor-
Turismului […] Aşa arată jurnalismul în tante”. Tot în septembrie, Revista „22”
care încă mai lucrez, la 19 ani după ce am pune în legătură problemele deontologice
crezut că intru într-o nobilă ghildă, rudă de şi profesionale ale jurnalismului cu absenţa
sânge cu scriitorii, cu literatura: condeieri unui program educaţional la nivel naţional.
schilozi ai prostiei oarbe laolaltă cu mora- Studiul concluzionează: „Lipsa de pro-
liştii de bordel, sub privirile scânteind de fesionalism a presei s-a regăsit din plin în
inteligenţă şi cultură ale madmuzelelor de modul în care presa a reflectat tema de-
presă”11. conspirării jurnaliştilor:
În scopul creării unui cod deontologic - subiectul a fost adeseori slab docu-
unic, Centrul pentru Jurnalism Independent, mentat, mulţi jurnalişti au demonstrat
Agenţia de Monitorizare a presei şi Centrul că nu stăpânesc deloc subiectul; s-au
Român pentru Jurnalism de Investigaţie au făcut confuzii grave între dosarul de
realizat un proiect finanţat de World Learning, urmărit şi dosarul de colaborator;
intitulat „Media ca serviciu public – program - s-au lansat acuzaţii fără probe, care au
de advocacy pentru promovarea transparenţei fost sancţionate rapid de persoanele
proprietăţii şi surselor de finanţare ca şi a acuzate, dar şi de alte ziare;
responsabilităţii presei”. Una dintre etapele - nu au fost respectat norme deonto-
acestui proiect a fost un studiu în care s-a logice elementare (citarea corectă a
analizat în primul rând cantitativ, cu mijloace surselor, verificarea informaţiilor, publi-
sociologice, felul în care presa este reflec- carea opiniei părţii adverse)
tată în presă. Studiul s-a desfăşurat în pe-

145
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Xenia Negrea

Acest subiect a demonstrat cât de nepre-


gătită este presa română pentru a trata Note
1
exhaustiv, coerent şi consistent un astfel de Nobre-Correia, José-Manuel – „Journalisme:
subiect, de major interes public. Obişnuiţi une certaine mort annoncée...”, în „Communication
cu abordările superficiale, senzaţionaliste, et langages”, 2006, Volume 147, Numéro 1,
minimale şi care se opresc la relatarea fap- pp. 15-24, http://www.persee.fr
2
telor evidente, jurnaliştii au ratat ocazia de Moorcraft, Paul, Taylor, Philip M. – „War
watchdogs or lapdogs?” în „British Journalism
a face pasul înainte (din punct de vedere
Review” 2007; http://bjr.sagepub.com/cgi/ content/
profesional) şi a transforma acest subiect abstract/18/4/39, pp. 39-40
în ceea ce ar trebui să fie: amorsa unei dez- 3
Nobre-Correia, idem, p. 18.
bateri publice de substanţă, care să implice 4
„Gândul”, Miercuri, 12 August 2009, ora
cât mai multe unghiuri, cât mai multe 21:22.
5
„voci” şi cât mai multă expertiză (...). Prin Mathien, Michel – „Le journalisme professionnel
lipsa de profesionalism a unora dintre zia- face aux mutations de l'information et de la
riştii care au relatat despre subiect, chiar şi communication: déroute des valeurs ou réaction?”,
rolul minimal de informare a fost peri- „Quaderni”, 1998, Volume 37, Numéro 1, pp.
clitat, consumatorii de media primind adesea 11 – 42, http://www.persee.fr
6
„Gândul”, Miercuri, 12 August 2009, ora
informaţii trunchiate, scose din context sau
17:30.
pur şi simplu incorecte” (p. 48). 7
„Gândul”, „De la seceră şi ciocan la amoeba
Revistele monitorizare în vederea stu- laptop”, 12 ianuarie 2010.
diului se adresează unui public elitist, aflat 8
„Gândul”, Miercuri, 12 August 2009, ora
în consonanţă cu ideile promovate de cele 21:22.
9
două publicaţii. În cotidiene, după cum am „Presa – primul cobai”, în „Gândul”, 16
încercat să arătăm, discuţia preia mai multe martie 2009
10
nuanţe şi pune accentul şi pe probleme de Paul Moorcraft şi Philip M. Taylor în studiul
context. lor, „War watchdogs or lapdogs?” identificau
La ora actuală, în România, nu există evidenţierea problemelor drept rolul esenţial al
presei: „The media were highlighting (s.n.,
un dialog coerent între mediile elitiste şi
X.N.) dilemmas”
mediile deschise ale informaţiei, după cum 11
„Cretineţi şi gurnalişti”, în „Gândul”, 11
profilul şi rolul mass-media reprezintă în martie 2009.
continuare zone deschise interpretărilor 12
„Dilema veche”, august, 2006.
abuzive.

146
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA

The Comprehension of Announced and


Written Tv News*

István KÓSA, Zoltán AMBRUS, Csilla ZSIGMOND

Abstract: The authors of the study examined the comprehension of


announced and written TV news in laboratory conditions. In the
experiment there were presented 16 items of news structured in four
categories. They were presented as announced and written news. We
measured the efficiency of news comprehension with complex methods. The
thirty – nine volunteers who took part in our experiment were devided into
two groups: listeners of the announced news and viewers of the written
news by chance. Our hypothesis, namely the better understanding and
recollection of written news was not proved by the experiment. On the
contrary, the understanding and recollection of announced news proved to
be more efficient. These results are possibly due to the effect of the
interference between the studio background and written news. It is likely
that the verbal input meets the participants habits and practices concerning
the media – use rather than the written input. The subjects’ sex, age,
residence, studies as quasi – independent variables do not have a
statistically significant influence on news understanding. Between the level
of empathy and the news understanding there proved to be no connection,
which can be explained by the neutral content of the news and motivation
of participants focused only on the cognitive information processing. We
found out that there is a strong correlation between the level of verbal
intelligence and the understanding of announced TV news. In the case of
written TV news we found only a correlation as a tendency which suggests
that news presentation in written form does not provide the necessary
cognitive input for the subjects for an efficient information processing.
Keywords: news comprehension, comprehension performance, semantic
memory, interference, information processing.

Theoretical Background of the


Research temporary adults consider television to be
the most important source of information

T he results of public opinion surveys


have confirmed, despite the breakthrough
of the Internet, a large portion of con-
*Translated by Tom Bako
(UCLA News, 2002).
Television viewers are generally of the
opinion that the most important function of
watching TV is to gain information about

147
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

social, economic, political events, and world of TV viewers, which show a close relation
affairs. Those who watch the news most often with previous knowledge relevant to the
believe that they can access real knowledge given news theme.
and enrich their experiences concerning the The cognitive effect of televised news
world and mankind (Klein, 2003). can be analyzed more effectively within the
Thus, television may fulfill an important framework – paradigm of cognitive information
role by transmitting relevant information in – processing, which provides terminolo-
a fast, parsimonious form for an immensely gical and methodological guidelines for re-
large audience. Despite the fact that news have search. The thorough knowledge of cognitive
a prominent role in everyday TV programming, functions, and the application of the functional
which is followed by many millions of viewers, models of human understanding, compre-
the question arises about how effectively hension performance, and memory, are
they transmit information about the world. indispensable for understanding the audience
In the last few decades of the past century, factors that influence the comprehension
there has been research about, among other and processing of news transmitted through
things, how radio news broadcasted at night the media.
and during daytime affected listeners, and Gunter (1987) calls attention to the fact
to what extent the listeners could recall the that oftentimes in studies about the cognitive
content of the news item after one – time, as effect of news, the terms ”memory” and
well as repeated, presentation. The results ”comprehension”, which refer to different
of research have corroborated the fact that cognitive processes, are not clearly distin-
the subjects of the research forgot a great guished. For many a researcher of mass
portion of the transmitted information within communication, the measurement of things
a short period of its transmission and re- stored in memory seems to be enough to
ception (Gunter, 1987). analyze their comprehension.
According to other studies, the viewers The confusing, incorrect use of termi-
could reconstruct and recall the easiest those nology and methods, or their lack of adequate
news that could be related to a small number specification, in studies of news compre-
of highly generalized “uper-hemes.” These big hension explains the results of these studies
news themes provide such socially transmitted in regard to the poor memorization and
strategies of news interpretation which are comprehension of news content.
asserted within their respective interpretive Memory is a system that ensures the
communities (Jensen, 1988). storage and recollection of information, in
The studies usually show that people our case the processing and recollection of
can recall news transmitted in written form visual and acoustic sensations. The central
(e.g., in a newspaper) better than the content component of most modern theories about
of news they saw on TV (Dommermuth, memory is the dichotomy between short –
1974; Wilson, 1974). term or primary, and long – term, or secondary,
Results of research show that in the memory.
process of news consumption, individuals Subsequently, the structure of memory
can retain and process important information was extended by the identification of a new
in a concise, summarizing form better, whereas component, called short – term sensory
they have more difficulties recalling details memory, which, from a functional point of
(Van Dijk, 1988). view, precedes short – term memory.
Höijer (1989) distinguishes between In the 1970s the structural model of
difference “reception profiles“ in the case memory was enriched with yet another

148
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

component, which researchers called ”working can be implicit or explicit based on the
memory.” Similarly to short – term memory, possibility of expression, or spontaneous
the storage capacity of the working memory (instantaneous) or discursive (taking some
is limited. The working memory is where time) based on the mode of its actualization.
the combination and manipulation of in- We have taken into consideration the psycho-
formation coming from both short – and logical characteristics and contributions toward
long – term memories takes place. This ensuring the efficacy of comprehension and
functional component is especially impor- manifestation of differences of empathic com-
tant for studying the complex forms of human prehension (i.e., comprehension through em-
understanding and problem solving. pathizing with other individuals’ psychic
Long – term memory can be distin- experiences), contextual comprehension (that
guished from other forms of memory primarily is, the identification of the words’ context in
by the fact that its storage capacity is techni- the comprehension of the text), and social
cally infinite, but also by its way of pro- comprehension (the realization of human
cessing and storing pieces of information behavioral tendencies and motives, and the
based on their meaning, structure, and meaning of interpersonal relations).
abstract character. Our study of news comprehension was
As a system, long – term memory has based on theoretical models and the results
two main components, namely episodic of research into processes of comprehension.
memory and semantic memory (Tulving,1972). In the study of comprehension, three
These two forms of long – term fundamental conceptions were identified,
memory mutually influence each other during whose taking into consideration forms a
information processing, a fact that has signi- useful foundation for contemporary studies.
ficant practical relevance for students of Rather than the unidirectional, bottom –
mass communication and especially for the up flow of information, the interactional
study of the comprehension of TV news. model of comprehension emphasizes top –
The results of a study by Berry and Clifford down processes, and relates comprehension
([1985] in Gunter, 1987) have confirmed the to general knowledge and understanding.
fact that elements in the semantic memory, This interactional perspective deals with
as relevant background knowledge for the meaning and form in a unitary system. In
processing of unique news material, have a this conception, we make use of knowledge
high degree of prognostic ability. – related components in the very first steps
During our experiment, we have taken of information processing. The expectations
into consideration the psychological charac- of knowledge and context direct the cognitive
teristics of both visual and auditive long – process from the beginning, i.e. ”we hear and
term memory. Since the visually (as headlines) see whatever we need to hear and see” (Pléh,
and auditively (read aloud) presented news 1998).
items in our experiment were of a linguistic Thus we use all information at the same
nature, it is much more likely that it was the time, from the first phases, in the proccess of
meaning, rather than the letter sequence or comprehension, which influence each other
sonority, that was stored in the memories of mutually and a ”central processing unit”
the research subjects. determines whether the interpretation thus
We also dealt with the fact that under- formed is adequate.
standing is not a homogeneous, uniform cognitive According to the modular conception of
activity, but rather a complex process manifested comprehension, the individual components
in multiple forms. Hence, comprehension of comprehension function in a discrete,

149
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

autonomous manner, each having access to From a methodological perspective, this


the ”mental dictionary,” and the flow of means that the results of a given experiment
information is unidirectional (Forster, 1979; may be interpreted from lexical, sentential,
Fodor, 1983). as well as cognitive points of view (Pléh,
In this model, comprehension is a dual 1998).
process: in the first phase, the primary input Considering the fact that the study of
takes place, which is not influenced by news comprehension has not yet been given
knowledge and context, and implies processes adequate attention in communication studies,
such as access and parsing, whereas in the it is studies regarding sentential compre-
second phase, the text is interpreted and hension that can serve as a basis for expe-
embedded into our system of knowledge, rimental research into news comprehension.
which is a process related to cognition and We have taken into consideration the
previous knowledge. The contextual effects scholarly assertion according to which, after
are secondary; they do not influence receiving the information (in our case, the
sensation, but are significant in the process of news item), the experimental subject shuts
interpretation. down those cognitive processes which are
The connectionist conception of com- necessary for understanding individual words
prehension is based on the principle of within ia sentence, and the integration of
parallel distributed processing (PDP). In the various lexical meanings (the research of
description of McClelland (1988), the Beck and Carpenter, in Eysenck-Keane 1990).
connectionist model is based on units (theo- In studying the effectiveness of news
retical neurons) and their synapses; the comprehension, we have integrated the psycho-
different tasks are undertaken by different linguistic experimental finding that cognition
systems through parallel operations; the has a propositional level, which means that
markings of activity are distributed automa- the information we have understood, we can
tically according to synaptic weights, which organize into expressions, and form propo-
are not regulated by a separate central pro- sitional representations based on associative
cessing unit; comprehension unfolds in time relations and forms the basis of the level of
under the circumstances of the effect, thus hermeneutics (Pléh [2003] in Gósy, 2005).
there are no separate grammatical and The immediate message of TV news
epistemological components; there is continuity creates a sense of actuality, and the viewer
between learning and comprehension; knowledge has very few opportunities for verification
and information is represented by the pattern when it comes to the speed, sequence or
of synapses. This model is thus made up repetition in the transmittal of the news
solely of elements (units) and their relations. items. It is in this sense that Wamsley and
In the experimental study of news Pride (1972) talk about the relatively un-
comprehension, we found the theoretical avoidable nature of TV news, which means
assertion that comprehension integrates three that the potential to gain information through
distinguishable subprocesses (verbal, sentential, watching TV news is higher relative to news
and textual comprehension) to be important transmitted through other media.
(Pisoni – Remez [2005] in Gósy 2005, 172). We considered the differences that are
Verbal identification is generally automatic manifest in the cognitive process of information
and fast, similarly to sentential compre- processing while reading or hearing, as well
hension, while textual interpretation is a as watching, the news, to be important.
volitional and slow process, a cognitive activity Research shows that reading implies more
that is contextually dependent and flexible. cognitive effort than listening of watching.

