Revista de Stiinte Politice 25

U N I V E R S I T A T E A D I N C R A I O V A
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE

C A T E D R A D E Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E
Nr. 25 • 2010
---R
RE
R EFFFE
E ER
E RE
R EN
E NC
N CE
C ES
E S---
S
GHEORGHE VLĂDU ŢESCU (Roma nian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian
Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIA N PREDA (University
of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Buc harest) , VLADIMIR OSIAC (University
of Craiova), CĂ TĂLIN BORDEIA NU („Petre A ndrei” U niversity of Iaşi)
---IIIN
NT
N TE
T ER
E RN
R NA
N AT
A TIIIO
T ON
O NA
N ALLL A
A AD
A DV
D VIIIS
V SO
S OR
O RY
R YB
Y BO
B OA
O AR
A RD
R D---
D
MIC HAE L RA DU ,
Senior Fell ow, Forei gn P olicy Resea rch I nstitute , Co - Chair man , FP RI ’s Ce nter o n
Terr oris m, Cou nter -Te rro rism an d Homela nd Sec urity , P hiladelp hia, U SA
MI HAI CIM P OI
Preside nt of th e Acad em y of the Rep ublic of M oldavia
YOHA NA N MA NOR ,
Profess or , U niversit y de Jer usalem , Israel
Preside nt , Ce nter fo r Mo nitori ng t he Impact of Peace (CMIP )
JOZ E PIR JEV EC,
Profess or , U niversit y of T rieste , Ital y
PATRI CIA GONZAL EZ-A L DEA
Profess or , U niversit y Francisco d e Vit oria, Ma drid , Spain
OL IVER FRI GGI ERI,
Profess or , U niversit y of Malta
CRIS TI NA BEJA N,
Wadha m Colle ge , Oxf ord , Great B ritain
SLAVC O A LMĂJA N,
Profess or , U niversit y of Novi Sad , Ser bia
Preside nt , „Ar gos” Ce nter fo r O pen Dialogue, Novi Sa d, Se rbia
NICU CI OBA NU
Preside nt , „ Liber tatea”Publis hin g Hous e, Novi Sad , Serbia
SA NDOR R IC HT ER
Senior Ec onomist, Vie nna In stitute fo r I nte rnatio nal E cono mic Stu dies (W IIW )
JUNE TEU FE L DRE YER
Profess or , Depa rtme nt of Political Science , U ni ver sity of Mia mi, USA
---EEED
DIIITTTO
D OR
O RIIIA
R ALLL B
A BO
B OA
O AR
A RD
R D---
D
Editor in chief: AUREL P IŢURCĂ
Deputy editor in chief: IO N DEA CO NESCU
Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID,
COSMIN LU CIAN GHERGHE, CĂTĂ LIN STĂ NCIULESCU, CĂTĂLINA GEO RGESCU, TITELA
VÎLCEANU, MIHAI GHIŢULESCU
N
NO
N OTTTEEE ooofff ttth
O heee EEED
h DIIITTTO
D OR
O RIIIA
R ALLL B
A BO
B OA
O AR
A RD
R D
D
R evista de Stiinte Politice. Revue d es Sci ences Politiq ues was evaluated and authorized by the
National Council of Scient ific Research in Superior Education (CNCSIS) i n the B+ category –
periodical publications indexed in i nternational databases (May 2009) Revista de Stiinte Politice.
Revue des Sciences Politiques is indexed by Proquest, Index Copernicus, Georgetown University
Library, DOAJ, Elektronische Zeitschriftenbibliothek EZB, Journal Seek, Intute Social Sciences..
A
AD
A DD
D DR
D REEES
R SS
S S
S
University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515.
© 2009- Editura Universitaria

All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly
forbidden.
ISSN: 1584-224X
http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/
University of Craiova • Faculty of Social Sciences • Political Science Department
Cuprins
TTEEOORRIIEE P
POOLLIITTIICCĂĂ
Miron ROMAN, Coordonate ale disputei dintre postmodernitate şi

modernitate. Coordonata culturală 7
Anca Parmena OLIMID, Teoria „guvernământului ecleziastic” în opera lui John
Stuart Mill 11
Mihai Ovidiu CERCEL, Cultura organizaţională – stadiul cunoaşterii 17
Cătălina Maria GEORGESCU, Teorii asupra raporturilor dintre politică şi
administraţie 32
R
REELLAAŢŢIIII IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLEE
Marusia CÎRSTEA, Din relaţiile diplomatice româno-franceze. Vizita ministrului

de externe Ion Mitilineu în Franţa (Mai 1927) 38
Radu RIZA, Paradigms of International Terrorism 45
Daniela OSIAC, Raportul unui diplomat român – Brutus Coste – privind
problema palestiniană (1937) 50
Ramona GRUESCU, Migration, Migrants and Economic Advantages of
Migration 60
P
POOLLIITTIICCĂĂ R
ROOM
MÂÂN
NEEA CĂ
ASSC Ă
Sorin BORZA, Cultura vasalităţii în România post-comunistă 70

Aurel PIŢURCĂ, Ţiganii – trecut, prezent şi viitor 78
P
POOLLIITTIICCĂĂ ŞŞII R
REELLIIGGIIEE
Jytte KLAUSEN, Counterterrorism and the Integration of Islam in Europe 86
Anca Parmena OLIMID, Personalismul spiritual european între interpretarea

„materialistă” şi percepţia „noului creştinism” 94
5
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 25 • 2010
University of Craiova • Faculty of Social Sciences • Political Science Department
P
POOLLIITTIICCĂĂ ŞŞII D
DRREEPPTT
Cezar AVRAM, Roxana RADU, Discriminarea în societatea actuală:

consideraţii teoretice, manifestări practice şi sancţiuni juridice 100
Irina Olivia POPESCU, Asociaţia – persoană juridică de drept privat în
legislaţia românească 108
Cătălina Maria GEORGESCU, Influenţele factorului politic asupra
managementului organizaţiilor publice: o recenzie a literaturii 113
Irina Olivia POPESCU, Doctrină şi jurisprudenţă europeană în materia leziunii
ca viciu de consimţământ 120
Mihai GHIŢULESCU, Controverse privind separaţia puterilor în stat. Idei din
doctrina dreptului public din secolul al XIX-lea 125
S
STTUUDDIIII M
MEED
DIIA
A
Xenia NEGREA, Criza economică în presa locală. Gazeta de Sud 132
M
MEETTOODDEE S
STTAATTIISSTTIICCEE
Mihai Radu COSTESCU, Testul Link-Wallace pentru compararea a k

139
medii. Program aplicativ
6
TEORIE POLITICĂ
Coordonate ale disputei dintre

postmodernitate şi modernitate
II. Coordonata culturală
Miron ROMAN
Abstract: This article succeeds the one published in no. 23 of this

review, moving away the analysis of postmodernism from its
economic-social characteristics to the cultural ones. The author
highlights the consequences, in the cultural field, of post-
industrialism on the level, way and style of living, that is on what do
the postmodernist concepts of “culture” and “civilization” mean. The
author analyses the following attributive dimensions as identity
characteristics of postmodern culture: mass culture as a dominant
culture; the commercial status of culture; individuality; hedonism;
breaking culture between the scientist-rationalist paradigm, on the
one hand, and the non-scientist, dominantly non-rationalist (in the
sense of the modernity concept), axiological, on the other hand; open,
spontaneous, non-standardized culture; simultaneous global and
globalized, but also pluralist and locally stiffed; quasi-non-
ideological, anti-utopist (pragmatic); ephemeral through continuous
renovative reproduction.
Keywords: postmodern culture, individuality, mass culture, identity,
modernity.
C oordonata economico-socială de
manifestare a postmodernităţii ca
postindustrialism* nu
rămâne fără implicaţii majore în sfera
putea
Relaţia este multiplu mediată, în plus ea
presupunând şi o relaţie de feed-back.
Este, însă, o realitate empiric
observabilă că postmodernismul cultural
spiritualităţii culturale şi filosofice. Nu se este corelat celui postindustrial şi că
pune problema unui determinism rigid amplificarea sa are suportul multiplelor
(„mecanic”), nemijlocit şi univoc, din consecinţe economico-sociale ale
partea economico-socialului asupra postindustrialismului. O primă relaţie,
producţiilor mentale axiologice, obiectiv şi empiric constatabilă, este aceea
înlocuitoare a pattern-urilor moderne. dintre postindustrialism şi standardele ridicate
ale nivelului de viaţă (postmodemitatea, ca productivităţi, a „abundenţei”, „a con-
postindustrialism, este societatea înaltei sumului”, chiar „a consumului de masă”).
7
TEORIE POLITICĂ
Miron Roman
O a doua relaţie din lanţul • Cultură de masă produsă şi consumată