150
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

From a cognitive point of view, watching perceptions of the audience about the world
TV is usually categorized as a passive around them.
experience. Besides the idiosyncrasies of the cognitive
The assertion, according to which written processes of information processing, there is
news can be retained and comprehended better an entire series of individual differences
than its audiovisual or televised version, may regarding cognitive style and capabilities that
be explained by a number of things. First of are manifest.
all, in the case of news announced on TV, In the study of the encoding, storage and
the effects produced by the live speech and retrieval of news when it comes to news
the visual aspect may distract the viewer comprehension, Grabe, Kamhawi and Yegiyan
from the substantive content of the message, (accepted for publication)1 showed that
which decreases the efficiency of televised education may be the determining factor during
communication. the memorization of news. While individuals
Nonverbal characteristics, e.g. the quality with a lower level of education could me-
and mode of speech of the news anchor, play morize TV news better than those published
an important role in the presentation of tele- in newspapers or online, others of a higher
vision news programs. The perceived verita- level of education did worse at memorizing
bility of the TV news anchor is influenced to TV news, but had good results with the
a great degree by his eye contact with the memorization of news published in news-
camera, his facial expression, and his papers and online.
outwardly appearance and attire. Furthermore, At the same time, the different motives
the impression of the viewer may also be related to the use of media determined the
influenced by the background behind the different cognitive modes of information pro-
anchor. cessing. For instance, the motive of infor-
On the other hand, the televised presentation mation – gathering implies different cognitive
of the same material may be more effective activities than the motive that seeks enter-
or persuasive than its written form, especially tainment.
when the item presented is complex and Since watching TV – and, implicitly,
unknown or unusual to the viewer. This, as a watching the news – is usually not a motivated
great number of researchers asserts, is explained activity, the attention of the viewer is not
by the idiosyncratic (verbal, visual) nature of concentrated and the input is often stuck at
televised presentation. According to others, the level of short – term memory, which leads
information transmitted on the different to the disappearance of the informational
channels may cause mutual interference. input, and hence its transmittal to the long –
There is also something to be said for term memory is ommitted (Kellermann, 1985).
the efficacy of TV news if we take into In the process of news comprehension
consideration the argument that people are we must also take into consideration differences
more critical toward written material, which that regard the cognitive capabilities of
they perceive as less diverse compared to information processing. Knowledge of the
material presented auditively or audiovisually cognitive style and intellectual capabilities of
(Barrett & Sklar, 1980). TV viewers gives us useful information for
Results of research corroborate the fact determining the mode or style of the pre-
that information – gathering through TV is sentation of news material that targets certain
not a consistent phenomenon whose results segments of the audience.
we can always predict precisely. Nonetheless, Individuals with a higher level of verbal
TV news can influence the opinions and intelligence are faster and more effective in

151
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

processing the meaning of the information the subjects of some anterior loss or
than those with a lower verbal IQ. At the grievance, and did not activate prejudices.).
same time, they can also distinguish between We structured the news material into four
the items of the news material better and are categories: politics, economy, culture and sports,
not as vulnerable to the effects of interfe- and weather2. In categorizing the news items,
rence between similar items. In other words, we used Rosengren’s (1970) classification of
verbal intelligence correlates positively with international news.
cognitive information processing. In editing the word order of the indivi-
Other studies show that those indivi- dual sentences, we took into consideration
duals that are more active in terms of the results of Pléh’s (1998) psycholinguistic
organizing the information in their memories research. Furthermore, we kept in mind the
are much better able to distinguish between assertion of the author that we have to deal
the different items of the information and can with the particular cognitive system tailored
counterbalance the effects of interference to the type of the given language.
between news items. In forming the word order we also
The subjects capability for empathy, i.e. found it important to consider the assertion
his ability to ”put himself” in a particular of Ryner and Pollatsek (in Eysenck-Keane,
situation, also plays a role in the operation of 1990) that a subject will focus on a critical
cognitive mechanisms, given that empathy word of a sentence longer if the word is not
makes it possible for the person to sense the in the beginning of the sentence. Thus, the
content of the message globally. In the con- time of focus is shorter in the case of pre-
text of our experiment, we can articulate this dictable words than in the case of the com-
as such: a higher level of empathy improves prehension of relatively unexpected words.
the efficacy of news comprehension because In the case of announced news, we
the experimental subject can empathize with created a background typical of generic or
the events and situations presented. average news programs, with a few monitors
As it regards the gender differences in behind the news anchor, which provided a
news comprehension, according to Goleman static background image, and the news were
(1978) women do better at verbal tasks that transmitted by a middle-aged man un-known
involve listening, whereas men score higher to the experimental subjects.
at tasks that are visual in nature. Other re- Similarly, in the case of written news, it
searchers have not observed significant differences was important to create a sense of ”reality,”
when it comes to the listening capabilities of i.e. to recall the general practices of TV
men and women. There were, however, gender channels. Hence, there was a roundtable dis-
differences in various modes of reaction to cussion of moderate volume in the back-
different news content; thus, women are ground, while the news were presented as
better at processing verbal content, while headlines on a ticker in the bottom of the screen.
men excel in processing visual messages. Certain Romanian headlines (e.g. Realitatea
TV) are comparable in length to some announced
Experimental process and methodology news items, expressed in compound sentences.
The basic condition of the experiment To measure news comprehension, we
was the creation of the announced and written created a complex datasheet, which provided
news items. Our news items were neutral – information about the sociological background
lacking connotation – in the sense that they as well as the level of news comprehension
ideally did not provoke an extreme emotional of the subject. News comprehension was
reaction in our test subjects, did not remind measured specifically through a multiple –

152
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

choice test based on the news items’ content, order of their arrival, adhering to the con-
as well as a test based on the association of ditions of random selection. Thus, a coin flip
key expressions contained in the news decided the group in which the first arrival
material. would be classified, and the second arrival
The literature review strengthened our was put into the other group accordingly, and
idea that it is also worth looking at the we used this method of selection consistently
phenomenon of news comprehension in throughout the formation of the two groups.
relation to verbal intelligence and empathic As a result of this, the announced news group
capability. Therefore, in the first phase of the had 19 volunteers, while the written news
experiment, after the general orientation, we group contained 20 volunteers.
found it important for the subjects to fill out The general orientation took place in a
two short tests, which were to measure the room designated specifically for this purpose,
participants’ verbal IQ and level of empathy. where – in accordance with the scholarly
The verbal intelligence of the experi- literature – we tried to eliminate the charac-
mental subjects was measured by questions teristics of various expectations through a cover
of logic contained in the B – factor of the story; to reaffirm the idea that the success of
Cattell – type 16 – factor personality test. We the experiment was not just based on us, as
did not impose any time constraints upon the well as that it was not individual achieve-
participants for solving the problems (Cattell ment that was the focus of the experiment.
et al. 1980). Subsequently, members of both groups, in
The subjects’ capabilities for empathy, the order of their having finished orientation,
as cognitive roleplaying and the understanding and having been seated in different rooms in
of the other’s state, were measured through groups of five, listened to and watched the
the use of the empathy subscale of Eysenck’s news items twice in a row.
”Junior Impulsivity – Venturesomeness – The transmission of the news material
Empathy” (JIVE) questionnaire, which con- took place in a ”real – life” situation, although
tained 23 items (Eysenck-Easting-Pearson, it must be noted that a disadvantage of this
1984). approach was the fact that the volunteers’
We subjected the test sheet, the technical attention was divided between the news
equipment, and our ideas regarding the expe- headlines on the ticker and the roundtable
rimental process, to a preliminary expe- discussion in the background, which perhaps
riment. The subjects of the preliminary expe- negatively influenced news comprehension.
riment were volunteers who were college In the next phase, also in separate rooms and
students. The actual experiment took place according to the proper instructions, every
after readjusting for the errors found in the participant filled out the news compre-
preliminary experiment3. hension datasheet, and, before leaving, was
The recruitment of the volunteers was a given their gift package and told about the
serious challenge; we tried achieving this actual goals of the experiment.
through newspaper and radio ads, fliers, and The tests and datasheets were collected
online advertising. Through using multiple and subsequently processed with the help of
channels of mobilization, we tried reaching SSPS software, the results of which are
the broadest possible range of potential provided below.
applicants4.
The subjects were categorized into the
two experimental groups (presented with
announced and written news) based on the

153
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

Results of the experiment the quantitative and qualitative variables, we


We collected the results of the data- considered the t-test to be the most accurate
sheets and tests into an SSPS database. In the method, and to show a significant relation-
case of the items of the empathy test, the ship between two quantitative variables we
score (0-23) signified the level of develop- used the correlation coefficient.
ment. The ”raw” scores from the test measuring According to our hypothesis, the content
verbal IQ were transformed into standard of the news is understood better in the case
scores, in accordance with the instructions of of written news, and our primary goal was
the test, thus gaining values ranging between the verification of this hypothesis.
0-10, where the higher score represented a
higher level of verbal intelligence, and con- General Characteristics of the Research
versely. We created two quasi-independent Subjects
variables based on the data thus assembled, The 39 volunteers could be divided
to whose effect on news comprehension will according to sociological variables as such:
be discussed later. Sex: 16 male (41%) and 23 female (59%)
Based on the datasheet, we worked with Type of residence: 30 urban (76.9%)
the following variables: and 9 rural (23.1%)
- independent variable: the type of news – - Level of education: we used on open
announced or written; question to aim at finding out the highest
- quasi-independent sociological variables: degree that the subjects possessed, and, after
sex, age, type of residence, level of edu- subsequently coding the answers, we worked
cation, and occupation; with three categories: 10th grade or lower –
- dependent variables: based on the questions 4 volunteers (10.5%), high school graduate
related to news comprehension. On the or senior – 19 volunteers (50%), college students
one hand, we totalized the questions or graduates – 15 volunteers (39.5%). One of
dealing with the association of key words our respondents did not reply to the question
within news items in a way in which about the level of education.
every successful association was given a - Occupation: in the case of our open
score of 1, while every unsuccessful question regarding occupation, the answers
association was worth a score of 0, so were so varied that the respondents could not
given the four news items in all of the be divided into a few homogeneous cate-
four news categories, the maximum gories. On the other hand, when we pro-
possible score was 16. On the other posed more occupational categories, the
hand, we proceeded similarly with the comparison became impossible on the basis
multiple-choice test about the content of of the minimal number of cases. Therefore,
the news items; in this case, as well, the we worked with the level of education
correct choice was worth 1, and the during the evaluation of statistical relations.
incorrect 0. On the cumulative scale of Nevertheless, to give a bigger picture, we list
both variables of the measurement, the a few occupational categories that were
volunteers could each get a total of 32 selected the most: public official, intellectual
points. worker of a private company, physical laborer
Thus, during the experimental process, of a private company, high school/college
we worked with quantitative values as our student, retired, housewife, etc.
dependent variables, while our independent - Age: the average age of the applicants
variables consisted of both nominal and scale was 29 years; the age that occurred most
variables. To measure the relations between frequently was 20. The youngest volunteer

154
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

was a 16 – year – old high school student, the It can be said of the volunteers in general
oldest a 60 – year – old retiree. Two applicants that they were usually urban, having gra-
did not indicate their age. duated from high school or college, mostly
- Level of empathy: the average empathy young people in their twenties – this is the
value was 16.717 on a scale of 0-23, the mode most accurate general profile of the appli-
was 19, the minimum 9, the maximum 23 cants to the advertisements for the socio-
(the highest achieveable score). The level psychological experiment, published through
of dispersion indicated a relatively homo- the various media in the proximity of the town.
geneous group (3.64871).
- Level of verbal intelligence: taking into Group Characteristics of the Viewers of
consideration the standard scores, it can be Written and Announced News
established that, on a scale of 0-10, the Using the process of random selection,
average score the volunteers achieved was 19 volunteers were listed in the announced
4.38, the value occurring most regularly news group, while 20 were selected to be
(the mode) was 4. The answers fluctuated part of the written news group. In order for
between the two extremes of the scale, the results of news comprehension of the
reaching both the minimum and the two groups to be commensurable, group
maximum score. In terms of verbal IQ, the equivalency is essential. To establish this, a
group can be characterized as somewhat comparison of divisions based on the inde-
more heterogeneous (the dispersion was pendent variables proves to be useful.
2.68147 – greater in scale value than the First of all, we compare the two groups
dispersion of the empathy test results). based on sex, type of residence, and level of
education.

Table 1. Group divisions based on some sociological variables


News Gender Frequency Division (%)
Announced Male 8 42.1

Female 11 57.9

Total 19 100
Written Male 8 40

Female 12 60

Total 20 100

News Residence Frequency Division (%)


Announced Urban 14 73.7

Rural 5 26.3

Total 19 100
Written Urban 16 80

155
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

Rural 4 20

Total 20 100

News Education Frequency Division (%)

Announced 10th grade 2 10.5

High school 10 52.6

College 7 36.9

Total 19 100.0
Written 10th grade 2 10.5

High school 9 47.4

College 8 42.1

Total 19* 100


* One respondent did not declare their level of education.

Based on divisions among the cate- we observed divisions based on age in the
gorical variables, we considered group case of the two groups.
equivalency to have been established. Next,

Table 2. Group indicators according to age


Age/News Average Median Mode Dispersion Minimum Maximum Total
Announced 28.94 26 19 12.518 16 60 19
Written 29.44 26 20 12.147 17 59 18*
* Two respondents did not provide an aswer as to their age.

It can be seen that the process of ran- In order for the commensurability to be
dom selection ensured the desired result in valid without restrictions, it is important to
this case as well; the two groups are look at equivalency based on the psy-
divided in similar ways based on age. The chological tests as well. Given that we are
average age, the most frequent age, the dealing with two quantitative variables, we
median age, as well as the dispersion, are compare the indicators that are easiest to
similar for the two groups, indicating group grasp, similarly to the case of age differences.
equivalency.

Table 3. Psychological indicators


Empathy
(scale: 0-23)/ Average Median Mode Dispersion Minimum Maximum Total
News
Announced 17.052 18 19 3.965 9 23 19

156
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

Written 16.40 15.5 12 3.393 12 21 20

Verbal intelligence
(scale: 0 -10)/ Average Median Mode Dispersion Minimum Maximum Total
News
Announced 4.105 4 7 3.071 0 9 19
Written 4.650 4.5 5 2.307 0 10 20

A comparison of the psychological in- news is more effective than that of announced
dicators in the two groups is also reassuring news. However, the comparative results of
in terms of similarity, and although we no- the scores that measure the level of news
ted some unimportant differences between comprehension in the two groups have
the mode (reflecting the most frequent values), falsified our hypothesis.
the bigger picture points to equivalency. Firstly, we analyzed the cumulative
In conclusion, we can establish that we scores of the datasheet’s two subsections
were able to adequately ensure group equi- related to news comprehension – the
valency through the use of random selection, successful association of key terms, as
making the comparisons between the two well as the selection of the correct answer.
groups valid. Since we were analyzing the relationship
between a qualitative and a quantitative
Intergroup Relational Analysis of News variable, we decided to apply the t- test.
Comprehension
Our working hypothesis was that the
recollection and comprehension of written

Table 4. Relational analysis of the comprehension of announced and written news (t-test)
Type of News N Average Df t p
Total score Announced 19 17.6316
37 1.961 0.057
Written 20 13.2500

It can be seen that the average score of better results than the comprehension of written
the comprehension of announced news is news, but we can speak of a strong tendency
17.6316 (the maximum score being 32), and to this avail. Regarding the difference
in the case of written news, the average score between dispersions, we cannot establish a
is 13.25. The question is whether the significant difference (F=0.619, p=0.436).
difference between the two average values is For the purposes of a more accurate
significant or random. To establish the level picture, we have also analyzed separately the
of statistical significance, we looked at the results of the two different methods that
significance value of the t – test. The value measured news comprehension.
of t is 1.961, the degrees of freedom df=37, First, we compared the difference between
and its significance p=0.057. Thus, we cannot the scores on the key terms assocations test,
establish with 95% probability that the re- based on the two types of news.
collection of announced news shows significantly

157
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

Table 5. Successful association of key terms, relative to the type of news (t – test)
Type of News N Average df T p
Key terms Announced 19 10.9474
score 37 1.266 p= 0.214
Written 20 8.9500

In the case of the comparison between significant (t=1.266, df=37, p=0.214). The
the associations of key terms, while our difference between dispersions is insignificant
hypothesis is falsified, its opposite is not as well (p>0.05).
corroborated even as a tendency. In the case Finally, we analyzed the results of the
of announced news, we saw an average of multiple-choice tests that measured the com-
10.94 successful associations of key terms, prehension of the news content, based on the
this value being 8.95 in the case of written type of news. In this instance, we found a
news (out of a 16 – point maximum), i.e. significant relationship between the two
somewhat lower, but the difference is not variables.

Table 6. Results of the multiple – choice tests relative to the type of news
Type of News N Average df t p
Multiple-choice Announced 19 6.6842
score 37 2.491 0.017
Written 20 4.3000

In selecting the correct answers, the to the interference between the news head-
respondents achieved an average of 6.684 lines in the bottom in the screen and the
points in the case of announced news (out of roundtable discussion in the background,
the 16 – point maximum), and the average despite the fact that the discussion was not
in the case of written news was 4.3. This related to the content of the news items pre-
difference can be said to be significant with a sented. In interpreting the results, we must
95% probability (t=2.491, df=37, p=0.017), necessarily take into consideration the phe-
i.e. there is a relationship between the two nomenon of interference, which slowed
varriables – their mode of transmission down and weakened the effectiveness of
influences the efficacy of the recollection of recollection.
news content.
It can be concluded that the method of Relational Analysis Within the Groups
news transmission has an effect on the com- We wanted to find out whether, within
prehension of news, especially the com- each group, the quasi-independent variables
prehension of their deeper substance. In the had any effect on news comprehension, and
case of announced news, the rate of if so, to what extent. For this reason, we
comprehension/recollection is significantly analyzed the variables individually, and we
higher than in the case of written news. present the results of the relational analysis
When it comes to the recollection of key below.
terms and expressions contained in the news, - Between the sex and level of news
this effect is weaker and less significant. comprehension of the respondents we could
The recollection and comprehension of not find a significant relationship in either
written news was probably less effective due group. In the case of announced news, women

158
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

scored an average of 17.45 (out of 32) during are quantitative – was analyzed using the
the measurement of news comprehension, Pearson – type correlation coefficient. The
while men scored 17.87, the relationship na- results show that age does not affect news
turally being insignificant (t=0.117, p=0.908). comprehension, regardless of the type of
In the case of written news, the average rate news (announced: r= –0.170, p=0.244, written:
of comprehension among women was 11. r=0.106, p=0.337).
91, and while men did somewhat better (an We had presupposed that empathy and
average of 15.25), this relationship is not verbal intelligence may also have an effect
significant either (t=1.146, p=0.267). Analyzing on the level of news comprehension; in fact,
the results of the two different methods5 we had presupposed that in both cases, the
separately relative to sex, we have reached a relationship is positive: the better – developed
similar conclusion, i.e. it can be statistically a person’s empathy and verbal intelligence,
established that the comprehension of either the better his or her news comprehension,
announced or written news is not influenced given that through empathy a person may
by the sex of the experimental subjects. reach a deeper level of self-identification
- The type of residence of the respondents with the content of the news, and verbal in-
has no effect on news comprehension telligence may be helpful for recollection
either, regardless of the type of news. and comprehension.
Urban respondents scored an average of First, we compared the results from the
16.71 in the case of announced news, empathy test with the results of news
while the average score of rural comprehension, and given the quantitative
respondends was 20.2, but this difference nature of both variables, we considered their
was random (p=0.389). In the case of correlation. Contrary to our hypothesis, there
written news, the urban volunteers scored was no significant correlation between the
an average of 13.37, while the rural volunteers two variables in either cases (announced: r=
scored 12.75, but this difference cannot be – 0.212, p=0.192, written: r= – 0.196, p=0.204).
attributed to the type of residence Although a significant relationship could not
(p=0.867). Naturally, we did not find a be established, the results led us to conclude
relationship based on the type of residence that the level of empathy affects news com-
in the case of the separate ana-lysis of the prehension negatively (which may be de-
two methods either. duced from the negative value of the corre-
- In terms of the level of education, the lation coefficient). This phenomenon must
group of those with a high school diploma be approached carefully, of course, since we
were compared to those with a college de- are only talking about a slight tendency.
gree, given that in both experimental groups We proceeded in a similar fashion for
(announced and written news), there were the analysis of the effect of verbal intelli-
two people with a 10th – grade education gence. The results partially confirmed, and
or less, the low number of elements partially falsified our initial hypothesis. In the
making comparison impossible. Regarding announced news group, a significant re-
the news comprehension of high school lationship can be shown between verbal IQ
and college graduates, there was no sig- and news comprehension. It can be affirmed
nificant difference in the case of either with 99% probability that verbal intelligence
announced or written news (announced: positively affects the comprehension of
p=0.808, written: p=0.308). announced news (r=0.587, p=0.004). In the
- The relationship between age and news case of written news – surprisingly for us – a
comprehension – given that both variables strong relationship cannot be established,

159
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

and we can only talk about a weak positive headline on a ticker, which is not
tendency, to be considered with caution efficiently transferred from short – term
(r=0.277, p=0.119). When we examined the to long – term memory. At the same time,
two methods of measuring news compre- we must also emphasize the fact that in
hension independently of each other, we got a natural environment, e.g. watching TV
a more nuanced picture. Given the results of at home, the comprehension of written
the analysis, the successful association of key news is facilitated by repetition, whereas
terms is not dependent upon verbal intelli- during our experiment we only repeated
gence (r=0.195, p=0.207), but in the case of the written news items once. Thus, the
the multiple – choice tests, the existence of a repeated input in the case of written
positive tendency is further corroborated news may ensure better, more effective
(r=0.306, p=0.095). Perhaps this phenomenon comprehension than announced news.
could be considered in further studies, to 3. There is no significant correlation
better understand it. between the sex of the subjects and their
level of comprehension of either forms
Conclusions of news, an observation in conflict with
1. The working hypothesis of the experiment, academic literature, which asserts that
according to which the recollection and women are better at solving verbal
comprehension of written news is sig- problems based on auditive input, while
nificantly more effective than that of men are better at tasks of a visual nature.
announced news, was falsified. In fact, In our opinion, this can be explained by
the comprehension and recollection of the fact that, in the case of TV news, no
announced news was accomplished more single sensory channel is used, and a
effectively, close to the threshold of number of interfering factors may prevent
statistical significance. We can explain these differences from manifesting them-
these unexpected results through the selves.
subjects’ media – related habits on the 4. The type of residence and level of
one hand, and the technical quality of education of the experimental subjects,
the presentation of written news, namely as quasi-independent variables, have no
the interference between the pre-sented significant effect on news comprehen-
news items and the unrelated roundtable sion. In both cases (written and announced
discussion in the background, on the other. news), the interests and habits related to
2. The mode of presentation of the news media consumption of urban and rural
(announced or written) has an effect on subjects are equalized, which is also ma-
deeper, substantive understanding. In nifest in relatively similar levels of
the case of announced news, the selec- education (high school and college
tion of the correct answers on the students/graduates).
multiple-choice test is significantly more 5. The age of the experimental subjects
effective than in the case of written does not significantly affect the compre-
news, which shows the more thorough hension of either written or announced
cognitive processing of announced news. news. This may be explained by the fact
It is likely that the cognitive input of live that the participants in the experiment
speech is better suited for the cognitive were mostly young or middle-aged, for
style and information – processing whom age is not a decisive factor for the
strategies of the experimental subjects efficacy of news comprehension. Signi-
than the information transmitted as a

160
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

ficantly lower cognitive efficacy may higher verbal intelligence. It is likely that
generally only be observed in old age. the circumstances of the presentation of
6. Contrary to our presuppositions, there is written news, only having been repeated
no significant correlation between the once in this case, was not enough for
empathic capabilities and the level of adequate comprehension, which was
news comprehension of the subjects in further complicated by the mutual inter-
either case (written or announced news). ference between the news headlines and
In fact, a higher empathy score shows a the roundtable discussion in the back-
negative correlational tendency with news ground.
comprehension, which leads us to con- 8. The association of key terms contained
clude that, rather than a deeper, global within the news items, as a test of com-
sensation of the news content, in which prehension, did not show a significant
empathy plays a more important role, correlation with verbal intelligence, while
the subjects focused on a more narrow in the case of the multiple-choice tests we
cognitive processing of the news items. have observed a positive correlational
These unexpected results can be explained tendency. This may be explained by the
by the fact that the news items we fact that in the latter case, the subjects
presented were substantively ”neutral,” with a higher verbal IQ could counter-
i.e. we endeavored to present events and balance the interference between the
situations that would not be geogra- forms of news more effectively during
phically or socially threatening to the information processing.
subjects. On the other hand – as the 9. Besides an experimental approach of the
scholarly literature attests – the level of scientific study of the topic and the sta-
empathy with the news content is higher tistical analysis and interpretation of the
when the news is personally relevant or observed phenomena, our goal was also
threatening to the viewer. to contribute to the betterment of commu-
Furthermore, it is likely that the artificial nication as a practical matter, and to
nature of the experimental sequence can help the creation and communication of
explain this insignificant correlation, TV news and news programs that are
which may be related to the subjects’ singular more effective and easier to process.
motivation for gathering information. 10. In all, we judge our endeavor to study
7. In the case of announced news, there is the problems of news comprehension to
a strong relationship between the level have been successful; we have found
of verbal intelligence and the efficacy of answers to some questions within this
news comprehension, that is, a higher complex field, and we could formulate
level of verbal IQ positively influences new questions that may perhaps be
the comprehension of announced news, answered in a future study. We consider
which is in accordance with the results the fact of mutual interference as a psy-
of other studies on the subject matter. In chological factor in news comprehension
the case of written news, instead of a to be an important practical conside-
significant correlation, we may only ration. Some further useful and practical
speak of a weak positive tendency. This considerations from the results of our
may be due to the fact that the cognitive experiment could be related to the creation
input is not effective enough in the case of a studio background that, in the case
of written news, which precludes proper of announced news, focuses the attention
information processing even with a of the viewer on the announced text.

161
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
István Kósa, Zoltán Ambrus, Csilla Zsigmond

Notes Fodor, Jerry A. (1983). The modularity of


1
We would like to express our acknowledgement mind. Cambridge: MIT Press.;
to Maria Elizabeth Grabe, Rasha Kamhawi, Narine Forster, Kenneth I. (1979). “Levels of processing
Yegiyan for permitting us to make reference to and the structure of the language processor”. In
their manuscript. W. E. Cooper and E. C. T. Walker (Eds.). In
2
We have formulated news similar to the Sentence processing: Psycholinguistic studies
following: “With EU funds and the 6,000 Euro presented to Merill Garrett. Cambridge: MIT
contribution from the local government, Press.;
construction of the town's swimming pool may Goleman, Daniel. (1978). „A taxonomy of
proceed next month”, “The opening ceremony of meditation – specific altered states”. Journal of
the contemporary paintings exhibition will take Altered States of Consciousness, 4, 203-213.;
place in two weeks, in the town's Art Gallery”,
Gósy, Mária. (2005). Pszicho – lingvisztika.
“The morning mist will likely rise around 11 a.m.
in the mountain basins”, “Given the changes in
Budapest: Osiris Kiadó.;
health care legislation, starting the second semester, Grabe, Marie E., Kamhawi, R., & N. Yegiyan
150 doctors would find themselves jobless”. (Accepted for publication in Journal of
3
Having considered the technical problems and Broadcasting & Electronic Media) Informing
difficulties that we encountered during the Citizens: How People with Different Levels of
preliminary experiment, in the case of written news Education Process Television, Newspaper and
we modified the speed of transmission, the font, Web News.;
and the background color of the ticker. Gunter, Barrie. (1987). Poor Reception:
4
We rewarded the participation of volunteers with Misunderstanding and Forgetting Broadcast
a gift package worth 30 RON. News. Hillsdale: Lawrence Erlbaum Associates;
*
One respondent did not declare their level of Höijer, Brigitta. (1989). “Television – Evoked
education. Thoughts and Their Relation to Compre-
*
Two respondents did not provide an aswer as to hension”, Communication Research, 16, 179-
their age. 203.;
5
Association of key terms, as well as the Jensen, Klaus B. (1988). „News as Social
multiplechoice tests. Resourse: A Qualitative Empirical Study of the
Reception of Danish Television News”.
Bibliography European Journal of Communication, 3, 275-
Barrett, Marvin, & Sklar, Zachary. ( 1980). The 301.;
eye of the storm. New York: Lippincott and Kellermann, Kathy (1985). "Memory processes
Crowell; in media effects". Communication Research,
Cattel, Raymond B., Eber, Herbert, & 12, 83 -31.;
Tatsuoka, Maurice. (1980). Handbook for the Klein, Roger D. (2003). „Audience Reactions
Sixteen Personality Factor Questionnaire (16 to Local TV News”, American Behavioral
PF). Institute for Personality and Ability Scientist, 46, 1661-1672.;
Testing, Champaign IL.; McClelland, James L. (1988). “Connectionist
Dommermuth, William P. (1974). „How does models and psychological evidence”, Journal
the medium affect the message?”, Journalism of Memory and Language, 27, 107123.;
Quarterly, 51, 441-447.; Pléh, Csaba. (1998). A mondatmegértés a
Eysenck, Michael W., & Keane, Mark T. magyar nyelvben. Budapest: Osiris Kiadó,;
(1990) Cognitive Psychology. Lawrence Erlbaum Rosengren, Karl. E. (1970) International News:
Associates Ltd., Hove, UK.; Intra and Extra Media Data. Acta Sociologica
Eysenck, S. B. G., Easting, G., & Pearson, P.R. 13, 96-109.;
(1984) Age Norms for Impulziveness, Tulving, Endel. (1972). “Episodic and
Venturesomeness and Emphaty in Children. semantic memory.” In E. Tulving and W.
Person and Indiv. Diff., 5, 315-321.;

162
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
The Comprehension of Announced and Written Tv News

Donaldson (Eds.), Organization and memory Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.;
(pp. 381-403). New York: Academic Press.; Wamsley, Garry L. - Pride, Richard A. (1972). „TV
UCLA News. (2002). “Study by UCLA Internet network news: Re-thinking the iceberg problem”
Project Shows E – mail Transformed Personal Western Political Quarterly, 25, 434-450.;
Communication After September 11 Attacks”. Wilson, Edward C. (1974). „The effect of
http://www.uclanews.ucla.edu; medium on loss of information”. Journalism
Van Dijk, Teun A. (1988). News as Discourse. Quarterly, 51, 111-115.

163
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA

Uniunea Europeană în oglinda presei

Daniela OSIAC

Abstract: Starting from the idea that citizens’ image of the European
Union is the one mass-media created, the author proposes to
accomplish a research of press articles related to the European
Union, both in the international press and in the Romanian one
(during both Romania’s pre- and post-accession period).
Keywords: European Union, press, image, perception, public opinion.

„Va veni o zi când toate naţiunile continentului, fără a pierde calităţile lor
distincte sau glorioasele lor individualităţi, vor fuziona într-o unitate superioară
formând astfel fraternitatea europeană. Va veni o zi când nu vor mai exista alte
câmpuri de bătălie decât cele ale pieţelor deschise ideilor. Va veni o zi când
gloanţele şi bombele vor fi înlocuite de voturi”. (Victor Hugo)

D upă evenimentele din 1989, presa


românească va cunoaşte o explo-
zie pe toate planurile, cauzată de
„foamea” de senzaţional, ca şi nevoia des-
cătuşată de a avea acces la informaţia diversă,
marei mase a populaţiei, privind diverse
domenii.
În această perioadă, întreaga Românie
a părut focalizată pe două target-uri:
NATO şi UE. S-a discutat mult pe aceste
necenzurată. Dar, începând cu anul 1991, teme, însă ce s-a înţeles, cum s-au perceput
urmează reculul, continuat de o perioadă acestea de către români este până la urma
de tranziţie ce pare să nu aibă final, mar- imaginea pe care mass media a creat-o mai
cată de multiple transformări pentru ca presa mult sau mai puţin clar.
românească să îşi găsească locul său în Este de remarcat faptul că la o cer-
spaţiul european, ajungând azi să îi fie cetare atentă a articolelor apărute în presă
chiar pus sub semnul alarmant al întrebării referitoare la Uniunea Europeană – atât în
existenţa ca bun de tipar. Nu poate însă să perioada pre-aderării cât şi în perioada
fie contestat rolul şi impactul pe care mass post-aderării României la această structură
media, în general, îl are asupra opiniei pu- –, sunt foarte puţine cele care explică me-
blice. Televizorul, internetul, radioul sunt, canismele de funcţionare şi conceptul acestei
alături de presa scrisă, motoarele călău- înfrăţiri a statelor europene. Marea majo-
zitoare ale ideilor, opiniilor şi cunoştinţelor ritate a articolelor fac referire la diverse
decizii şi evenimente relaţionate de UE,