medierilor este cea dintre nivelul de viaţă comercial. Este vorba de o cultură
şi modul de viaţă. Modul de viaţă este destinată consumului maselor (ca şi cea
dependent de indicatorii cantitativi ai populară), dar creată de specialişti (ca şi
nivelului de viaţă, este chiar exprimabil cea „cultă”, nefiind, deci, anonimă). O
prin indicatori calitativ-cantitativi, cum ar întâlnim încă din etapa maturizării
fi: natura şi durata muncii; învăţământul, societăţii industriale, legată fiind de
calificarea profesională şi gradul de comunicarea extinsă oferită de „vehicule”
accesibilitate la formele acestora; mediul tehnice speciale (radioul, cinematograful
rezidenţial; mijloacele de transport şi, ulterior, televizorul). Specific
utilizate; confortul oferit de locuinţă; postmodernităţii este nu doar
gradul de accesibilitate la igiena şi amplificarea acestui gen de cultură, locul
asistenţa sanitară; mijloacele de dominant pe care ea îl ocupă în ansamblul
comunicare şi telecomunicare; accesul la genurilor culturale, ci, mai ales, faptul că
diferitele categorii de informaţie şi mijloacele media nu mai reprezintă doar
cultură; timpul liber („cultural”) şi un simplu releu comunicaţional al
structura acestuia. acesteia. Ele chiar o produc, în baza
O a treia relaţie cuplează criteriilor comerciale, prin adecvare la
indicatorii modului de viaţă la „stilul de specificul lor în raport cu funcţionalităţile
viaţă”, definibil ca alter ego al celui culturale (divertisment, manipulare
dintâi, ca „latura subiectivă a modului de comercială pentru rating-ul aducător de
viaţă”, ca o reacţie (subiectivă) a omului profit) promovate în raport cu „masa”
la caracteristicile universului său consumatorilor cu nivel mediu de dotare
existenţial obiectiv prin producerea de intelectuală (este, deci, o cultură nu doar
constructe axionormative (pattern-uri) ca vehiculată de către mass-media, ci, mai
modele de viaţă; este chiar domeniul de ales, a mass-media).
manifestare şi funcţionalitate socială a Jean Baudrillard valorifică teoria
culturii. lui Marx referitoare la cele trei stadii de
În baza respectivului suport dezvoltare a pieţei, în baza conceptului de
obiectiv oferit, în ultimă instanţă, de „valoare de schimb”. Cea mai
postindustrialism şi, în instanţe mai semnificativă fază este cea de-a treia -
apropiate, de consecinţele economico- anticipată de Marx şi deja devenită
sociale ale acestuia, pot fi surprinse evidentă în economia de piaţă capitalistă
caracteristici de ansamblu ale culturii (şi, a modernităţii maturizate sau „târzii”, dar
în general, ale spiritualităţii) generalizată în postmodernitatea
postmoderne, previzibil a fi amplu postindustrialismului. Valoarea de
generalizate, care exprimă, pe plan schimb (asociată conceptului comercial
macrocultural, relative continuităţi de „marfă”) se extinde dincolo de
cantitative, dar, mai ales, discontinuităţi producţia materială, înglobând şi
calitative în raport cu determinaţiile de producţiile „facultăţilor abstracte”. Sfera
ansamblu dominant unitare ale culturii economică tradiţională (producţia
moderne. Iată o succintă evidenţiere şi materială) este extinsă asupra a tot ce
caracterizare a acestora: poate fi vandabil (informaţie, cultură,
ideologie, imagine, trăiri), astfel încât,
sub acest aspect, economicul şi culturalul de identificarea culturalului se dizolvă în
nu mai pot fi delimitate riguros. Criteriile criteriile utilitariste ale vandabilităţii şi ale
8
TEORIE POLITICĂ
Coordonate ale disputei dintre postmodernitate şi modernitate. II Coordonata culturală
consumului, nicidecum ca valoare (publică) impregnată hedonist. Este vorba

afectivă, estetică, morală sau ştiinţifică, de o „societate a spectacolului” în care
ci, ca bun obiectual material. semnificările simbolice codificate de
• Individualism. Spiritualitatea modernitate sunt bulversate de criteriul
premodernă exprima un individualism vandabilităţii. Viaţa personală şi cea
moderat de racordul persoanei-cetăţean socială sunt demontate, reconfigurate şi
la normativitatea micro-, mezo- şi ambalate vandabil pentru a fi efectiv
macrostructurilor sociale coerente şi vândute în „facsimile” standardizate.
stabile; cea postmodernă, axată pe • Spiritualitate fracturată între
conceptul drepturilor şi libertăţilor paradigma scientist-raţionalistă şi
omului, promovează un individualism normativistă (nonaxiologică), implicată
mult mai agresiv. Sociologic vorbind, în producţia şi utilizarea noilor tehnologii
individualismul postmodern îşi află obiectivate în noile categorii de bunuri de
suportul obiectiv în axionormativitatea consum, sau a noilor tehnici manageriale,
lejeră a microstructurilor sociale la care pe de o parte, şi paradigma nonscientistă
persoanele coparticipă voluntar şi pe care, (chiar antiscientistă), nonraţionalistă (în
adesea, chiar le instituie, precum şi în sens modern) şi nonnormativistă
generalizarea din a doua parte a secolului (cvasiaxiologică), implicată în finalităţile
al XX-lea a unor înnoiri tehnologice de consumatorismului hedonic, pe de altă
folosinţă individuală (automobilul, parte. O astfel de fracturare este evidentă
televizorul, telefonul mobil, calculatorul). cel puţin prin raportare la actuala etapă
• Hedonism. Spiritualitatea modernă de (incipientă sau „primitivă”) a manifestării
tip raţionalist, atunci când nu valoriza postmodernismului spiritual; etapă ivită
negativ „plăcerea”, o orienta spre din criza modernităţii, dar care, fiind
dobândirea unor satisfacţii circumscrise incipientă pentru postmodernitate,
unei raţiuni practice strategice cu identifică o postmodernitate compozită.
finalitate întârziată (vezi etica simultan • Spiritualitate simultan standardizată şi
pragmatică şi puritanistă a standardizantă, pe de o parte, şi
protestantismului – analizată, sociologic, spontană, deschisă permanentei înnoiri,
de M. Weber – şi concretizată în spiritul pe de altă parte. Este o consecinţă şi o altă
economic al acumulării materiale prin expresie a caracteristicii anterioare şi a
austeritatea faţă de consumul imediat). În caracterului consumatorist de masă al
schimb, spiritualitatea postmodernă, produselor materiale, de servicii şi
dominată de individualismul culturale.
consumatorist, este orientată plenar • Cultură globalistă în dimensiunea sa
hedonist spre satisfacţiile imediate ale material-civilizatorie şi pluralistă în
cotidianului. Temeiul ei obiectiv este dimensiunea sa spirituală. Materialul,
oferit de consumul de masă şi de civilizaţia sunt axate prioritar pe norme,
orientarea prioritară spre încărcarea fapt pentru care au un caracter formal-
structural-consumatoristă a unui timp uniformizator şi, implicit, globalizant;
liber aflat în extindere, prin raportare la culturalul (în sens de spiritual), fiind axat
toate categoriile sociale. esenţialmente pe valori (deci, pe
Într-un concept generalizat de conţinut), diversifică, pluralizează
societate de consum de masă nu doar identitar. Este vorba, aici, de poate cel
informaţia şi cultura se alătură, ca marfă, mai important conflict al postmodernităţii
bunurilor materiale, ci şi imaginea socială primitive, cu consecinţe majore asupra
9
TEORIE POLITICĂ
Miron Roman
realizării managementului relaţiilor inter- macroproiectele sale universaliste şi, prin