164
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Uniunea Europeană în oglinda presei

fără a oferi cetăţeanului un CV a ceea ce Ideea de Uniune Europeană este mult


reprezintă UE. Se vorbeşte despre nece- mai veche şi datează din 1814 când Saint-
sitatea intrării României în UE, se reali- Simion propunea o construcţie europeană
zează eventual scurte incursiuni în istoricul având drept fundament alianţa dintre Franţa
acesteia, argumentări locale, însă nu o ima- şi Anglia, sugerând crearea unui „mare
gine sau o analiză de ansamblu a tuturor im- Parlament”. În anul 1848 Victor Hugo adu-
plicărilor. Ideea generală desprinsă şi transmisă ce în discuţie ideea de „Statele Unite ale
românilor a fost aceea că aderarea la UE Europei”. În 1922 austriacul Richard
este ceva necesar, obligatoriu şi avantajos. Coudenhove-Kalergi, prin mai multe articole
Nu este astfel de mirare că, la 1 ianuarie publicate, milita pentru crearea unei Uniuni
2007 s-a sărbătorit cu un fast deosebit prima Paneuropene după modelul SUA. Pentru a
zi ca europeni. stimula acest proces, după un an, el a creat
la Viena mişcarea „Pan-europa” care, mai
Cine sau Ce este Uniunea Europeană*? târziu, va avea o mare influenţă asupra pla-
Dacă Europa ca atare există de secole, nului Marshall şi consecinţe importante pentru
elementele care au unit-o, în absenţa re- imaginea ulterioară a Europei. În anul 1926
gulilor şi a instituţiilor, au fost, în trecut, în cadrul Congresului de la Viena, repre-
insuficiente pentru a preveni tragedia celor zentanţii a 24 de state propuneau crearea
două războaie mondiale. Dacă la început unei „Uniuni Europene”.
obiectivul esenţial, imediat era acela al În timpul celui de-al doilea război mon-
cooperării paşnice dintre statele europene, dial, generalul De Gaulle declara într-un
astăzi ambiţia este diferită: construcţia unei discurs ţinut la Londra în noiembrie 1942
Europe care respectă libertatea şi identi- că „Franţa este dispusă în viitor să facă
tatea tuturor popoarelor ce o compun; nu- totul pentru Europa, împreună cu acei ale
mai prin unirea popoarelor sale, Europa îşi căror interese, preocupări pentru apărare
va putea controla destinul şi dezvolta un şi nevoi pentru dezvoltare se conjugă cu
rol pozitiv în lume. ale sale şi se pot uni într-un mod practic şi
Deviza Uniunii Europene „Unită în di- durabil”1. Dacă la început se vorbea de o
versitate” a fost folosită pentru prima dată anumită grupare a statelor europene, ulterior,
în 2000 şi a fost pentru prima dată men- în anii ’50, găsim deja la el termenii de „alianţă”,
ţionată oficial în Tratatul de instituire a „asociere”, şi „uniune europeană”.
unei Constituţii pentru Europa, încheiat în La 19 septembrie 1946, Winston Churchill,
2004. primul-ministru al Marii Britanii, într-un
discurs la Universitatea din Zürich, lansa ideea
* Vezi, pe larg: Cezar Avram, Construcţia construirii „Statelor Unite ale Europei”,
Europeană. Evoluţie, instituţii, programe, Editura având ca punct de plecare reconcilierea franco-
Universitaria, Craiova, 2003; Fontaine Pascal, germană. De altfel, la Congresul Europei,
Construcţia Europeană de la 1945 până în desfăşurat la Haga între 7 şi 11 mai 1948,
zilele noastre, Institutul European, Iaşi, 1998;
cu participarea a 800 de delegaţi din 19 ţări,
Gheorghe Pîrvu, Guvernarea Uniunii Europene,
Editura Universitaria, Craiova, 2010; Adrian se propunea crearea unei Adunări Europene
Năstase, România şi noua arhitectură mondială, Constituante. Ideea unei organizaţii conti-
Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2000; *** nentale capabile să orienteze ţările europene
Tratatul Uniunii Europene, Editura Lucretius, spre procesul de integrare comunitară, care
Bucureşti, 1997; Nicolae Păun, Istoria construcţiei vizează domenii precum piaţa comună, mo-
europene, Editura Fundaţia pentru Studii neda, coeziunea economică şi socială, politica
Europene, Bucureşti, 1999. externă şi securitate, se va materializa prin

165
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Daniela Osiac

iniţiativele lui Altiero Spinelli şi Jean că în care mass media a devenit un factor
Monnet. important în preluarea, prelucrarea şi transmi-
Pentru popoarele din Uniunea Europeană, terea de informaţii, o uriaşă „arhivă” înglo-
stabilitatea şi democraţia din Europa Cen- batoare de articole ce îi sunt destinate. Pentru
trală şi de Est au dus deja la obţinerea unor că spaţiul teoretic al acestei lucrări nu permite
beneficii semnificative, nu numai pe planul – precum nici mijloacele de cercetare –
securităţii, ci şi al prosperităţii economice: accesul şi utilizarea informaţiilor în totali-
dezvoltarea rapidă a comerţului a contri- tatea lor, am decis folosirea unui exemplu,
buit la crearea de oportunităţi pentru libera analizând imaginea UE în presa străină
iniţiativă, investiţii, noi locuri de muncă şi într-o perioadă limitată de timp. Am ales
o creştere economică marcată în Europa astfel ca moment focus extinderea Uniunii
Occidentală. către Est cu un număr considerabil de state
Extinderea spre Est a Uniunii Europene, răsăritene.
fiind, în esenţă, un proces pozitiv, are şi va „Le Figaro” scria la începutul anului
avea efecte benefice pentru celelalte state 2003, la câteva zile de la preluarea preşe-
care vor adera la Uniune în viitorul apro- dinţiei Uniunii de către Grecia, că scopul
piat (Croaţia, Turcia şi chiar Ucraina). Un principal al „Europei” rămâne lărgirea la
moment important, în evoluţia UE îl consti- 25 de membri. De asemenea, se subliniază
tuie crearea la 1 ianuarie 1993, a Pieţei în text faptul că Grecia susţine Bulgaria şi
Unice, prevăzută în Actul Unic European România pentru aderarea lor în 2007, pre-
din 1987. În urma aplicării acestuia se cum şi candidatura Turciei şi Croaţiei la
adaugă cooperarea politică celei econo- Uniunea Europeană2. Cu toate acestea, fostul
mice, UE devine piaţa cea mai unificată preşedinte Jacques Chirac vedea procesul
din lume, cu efecte benefice asupra perfor- de extindere al Uniunii ca pe un obiectiv
manţelor pieţelor integrate şi a sistemului secund, principalul scop al europenilor fiind
de adoptare a deciziilor. acela de a elabora o Constituţie.
Uniunea monetară a fost desăvârşită Cea mai mare parte a presei franceze
în 2002, prin crearea zonei Euro, în cadrul era extrem de optimistă în prag de lărgire.
căreia cele 12 state participante (Austria, „Le Monde” titra cu un an înainte de extin-
Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, dere că „lărgirea Uniunii Europene va
Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia avea un impact sigur asupra economiei
şi Spania) au pus în circulaţie moneda unică Europei”3. În plus, se preconiza că nume-
europeană. roase firme îşi vor transfera o parte a pro-
În referendumurile din Franţa şi Olanda în ducţiei în ţările Europei Centale şi de Est,
mai şi în iunie 2005, respingerea proiec- lucru ce va duce la o creştere economică a
tului Constituţiei a stopat planurile de întă- Estului. Astfel, firma de cosmetică Avon
rire a Uniunii prin crearea unor instituţii ar produce începând din 2004 şi în Polonia,
proceduri şi reguli mult mai coerente, dar a iar companiile Philips şi Boch, în Ungaria,
evidenţiat rupturile existente în UE pe potrivit cotidianului francez. După semnarea
chestiuni precum politicile economice, so- tratatelor de aderare cu cele 10 state, cere-
ciale şi ale comerţului extern. monie desfăşurată la Atena, la 16 aprilie
2003, a fost adoptată o rezoluţie, în care
Uniunea Europeană şi presa optimismul iarăşi prevala. „Această lărgire
internaţională reprezintă o dezvoltare a spiritului ce va fi
Existenţa – deşi scurtă la scară istorică pe viitor pe continentul nostru şi va avansa
– a Uniunii Europene, cuprinde, într-o epo- interdependenţa politică şi economică între

166
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Uniunea Europeană în oglinda presei

Uniunea Europeană şi vecini”4 şi „cele 10 şi de această dată, cea instituţională, exis-


aduc un potenţial extraordinar de forţă şi tând multe voci care susţineau că marea
de dezvoltare pentru Uniune”5. extindere spre Est este sinonimă cu sfârşi-
Oare oamenii de rând, fie ei occidentali tul Europei, iar data de 1 mai 2004 sem-
sau estici, erau la fel de convinşi ca şi gu- nifică începutul acestui sfârşit.
vernele lor, că lărgirea înseamnă numai Directorul fondului de investiţii Veritas
„lapte şi miere”, aşa cum lasă să se înţe- Klaudius Sobczyk era de părere că toate
leagă declaraţiile oficialilor? Sau chiar erau aceste evenimente ţin în primul rând de
de acord cu politica de extindere, dacă este mentalitate. „Aderarea la Uniunea Europeană
să luăm în calcul indiferenţa populaţiei din în mod cert creează probleme şi este vorba
ţările Europei Centrale şi de Est manifes- şi de psihologie”8.
tată în momentul referendum-urilor sau a Aşadar, după cum reiese din presă, ţă-
locuitorilor „nucleului comunitar”, indiferenţă rile Europei Centrale şi de Est care au aderat
manifestată prin absenţa masivă de la urne la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 erau
la alegerile europene? Sau poate că această mai dezvoltate din punct de vedere econo-
indiferenţă era prezentă pentru că oamenii mic, dar se înregistra o mai mare instabi-
credeau că e absolut normal tot ceea ce se litate din punct de vedere politic.
întâmplă, că sunt de acord cu acţiunile gu-
vernelor lor şi că nu mai e nevoie să-ţi Imaginea UE în presa din România
spună părerea. Şi totuşi dacă europenii de Şi presa din România a fost concentrată
rând, oamenii de pe stradă au fost de acord în acea vreme tot pe impactul de ambele
cu lărgirea Uniunii Europene şi chiar au părţi a aderării celor 10 state la Uniunea
crezut în ea, azi, mai au ei aceleaşi păreri? Europeană.
Aşa cum e lesne de înţeles, există şi „Cotidianul” titra pe prima pagină la
jurnale care nu apreciau lărgirea ca pe un începutul lunii mai 2006: „UE – mândră de
succes major. „Extinderea se dovedeşte un Big Bang 2004”. Declaraţiile oficialilor euro-
coşmar în ceea ce priveşte stabilirea unei peni au fost pe măsură. Comisarul pentru Afa-
politici externe unitare. Este foarte dificil ceri Monetare, Joaquin Almunia declara că
să se ajungă la un consens între cele 25 de „proiectele economice optimiste făcute înainte
state. Iar dacă Uniunea se mai extinde o de 1 mai 2004 s-au adeverit aproape în
dată, problema consensului devine şi mai totalitate”9. În raportul prezentat de Comisie,
sinuoasă”6. Aceasta este o mică parte dintr- declaraţiile erau şi mai impresionante.
un articol publicat în „International Herald „Extinderea a acţionat ca un catalizator
Tribune” din octombrie 2004, doar la câteva pentru modernizarea şi dinamizarea Uniunii
luni de la aderarea celor 10. Erau invidioşi Europene, ajutând economiile vechilor şi
americanii? Posibil. Dar dincolo de toate, noilor state membre să facă mai bine faţă
se ştie că Uniunea Europeană funcţionează rigorilor globalizării”10. Presa din România
greoi din punct de vedere decizional, şi susţinea la doi ani de la aderarea celor 10,
asta datorită numărului mare de membri. că extinderea Uniunii Europene a fost un
Nici revista „Newsweek” nu este mai îngă- succes economic. Astfel, se afirma că ţă-
duitoare faţă de extinderea Uniunii. Chiar la rile ECE au avut o rată de creştere econo-
câteva zile de la momentul aderării era titrat mică precum „tigrii asiatici”. În timp ce în
în revistă că „extinderea este o acţiune cele 15 state ale UE, PIB-ul a înregistrat o
ambiţioasă, dar care pune capăt existenţei creştere cu 1,4% pe an, în Estonia, PIB-ul
Europei aşa cum a fost ea percepută până a crescut cu 11,1%, în Letonia cu 10,5%,
în prezent”7. Problema care este pusă, este iar în Slovacia cu 7,6%.

167
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Daniela Osiac

Presa românească reproşa ţărilor abia iunie 2004 că „România va contribui anual,
admise în structurile europene că se folo- la bugetul Uniunii Europene, cu 800 de
sesc de noul statut pentru a plăti poliţe ve- milioane de euro, în perioada 2007-2009,
cinilor care aşteptau să adere. Astfel, este dar va fi un beneficiar net de fonduri co-
relatată disputa dintre Slovenia şi Croaţia munitare, având intrări de circa două
pe problema unei zone de graniţă, ce era miliarde de euro pe an”13. Iar titlul sin-
motiv de ceartă din momentul destrămării tetiza întreaga esenţă a articolului: „Uniunea
Iugoslaviei, după cum se susţine în „Eve- Europeană ne dă de două ori mai mulţi
nimentul zilei”. Cele două state au fost la bani decât ne cere”. De asemenea, în „Adevărul”
un pas de ruperea relaţiilor diplomatice în din 7 iunie 2004 apărea un articol care
2004, conflictul fiind agravat de faptul că propaga aceeaşi idee: de la UE vin bani.
poliţia croată a reţinut 12 sloveni în această Realizând o analiză a Agriculturii din ţara
regiune, motiv de ceartă, iar Slovenia a noastră, articolul menţionează că „Sumele
ameninţat că va bloca admiterea Croaţiei de bani pe care UE le va da ţării noastre
în Uniunea Europeană11. Disputa a fost so- în perioada 2007-2009 se cifrează la
luţionată în cele din urmă de către Uniune, aproape 4 miliarde euro”14.
care va trebui să aibă pe viitor „o politică Lista unor astfel de articole este lungă,
externă unitară, astfel interesele indivi- începând cu articolele confuze din prima
duale vor prevala”, după cum afirma Jiri parte a anilor ’90, şi terminând cu articole
Schneider, directorul politic din Ministerul dorite a fi cât mai ştiinţifice privind UE.
de Externe ceh. Jurnalul de ştiri al Tele- Bineînţeles că a existat şi un revers, destul
viziunii Române explica la 21 noiembrie de puternic, o serie de articole care au în-
2006 că s-a ajuns la această situaţie datorită cercat să ilustreze perioada grea din punct
faptului că ţările fost comuniste „trec printr- de vedere economic pe care România avea
o criză morală, iar medicamentul prescris să o parcurgă după integrare, argumentul
este o injecţie cu bani”12. Pe lângă eveni- cel mai des folosit fiind – de altfel o prac-
mentele din Ungaria, Cehia, de exemplu, tică începută din perioada pre aderării –
nu avea la momentul noiembrie 2006 un alinierea preţurilor la standardele europene
guvern stabil de peste cinci luni de zile, iar – uitând mai mult sau mai puţin detalierea
în Polonia, criza politică afecta grav guver- privind (in)evoluţia salariilor. „De la 1
narea, începând să se înfiripe ideea alege- ianuarie 2007, data preconizată pentru
rilor anticipate. aderarea României la Uniunea Europeană,
România avea să mai aştepte încă 3 asigurările RCA şi Cartea Verde se vor
ani până să poată visa european. Un vis uni, iar noua poliţă va costa cu aproxi-
aşteptat într-un glas timp de 17 ani (n.r. de mativ 50-60% mai mult decât în anul
la Revoluţie). Libertatea deplină, democraţia precedent”15.
adevărată şi probabil cel mai important, În 1989, în zilele lui decembrie, mii de
prosperitatea înfloritoare ca de vis erau tineri, din toate colţurile ţării au îndrăznit
motivaţiile principale pentru care aşteptau să viseze la un alt viitor. Alimentaţi de scân-
românii cu nerăbdare intrarea în rândul teia apărută la Timişoara, întreaga ţară a
europenilor. Aceste speranţe erau alimen- fost cuprinsă de o stare de spirit european-
tate de articolele şi reportajele din mass internaţională ce avea să aducă posibilitatea
media care, referitor la UE prezentau cu schimbării, să reînvie o Românie liberă, in-
precădere doar articole relaţionate cu aceste dependentă, democratică, Europeană... Şi
teme. Ministrul Finanţelor Publice, Mihai aceste vise, aceste speranţe, aceste năzuinţe
Tănăsescu, citat de Mediafax, declara în le-au adunat românii, cu mic cu mare în