naţiuni, inter-etnii, inter-religii. aceasta, a picat în capcana utopismului,
• Cultură simultan globală şi fie el raţionalist-iluminist, fie raţionalist-
globalizantă, pe de o parte, şi locală şi transcendentalist moral emancipator
localizantă, pe de altă parte, prin (Kant), fie raţionalist-logicist-
raportare la coordonatele spaţiului conceptualist (Hegel), fie raţionalist-
sociouman. Raportul dintre cele două emancipator al praxis-ului comunist
caracteristici (în fond, complementare) (Marx). Ultimele două sunt de sorginte
este amplificat, ca importanţă, cu milenaristă, anunţătoare a sfârşitului
deosebire din partea funcţionalităţii şi a istoriei; or, se consideră că
structurii mass-media. postmodernitatea – eliminând din discurs
• Spiritualitate (cultură) nonideologică. macrosubiecţii sociali şi legitimarea
Conceptul de ideologie a dominat macronarativă a proiectelor
modernitatea sub aspect politic, cultural şi emancipatoare ale acestora, devenită,
prin raportare delimitativă faţă de deci, pragmatică şi pluralist micronarativă
ştiinţific. Nu este cazul să abordăm aici – ar elimina şi sursele utopismului.
pluralitatea accepţiilor acestui concept, Rămâne de văzut în ce fel se va coagula
accepţii impuse de K. Marx („falsă un proiect maturizat al spiritualităţii
conştiinţă”) şi V. I. Lenin („conştiinţă de postmoderne care să nu se dovedească a
clasă”), apoi preluate şi extinse, în cadrul fi, la rându-i, prizonier al utopismului.
sociologiei cunoaşterii şi al • Efemeritatea ca reproducere
epistemologiei sociale, până la înnoitoare continuă. Este vorba de o
constructul de „conştiinţă de grup” (K. caracteristică-rezultantă a atributelor
Manhein) sau al „formelor axiologice ale comercialităţii consumatoriste de masă, a
cunoaşterii" (M. Weber, J. Habermas). individualismului orientat hedonist şi
Teza dezideologizării a fost articulată reglat simultan normativ-standardizat şi
teoriei convergenţei sistemelor, iar mai axiologico-spontan.
recent, mutaţiilor produse de Toate respectivele caracteristici
postindustrialism în structura socială şi în converg spre susţinerea ideii unui nou tip
structura puterii şi a exercitării acesteia. de cultură şi de spiritualitate, definite şi
Raţionalismul scientist, managementul reglate printr-o axionormativitate
tehnocrat, globalizarea întemeiată specifică, adecvate unei alte modernităţi,
economic şi societatea consumului de respectiv celei întemeiate pe
masă, pe de o parte, axiologiile postindustrialism. Această nouă identitate
individualismului postmodern (glisant culturală a postmodernităţii îşi transferă
dinspre emanciparea de clasă spre caracteristicile inclusiv asupra
emanciparea în libertate a persoanei) sau coordonatelor politică şi politico-juridică
ale straturilor şi grupurilor sociale ale acesteia.
consensuale, pe de altă parte, nu ar ridica
probleme de natură ideologică, în * Vezi articolul publicat de acelaşi autor în nr. 24 al
sensurile moderne ale conceptului. acestei reviste, în care au fost analizate
caracteristicile postmodernităţii manifestate pe
• Spiritualitate antiutopică. Modernitatea coordonata economico-socială.
a produs şi a promovat ideologii
justificativ-legitimatorii pentru
10
TEORIE POLITICĂ
Teoria „guvernământului ecleziastic”

în opera lui John Stuart Mill*
Anca Parmena OLIMID
Abstract: The purpose of this work is to contribute to an enrichment of

the knowledge concerning the religious liberty and the regime of cults of
the past two centuries. The present work is not only an introduction in the
analysis of the post-French Revolution ideological and religious system,
but also an inter-disciplinary study.
A noteworthy approach is taken with the analysis of the incitements
concerning the religious liberty in Mill’s theory. In this perspective, the
article analyses the transformations of the European spiritual
environment through a parallel between Mill’s philosophical ideas and the
religious practices of the XIXth century.
Keywords: participation, religious liberty, regime of cults, ecclesiastical
government, John Stuart Mill.
storia intelectuală a gândirii politice răspundă acestei provocări, însă, aceeaşi
I este foarte greu de evaluat.

Criticile la adresa acestei gândiri în
perioada modernităţii sunt adesea
centrate pe ideea că majoritatea noţiunilor
religie, departe de a-i apropia pe oameni a
devenit un factor de discordie între clerici
şi laici.
Aflându-ne în faţa unui subiect de
sunt echivoce şi nu permit identificarea cercetare relativ nou, analiza regimului
unei gândiri comunitare, dar nu laicităţii şi a libertăţii religioase impune
comunitariste în jurul unui nucleu comun atât adoptarea unei poziţii mai flexibile
al convingerilor şi valorilor tradiţionale: privind consecinţele şi influenţa asupra
solidaritatea, libertatea şi participarea. istoriei europene cât şi postularea unei
În acest cadru conceptual se poate formulări ultimative de ordin teoretic
înţelege caracterul deductiv şi inductiv al pornind de la aspectele teoretico-
gândirii lui Mill desemnată relaţional de filosofice ale gândirii lui John Stuart Mill.
logica formală tradiţională, de Deşi secolul al XIX-lea ne
metodologie şi teoria ştiinţei în obişnuise cu o dezbatere între anumite
exapansiune. Provenind din teorii politice şi teze religioase, un fapt
circumstanţele caracteristice ale lumii este cert: pe parcursul evoluţiei istoriei
moderne, creştinismul a reuşit să ideilor, a existat un amplu proces de
reformulări şi reconfigurări ce s-au
dezvoltat o dată cu idealismul filozofic al
11
TEORIE POLITICĂ
Anca Parmena Olimid
lui Kant şi Hegel, convinşi că individul. Acesta este procedeul acceptat

posibilităţile reale de guvernare a oricărei de Mill ca schemă a extinderii libertăţii la
experienţe aparţin domeniului ideilor nivelul întregii societăţi, un mod de a
(raţiunea şi spiritul), adevăratul motor al configura „autononomia universală” a
istoriei umanităţii. conceptului de libertate pentru toate
În această ordine de idei, am putea clasele inclusiv pentru cele mai modeste.
observa că această orientare este, în Principiul libertăţii pe care Mill îl
esenţă, prescriptivă, în timp ce o dată cu propune nu este limitat de concepţia
Marx, apare curentul „materialist” ce egoistă despre libertate, ci reprezintă un
postulează autonomia absolută a amplu proces de autoorganizare socială
politicului, convins că evoluţia prin intermediul creării de structuri de
structurilor sociale şi economice este participare şi responsabilitate personală
direct dependentă de istoria faţă de ceilalţi (accepţiunea a).
evenimenţialistă a forţelor materiale. Libertatea lui Mill nu are ca
În această direcţie, scrierile lui subiect determinările exterioare, ci
John Stuart Mill marchează tranziţia către individul, acceptat cu particularităţile
perspectiva instituţională asupra libertăţii, sale. În această accepţiune, libertatea este
printr-o abordare fundamental diferită ce supusă impulsurilor afective ce presupune
presupune norme de conduită şi instituţii un exerciţiu de discernământ din partea
bine concepute ce exprimă în practică un altor oameni (accepţiunea b). Deosebirea
statut social particular al cetăţeanului prin dintre accepţiunile a şi b se regăseşte în
participarea la activităţi colective1. Astfel constatările principiale ale lui Mill faţă de
văzută, libertatea reclamă participare şi radicalismul teoretic al unor spirite
integrare, viziune şi responsabilitate radicale, inspirate, în concepţia sa, de
socială. tirania majorităţii. Aceasta este noua
Într-un plan mai larg, Mill merge concepţie despre libertate a lui Mill în
până la a spune că libertatea dezvoltă o care satisfacerea intereselor particulare nu
cultură a acţiunii sociale ca lipsă de mai reprezintă un mod de promovare a
constângere sau interferenţă a statului. În unei armonii sociale2.
acest sens, John Stuart Mill dezvoltă o
teorie originală asupra conceptului de Două justificări ale libertăţii
„libertate” cercetând modul în care Aşa cum literatura de specializare
elitismul societăţii din epoca victoriană a precizat în dese rânduri, o dată cu
inspiră şi angajează complexa publicarea lucrării „Despre libertate”,
dezumanizare a societăţii. Întrebarea filosofia lui John Stuart Mill face obiectul
crucială devine în acest sens: în ce mod unor discuţii controversate cu privire la
libertatea, garantată prin voinţă şi proiectul său politic. În concepţia sa,
angajament, este compatibilă cu comunitatea tipic organică trebuie să se
evenimentele pluralismului social concentreze pe libertatea civilă şi socială.
guvernat de legile capitalismului Dintr-un punct de vedere pur libertarian,
industrial? Mill abordează problema libertăţii şi
În continuarea ideilor lui Comte şi autorităţii din perspectiva individualistă.
Tocqueville, John Stuart Mill realizează Pentru autor, acest punct de vedere e
ceea ce am putea numi „libertatea suficient, unul dintre rezultate fiind
societală” prin care apără libertatea şi conceperea Eu-lui prin revendicarea unei
12
TEORIE POLITICĂ
Teoria „guvernământului ecleziastic” în opera lui John Stuart Mill
libertăţi totale de opinie. Pe scurt, exterioare. Conceptul de libertate în teoria

cunoaşterea poate progresa numai atunci lui John Stuart Mill e destinat în mod
când se garantează absenţa implicit angajării şi garantării
constrângerilor exterioare. responsabilităţii individuale în faţa
Din această concepţie despre tiraniei majorităţii. Există aşadar o
libertate, John Stuart Mill trage unele complexă sferă de acţiuni şi interese în
concluzii privitoare la avantajele şi care individul, pentru a se bucura de
dezavantajele teoriilor filosofice şi libera exercitare a acestei libertăţi, este
politice. nevoit să întâmpine un sistem politic
Astfel, autorul accentuează faptul opresiv şi neospitalier.
că adevărata libertate presupune Cu toate că teoria pe care Mill o
deprinderea unor considerabile abilităţi şi dezvoltă cu privire la libertate simplifică
capacităţi morale, insistând asupra participarea individului la acţiunile din
necesităţii ca responsabilitatea personală plan social, în opinia aceluiaşi autor,
să fie garantată în măsura în care progresul libertăţii personale devine mai
exercitarea acesteia nu atrage după sine credibil atunci când se fundamentează pe
restrângerea drepturilor subiective ale cunoaştere şi experienţă printr-o
altor persoane. aproximare auto-convingătoare a forţei
Totodată, Mill recunoaşte că dinamice a adevărului care prin energia sa
libertatea, supusă examenului scrupulos îndreaptă acţiunea individuală şi colectivă
al ultramontanismului, a fost nevoită să se către necesităţile imediate de ameliorare
adapteze principiilor şi instituţiilor şi perfecţionare a sistemului social3.
politice văzute ca structuri susceptibile de Din punct de vedere metodologic,
manifestare a retoricii extremelor. John Stuart Mill distinge trei forme prin
A discuta despre libertate devine, care exprimă diversitatea opiniilor şi
în concepţia lui Mill un exerciţiu controverselor legate de formele
intelectual supus obstrucţiilor şi individuale ale libertăţii: domeniul activ
ingerinţelor sociale. Pentru autor, al conştiinţei; libertatea de gândire şi de
libertatea e justificată şi derivă din dorinţa sentiment; libertatea absolută de opinie cu
individului de a decide conform privire la toate domeniile, practice sau
preferinţelor personale în spiritul speculative, ştiinţifice şi teologice.
principiilor autoguvernării. Această argumentare sugerează că
Astfel, Mill apreciază că ne putem libertatea de exprimare a opiniilor este
gândi la libertate pornind de la principiul supusă unui principiu particular, deoarece
recunoscut ce determină în practică presupune angajamentul individului în
cazurile în care intervenţia statului este acţiuni care pot afecta alte persoane. În
justificată sau nu. acelaşi sens, Mill subliniază că
Adoptând teoria idealului de exercitarea libertăţii atrage după sine
personalitate elaborată de Wilhelm von libertatea de asociere a indivizilor.
Humboldt, Mill apreciază că există o Trecând în revistă sursele juridice
limită a interferenţei între opinia colectivă ale libertăţii, autorul găseşte că singura
şi independenţa individuală. Prin urmare, libertate ce a subzistat în toate formele de
potrivit concepţiei lui Mill, libertatea guvernare este libertatea de a urma
provine din raţionamentele clasice ale înfăptuirea propriului bine, sub rezerva ca
cunoaşterii o dată cu extinderea exercitarea acesteia să nu implice
mecanismelor de contrângere ale realităţii prejudicierea intereselor altor persoane.
13
TEORIE POLITICĂ
Anca Parmena Olimid
Prin originea şi modul de religioasă şi la reconsiderarea şi

manifestare, această libertatea este mai înţelegerea creştinismului. Mill sugerează
mult juridică şi morală decât politică. o aprofundare a presupoziţiilor social-
Astfel, pentru o domnie a libertăţii moral legate de intoleranţa religioasă, per
individuale, înseamnă a garanta libertatea ansamblu.
inalienabilă a fiecăruia. Căci, continuă Nu putem însă să nu remarcăm
Mill, ar fi o eroare să considerăm că toate statutul particular pe care autorul îl
rapoartele societăţii cu individul sunt prezervă conceptului de „intoleranţă
supuse unor reguli şi principii abstracte religioasă”.
sau generale, guvernate de forţa fizică şi În concepţia lui John Stuart Mill,
sancţiunile penale. pentru „guvernământul ecleziastic”,
Pentru Mill, guvernarea exterioară esenţial nu este a analiza indiferenţa
este o chestiune eminamente secvenţială religioasă ca o categorie aparte, ci de a
şi experimentală ce poate fi concepută ex stabili o iniţiativă de adaptare a acesteia la
cathedra şi poate fi supusă testului realitatatea divino-umană a lumii
spontaneităţii individuale confruntată cu moderne. Pe de altă parte, aşa cum a
incertitudinea diverselor interese şi opinii procedat şi în lecturile anterioare, John
ale altor persoane. Stuart Mill reactualizează sensul teoretic
Cu alte cuvinte, Mill argumentează al relaţiei biserică-stat-individ dincolo de
că, în sfera socială, elogiul libertăţii pretinsele dihotomii subsecvente ale
individuale are nevoie şi de o cunoaştere modernităţii: activism-pasivism,
profundă a capacităţilor de a raţiona ce angajare-contemplare, spiritualitate-
exprimă, la nivel general, cultivarea intoleranţă.
libertăţii individuale permiţând În afară de justificarea prin
pluralitatea de moduri de acţiune şi de toleranţă sau prin atitudinea aparent de
tipuri de personalitate4. indiferenţă eliberatoare, Mill tinde spre
aprecierea libertăţii religioase ca un drept
Libertatea religioasă şi regimul al majorităţii autentic şi intens. Fireşte, nu
cultelor sau „guvernământul eclaziastic” dimensiunea de control a statului este cea
Este dincolo de orice îndoială care ar putea să justIfice sau să legitimeze
faptul că, reflectând asupra libertăţii această stare, ci, mai degrabă, o nouă
religioase, privită atât ca subiect cât şi ca prezenţă paternalistă, principial admisă, şi
obiect în lucrările de specialitate, John anume, preferinţa personală. Între
Stuart Mill integrează problema prezenţa pastorală a Bisericii şi noua
fundamentală a drepturilor individuale. apariţie dezinteresată a interesului
De acum înainte viziunea lui Mill personal, John Stuart Mill permite
despre credinţele şi libertăţile religioase orientarea generală a sentimentelor în
devine un corolar al determinărilor de funcţie de gradul de interes pe care
ordin social, moral, juridic şi teologic. fiecare îl acordă diferitelor ipostaze ale
Această convingere, evidenţiată prin credinţei.
necesitatea afimării şi garantării libertăţii Or, în practică, acest fapt ar putea,
de conştinţă ca un drept inalienabil, cu siguranţă, să ridice unele întrebări
capătă valoare de sursă a legate de absenţa unor reguli sau principii
guvernământului ecleziastic. prin care autorităţile să îşi exercite dreptul
Acest lucru oferă o lămurire specific şi ireductibil de garantare a
suplimentară cu privire la chestiunea drepturilor individuale5.
14
TEORIE POLITICĂ
Teoria „guvernământului ecleziastic” în opera lui John Stuart Mill
Astfel, lucrarea „Despre libertate” *Acknowledgement

vizează primordial dialogul biserică-stat-
individ în accepţiunea sa istorică şi „Această lucrare a fost finanţată din
juridică. Putem, totuşi, să afirmăm că contractul POSDRU/89/1.5/S/61968,
obiectul tezei lui Mill, în acest context proiect strategic ID 61968 (2009),
determinat, rămâne garantarea libertăţii, cofinanţat din Fondul Social European,
individuale şi colective, prin evocarea prin Programul Operaţional Sectorial
dinamismului istoric. Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
Termenii corolari cum sunt, 2013."
convingerea şi manipularea, ar trebui, în
concepţia lui John Stuart Mill să
completeze noţiunea de toleranţă Note:
religioasă şi regim al cultelor, deoarece
1
prin absenţa acestora, am putea crede că Terence H. Qualter, John Stuart Mill,
toleranţa şi intoleranţa religioasă sunt două Disciple of De Tocqueville în „Political
concepte desemnate esenţialmente doar Research Quarterly”, vol. 13,
pentru descifrarea mediului inteligibil al Nr. 4/Decembrie 1960, pp. 880-889; Clark
acţiunii individuale. W. Bouton, John Stuart Mill: On Liberty
and History în „Political Research
În acest context, ar trebui să
Quarterly”, vol. 18, Nr. 3/Septembrie
remarcăm, că, pentru a revela simbolurile 1965, pp. 569-578.
libertăţii religioase, John Stuart Mill 2
Chin-Liew Ten, Was Mill a Liberal? în
reorientează sensul discuţiei spre „Politics, Philosophy &
„noutatea” iniţiativei de argumentare a Economics”, vol. 1, Nr. 3/Octombrie
ideii de drept abstract apelând conceptual 2002, pp. 355-370; D.G. Brown, Mill’s
la utilitate. Dar cărui fapt se datorează moral theory: Ongoing revisionism în
această iniţiativă? În aprecierea lui Mill, „Politics, Philosophy & Economics”, vol. 9,
aceasta implică o problemă de Nr. 1/Februarie 2010, pp. 5-45; Jonathan
omogenitate/eterogenitate a istoriei ideilor, Riley, Mill’s extraordinary utilitarian
moral theory în „Politics, Philosophy &
ţinând cont de eredităţile şi contextele
Economics”, vol. 9, Nr. 1/Februarie
specifice şi de tendinţa de „unificare a 2010, pp. 67-116.
pieţelor religioase”. 3
Dale E. Miller, Mill's `Socialism' în
În concluzie, baza colectivă şi, „Politics, Philosophy &
totodată, simbolică, în care se înscriu Economics”, vol. 2, Nr. 2/Iunie
aceste societăţi alimentează, în opinia lui 2003, pp. 213-238; Wendy Sarvasy, A
Mill, noi implusuri, de pe poziţiile Reconsideration of the Development and
nivelatoare ale „unificării clivajelor stat- Structure of John Stuart Mill's Socialism în
biserică”. „Political Research Quarterly”, vol. 38,
Faptul că semnificaţia şi Nr. 2/Iunie 1985, pp. 312-333; Paul A.
Passavant, A Moral Geography of
consecinţele acţiunii statului în domeniul
Liberty: John Stuart Mill and American
politicii religioase diferă de la un context Free Speech Discourse în „Social & Legal
la altul, de la o democraţie la alta, nu Studies”, vol. 5, Nr. 4/Decembrie 1996,
înseamnă că avem de-a face cu concepte pp. 301-320.
4
diferite. Dimpotrivă, proiectul lui Mill are John Medearis, Labor, Democracy,
în vedere un concept unitar pe care să-l Utility, and Mill’s Critique of Private
putem operaţionaliza în contexte diferite. Property în „American Journal of Political
Science”, Vol. 49, Nr. 1/2005, pp. 135-149;
15
TEORIE POLITICĂ
Anca Parmena Olimid
Wendy Sarvasy, J. S. Mill’s Theory of Paul, 1981; J. Gray (ed.), J.S. Mill: On
Democracy for a Period of Transition Liberty and other Essays, New York,
Between Capitalism and Socialism în Oxford University Press, 1991; J.
„Polity”, Vol. 19, Nr. 4/1984, pp. 567-87. Hamburger, John Stuart Mill on Liberty
5
Pentru mai multe detalii cu privire la and Control, Princeton, NJ, Princeton
subiect vezi J. Gray, Mill on Liberty: A University Press, 1999.
Defence, Londra, Routledge and Kegan
16
TEORIE POLITICĂ
Cultura organizaţională – stadiul cunoaşterii
Mihai Ovidiu CERCEL
Abstract: Starting from Geert Hoofstede’s statement that people