168
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Uniunea Europeană în oglinda presei
7
trenul spre Europa... UE, acel areal dorit, Sabina Nicolae, Extinderea – sfârşitul Europei
urmărit, neînţeles de multe ori, dar care pro- unite, în „Evenimentul zilei”, anul XIII, nr.
povăduit de mass media a înflăcărat discu- 3882, 27 aprilie 2004, p.5
8
ţiile zilnice a milioane de români preţ de „Jurnalul Realitatea Tv” din 28 septembrie
2006, orele 15:13 http://www.realitatea.net/
20 de ani.
index.php?domeniu=6&stire=18549
Un Vis, o Imagine, o (altă?) Realitate. 9
George G. Ripa, UE - mândră de Big Bang
2004, în „Cotidianul” 4 mai 2006, (ediţia on-
Note line http://www.cotidianul.ro/index.php?id=5115
1
D. Olaru, Integrarea vest-europeană. Realităţi şi &art=12289&cHash=365b42e6cd).
10
controverse, Editura Politică, Bucureşti, 1988, Ibidem.
11
p. 3. J.P. „Noii europeni” îşi spală rufele la
2
Pierre Prier, La Grèce a la tête de l’Union Bruxelles, în „Evenimentul zilei”, anul XIII, nr.
Européenne pour six mois, în „Le Figaro”, anul 4019, 12 octombrie 2004, p. 3.
12
59, nr. 18165, 2 ianuarie 2003, p. 5. „Jurnalul TVR” din 21 noiembrie 2006,
3
Alain- Beuve Méry, Un jeu à somme positive http://www.tvr.ro/stiri-tvr/jurnal/rezultate_jurnal.
entre l’Union Européenne et les pays php?id=17322&sir=polonia+la+momentul+ad
candidates, în „Le Monde”, anul 59, nr. 18103, erarii+la+uniunea+europeana
13
8 aprilie 2003, p. 2. Mediafax, luni 7 iunie 2004, ora 00:00,
4
Elargissement de l’Union: les Quinze entérinet, http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1609009-
în „Le Monde”, anul 59, nr. 18110, 16 aprilie uniunea-europeana-doua-ori-mai-multi-bani-
2003, p. 7. decat-cere.htm
5 14
Le Parlament Européen approuve Elena Cristian, Raluca Bărbuneanu,
l’élargissement, în „Le Monde-Ecomomie”, Negocierile cu UE pe capitolul „Agricultura” ,
anul 59, nr. 18107, 12 aprilie 2003, p. 10. în „Adevărul”, 7 iunie 2004, http://www.hotnews.ro
6
John Vinocor, Politicus: French Supress rage /stiri-arhiva-1267060-negocierile-capitolul-
over EU Constitution, în „International Herald agricultura.htm
15
Tribune” din 12 octombrie 2004, (ediţia on-line Asigurarea auto obligatorie se va scumpi cu
http://www.iht.com/bin/challenge.php?URI=htt 60%, în „Realitatea Românească”, 14 iunie
p://iht.nytimes.com/protected/articles/2004/10/ 2004, http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1266200-
12/politicus_ed3__0.php). asigurarea-auto-obligatorie-scumpi-60.htm

169
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA

Potenţialul educaţional al folclorului şi


modalităţi de valorificare

Manuela POPESCU VIERU

Abstract: Dans cette étude, l’auteur vise à présenter le potentiel éducatif


du folklore et comment son rétablissement. La culture traditionnelle tend à
être remplacée par le consommateur, et pas seulement un enseignement
adapté à la jeune génération, la croissance de son accent sur les valeurs
nationales. In this study the author aims at presenting the educational
potential of folklore and commenting on its re-establishment. Traditional
culture tends to be replaced by the consumer so that it becomes not only an
education adapted to the young generation, but also one witnesses the
growth of its importance within national values.
Keywords: folcklore, tradition, education, culture, values.

D atorită poziţiei sale geo-istorice, la


răscruce de drumuri, poporul
român – constata L. Blaga – a fost
pus în situaţia de a nu-şi putea afirma o
cultură „majoră”, aşa încât s-a retras într-
de tradiţie. Astăzi tradiţia nu mai are forţa
necesară să se împotrivească influenţelor no-
cive, însă are potenţialul să lupte, potenţial
ce trebuie valorificat.
Cultura de consum a luat amploare şi
un spaţiu al său, în care a reuşit să-şi păs- tinde să înlocuiască, treptat, cultura tradi-
treze fiinţa proprie şi să creeze o cultură ţională. Cultura de consum este o caracte-
„minoră”, populară, dar organic închegată1. ristică a lumii contemporane, ce provoacă
Cultura şi spiritualitatea românească mutaţii negative în structura valorică a conşti-
au supravieţuit în decursul istoriei la cel inţei şi a comportamentului oamenilor. Sub
puţin două puternice „zdruncinături”: epo- forma divertismentului industrializat, ea alte-
ca fanariotă şi perioada comunistă. rează personalitatea umană şi gândirea cri-
În pragul secolului al XXI-lea, cultura tică, în special la vârste fragede, apărând
tradiţională românească s-a confruntat cu o ca o formă de manipulare, de stimulare a
a treia „zdruncinătură” din cauza globa- impulsurilor şi a conduitelor antisociale2. În
lizării şi extinderii culturii de consum, iar societatea contemporană predomină maşi-
„replicile” acestui cutremur sunt din ce în nismul, spiritul mercantil şi pragmatic, tran-
ce mai frecvente şi mai puternice. Dacă în zacţionarea valorilor morale, lipsa de ideal
trecut poporul român a reuşit să reziste spiritual. Progresul civilizaţiei, evoluţia cul-
„încercărilor” de dizolvare a specificului minantă din ultima vreme a tehnologiei şi
său, acest lucru s-a datorat inerţiei impuse tehnicii informatizate au determinat fasci-

170
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Potenţialul educaţional al folclorului şi modalităţi de valorificare

naţia pentru nou, pentru modern, în detri- cultura naţională, atât cea populară, cât şi
mentul tradiţionalului. Cultura a devenit „un „oficială”, şi trebuie redescoperită treptat şi
bun de consum supus modei”3. Avem de-a folosită ca armă împotriva uniformizării.
face cu un fenomen al ignoranţei, al indi- Autorităţile, mai ales cele regionale, locale,
ferenţei faţă de valorile tradiţionale. Limba încearcă în prezent să resusciteze tradiţiile,
română – „sufletul poporului” – se pare că obiceiurile şi datinile străvechi sau sărbă-
nu mai e „la modă”, fiind adesea „mai la torile populare legate de evenimente istorice,
îndemână” limba de circulaţie internaţională însă aceste încercări par anacronice, forţate
– engleza. Istoria neamului, geografia ţării, şi artificiale, cât timp s-au pierdut semnifi-
literatura română sunt „depăşite”, nu mai caţiile acelor tradiţii.
prezintă interes pentru marea majoritate a Rezolvarea situaţiei de criză în care se
tinerilor, nu mai au nicio relevanţă într-o află cultura românească, atât în ceea ce
societate care promovează drept model priveşte răspândirea culturii de consum,
oamenii inculţi, fără principii morale, dar cât şi a atenuării efectelor globalizării, stă
bogaţi. O lectură atractivă o reprezintă as- în revitalizarea tradiţiilor, repopularizarea
tăzi biografia unor astfel de oameni, arti- culturii folclorice, redescoperirea identităţii
colele ziarelor de scandal sau cărţile de tipul naţionale, culturale. Înţelepciunea milenară
Cum să devii miliardar. Obiceiurile, tra- a poporului ne învaţă de unde trebuie înce-
diţiile folclorice româneşti par învinse, cel put demersul: „Pomul când e mic se în-
puţin în mediul urban, în lupta cu sărbă- dreptează”. Aşadar, şcoala este chemată să
torile occidentale cu caracter preponderent preia atribuţiile ce altădată îi reveneau co-
comercial, de tipul: Thanksgiving Day, Valentine’s munităţii şi familiei. În trecut, comunităţile
Day, Halloween etc. Constatările sunt sumbre. mici, prin reprezentanţi precum bătrânii,
S-ar părea că civilizaţia şi cultura se află preoţii, se îngrijeau de perpetuarea culturii
într-un raport de inversă proporţionalitate: populare, de educaţia morală a copiilor.
odată cu progresul civilizaţiei, cultura îşi Astăzi şcoala este responsabilă cu educa-
pierde din importanţă şi din semnificaţii, rea copiilor în adevăratul sens al cuvân-
sau cum prevedea cu amărăciune Eminescu tului, nu doar cu instruirea lor.
încă din secolul al XIX-lea: Şi cum vii cu Învăţătura şi educaţia sunt, de cele mai
drum-de-fier / Toate cântecele pier. multe ori, „pojghiţa supt care se desfăşoară
Fenomenul globalizării, un alt aspect în linişte, pe încetul, firea cea adevărată”6.
al evoluţiei civilizaţiei, este unul de actua- Educaţia din şcoala românească este mai
litate şi, în ciuda beneficiilor economice şi mult o instruire, căci educaţia adevărată
politice multilaterale, ar putea avea efecte este, de fapt, „înrâurirea exercitată asupra
nedorite în ceea ce priveşte identitatea inimii acelora pe care îi creştem”7. Doar o
culturală şi naţională a fiecărui stat. astfel de educaţie ar putea sparge „poj-
Amploarea culturii de consum şi peri- ghiţa” sub care se ascunde firea unui om şi
colul globalizării trag un semnal de alarmă: ar putea s-o modeleze într-o formă rezis-
este momentul redescoperirii valorilor cul- tentă, pentru care trecerea timpului ar în-
turale naţionale. Altfel riscăm „să treacă semna sedimentarea unor noi şi noi straturi
peste noi tăvălugul dizolvant şi unifor- din acelaşi material. Doar educarea în spi-
mizant al globalizării (...). Veacuri de cre- ritul identităţii noastre culturale prin in-
dinţă, de sânge şi de cântec ar fi şterse de- culcarea valorilor perene ale neamului, cu-
finitiv din memoria colectivă şi din sufletul prinse în folclor, ar putea produce acea
românesc, iar viitorul nostru ar fi incert”4. „înrâurire asupra inimii” tinerilor, asigu-
„Matricea identităţii naţionale este cultura”5,

171
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Manuela Popescu Vieru

rând supravieţuirea în timp şi evoluţia cum diversitatea culturilor este o condiţie a


culturii româneşti. supravieţuirii şi dezvoltării umanităţii.
Educaţia în secolul al XXI-lea ar trebui „Poporul român (...) are o inteligenţă
să urmărească familiarizarea cu valorile caldă, deschisă adevărului (...), mlădioasă”
naţionale, materiale şi spirituale, renaşte- – spunea M. Eminescu într-un articol9 – e
rea, valorificarea, perpetuarea tradiţiilor, un popor „tânăr, cu instincte generoase”.
utilizarea potenţialului educativ al datinilor, Aceşti oameni, inteligenţi, oneşti, generoşi,
obiceiurilor şi literaturii populare, for-marea erau mai ales oameni neştiutori de carte,
conştiinţei naţionale, educarea civismului, însă formaţi într-o „lume” în care tradiţia
a umanitarismului. Un obiectiv prioritar al era legea supremă, iar învăţăturile (etica,
educaţiei, în contextul socio-cultural al modelele de conduită, îndeletnicirile practice)
României contemporane, ar trebui să fie erau transmise din generaţie în generaţie.
trezirea respectului pentru tradiţii – semn Folclorul era singura „disciplină” ce se stu-
al statorniciei, al legăturii organice cu pă- dia în acea „şcoală” a vieţii şi se pare că
mântul strămoşesc – ce este una dintre princi- era suficient pentru formarea unor oameni
palele forme de manifestare a conştiinţei în adevăratul sens al cuvântului.
de sine a poporului român. În folclor sunt Faptelor de folclor, comunitatea care
cuprinse adevăratele valori reprezentative le-a creat, le-a atribuit diverse rosturi: pentru
pentru cultura românească: cultural-etno- poezia obiceiurilor, funcţia putea fi de
grafice, documentar-istorice, ritual-mitologice, natură magică, ceremonială sau spectacu-
literar-poetice. Prin cunoaşterea şi înţelege- lară, cu implicaţii practice; cântecul epic
rea folclorului generaţiile tinere vor desco- avea, în general, funcţie formativă; legenda –
peri rădăcinile istorice ale neamului, pro- funcţie gnoseologică; snoava – funcţie
filul psihologic, etic, religios al românului educativă; basmul fantastic era o evadare
– o alternativă serioasă la modelul de conştientă din real, cu căutarea unei zone
comportament insinuat de mass-media. de satisfacere a idealurilor, dar avea şi
Potenţialul educativ al folclorului este funcţii formative, estetice sau practice, de
imens, rămâne doar ca şcoala să ştie să-l petrecere. Din basme, poveşti, snoave, ba-
valorifice, căci odată atins obiectivul – re- lade, cântece cu mesaj social şi vorbe de
descoperirea identităţii naţionale şi culturale duh spuse de cei bătrâni, copiii aflau ce
– lupta cu globalizarea e aproape câştigată. înseamnă bunătate, frumuseţe, curaj, adevăr,
Respectul pentru trecut, pentru tradiţii, pa- dreptate, hărnicie, verticalitate, modestie,
triotismul îi vor determina pe oameni să se generozitate etc. sau reversul lor; modele
gândească de două ori înainte să renunţe la de comportament şi valori morale integrate
identitatea lor. Astfel, raporturile dintre într-un context atractiv şi sugestiv pentru
unitate / diversitate, globalizare / identitate, înţelegerea mesajului educativ. În afara
universal / specific vor fi reconsiderate, iar însuşirii principiilor de etică, a descoperirii
oamenii vor înţelege că globalizarea trebuie unor modele de conduită, creaţiile popu-
să se reducă la aspectul economic, politic, lare îi învăţau pe copii ce înseamnă respec-
la civilizaţie, care este una singură, cu dife- tul şi dragostea pentru patrie, pentru eroii
rite grade de dezvoltare, pe când culturile neamului; îi învăţau că patria e „mumă” şi
sunt diferite8. Cultivarea specificului naţional codrul le e „frate”; îi învăţau să ducă o
şi promovarea lui în circuitul de valori viaţă „cu frică de Dumnezeu” şi respec-
universale ale specificităţii este o condiţie tând cu sfinţenie tradiţia.
a supravieţuirii noastre ca naţiune, la fel Astăzi, bătrânii „purtători de tradiţie”
şi de coduri morale străvechi sunt din ce în

172
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Potenţialul educaţional al folclorului şi modalităţi de valorificare

ce mai greu de găsit, iar dacă sunt, nu Reconsiderarea finalităţilor şi conţinu-


reuşesc să mai atragă atenţia copiilor şi turilor învăţământului este însoţită de re-
tinerilor, captivaţi de mirajul internetului şi evaluarea şi înnoirea metodelor folosite în
al televiziunii. Aşa că, şcoala rămâne prin- practica instructiv-educativă. Există câteva
cipala sursă de propagare a culturii în rândul tendinţe ale modernizării metodologiei di-
noilor generaţii, atât a culturii universale, dactice, iar ele se referă la activizarea ele-
cât, mai ales, a culturii naţionale, inclusiv a vilor, la caracterul formativ şi la cel euristic,
celei populare. la centrarea pe elev şi pe relaţia directă a
Exigenţele vieţii contemporane, de a acestuia cu obiectele. Astfel, elevii sunt
conferi activităţii instructiv-educative o stimulaţi să participe efectiv la dobândirea
eficienţă sporită, au dus la intensificarea de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. Aici
eforturilor de a asigura procesului de învă- intervine rolul metodelor de a dezvolta
ţământ un caracter cât mai raţional, prin capacitatea elevului, nu doar de a repro-
determinarea cât mai precisă a obiectivelor duce cunoştinţele, ci şi de a opera cu ele în
instruirii, prin organizarea conţinuturilor în situaţii variate. Se urmăreşte şi accentuarea
concordanţă cu principalele caracteristici şi caracterului formativ, prin dezvoltarea ati-
tendinţe ale societăţii contemporane. Şcoala tudinilor, comportamentelor, judecăţilor de
poate şi trebuie să folosească avantajele valoare; cu alte cuvinte, cultivarea unui po-
progresului tehnologic în sprijinul unei tenţial individual capabil să răspundă cu
abordări atractive a actului instructiv-edu- succes la stimuli şi provocări, interne sau
cativ; modernul (atât tehnologia didactică externe.
modernă, cât şi mijloacele tehnice moderne) Şcoala trebuie să ţină pasul cu vremu-
poate contribui la valorificarea tradiţiona- rile, să se deschidă spre nou, dar să nu uite
lului. Astfel, conţinuturile unor opere po- că „în cultură nimic nu trebuie pierdut,
pulare sau semnificaţiile unor ceremonia- totul trebuie transmis şi reînnoit”10. Cu atât
luri, ritualuri, obiceiuri populare, ce în con- mai mult nu trebuie să se piardă nimic din
textul societaţii contemporane pot părea cultura populară, cel mai autentic „produs”
greu de înţeles, anacronice, vor deveni ac- românesc pe „piaţa” valorilor universale. Per-
cesibile copiilor şi, totodată, atractive, prin petuarea culturii populare stă în capaci-
contribuţia tehnicii moderne, atât de fasci- tatea şcolii de a trezi interesul, şi apoi res-
nante pentru ei. Prezentările simbolice, sche- pectul tinerilor pentru valorile materiale şi
mele, desenele, imaginile animate sau statice, spirituale ale culturii tradiţionale. Primul
demonstraţiile, reconstituirile, materialele audio- pas îl reprezintă valorificarea potenţialului
video realizate cu ajutorul noilor tehnici pot educativ al folclorului.
fi mult mai sugestive, mai atractive decât Eposul folcloric, atât de atractiv pentru
tradiţionalele planşe desenate sau decât cei mici, şi nu numai pentru ei, prezintă
diapozitivele şi pot fi folosite cu mai mult multiple valenţe educative, însă mesajele
succes în activităţi multi- sau interdisci- educaţionale din operele populare sunt prea
plinare. La vremuri noi, mijloace şi metode puţin studiate şi relevate: „O poveste
noi. Metodologia de instruire şi educaţie se românească e totdeauna morală, încărcată
caracterizează şi ea printr-o permanentă de virtuţi etice, capabile (...) să slujească
deschidere spre înnoire, inovaţie, tendinţă unor scopuri didactice majore”11. Basmul,
generată de specificul lumii contemporane povestea – sunt îndrăgite de cei mici pentru
în care trebuie să fie introduşi actualii elevi că lumea fabulosului nu cunoaşte îngrădiri
– viitori cetăţeni. şi nu lasă neîndeplinită nicio dorinţă, nicio
aspiraţie, prezintă lumea dorită de poves-