are culturally conditioned, this study tries to answer in a
scientifically-based manner to questions raised in any
multinational company. The study analyses, from the perspective
of performance in business, the evolution of organizational culture
within a sample of companies, the influence of organizational
culture of the mother-company, assessing the extent in which
organizational and managerial culture modify by interacting to
the Romanian environment. The paper tries to identify the success
factors and the necessary adaptation of the components of the
organizational culture in order to attain its success. Also, the study
highlights the un-success factors, trying to contour a model of
adapting a multinational company, with a well-defined
organizational culture, to the Romanian social-economic
environment.
Keywords: organizational culture, environment, company, study,
factor.
„Cultura este un set de credinţe fundamentale despre cum este lumea şi despre cum ar trebui
să fie pe care un grup de oameni le împărtăşesc şi care le determină percepţiile, gândurile,
valorile şi, într-o anumită măsură, comportamentul observabil” (Schein, 1996-b, p. 11).
S
tudiul a pornit de la afirmaţia lui membrilor provin din alte ţări, alt mediu
Geert Hofstede (Hofstede, 2001) geografic şi cultural, au religii diferite sau
conform căreia ”suntem condiţionaţi au o mentalitate diferită de a mea?
cultural, cultura controlându-ne comporta-  M-aş putea adapta uşor dacă aş avea în
mentul într-o manieră neraţională, dar echipa mea drept colegi un japonez un
francez şi un canadian, iar ca şef un
persistentă” şi încearcă să ofere un răspuns
german?
fundamentat ştiinţific la câteva întrebări pe  Nu ar trebui ca ei să se adapteze culturii,
care angajaţii oricărei multinaţionale din valorilor, tradiţiilor, obiceiurilor şi percepţiilor
România şi le pun din ce în ce mai des: românilor având în vedere că muncesc în
 Ce ar trebui să fac şi ce nu dacă muncesc această ţară?
într-o organizaţie în care majoritatea
De cealaltă parte, într-o lume în
care globalizarea se manifestă din ce în ce
mai mult în viaţa cotidiană, în care organizaţiile îşi pun aceleaşi întrebări, în
interacţiunile culturale sunt din ce în ce oglindă. Ce ar trebui să facă organizaţia şi
mai prezente în activitatea curentă, ce ar trebui să evite pentru ca angajaţii săi,
17
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
provenind de cele mai multe ori din ţări De asemenea, vom căuta şi
diferite, având religii şi/sau culturi diferite evidenţierea factorilor de insucces
să nu sufere un şoc cultural la interacţiunea (interacţiuni culturale între managementul
cu colegii/şefii şi să performeze conform străin şi angajaţii români, eventuale
aşteptărilor organizaţiei şi ale lor coliziuni între culturi de natură să afecteze
personale. bunul mers al organizaţiei), urmărindu-se
Din acest punct de vedere, este conturarea unui model de adaptare a unei
important pentru orice companie să îşi companii multinaţionale, cu o cultură
cunoască îndeaproape trăsăturile propriei organizaţională bine definită, la mediul
culturi organizaţionale pentru a elabora socio-economic din România.
politici şi strategii aflate în concordanţă cu Definirea profilului culturii
valorile acceptate şi împărtăşite de organizaţionale pentru companiile din
membrii organizaţiei, pentru a înţelege eşantionul ales va permite, în măsura în
percepţiile angajaţilor şi valorile lor şi care se va dovedi necesar, iniţierea unui
pentru a transmite mesaje în concordanţă proces de schimbare a culturii
cu aşteptările acestora. organizaţionale. Un astfel de demers
Akio Morita fost preşedinte al Sony (Shook, 2010, p. 64-66) trebuie să înceapă
Corporation afirma: "cultura are un prin schimbarea comportamentului
impact de 10% asupra produselor, angajaţilor, a valorilor şi atitudinilor
serviciilor şi operaţiilor, dar este personale, astfel încât acestea să se alinieze
procentul cel mai însemnat. Aceşti 10% la misiunea şi noile valori ale companiei.
determină reuşita sau nereuşita ". In Compania Henkel România, una
cadrul cercetării ne propunem să dintre companiile care vor fi incluse în
identificăm aceşti 10% care determina eşantionul de cercetare, trece în prezent
succesul unei companii multinaţionale printr-un proces, la nivel mondial, de
aflate în mediul economic-social din redefinire a valorilor subsumate viziunii „a
România. Brand like a Friend” (o marcă ca un
În cadrul studiului ne propunem să prieten), promisiunea companiei de a face
analizăm, din perspectiva performanţei în viaţa oamenilor mai uşoară, mai bună şi
business, evoluţia culturii organizaţionale mai frumoasă prin produsele şi
în cadrul unui eşantion de companii, tehnologiile Henkel, dar şi printr-o mai
printre care şi Henkel România, influenţa mare implicare în proiecte CSR în ţările în
culturii organizaţionale a companiei care este prezentă.
mamă, urmărindu-se în ce măsură cultura Cercetarea noastră va încerca să
organizaţională şi managerială se modifică identifice modele, comportamente şi valori
la interacţiunea cu mediul românesc în ale companiei mamă care au fost transpuse
sens larg (cultură, valori, percepţii). în organizaţia din România, folosind
Ne propunem identificarea instrumente validate pe plan internaţional
factorilor de succes şi adaptările necesare în domeniul evaluării culturii
ale componentelor culturii organizaţionale organizaţionale, cum ar fi modelele Globe,
pentru a atinge obiectivele companiei şi Hofstede, Human Synergistics şi Denison.
prin urmare succesul acesteia. În acelaşi Una dintre ipotezele de lucru, care
timp, vor fi analizate şi valorile perne ale urmează să fie verificată în cadrul
companiei mamă, acele valori cele care au cercetării, este aceea că definirea culturii
trebuit transpuse ca atare sau chiar impuse organizaţionale se dezvoltă în cadrul unui
în organizaţie. proces de influenţă mutuală între cultura
18
TEORIE POLITICĂ
locală a ţării în care organizaţia este fenomene, oferind şi căile de rezolvare a

prezentă şi valorile, comportamentele şi acestor situaţii.
tradiţiile translatate de la compania mamă. In contextul managementului
Studiul va încerca să definească un model organizaţiilor, putem vorbi despre
intern de cultura organizaţională a „dezvoltarea unei culturi corecte” definită
companiilor multinaţionale incluse în drept acea cultură pe care managerul
eşantion, model condiţionat de cultură, în încearcă să o inoculeze angajaţilor în
general, şi de valorile economice şi sociale scopul atingerii scopurilor organizaţiei în
ale angajaţilor, cu scopul de a determina condiţii de eficientă şi eficacitate
comportamentul organizaţiilor şi economică, îmbinând totodată necesitatea
mijloacele lor de acţiune. de performanţă a organizaţiei cu
Rezultatele cercetării vor putea fi sentimentul de împlinire a angajaţilor.
folosite atât pentru a măsura succesul O cultură organizaţională puternică este
procesului de schimbare a culturii aceea în care există „un aliniament la
organizaţioale, dar şi pentru a înţelege mai valorile şi principiile organizaţiei”
bine dimensiunile culturii organizaţionale (Abrudan, 2009, p 17). Oamenii care
româneşti de care trebuie să ţină seama o compun o cultură organizaţională
companie străină care intenţionează să puternică îşi apropriază regulile şi normele
intre pe piaţa românească pentru a putea organizaţiei ca fiind identice cu ale lor
adapta cu succes comportamentele, înşişi, iar organizaţia formează noii
valorile şi tradiţiile angajaţilor români la angajaţi pe baza aceluiaşi model, obţinând
cultura organizaţională a companiei astfel „angajaţi dezirabili” (Abrudan,
mamă. 2009).
Cultura organizaţională este creată în cea
1.1. Definirea culturii organizaţionale mai mare parte de către lideri. Aparent,
lucrurile par să fie foarte simple, liderul
„Folosirea cuvântului cultură atât creează cultura organizaţiei în
pentru naţiuni, cât şi pentru organizaţii este conformitate cu viziunea şi valorile sale şi
incorectă. Diferenţele între cultura se asigură de transmiterea pe linie ierarhică
naţională şi cultura organizaţională se de la manageri către ultimul angajat. În
datorează rolurilor diferite jucate de fiecare realitate, procesul de transmitere este
dintre ele în manifestările de cultură (…): afectat, de cele mai multe ori inconştinet,
simboluri, eroi, ritualuri , valori” (Hofstede de angajaţi.
G., 1996, p 209). In opinia noastră, cultura
Cultura organizaţională este un organizaţională se bazează pe un sistem de
„concept abstract şi de multe ori nu foarte acţiuni comune, valori şi convingeri care
bine înţeles” (Schein, 1996-b, p.3). O se dezvoltă în cadrul unei organizaţii şi
analiză atentă a culturii permite care îi ghidează apoi pe toţi membrii săi
dezvăluirea aspectelor ascunse şi schimbându-le comportamentul în
complexe ale vieţii de zi cu zi in cadrul conformitate cu aşteptările şi valorile
unei organizaţii: acţiuni de neînţeles din organizaţiei. Pe baza experienţei lor
partea managementului, rezistenţă colective, membrii unei organizaţii trebuie
iraţională la schimbare din partea să răspundă la două întrebări esenţiale
angajaţilor, neînţelegeri şi lipsă de pentru supravieţuirea organizaţiei. Prima:
comunicare între departamente. Conceptul Care sarcini trebuie executate şi în ce fel?
de cultură încearcă să explice toate aceste şi a doua: In ce mod membrii organizaţiei
19
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile problemelor de adaptare externă şi de

trăind şi conlucrând împreună cu ceilalţi? integrare internă, proces care a funcţionat
(Schermerhorn, Hunt şi Osborn, 2002) suficient de bine pentru a fi considerat
Cultura organizaţională este un concept drept valid şi prin urmare să poată fi
complex, dificil de definit, de măsurat şi transmis noilor membri ca fiind calea
de analizat. În acelaşi timp, este un corectă de a percepe, gândi şi simţi”
concept relativ recent şi influenţele sale (Schein, 1996-a, pag 12-13). În opinia
asupra performanţelor organizaţiilor nu noastră, cultura oricărei organizaţii este
sunt pe deplin descifrate. formată din valorile, comportamentele,
Cultura organizaţională este miturile, simbolurile şi atitudinile care se
considerată de către specialişti „forţa dezvoltă de-a lungul timpului ca rezultat al
invizibilă” din cadrul fiecărei companii, interacţiunilor care apar între angajaţi şi
energia socială care îi motivează pe care sunt transmise noilor angajaţi drept
angajaţi să performeze. norme sau cutume de gândire şi acţiune.
Dumitru Constantinescu consideră Prin specificitatea valorilor, a tipului de
cultura organizaţională ca fiind „un sistem relaţii care predomină într-o companie
de norme, convingeri, valori şi aşteptări organizaţia îşi construieşte şi-şi manifestă
comune care leagă angajaţii unei personalitatea în raport cu terţii (Năstase
întreprinderi unii de alţii, creând între ei M., 2004). „Cultura organizaţională
semnificaţii împărţite.” (Constantinescu reflectă personalitatea entităţii (...) şi
D., 2008, p. 393). „Webster's New permite să se anticipeze atitudinile şi
Collegiate Dictionary” defineşte cultura comportamentele membrilor săi.”
organizaţională drept un „model de (Constantinescu D., 2008, p. 393)
integrare a comportamentului uman care Din definiţiile prezentate putem desprinde
include atât modalităţi de gândire, limbaj, unele trăsături generale ale culturii
acţiune, cât şi artefacte şi care depinde de organizaţionale:
capacitatea umană cu privire la procesele  se formează de-a lungul unei perioade mari
de învăţare şi de transmitere a de timp;
cunoştinţelor către generaţiile următoare”.  nu orice grup dezvoltă o cultură
Ovidiu Nicolescu apreciază că, „cultura organizaţională, ci doar acela în care putem
organizaţională rezidă în ansamblul vorbi de o anumită stabilitate în timp a
membrilor grupului, care ajung să
valorilor, credinţelor, aspiraţiilor,
împărtăşească o istorie comună şi un proces
aşteptărilor şi comportamentelor conturate comun de învăţare;
în decursul timpului în fiecare organizaţie,  se formează prin interacţiunea continuă
care predomină în cadrul său şi care îi dintre valorile, comportamentele şi
condiţionează direct şi indirect atitudinile stakeholderilor organizaţiei,
funcţionalitatea şi performanţele” interacţiune modelată de cultura naţională a
(Nicolescu O., Verboncu I., 2001, p. 273). fiecăruia dintre ei;
Edgar Schein, considerat a fi unul dintre  creează un cadru de referinţă pentru
părinţii acestui concept, consideră cultura membrii organizaţiei;
organizaţională ca fiind “cheia către  influenţează semnificativ evoluţia şi
excelenţă organizaţională” şi o defineşte performanţele organizaţiei;
drept „un model al prezumţiilor  există o legătură strânsă între cultura
fundamentale pe care un grup dat le-a organizaţională şi leadership;
inventat, descoperit sau dezvoltat în
procesul învăţării de a face faţă
20
TEORIE POLITICĂ
 schimbarea ei nu se poate face decât tot în valorile şi comportamentele pe care le

urma unui proces îndelungat de reaşezare a aşteaptă stakeholderii unei organizaţii şi
valorilor organizaţiei (Abrudan, 2009). aspiraţiile de fericire personală a
angajaţilor formează cultura
În teoria tradiţională a organizaţiei, organizaţională performantă.
salariaţii erau consideraţi drept simplii
executanţi ai unor operaţiuni predefinite. 1.2. Analiza nivelelor culturii
Esenţa acestei teorii se regăseşte perfect în organizaţionale
noţiunea de forţă de muncă sau mână de
lucru. Focalizarea este pusă pe executarea Elementele componente ale culturii
sarcinilor şi mai puţin pe individ. organizaţionale se regăsesc pe mai multe
Motivarea personalului se face cu nivele, acestea fiind diferenţiate în funcţie
precădere prin stimulare financiară. În de gradul de vizibilitate, pregnanţă şi
teoria modernă a organizaţiei, angajaţii consistenţă. Putem reprezenta aceste
devin o resursă a organizaţiei, ei componente pe o scară dublă pornind de la
performează atât timp cât muncă depusă le elementele invizibile şi inconştiente, la
permite să îşi realizeze aspiraţiile de cele vizibile şi conştiente şi până la
fericire personală. Cea mai bună cale de a- elementele evidente şi exprimate
i face pe lucrători să le pese de succesul (Constantinescu D., Nistorescu T. 2009,
organizaţiei este implicarea lor în cât mai pp. 319-329).
multe decizii (Dygert C.B., Jacobs R.A.).
Această îmbinare echilibrată între nevoile,
Figura 1
Nivelele culturii organizaţionale
Semne şi simboluri,
Nivelul 1 Uşor sesizabile Exprimate public
Obiecte şi procese sesizabile
Atitudini, comportamente, ritualuri şi

Nivelul 2 Vizibile Conştiente
valori împărtăşite
Convingeri fundamentale*, atât cele