173
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Manuela Popescu Vieru

titor sau de ascultător într-un mod ce pare instructiv-educativ: dezvoltă memoria, imagi-
natural. Lumea basmului e o lume dreaptă, naţia, atenţia, corectează pronunţia.
în care nicio nelegiuire nu rămîne nepe- Proverbele şi zicătorile exprimă, printr-o
depsită, în care Binele triumfă întotdeauna. judecată încifrată în metafore, un adevăr ce
De multe ori, în basmele populare sunt poate fi aplicat în diferite situaţii de viaţă,
cuprinse mai multe învăţături decât într-o având în primul rând funcţie formativă. Ca
operă cultă: „E un gen vast, depăşind cu şi ghicitorile, ele declanşează în mintea co-
mult romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă, pilului un întreg şi complicat raţionament
observaţie morală”12. Dintre multiplele valori inductiv, contribuind la dezvoltarea gândirii
educative curprinse în basmele şi poveştile acestuia, într-un mod plăcut pentru el. Pro-
populare româneşti (dezvoltarea imaginaţiei, verbele, zicătorile pot fi folosite în orice
a creativităţii, a spiritului critic, a gustului moment al lecţiei, la captarea atenţiei sau
estetic, îmbogăţirea vocabularului), cea pentru relevarea valorilor morale dintr-un
mai importantă este contribuţia majoră la text (vezi anexa 3), pentru formularea con-
dezvoltarea imaginarului arhetipal, bazat pe cisă a unei concluzii (v. anexa 2). Un pro-
modele, compromis astăzi de către mani- verb poate fi sugestia pentru o compunere
pularea făcută de imaginarul ideologic al proprie a copilului, în care să exemplifice
mass-mediei. Copilul descoperă modele de printr-o situaţie concretă adevărul universal-
„om”, care evoluează de la copilul, când valabil exprimat de înţelepciunea populară.
cuminte, când năzdrăvan, la tânărul frumos Ghicitorile, atât de îndrăgite de către
şi curajos, la adultul muncitor şi cinstit, copii, pot fi folosite în captarea atenţiei la orice
până la bătrânul înţelept şi sfătos. disciplină, dar pot fi şi subiect de lecţie,
Snoavele sunt expresia înţelepciunii incluse în jocuri didactice interdisciplinare,
practice a omului simplu, a modului în care contribuind la stimularea creativităţii, ima-
judecă el viaţa şi lumea înconjurătoare; o ginaţiei, la îmbogăţirea reprezentărilor co-
înţelepciune manifestată prin glumă şi pilului (vezi planul de lecţie pentru clasa I).
vorbă de duh. În snoavă, copiii descoperă Literatura enigmatică şi sentenţioasă repre-
reversul calităţilor eroilor din basm: prostie, zintă partea cea mai bine păstrată a litera-
lenevie, viclenie, urâţenie – însuşiri „taxate” turii populare, transmiţând peste timp înţele-
de popor în aceste istorioare cu tâlc. pciunea şi învăţăturile poporului şi trezind
Balada populară, datorită unei poetici respect pentru oamenii simpli, pentru bătrâni.
tradiţionale, păstrează cel mai bine eveni- În ultimul timp, din cauza constatării
mentele din trecutul eroic (nu doar baladele crizei de identitate culturală, naţională ob-
cu tematică din istorie), fără să devină o servată în rândul tinerilor, unele şcoli au
cronică istorică. Poeţii anonimi au oglindit început valorificarea potenţialului educativ
în creaţiile lor viaţa şi năzuinţele popo- al folclorului în discipline opţionale. Este
rului, lupta lui pentru dreptate şi indepen- un început îmbucurător, însă pentru obţi-
denţă, dar în condiţiile artei. Pe lângă evi- nerea unor rezultate pe termen lung, folclorul
dentele valori formative şi informative, ba- trebuie considerat parte componentă a acelei
ladele oferă posibilitatea de a cunoaşte pro- „ştiinţe naţionale”, cum o numea Eminescu,
filul psihologic, etic şi religios al poporului. alături de limba şi literatura română, istoria
Cântecele formulă, numărătorile reci- românilor şi geografia României. Abordarea
tative din folclorul copiilor, cu origini atât interdisciplinară oferă această posibilitate
de vechi, şi funcţia primordială de des- de a trata cu consecvenţă folclorul, inclu-
cântec, pot fi şi ele folosite în demersul zându-l în disciplinele obligatorii, relevând
didactic la vârsta potrivită, având caracter

174
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Potenţialul educaţional al folclorului şi modalităţi de valorificare

legătura organică dintre aceste „vertebre marea unui mod de a gândi, simţi şi ac-
ale naţionalităţii”. ţiona într-o situaţie concretă, dezvoltând
„Interdisciplinaritatea este o formă a capacităţi empatice şi capacitatea de a
cooperării între discipline diferite cu privire la rezolva situaţii problematice, fiind totodată
o problematică a cărei complexitate nu o modalitatea de a verifica corectitudinea
poate fi surprinsă decât printr-o conver- şi eficienţa comportamentului copiilor. Atin-
genţă şi combinare prudentă a mai multor gerea scopului didactic depinde de prelu-
puncte de vedere”13. Istoria românilor este crarea didactică a jocului, căci el nu se orga-
o disciplină care, cel puţin în clasele pri- nizează pentru că este amuzant, ci pentru a
mare, nu poate fi înţeleasă fără aportul lite- facilita înţelegerea unor situaţii, relaţii, im-
raturii populare (mituri, balade, legende plicaţii, acţiuni, decizii. Metoda jocului de
istorice, lirică socială – „arhive ale popoa- rol se bazează pe simularea unor funcţii,
relor”), care prezintă istoria aşa cum au trăit- relaţii, activităţi, fenomene, iar prin prac-
o şi au simţit-o oamenii simpli, poporul, ticarea lor elevii devin actori ai vieţii sociale,
dar nici fără modul în care s-a reflectat în pentru care se pregătesc. Punând elevii să
literatura cultă, în sufletul scriitorilor – „sin- relaţioneze între ei, jocul de rol îi activi-
teza sufletească a unui popor la un mo- zează din punct de vedere cognitiv şi afec-
ment dat”14, cum spunea Camil Petrescu. tiv, iar interacţiunile dintre participanţi per-
O astfel de abordare ar contribui la contu- mit autocontrolul eficient al conduitelor,
rarea unei imagini complexe asupra isto- comportamentelor şi achiziţiilor. Învăţătorul
riei, ar trezi sentimentul patriotismului. O are un rol deosebit: el proiectează scenariul
modalitate concretă de realizare pot fi şe- implicând în activitate elevii, distribuie ro-
zătorile literare: îmbină puncte de vedere lurile pornind de la aspiraţiile, aptitudinile
ale mai multor discipline într-o atmosferă şi preferinţele fiecărui participant, organi-
destinsă, iar în pregătirea lor copiii sunt zează activitatea premergătoare, creează o
implicaţi direct, activ, au sarcini precise. atmosferă plăcută pentru a-i stimula pe
Potenţialul educaţional al folclorului interpreţi şi a evita blocajele emoţionale în
şi al literaturii populare se referă mai ales interpretarea rolurilor, dirijează desfăşura-
la promovarea unor valori (morale, cultu- rea activităţii.
rale, estetice) şi a unor atitudini faţă de cul- O modalitate concretă de realizare a unui
tura tradiţională, de aceea metodele activ- joc de rol la clasele primare ar fi adaptarea
participative (joc de rol, dramatizare, stu- conţinutului unei opere literare, culte sau
diu de caz, proiect, dezbatere etc.) sunt cele populare, din literatura pentru copii, astfel
mai indicate în formarea şi dezvoltarea încât să se preteze unui joc de rol în care să
unor atitudini şi valori. se îmbine simularea unui rol social, analiza
Jocul de rol, definit ca „spontaneitate şi înţelegerea unei situaţii dintr-o operă
originală în asimilarea realului”15, este o literară şi extragerea mesajului educaţio-
metodă eficientă la vârstele mici, cerce- nal. O poveste ce ar putea fi adaptată unei
tările în domeniu demonstrând că are o astfel de activităţii este Ursul păcălit de
mare capacitate de motivare a celor ce vulpe, de I. Creangă (o poveste populară,
învaţă. Prin joc, anumite subiecte pot deşi nu e poporană), jocul de rol putând fi
deveni relevante sau accesibile. Mai mult, organizat sub forma unui „Proces literar –
copilul are posibilitatea de a lega uşor ceea Ursul vs. Vulpea” (vezi planul de lecţie
ce învaţă de o situaţie concretă, conştien- pentru clasa a II-a). Acest gen de activitate
tizând utilitatea cunoştinţelor şi capacită- contribuie şi la învăţarea şi exersarea lim-
ţilor dobândite. Jocul de rol urmăreşte for- bajului din perspectiva noului curent edu-

175
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Manuela Popescu Vieru

caţional, Abordarea Integrală a Limbajului16, cluziile, punctează anumite aspecte. Obiectul


ce se axează pe învăţarea limbajului prin in- unui studiu de caz poate fi subiectul unei
termediul unor sarcini uşoare, în situaţii balade, al unei legende istorice sau al unui
concrete, ce dau sens nevoii de a învăţa şi ritual agrar (Caloianul, Paparudele), pre-
utiliza un limbaj adecvat (în cazul de faţă – zentat copiilor într-o înregistrare audio-
limbaj juridic). video, de preferat, în cadrul unei lecţii de
În cadrul aceleiaşi activităţi, la final, ştiinţe ale naturii pentru compararea ştiinţi-
pentru evidenţierea mesajului educaţional, ficului cu mentalitatea primitivă tradiţio-
se pot trage concluziile folosind metoda nală, care privea natura şi fenomenele na-
brainstorming-ului. La stabilirea verdictului turale ca pe nişte divinităţi, respectându-le.
în „procesul literar”, „juraţii” îşi expun pe Proiectul (miniproiectul – în funcţie
rând părerea şi propun o pedeapsă. „Jude- de vârsta copiilor) reprezintă o activitate
cătorul” ascultă toate propunerile, se discu- mai amplă, ce începe în clasă, prin defi-
tă fiecare „verdict”, se extrag câteva idei nirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, even-
şi, de comun acord, se concluzionează sta- tual şi prin începerea rezolvării acesteia, se
bilindu-se „verdictul”. Cu atât mai atractiv continuă acasă, pe parcursul câtorva zile
pentru copii, dar şi mai relevant pentru ex- sau săptămâni, timp în care elevul are
tragerea „moralei” din operă va fi cazul în consultări permanente cu cadrul didactic,
care verdictul şi pedeapsa vor fi formulate şi se încheie tot în clasă prin prezentarea în
folosind proverbe populare, demonstrându-se faţa colegilor a unui raport asupra rezulta-
adevărurile cuprinse în paremiologia populară. telor obţinute şi, dacă este cazul, a produ-
Dramatizarea, variantă a jocului de sului realizat.
rol, e o metodă ce valorifică tehnicile artei Proiectul are mai multe etape şi poate
dramatice (dialog, gest, mimică, decor etc.), fi realizat individual sau în grup. Etapele
prin care se urmăreşte în special adâncirea presupun direcţionarea eforturilor elevilor
înţelegerii unor aspecte studiate şi fixarea în două direcţii: colectarea datelor / mate-
lor, pe un fond afectiv intens. Poate fi folo- rialelor şi realizarea produsului. În alege-
sită în orice moment al lecţiei la discipline rea unui proiect trebuie ţinut cont de anu-
precum literatură, istorie, folclor (dramati- mite criterii, astfel încât elevii să manifeste
zarea unor scene din balade, legende isto- interes pentru subiectul respectiv. Ei tre-
rice, snoave sau a unor obiceiuri, ritualuri buie să cunoască dinainte unde şi cum îşi
etc.), fiind o activitate interactivă, relaxantă pot găsi resursele materiale şi trebuie să fie
pentru copii, dar poate fi utilizată şi la un nerăbdători să creeze un produs de care să
nivel superior, valorificând toate tehnicile fie mândri. Realizarea unui proiect nu
artei dramatice, în programe educaţionale. necesită numai cunoştinţe, ci şi deprinderi
Studiul de caz înseamnă prezentarea practice, abilităţi artistice sau manageriale
unui eveniment sau a unei situaţii semni- în cadrul grupului.
ficative pentru a fi analizate, explorate şi Teme pentru proiecte legate de folclor
valorificate în scop formativ. Se prezintă se pot găsi în număr mare, mai ales în
cazul, verbal sau ca înregistrare audio, zonele rurale, unde tradiţiile sunt parţial
filmare, iar învăţătoarea explică sarcina de conservate, unde copiii mai pot întâlni bă-
lucru, apoi lasă timp copiilor pentru a trâni, rapsozi populari de la care pot culege
reflecta asupra cazului, ghidează discuţiile creaţii populare ce circulă pe cale orală (ghi-
pe baza situaţiei prezentate. Învăţătoarea citori, proverbe, snoave, balade, cântece
valorifică discuţiile elevilor din punctul de lirice etc.). De asemenea, învăţând la orele
vedere al învăţării, sumarizează, trage con- de Istorie sau Abilităţi practice despre în-

176
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Potenţialul educaţional al folclorului şi modalităţi de valorificare

deletnicirile şi meşteşugurile tradiţionale prac- literaturii. Pornind de la un text studiat li se


ticate în trecut, copiii ar putea fi îndrumaţi propune elevilor o listă de şase proverbe,
la realizarea unor astfel de produse exe- care să aibă legătură cu textul. La început
cutate manual (broderii, ceramică, diferite elevii lucrează individual, fiecare alegând
împletituri din răchită, nuiele, încondeiat din listă numai trei proverbe pe care le
de ouă etc.), mai ales dacă în zonă mai consideră potrivite pentru esenţialul textului.
există meşteri populari, artişti sau oameni În a doua fază se lucrează în perechi, prin
simpli care practică acele îndeletniciri tra- negociere, şi se aleg doar două proverbe
diţionale, de la care ar putea să „fure meserie”. acceptate de ambii elevi în egală măsură;
Realizând astfel de proiecte în cursul mai departe se formează grupe de câte cinci
unui an şcolar, la finalul lui învăţătoarea sau şase elevi, ce aleg un singur proverb ce
poate organiza o activitate de tipul „Ziua întruneşte adeziunea majorităţii membrilor
muzeului”, în cadrul căreia elevii să-şi ex- echipei, iar la final întreaga clasă votează
pună cele mai reuşite proiecte realizate pe un singur proverb, acceptat ca valid de
parcursul anului. Pot fi invitaţi părinţi, pro- majoritatea (vezi planul de lecţie pentru
fesori, elevi, prieteni, iar elevii clasei orga- clasa a III-a). Votul va genera discuţii pro
nizatoare pot primi diferite roluri în orga- şi contra, activând întreg colectivul şi
nizarea activităţii: directorul muzeului, care stârnind interesul tuturor.
să facă deschiderea şi să taie panglica, elevi Un procedeu de evaluare, specific
care să se ocupe de realizarea biletelor de literaturii, îl constituie stabilirea succesiunii
intrare, ghizi care să îndrume vizitatorii şi evenimentelor: după lectura unui text, învă-
să ofere indicaţii, elevi care să se ocupe cu ţătoarea poate pregăti coli pe care sunt
realizarea unui fond muzical, a unor „re- scrise evenimentele. Acestea sunt ameste-
clame”, insigne care să popularizeze acti- cate, iar elevii au ca sarcină ordonarea lor
vitatea. Pe lângă cunoaşterea unor creaţii cronologică. Poate fi folosit după lectura
populare şi a unor valori spirituale şi mate- unor basme, balade sau chiar după vizua-
riale, realizând astfel de proiecte copiii şi- lizarea unor ritualuri, obiceiuri etc.
ar forma deprinderi şi priceperi practice, Alt procedeu, menit să stârnească in-
învăţând şi ce înseamnă munca, respectul teresul pentru conţinutul unei opere, este
pentru muncă şi satisfacţia de a construi acela al anticipărilor. Elevii pot lucra indi-
ceva prin efort propriu, individual sau vidual sau grupat; li se cere ca, pornind de
colectiv. la titlul unui text, să facă predicţii în legă-
În lecţiile de limba şi literatura română tură cu tema. Răspunsurile vor fi redactate
folclorul trebuie folosit în permanenţă, iar pe o jumătate de pagină şi vor fi revăzute
posibilităţile sunt variate, potrivite fiecărei după parcurgerea textului. Cei care au dat
vârste. Metodele, procedeele şi strategiile răspunsuri apropiate de adevăr îşi vor pre-
didactice ce pot fi folosite pentru cunoaş- zenta argumentele pe baza cărora au făcut
terea folclorului sunt numeroase, iar multe predicţiile. Poate fi folosit la lectura unei
dintre ele sunt atractive, moderne, cu snoave, balade, legende.
caracter stimulator. Diagrama Venn poate fi folosită mai
Dezbaterile problematizate pe baza unor ales la studierea unui basm, dar nu numai.
creaţii populare pot fi şi ele o modalitate Se cere elevilor să facă o prezentare gra-
de a exploata potenţialul educativ cuprins fică a două personaje, în ceea ce au ase-
în folclor. O variantă a dezbaterilor poate mănător şi diferit (Călin şi fraţii mai mari –
fi discuţia de tip piramidă. Aceasta este o din povestea Călin Nebunul, Prâslea şi
metodă activ-participativă, specifică studiului zmeii sau Făt-Frumos şi zmeul etc.).

177
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Manuela Popescu Vieru

9
Jurnalul cameleon este o metodă fo- M. Eminescu, Materialuri etnologice, în
losită în lecţiile de comunicare orală, prin „Scrieri politice şi literare”, site-ul cit.
10
care elevul trebuie să prezinte acelaşi eve- Constantin Noica, Eminescu sau gânduri
niment din perspective diferite: trist, vesel, despre omul deplin al culturii româneşti,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1975, p. 12.
revoltat, mulţumit etc. Un subiect ce s-ar 11
N. Iorga, op. cit., p.97.
preta unor astfel de aborbări ar fi cel al 12
G. Călinescu, Estetica basmului, Bucureşti,
unei snoave, având o acţiune simplă, dar Editura pentru Literatură, 1965, p. 9.
personaje bine conturate, atât pozitive, cât 13
C. Cucoş, Pedagogie, Iaşi, Editura Polirom,
şi negative. 1996, p. 77.
14
Metodele şi procedeele prezentate sunt C. Petrescu, Suflet naţional. Analiză descrip-
menite de a dinamiza procesul de învăţă- tivă a termenului, în vol. „Teze şi antiteze”,
mânt, de a evita rutina din clasă, ce duce Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1936.
15
adesea la oboseală, dezinteres, refuzul de a C. Cucoş, op. cit., p. 60.
16
învăţa. Astfel de metode preponderent in- v. M. Dumitrana, Abordarea integrală a
limbajului – o alternativă adaptabilă, în „Revista
teractive, participative şi colaborative, cen-
Psihopedagogia copilului”, nr. 5-6, Craiova,
trate pe elev, pot trezi interesul copiilor Editura Reprograph, 2007-2008, p. 27-47.
atât pentru învăţarea şcolară, cât şi pentru
cultura populară.
Cunoaşterea culturii populare înseamnă
pentru ei, în viaţa de şcolar, înţelegerea pro-
fundă a literaturii culte (operele lui Eminescu,
Arghezi, Sadoveanu, Blaga etc.) a istoriei;
pentru viitorii adulţi înseamnă formarea unei
conştiinţe naţionale de fier, iar pe termen
lung, pentru cultura românească înseamnă
evoluţie.

Note
1
Apud Gh. Vrabie, Folclor. Obiectul – principii
– metodă, categorii, Bucureşti, Editura Academiei
Române, 1970, p. 88-89.
2
v. Grigore Georgiu, Curs de filosofia culturii,
Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 70-
91.
3
Mihai Pop, P. Ruxăndoiu, Folclor literar
românesc, I, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1990, p. 34.
4
N. Ionescu, Globalizare şi identitate naţională,
în „Revista de artă şi cultură Iosif Vulcan”, ediţia
online, nr. 27.
5
Ibidem.
6
N. Iorga, Cugetări, Bucureşti, Editura Albatros,
1972, p. 119.
7
L.N. Tolstoi, Texte pedagogice, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1960, p. 390.
8
v. Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură
civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira, 1998, p.
24-25.

178
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA

TVR Craiova şi procesul de armonizare a


principiilor regionale şi europene*

Davian VLAD

Abstract: TVR Craiova station was established on May 16th, 1996, yet
started to effectively transmit on December 1st, 1998, emission
initially destined to the region of Oltenia. Born during a process of
”Europeanization” of Romanian press, as well as of the whole
society, TVR Craiova Territorial Station demonstrated, since its
appearance in December 1998, that it grants a major interest to the
European issue and the social-political implications of an un-
precedent period of opening, during which the more than symbolic
dissolving of material, mental, psychological and cultural boundaries
have been awarded prominent relevance.
Keywords: unity, diversity, (euro)region, tv station, strategy.

A
derarea României în Uniunea De-a lungul a mai mulţi ani, atât din
Europeană, inclusiv îndelungata perioada pre- cât şi post-aderare, TVR s-a
perioadă anticipativă a momentului impus ca un consecvent propagator de in-
istoric de la 1 ianuarie 2007, a avut un formaţie europeană, consecinţă fără îndo-
impact vizibil şi asupra programelor de ială naturală a caracterului său de post pu-
televiziune din ţara noastră. Expuse unor blic, deci de intermediar de încredere între
noi realităţi, posturile TV din România s- structurile politice, executive şi legislative,
au văzut în situaţia de a face loc în grilele pe de o parte, şi publicul larg, pe de alta.
lor de programe unor emisiuni care să Familiarizarea terminologică, explicarea
reflecte consecinţele implicite şi explicite schimbărilor la nivel micro- şi macro-social,
ale unui cadru social-politic profund schimbat. a drepturilor şi îndatoririlor cetăţenilor
Cum era de aşteptat, televiziunea publică Uniunii Europene, a consecinţelor directe
avea să-şi asume mai pregnant rolul de furni- şi indirecte ale aderării la o structură care,
zor constant al informaţiei comunitare, deşi deşi din ce în ce mai coerentă şi mai
nici televiziunile private nu vor fi ignorat funcţională, caută încă armonizarea depli-
cu totul tematica pe care noua ordine euro- nă a poziţiilor şi reacţiilor celor care o
peană avea să o ofere spre analiză şi dezbatere. compun şi care aspiră la o cât mai rapidă şi
mai calmă punere în practică a dezide-
*Comunicare prezentată la a III-a ediţie a
ratului “unitate în diversitate”, toate aceste
Congresului Naţional de Istorie a Presei,
23-24 aprilie 2010, Piteşti. paliere tematice au devenit, cu timpul, cerinţe

179
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Davian Vlad

cvasi-obligatorii pentru elaborarea unei tuţionale, juridice şi economice au evoluat


strategii editoriale care să nu priveze cetă- pe măsura aspiraţiilor susţinătorilor Europei
ţenii României de informaţiile şi expli- Unite, dimensiunea culturală a proiectului
caţiile de care aceştia aveau nevoie, chiar este cel mai greu de gestionat. Lucru pe
dacă uneori nu conştientizau pe deplin utili- care îl conştientiza, spre sfărşitul vieţii, şi
tatea unor astfel de demersuri lămuritoare. artizanul construcţiei europene, Jean Monnet,
“Unitate în diversitate” este fără doar cel care afirma, după cum susţine Jean-
şi poate un crez generos şi îndrăzneţ deo- Marie Domenach, că dacă ar fi fost în
potrivă, şi nu un simplu slogan cum ar situaţia de a o lua de la început cu acest pro-
putea fi receptat la o primă şi superficială ces de cooperare (şi, mai apoi, de unifi-
vedere. Cu toate acestea, sau tocmai dato- care), ar porni de la cultură.
rită acestei complexităţi semantico-ideolo- Mutaţiile şi repoziţionările conceptuale
gice imanente a sintagmei, a implicaţiilor şi de perspectivă din ultimii ani, din punct
psihologice şi mentalitare profunde pe care de vedere social, politic şi cultural, au dus
le presupune acest ideal, şi ţinând cont mai la o reconfigurare dramatică atât a politicii
ales de sechelele pe care, la nivelul sub- de programe a instituţiilor de presă şi a
conştientului colectiv şi individual, con- strategiilor acestora, cât şi, prin extrapolare
vulsionatul secol XX le-a lăsat moştenire naturală, a întregului sistem mass-media ro-
Batrânului Continent, materializarea acestui mânesc. Născut în plin proces de “euro-
concept teoretic se dovedeşte un proces ane- penizare” a presei din România, ca şi a so-
voios şi de durată. Construcţia unei iden- cietăţii în integralitatea ei, Studioul Teri-
tităţi europene, în special culturale, rezultat torial TVR Craiova a demonstrat, încă de
al unei însumări aproape matematice a la apariţia sa din decembrie 1998, că acordă
identităţilor distincte care o compun, nu se un interes major problematicii europene şi
poate însă realiza decât printr-o ferventă implicaţiilor socio-politice ale unei perioade de
comunicare interculturală, o comunicare deschidere fără precedent, în care dizolva-
ce nu poate funcţiona cu adevărat doar rea mai mult decât simbolică a frontierelor
prin legislaţii armonizate şi prin simpla materiale, mentalitare, psihologice şi cultu-
voinţă politică. De aceea o importanţă esen- rale a căpătat o relevanţă preeminentă.
ţială în atingerea acestui obiectiv care tran- În tentativa sa de a satisface gusturile
scende sensibilităţile naţionale şi interesele şi nevoile unui public eterogen (inevitabil
politice imediate îl au canalele mediatice în cazul unui post public de televiziune),
transeuropene şi, mai ales, cele ale fiecărei TVR Craiova a reuşit să realizeze o pola-
ţări membre a Uniunii. rizare transfrontalieră nu doar a factorilor
Componenta culturală a acestui feno- identitari româneşti (comunităţile româneşti
men unificator, asupra căreia televiziunile, din Bulgaria şi Serbia au fost mereu în
în special cele publice, s-au concentrat în atenţia postului), ci şi a celor care care se pre-
aproape aceeaşi măsură precum asupra ele- supune că ar trebui să aglutineze în scopul
mentelor politice şi sociale, are un rol deci- constituirii unui sistem european unitar de
siv într-un proces care începea, în urmă cu valori şi principii capabil să reziste re-
peste cinci decenii, de la stabilirea unor flexelor contestatare iminente. Acest fapt
relaţii strict economice. Cum eurobaro- este consecinţa unei grile de programe care
metrele certifică faptul că mare parte din ce- şi-a propus depăşirea inerentelor limitări
tăţenii europeni încă îşi revendică mai întâi pe care le presupune conceptul de regional
apartenenţa la o naţiune sau alta, iar sta- (teritorial) prin realizarea de emisiuni de
tisticile arată că mai ales raporturile insti- promovare a multiculturalismului, de expli-

180
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
TVR Craiova şi procesul armonizării principiilor regionale şi europene

citare a noţiunilor şi principiilor (neo) eu- ţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Gorj, Argeş
ropene şi de reflectare a realităţilor social- şi Teleorman, dar şi dincolo de Dunăre, în
politice cu care se confruntă românii din comunităţile româneşti amintite mai sus.
afara graniţelor. Astfel, încă de la început, Putem afirma că schimbările de perspec-
TVR Craiova a rezervat spaţii ample în tivă şi de conceptualizare identitară au con-
grila sa de programe pentru emisiunile de dus, şi în cazul postului craiovean, la o tre-
informare a populaţiei despre drumul către cere de la o concentrare exclusivă asupra
aderarea la spaţiul comunitar, despre con- regiunilor tradiţionale, naţionale, la una
secinţele predictibile ale devenirii României extinsă, care să cuprindă şi relativ noile
un stat cu drepturi depline în Uniunea Euro- regiuni transfrontaliere, europene, cum ar
peană şi mai ales despre implicaţiile directe fi, pentru TVR Craiova, Euroregiunea
ale aderării asupra vieţii de zi cu zi a românilor. Danubiano-Balcano-Carpatică “DANBAC”
Studioul TVR Craiova a fost înfinţat (ce cuprinde judeţele Dolj, Mehedinţi, Olt,
pe 16 mai 1996, însă a început să emită Teleorman – din Romania; Vidin, Vratsa,
efectiv la 1 decembrie 1998, emisie desti- Montana, Pleven – din Bulgaria; Bor şi
nată iniţial doar regiunii Oltenia. Din martie Zaiecar – din Serbia), apoi euroregiunile
2002 Studioul TVR Craiova acoperă toată “Dunărea 21”, ”Dunărea de Sud”, sau ”
regiunea istorică Oltenia (judeţele Dolj, Dunărea de Mijloc – Porţile de Fier”, ce au
Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj), precum şi în componenţă localităţi tot din România,
judetele Argeş şi Teleorman, iar prin re- Bulgaria şi Serbia.
transmisia efectuată prin intermediul TVR O astfel de strategie nu poate decât să
3, emisiunile postului craiovean sunt re- ajute la clădirea pe un fundament solid a
ceptate de peste un an şi la nivel naţional. unei noi identităţi europene a celor care
În plus, odată cu începerea emisiei re- populează teritorii altădată imperativ divi-
gionale, TVR Craiova reuşeşte să aco-pere zate, dar care acum sunt componente ale
şi o vastă regiune din sudul Dunării, adică aceluiaşi spaţiu comunitar sau care vor fi
exact teritoriile unde trăiesc comunităţi de asimilate acestuia într-un viitor nu foarte
români: în Serbia (Valea Timocului Sârbesc), îndepărtat. Este aici un proces de agregare,
Bulgaria (Valea Timocului Bulgăresc), Albania în special la nivel cultural, fără eradicarea
şi Macedonia. elementele specifice ale fiecărei entităţi
Aşadar, de la o emisie de o oră pe zi, componente, o încurajatoare punere în prac-
pe frecvenţa canalului TVR 1 şi mai târziu tică a conceptelor euroentuziaştilor, catalo-
TVR 2, astăzi TVR Craiova are zilnic 8 ore gate cândva drept nerealiste, idealist-naive
de emisie regională, prin satelit, pe canalul chiar, concepte subsumate logo-ului “Unitate
său propriu. Evident, acum se poate vorbi în diversitate”.
şi despre o creştere a diversităţii produc- Pornind de la aceste noi coordonate
ţiilor sale: emisiuni sociale, culturale, edu- geografico-spirituale, emisiunile “Călător
cative, sportive, de divertisment, ca şi în limba română” şi “Românii fără fron-
emisiuni informative, “copilul de aur” din tiere”, realizate de către chiar directorul
grila TVR Craiova fiind Telejurnalul din postului, Traian Bărbulescu, sunt cele care,
prime time, de la ora 18. Din 2008, pro- din anul 2002 încoace, aduc în atenţia ro-
ducţiile TVR Craiova se regăsesc şi în mânilor din interiorul graniţelor proble-
grilele TVR 3 unde, zilnic, toată ţara poate mele, dar şi tradiţiile şi obiceiurile români-
urmări grupajele informative din zona lor care trăiesc peste Dunăre ori în alte
Olteniei, reportaje, emisiuni şi talk-show- colţuri ale lumii. Prin cele două emisiuni,
uri realizate de echipa craioveană în jude- TVR Craiova a reuşit să realizeze o punte