Nivelul 3 Invizibile promovate de lideri, cât şi cele dobândite Inconştiente
în copilărie
Sursa: adaptat după Constantinescu D., Nistorescu T, 2009, pp. 319-329.
La suprafaţă avem primul nivelul, poate auzi, vedea şi percepe atunci când
cel al artefactelor şi simbolurilor. Acest interacţionează cu organizaţia. De
nivel cuprinde toate fenomenele, obiectele exemplu, includem în acest nivel ţinuta
şi procesele pe care o persoană străină le vestimentară impusă angajaţilor, rutina de
21
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
lucru, limbajul şi maniera de adresare, incertitudinii, grupul începe să

logo-ul companiei, mituri şi istorii conştientizeze succesul ca fiind al
arhicunoscute despre organizaţie, lista întregului grup, acesta fiind începutul
publică de valori, o anumită specificitate a procesului de transformare cognitivă
amenajării spaţiului, caracteristicile (Schein, 1996-a, pp.16-27). Prin acest
programului de lucru, etc. Putem remarca proces, anumite valori, iniţial promovate
că acest nivel al culturii organizaţionale doar de lideri, se transformă în atitudini,
este uşor observabil, însă nu este şi uşor de valori, comportamente împărtăşite la
descifrat. nivelul întregului grup şi care devin treptat
Cu toate că vedem, auzim şi norme şi reguli de comportament ale
percepem toate aceste simboluri, organizaţiei. Acestea vor fi transmise
semnificaţia lor nu poate fi înţeleasă pe noilor membri ca reguli generale şi vor
deplin la acest nivel. Această afirmaţie este trebui urmate întocmai. Elementele
cu atât mai evidentă dacă persoana care definite în cadrul acestui nivel „permit
intră în contact cu organizaţia provine prezicerea cu o destul de bună aproximaţie
dintr-o cultură foarte diferită de cea a a ceea ce membrii grupului vor spune în
organizaţiei. diferite situaţii, însă, atunci când trebuie să
O interpretare a culturii facă ceva în acele situaţii, acţiunea lor nu
organizaţionale limitată la acest nivel nu va fi în mod necesar aliniată cu aceste
va însemna decât o proiecţie a propriilor valori.” (Schein, 1996-a, pp.20-21).
percepţii şi simboluri asupra organizaţiei Descifrarea modului în care vor
respective. acţiona se realizează prin analiza nivelului
Coborând pe scara vizibilităţii următor, atunci când ajungem la
fenomenelor, la cel de-al doilea nivel vom elementele invizibile şi inconştiente. În
găsi atitudinile, comportamentele, cadrul nivelului trei vom regăsi
ritualurile şi valorile împărtăşite de convingerile fundamentale, elemente care
membrii grupului. Aceste elemente s-au suferă puţine variaţii în cadrul unei unităţi
sedimentat de-a lungul unei perioade mai culturale, sunt foarte stabile în timp şi
lungi în care membrii grupului au acceptate de grup ca fiind indiscutabile.
interacţionat unii cu ceilalţi atunci când au Aceste convingeri fundamentale îşi au
avut de rezolvat diverse sarcini, au depăşit originea în educaţia primită în copilărie şi
situaţii dificile sau au înregistrat succese în valorile promovate de fondatorii şi
remarcabile. Indivizii care au reuşit să îşi liderii vizionari ai organizaţiei.
impună punctul de vedere, cei care au
identificat soluţiile şi au dat grupului o 1.3. Tipuri de culturi organizaţionale
anumită direcţie au fost recunoscuţi drept
lideri. În funcţie de interpretările date de
Pe măsură ce grupul acţionează cercetători conceptului de cultură
împreună pentru implementarea unei organizaţionale şi de numărul de variabile
soluţii indicate de lideri şi această soluţie luate în considerare, există numeroase
dă rezultatele aşteptate de reducere a clasificări (Abrudan D., 2008). Astfel:
A. După contribuţia la umane, 2000, apud Abrudan D.,
performanţa organizaţiei, 2009, p 19):
avem (Emilian R. şi alţii, Culturi forte sau pozitive
Managementul resurselor caracterizate prin omogenitatea
22
TEORIE POLITICĂ
valorilor şi care oferă o motivaţie Cultura ideologică – are drept

puternică angajaţilor criterii de performanţă creşterea
Culturi negative, de regulă şi achiziţionarea resurselor.
întâlnite la companiile Liderii sunt carismatici şi
multinaţionale. Se caracterizează inventivi şi tind să îşi asume
prin birocraţie, centralizare riscuri înalte. Angajaţii sunt
excesivă, rezistenţă la evaluaţi mai degrabă după
schimbare. Sistemul de valori angajamentul faţă de valorile
este orientat către interesele organizaţiei şi gradul de dedicare
corporatiste, ignorând nevoile decât după rezultate. Valorile
angajaţilor. acestei culturi sunt:
B. După nivelul de risc acceptat adaptabilitate, autonomie,
(clasificarea Deal T., Kennedy creativitate.
A.): Cultura consensului – specifică
Cultura Macho – organizaţii firmelor japoneze. Performanţa
caracterizate prin: apetit pentru este evaluată în funcţie de cum
risc ridicat, cooperare slabă între este afectată coeziunea şi
departamente, tolerarea moralul grupului. Deciziile se
personalităţilor temperamentale. iau prin consens şi participare.
Cultura „Bet the Company” – Angajaţii sunt apreciaţi şi în
caracterizate prin risc ridicat şi funcţie de calitatea relaţiilor lor
reacţii lente. În general, această cu ceilalţi membri, iar loialitatea
cultură se dezvoltă în mari faţă de organizaţie este esenţială.
companii din industria petrolieră Valorile acestei culturi: cinstea,
sau aviatică. respectarea ierarhiei, respectarea
Cultura „Work hard-play hard” colegilor, egalitatea socială.
– caracterizate prin risc redus şi D. După configuraţia organizaţiei
reacţii imediate. Este cultura (clasificarea C. Handy), avem
caracteristică companiilor din patru tipuri:
vânzări. Cultura putere – este specifică
Cultura Proces – caracterizată organizaţiilor mici şi
prin reacţii lente şi risc redus, promovează valori precum:
fiind tipică băncilor, companiilor performanţă individuală,
de asigurări şi administraţiei egocentrism, „scopul scuză
publice. mijloacele”, rezistenţă fizică şi
C. După tipul de tranzacţie prin psihică. Este un model de cultură
care individul este legat de organizaţională în care atmosfera
organizaţie (clasificarea Quinn de lucru este neplăcută, însă este
McGrath), avem: extrem de eficientă în realizarea
Cultura raţională – obiectivelor.
caracterizează organizaţia în care Cultura rol – este specifică
principalele criterii de marilor corporaţii. Valorile
performanţă sunt eficienţa şi promovate sunt: disciplina,
productivitatea. Stilul de respectarea procedurilor,
conducere este orientat spre specializarea carierei, promovare
obiective, iar angajaţii sunt lentă, atmosferă calmă şi
apreciaţi în funcţie de rezultatele protectoare.
concrete. Valorile acestei culturi Cultura sarcină – sarcinile sunt
sunt: agresivitatea, iniţiativa şi distribuite potrivit potenţialului
sârguinţa. fiecărui angajat. Valori
promovate: autonomie,
23
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
creativitate, lucrul în echipă, creative, nu este admisă

responsabilitate. negarea.
Cultura persoană – este F. În funcţie de tipul de personal
specifică cabinetelor de care lucrează în organizaţie
avocatură, companiilor de (clasificarea Hellriegel, Slocum
consultanţă, profesiilor liberale. şi Woodman), putem avea:
Valorile promovate sunt: Cultura echipa de baseball –
individualism, performanţă, talentul şi performanţa sunt
ataşament redus faţă de considerate critice pentru
organizaţie. supravieţuirea organizaţiei.
E. In funcţie de caracteristicile şi Angajaţii au spirit întreprinzător,
de diferenţele dintre culturile imaginaţie şi sunt dispuşi să îşi
naţionale (clasificarea Fons asume riscuri.
Trompenaars) distingem: Cultura club – este tipul de
Cultura familie – angajaţii sunt cultură care valorizează vârsta,
membrii familiei, liderii loialitatea, experienţa. În
întruchipează un rol paternal. organizaţii de acest tip vechimea
Cultura turnul Eiffel – relaţiile în cadrul companiei, loialitatea şi
dintre angajaţi sunt reglate precis ataşamentul sunt recompensate.
prin interacţiuni impuse, Ascensiunea în ierarhie este
autoritatea este foarte distantă şi lentă, angajaţii intră în companie
puternică, organizarea este de tineri şi rămân până la pensie.
logică, ierarhică şi verticală, Exemple de companii club: mari
indivizii sunt consideraţi resurse companii aviatice, bănci,
umane. Principala motivaţie este administraţia publică, armata
promovarea la nivelul superior. Cultura academie – cariera
Cultura rachetă teleghidată – angajaţilor este monitorizată cu
relaţiile dintre salariaţi se atenţie, recrutarea având loc încă
stabilesc în funcţie de obiectivele de pe băncile facultăţii. Accentul
pe care le au de îndeplinit. se pune transformarea
Autoritatea este dobândită de angajaţilor, prin programe de
persoanele investite să realizeze training specifice, în experţi într-
proiectele. Modul de gândire un domeniu specific. Cultura de
este bazat pe probleme-temă, tip academie se regăseşte la
indivizii sunt consideraţi experţi marile companii din domeniul
şi specialişti. Motivarea FMCG, marii producători de
angajaţilor se bazează pe automobile, industria
recunoaşterea meritelor. Criticile farmaceutică.
sunt considerate constructive, se Cultura fortăreaţă – angajaţilor
admite greşeala dacă poate fi li se cere să se angajeze în luptă
corectată imediat. pentru supravieţuirea
Cultura cloşcă – relaţiile dintre organizaţiei. Compania promite
angajaţi sunt difuze şi spontane. puţin în ceea ce priveşte
Autoritatea este dobândită de cei securitatea locului de muncă şi
care îşi folosesc creativitatea există dificultăţi în a recompensa
pentru a face proiectele să performanţa. In general,
avanseze. Motivaţia angajaţilor companiile cu o cultură de tip
are la bază participarea la fortăreaţă sunt în proces de
procesul de creaţie. Criticile au restructurare. (Abrudan D.,
drept scop îmbunătăţirea ideii 2008, pp.19-23)
24
TEORIE POLITICĂ
Clasificările prezentate mai sus funcţie de tipul de personal. În realitate,