181
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Davian Vlad

de legătură, un liant afectiv ce-şi propune menea să-şi exprime propriile trăiri, expe-
să redefinească relaţiile dintre românii de rienţe şi dorinţe de la depărtare, prin inter-
acasă şi cei pe care conjuncturi politice şi venţii telefonice în direct.
istorice mai mult sau mai puţin favorabile Uniunea Europeană a fost mereu unul
i-au despărţit de ţara-mamă. dintre subiectele pe care TVR Craiova le-a
Un demers admirabil care a condus la tratat cu cea mai mare atenţie. Ştirile despre
realizarea unei serii de reportaje tulbură- Consiliul Europei, Parlamentul European
toare, în care s-au regăsit ca personaje oameni şi Comisia Europeană şi-au găsit constant
din toate clasele sociale, “de la vlădică la loc în buletinele şi jurnalele de ştiri ale
opincă”, după cum sugestiv afirma cândva TVR Craiova, la fel ca şi în talk-show-
realizatorul acestor emisiuni, o atentă panora- urile produse de acest post de televiziune.
mare a unui spaţiu în care convieţuiesc În mod deosebit, în timpul campaniei pentru
oameni pe cât de diferiţi, pe atât de asemă- alegerile europarlamentare, TVR Craiova
nători, realizată însă printr-o concentrare a pus în discuţie teme comunitare majore,
consecventă asupra individului ca parte a de la subvenţiile pentru agricultori până la
unei lumi din ce în ce mai mari, în care Tratatul de la Lisabona şi Constituţia
există totuşi riscul alienării şi al pierderii Europeană, cu intenţia de a fi explicate în
conştiinţei de sine ca parte importantă a detaliu implicaţiile deciziilor de la Bruxelles
unei comunităţi. asupra vieţii românilor. O astfel de abor-
Reportajele din aceste emisiuni-măr- dare nu putea decât să augmenteze intere-
turie sunt cele care au condus la reîntărirea sul publicului din regiune faţă de proble-
covingerii multora dintre telespectatorii matica europeană şi să ducă la un grad
TVR Craiova că aparţin unui areal mai vast sporit de conştientizare a însemnătăţii votului
ce, deşi eterogen, nu exclude noţiunea de pentru legislativul Uniunii Europene.
unitate, şi în care numitorul comun poate fi Importanţa aderării României la UE,
depistat în cele mai neaşteptate feluri şi în dar şi normele, obligaţiile, responsabilită-
cele mai imprevizibile situaţii. “Călător în ţile şi problemele examinate în Parlamentul
limba română” şi “Românii fără frontiere” European au făcut tema dezbaterilor din
s-au dovedit astfel remarcabile elogii ale emisiunile “Circom Regional” şi “Direcţia
alterităţii şi unicităţii, un apel la reconci- Europa”. În cadrul emisiunii “Circom Regional”,
liere şi la recunoaşterea dreptului de a fi difuzată în perioada de preaderare a
diferit într-un spaţiu comun care nu-şi României la structurile comunitare, telespec-
permite şi nici nu-şi propune să omoge- tatorii au putut afla, din materialele reali-
nizeze excesiv identităţile culturale ale po- zate de diferite televiziuni regionale din sta-
poarelor care îl locuiesc. tele membre ale Uniunii Europene şi difu-
“Meridian Craiova” şi “Alo România” zate de TVR Craiova, cum este viaţa cetă-
sunt alte două emisiuni din această cate- ţenilor din UE, care sunt facilităţile oferite
gorie, difuzate pe TVR Internaţional şi pro- de statutul de cetăţean european, dar şi
duse o dată pe lună de studioul craiovean dificultăţile pe care le întâmpină diferite co-
al televiziunii publice. Pe aceste spaţii de munităţi ori cum se pun în aplicare anu-
emisie li se dă posibilitatea conaţionalilor mite norme impuse de Bruxelles. Prin
plecaţi peste graniţe să afle ce se întâmplă această serie de emisiuni, TVR Craiova a
acasă, care sunt problemele cu care se con- încercat să realizeze o cât mai corectă re-
fruntă românii din ţară, să se întâlnească cu flectare a realităţilor europene, o informare
artişti din zona Olteniei, să afle noutăţi cât mai exactă a telespectatorilor români
culturale, sociale şi politice, putând de ase- cu privire la schimbările reale, palpabile,

182
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
TVR Craiova şi procesul armonizării principiilor regionale şi europene

pe care le va aduce accederea ţării lor în de post public de televiziune şi prin pre-
comunitatea europeană. Developarea expe- gătirea adecvată a publicului său pentru
rienţelor celor 10 state care aderaseră la transformările profunde pe care societatea
Uniunea Europeană în valul din 2004 le va experimenta într-un moment crucial,
(Polonia, Slovenia, Ungaria, Malta, Cipru, aşa cum a fost aderarea la Uniunea Euro-
Letonia, Estonia, Lituania, Cehia, Slovacia) a peană din 2007.
creionat un orizont de aşteptare realist Explicând terminologia europeană,
pentru populaţia unei ţări ce număra cu modificările pe care le presupune adapta-
nerăbdare, dar şi cu relativă teamă, zilele rea legislaţiei româneşti la acquis-ul comu-
până la momentul oficial al intrării în UE. nitar, cerinţele, normele şi standardele UE,
“Direcţia Europa” le-a adus în atenţie TVR Craiova a contribuit, într-o măsură
telespectatorilor TVR Craiova dezbateri deloc de neglijat, la pregătirea cetăţenilor
despre normele impuse de Uniunea Euro- din sud-vestul României pentru noua rea-
peană şi consecinţele aplicării lor. Publicul litate presupusă de statutul de cetăţean al
a putut astfel afla amănunte despre cum unui stat membru cu drepturi depline în
poate călători în statele comunitare, despre Uniune. Cum raţiunea de a fi, menirea
legislaţia europeană, despre posibilităţile unui post public este de a informa corect,
de a studia şi de a trăi într-o altă ţară euro- echidistant, de a explica şi de a educa pu-
peană, despre drepturile şi obligaţiile cetă- blicul, această poziţionare a TVR Craiova
ţenilor europeni, ca şi despre schimbările faţă de problematica europeană, de trans-
din ţara noastră, în urma alinierii la stan- formările sociale induse de accederea la
dardele Uniunii şi în conformitate cu ce- spaţiul comunitar, de schimbările de perspec-
rinţele forurilor comunitare. La aceste extrem tivă şi de atitudine, până la urmă, este per-
de utile dezbateri găzduite de studiourile cepută ca o reacţie firească, naturală, un de-
TVR Craiova şi-au împărtăşit opiniile mers cu atât mai salutar într-un univers media
experţi în problematica europeană, parla- din ce în ce mai pregnant sub semnul ta-
mentari şi europarlamentari români, factori bloidizării.
de decizie locali şi regionali, oameni de O acomodare necesară, obligatorie
afaceri, fermieri şi, nu în ultimul rând, chiar, al cărei următor nivel ar trebui să fie
oameni de cultură. Din feedback-ul acestei edificarea unei certe identităţi europene, un
serii de emisiuni s-a putut trage concluzia proces dificil ce nu are sorţi de izbândă
că dezbaterile nu doar au stârnit un interes dacă va fi neglijată componenta culturală,
semnificativ publicului telespectator, ci au esenţială unui asemenea demers trans-
adus şi clarificări cu privire la transformă- naţional. Şi TVR Craiova chiar a acordat o
rile sociale şi economice pe care le implică pondere importantă elementului cultural în
aderarea la Uniunea Europeană, schimbări emisiunile sale cu relevanţă europeană. Li-
resimţite în mai mare sau mai mică măsură teratura, muzica, arta în general, ca şi tra-
de fiecare dintre cetăţenii acestei ţări. diţiile şi obiceiurile popoarelor de lângă
Toate aceste emisiuni, la care se adaugă Dunăre, au fost popularizate consecvent,
numeroasele ştiri pe teme europene pe primind spaţii de emisie generoase în grila
care le-a difuzat TVR Craiova în jurnalele de programe a TVR Craiova. Fără îndo-
sale, reflectă strategia coerentă a unui post ială, poate fi considerat şi acesta un prim
de televiziune regional ce încearcă să se pas spre insuflarea senzaţiei de apartenenţă
alinieze unui curent pan-european, ce se la un spaţiu comun în care diferenţele de
acomodează din mers cu noile realităţi şi orice natură nu alterează nicicum întregul.
care, nu în ultimul rând, îşi exercită rolul Reflectând viaţa oamenilor de pe ambele

183
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
STUDII MEDIA
Davian Vlad

maluri ale Dunării, postul de televiziune modificat, deocamdată la nivel simbolic,


craiovean nu doar şi-a extins raza de aco- statutul: din televiziune regională a devenit
perire şi bazinul de audienţă, ci chiar şi-a televiziune euroregională.

184
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
BOOK REVIEW

demers porneşte de la o afirmaţie paradig-


matică ce stabileşte că o dată cu adoptarea
Constituţiei din 1991, aşteptările societăţii
româneşti de transformare a mediului poli-
tic nu a condus în mod ireversibil, aşa cum
majoritatea ar fi sperat la o tranziţie irevo-
cabilă spre modelul de democraţie al Vestului.
O abordare particulară este asumată de au-
toare o dată cu analiza principalelor provo-
cări la adresa pluralismului politic în con-
textul mult aşteptatei integrări europene:
extremismul, naţionalismul şi populismul.
În baza teoriei de rază medie, analiza com-
parativă a celor două sisteme politice este
menită să descopere în special slăbiciunile
Anca Parmena Olimid, Politica românească politicii guvernamentale din perioada de
după 1989, Craiova, Editura Aius, ISBN tranziţie.
978-606-8021-75-1, 292 pagini.
Un capitol aparte este consacrat ana-
Tranziţia postcomunistă a reprezentat lizei cadrului legislativ al vieţii politice
un complex proces istoric, socio-cultural, postdecembriste. Sunt evidenţiate în mod
religios dar, în mod special, politico-insti- riguros principiile şi fundamentele noii de-
tuţional. Fără a induce în mod special ipo- mocraţii în abordările constituţională din
teza de lucru ce recunoaşte democraţiei post- 1991 şi modificările din 2003.
comuniste caracterul de unicitate în fostul Fără a ignora criteriile minale impuse
bloc comunist, lucrarea îşi propune să iden- de conceptul de „democraţie consolidată”,
tifice principalele temele centrale ale tran- volumul de faţă apreciază importanţa ca-
ziţiei româneşte, orientând analiza spre un drului electoral ce devine un instrument in-
context mai elaborat de analiză ştiinţifică. dispensabil pentru faza incipientă a demo-
Lucrarea acreditează totodată ideea că craţiei reflectată prin alegeri regulate, se-
aceste societăţi numite adesea în literatura cretul votului şi legitimitatatea celor aleşi.
de specialitate “în tranziţie” ar parcurge în Lucrarea nu se opreşte asupra unei ana-
ultimii douăzeci de ani etapele trecerii de lize legislative analizate în primele capi-
la “dictatura proletară” la un nou model de tole, ci se orientează spre înţelegerea aspec-
societate în factorii externi şi interni se telor procedurale ale participării şi reprezen-
combină accentuând tendinţa de atomizare tării politice în politica românească după 1989.
a sistemului politic autohton. În acesr sens, Pentru completarea şi delimitarea con-
autoare evită capacana determinismul politic ceptuală dintre democraţia incipientă şi de-
axat pe anul 1989: momentul prăbuşirii zi- mocraţia consolidată, lucrarea îşi asumă
dului Berlinului. Fără a avea pretenţia de ipoteza nivelului optim al participării poli-
aduce noi soluţii, lucrarea permite o expu- tice în funcţie de relaţia de directă propor-
nere detaliată a elementelor teoretice şi prac- ţionalitate cu gradul de restructurare al par-
tice din perspectiva teoriei politice contemporane. tidele politice. Într-o astfel de interpretare,
Sub aspectul dimensiunii structurale a analiza fundamentează relaţia dintre partici-
politicii româneşti după 1989, volumul abor- parea cetăţenilor şi comportamentul politic
dează în primele două capitole etapele de la scrutinele electorale după 1989.
evoluţie ale noului mecanism politic. Întregul

185
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
BOOK REVIEW

Cea de-a doua parte a lucrării tratează tomiei dintre discursul asumat al candida-
etapele importante ale evoluţiei sistemului ţilor şi consecinţele guvernamentale şi par-
politico-instituţional românesc. În contextul lamanetare ulterioare.
acestei problematici, autoarea consideră că Ultimul capitol al lucrării analizează pe
democraţia este considerată împlinită atunci larg tema instabilităţii guvernamentale şi
când sistemul politic a atins un grad ridicat intraguvernamentale într-un cadru policon-
de consens asupra proceselor politice în diţional. Ipoteza de lucru asumată de autoare
momentul instaurării unei guvernări legiti- porneşte de la observaţia că actul de guver-
me. Lucrarea avertizează succesul unei de- nare este un princialul responsabil al insta-
mocraţii este direct dependent de factori bilităţii instituţionale. Într-o astfel de anali-
precum: eficienţa şi problema deficitului ză, politica românească după 1989 se carac-
de imagine al instituţiei legislative, analiza terizează prin lipsa unui mecanism real de
indicatorilor specifici ai tranziţiei, reflectă mobilizare.
competenţa limitată a Parlamentului în legi- Intenţia lucrării Politica românească
slaturile postdecembriste. În analiza insti- după 1989 este să contribuie la o apro-
tuţiei prezidenţiale sunt reflectate rigorile fundare a cunoştiinţelor legate de evoluţia
unei abordări multifuncţionale: proces elec- scenei politice româneşti postdecembriste,
toral, ofertă electorală a candidaţilor, ofertă fiind un studiu interdisciplinar deschis atât
electorală, teme-pivot, relaţia media-candidaţi, studenţilor cât şi cercetătorilor.
performanţă electorală, consecinţe guverna-
mentale etc. Capitolul insistă asupra diho- Irina Olivia Popescu

186
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009
BOOK REVIEW

Otovescu, Mihai Ovidiu Cercel, Cătălina Maria


Georgescu ş.a.), din Belgrad şi Novi Sad
(Mjirjana Corkovic, Danijela Konstandinovic,
Aleksandra Vranes, Ljiljana Markovic.
Lucrările – publicate în formele origi-
nale, în limbile română şi sârbă – abordează
diferite teme de actualitate, raportându-se
la contextul evoluţiilor europene contem-
porane, în care se încadrează, chiar dacă în
grade şi moduri încă diferite, cele două ţări.
Dintre temele prezente în volum sunt
de amintit: studiile culturale, cu accent spe-
cial pe cele religioase (Ofelia Burtea Mariana
Dan, Alexandru Jianu, Anca Parmena Olimid,
Ljiljana Markovic), cooperarea transfron-
talieră (Mihai Costescu, Olga Ursan),
Actele Simpozionului Internaţional „Politica migraţia forţei de muncă (Cătălina Maria
de vecinătate şi noul spirit european”, Editura Georgescu), imigraţia (Adrian Otovescu),
Libertatea, Panciova, 2009. drepturile femeilor (Cristina Otovescu-Frăsie),
statutul minortăţilor etnice, evoluţiile în materie
Relaţiile dintre România şi ţările spa- de securitate (Aurel Piţurcă, Cezar Avram) ş.a.
ţiul ex-iugoslav au avut mult de suferit în Dincolo de valoarea sa strict ştiin-
ultimele două decenii, ca urmare a evo- ţifică, volumul este deosebit de important
luţiilor politice diferite din cele două zone. şi pentru că stimulează cooperarea dintre
Acest fenomen a atins toate domeniile de instituţiile academice din Serbia şi România
cooperare tradiţională, inclusiv cel cultural- şi permite iniţierea celor preocupaţi feno-
ştiinţific. menele sociale contemporane, în realităţile
Abia în ultimii ani, s-au făcut obser- din imediata lor apropiere geografică şi
vate, de ambele părţi, mişcări de apropiere culturală, care deocamdată sunt, din pă-
în vederea reînnodării vechilor legături. cate, prea puţin cunoscute cunoscute.
Volumul de faţă, care reuneşte lucră-
rile manifestării ştiinţifice omonime*, des- Mihai Ghiţulescu
făşurate la Pancevo (Serbia) în 12-13 de-
cembrie 2008, este o dovadă şi un pas
foarte important în acest sens.
Autorii sunt universitari şi oameni de
cultură de pe ambele maluri ale Dunării, în
special de la Universităţile din Craiova (Ion
Deaconescu, Aurel Piţurcă, Cezar Avram,
Mihai Costescu, Anca Parmena Olimid, Roxana
Radu, Cristina Otovescu-Frăsie, Adrian

* Politica de vecinătate şi noul spirit


european / Susedstva Politika e Novi
Evropski Duh

187
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 24 • 2009

You might also like