reprezintă o trecere în revistă a celor mai companiile nu au caracteristici aparţinând
frecvente tipuri de culturi identificate în cadrul numai unui singur tip de cultură, însă, de cele
organizaţiilor. Cele mai multe dintre ele nu sunt mai multe ori, poate fi identificată o anumită
nici club, nici academie, nici echipă de tendinţă majoritară.
baseball, dacă ne referim doar la clasificarea
Dimensiunile culturii organizaţionale înţelegerea felului în care ei înşişi

contribuie la misiunea organizaţiei.
În cadrul acestui capitol vom Procesul de supravieţuire în mediul
descrie trăsăturile culturii unei organizaţii, extern şi de adaptare continuă la acesta
cu alte cuvinte vom arăta ceea ce percepe poate fi reprezentat sub o formă ciclică, în
un observator extern atunci când care fiecare pas este abordat secvenţial,
interacţionează cu organizaţia. Adaptarea însă sunt posibile şi abordări simultane,
membrilor organizaţiei la mediul extern şi dacă situaţia cere o reacţie rapidă la o
integrarea internă a fiecărui membru al schimbare a mediului.
grupului sunt două dimensiuni care
caracterizează doar parţial cultura unei Figura 2
organizaţii. La acestea trebuie să adăugăm Procesul ciclic de adaptare la mediul extern
presupoziţiile, valorile, miturile şi
credinţele care ţin de specificităţile unui
anumit spaţiu cultural şi care se referă la
percepţiile membrilor acelui spaţiu cu
privire la adevăr, timp, spaţiu, natura
umană şi relaţiile sociale.
1.4. Adaptarea la mediul extern
Pentru a înţelege modul în care se

formează cultura organizaţională,
sociologia consideră că două dimensiuni Sursa: Schein, 1996-a, p. 52.
sunt fundamentale în formarea unui grup:
1. Supravieţuirea şi adaptarea în mediul Pasul 1: Obţinerea unei percepţii partajate
extern şi 2. Integrarea internă astfel încât despre misiune şi strategie;
să se asigure capacitatea de supravieţuire şi Pasul 2: Definirea unei percepţii comune
adaptare. asupra obiectivelor operaţionale care derivă
din misiune;
Adaptarea externă implică atingerea Pasul 3: Definirea unei percepţii comune
obiectivelor organizaţiei prin interacţiunea asupra mijloacelor necesare atingerii
naturală cu mediul exterior (concurenţă, obiectivelor ;
clienţi, actori sociali, etc.). Membrii Pasul 4: Definirea unei percepţii comune
organizaţiei trebuie să înţeleagă „misiunea privind criteriile de măsurare a rezultatelor;
reală a organizaţiei, nu numai viziunea Pasul 5: Definirea unei percepţii comune
proclamată de lideri” (Schermerhorn J. Si privind strategiilor corective.
alţii, 2002, pp. 43-44). In acest fel membrii
organizaţiei îşi vor dezvolta în mod natural Rezultatul final al procesului de
adaptare externă este, pe de-o parte,
dezvoltarea convingerilor individuale cu
25
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
privire la rezultatele pozitive ale muncii lor membrii grupului încep să caracterizeze
în organizaţie şi, pe de altă parte, mediul înconjurător conform propriilor
dezvoltarea capacităţii colective de a percepţii (stabil sau instabil, plin de
admite înfrângerea, dacă se întâmplă. oportunităţi sau dimpotrivă ameninţător,
În concluzie, adaptarea externă etc.).
poate fi definită prin răspunsurile la câteva Integrarea internă putem considera
întrebări: care este adevărata misiune?, că s-a încheiat atunci când membrii
cum contribuim la aceasta?, care sunt grupului cred, în mod colectiv, că
obiectivele şi cum le atingem?, care sunt împreună sunt capabili să schimbe mediul
forţele externe semnificative?, cum înconjurător şi să transforme ameninţările
măsurăm rezultatele? ce se întâmplă dacă în oportunităţi.
nu ne atingem obiectivele?, cum le În concluzie, integrarea internă
spunem celorlalţi cât de buni suntem? sau implică răspunsurile la întrebări precum:
când abandonam? (Schermerhorn J. şi care este identitatea noastră?, cum vedem
alţii, 2002, pp. 43-44). lumea?, cine face parte din organizaţie?,
cum sunt alocate puterea, statutul şi
1.5. Integrarea internă autoritatea? ce este permis şi ce nu? sau
cum se alocă recompensele?
În paralel cu dezvoltarea
capacităţilor de a îndeplini cu succes 1.6. Percepţii condiţionate cultural
sarcinile necesare supravieţuirii şi adaptării asupra Realităţii, Adevărului, Timpului
la mediul extern, Edgar Schein (1996-a) şi Spaţiului
consideră că grupul trebuie să-şi
definească un set de norme interne care să Procesul de adaptare şi
reglementeze relaţiile dintre membrii supravieţuire în mediul extern şi de
grupului: procesul de integrare internă sunt strâns
1. Crearea unui limbaj comun şi a categoriilor influenţate de percepţiile condiţionate
conceptuale; cultural ale membrilor grupului. De
2. Definirea limitelor şi a criteriilor pentru exemplu, în cadrul procesului de adaptare
includere în grup, respectiv pentru externă, definirea misiunii organizaţiei şi a
excludere din grup; obiectivelor este strâns legată de valorile
3. Distribuţia puterii; fundamentale cu privire la natura umană şi
4. Dezvoltarea de norme de intimitate, la relaţiile sociale. Alegerea mijloacelor
prietenie şi dragoste;
pentru îndeplinirea obiectivelor este un
5. Definirea şi alocarea recompenselor şi a
pedepselor; proces care este determinat , de cele mai
6. Explicarea inexplicabilului – ideologie şi multe ori inconştient, de percepţiile
religie. culturale ale membrilor grupului asupra
Integrarea internă este legată de adevărului, timpului şi spaţiului. În ceea ce
crearea identităţii colective şi de găsirea priveşte integrarea internă, limbajul,
celor mai bune soluţii de a munci unii definirea limitelor şi distribuţia puterii
alături de ceilalţi. reflectă percepţiile culturale asupra
Procesul de integrare internă începe timpului, spaţiului, adevărului şi realităţii
cu stabilirea identităţii organizaţiei sau a (Schein, 1996-a).
unei părţi din organizaţie atunci când
putem vorbi despre subculturi
organizaţionale. Prin dialog şi interacţiune,
26
TEORIE POLITICĂ
1.6.1. Realitatea şi adevărul 1.6.2. Timpul
In fiecare cultură naţională putem Până în secolul XIX, importanţa

defini un set de presupoziţii asupra a ceea acordată timpul era redusă, neexistând de
ce este realitate. In cadrul culturii exemplu conceptul de „pierdere a
organizaţionale, stabilirea naturii realităţii timpului”, care a apărut odată cu
şi a adevărului înseamnă ca grupul industrializarea. Timpul făcea parte din
respectiv să delimiteze ce înseamnă ordinea firească a lucrurilor (ciclul zi-
informaţie relevantă, cum să o interpreteze noapte, succesiunea anotimpurilor, ciclul
şi cum să determine când există suficientă vieţii), fiind perceput drept continuu si
informaţie pentru a lua o decizie. Putem ciclic. În epoca modernă, timpul a început
vorbi de mai multe nivele ale realităţii: să fie considerat nu numai o variabilă
esenţială care ne ordonează viaţa, ci şi o
 Nivelul realităţii fizice externe se referă la valoare de schimb - un produs este mai
acele lucruri care pot fi determinate valoros dacă este lucrat manual într-o
empiric sau prin experimente ştiinţifice. săptămână, decât un altul similar însă
De exemplu, în cadrul unei companii pot executat industrial într-o singură oră.
exista opinii divergente cu privire la
Percepţia asupra timpului este o
alegerea dintr-un set de prototipuri a
viitorului produs care să aibă succes pe problemă fundamentală în modelarea
piaţă. Tranşarea acestei dezbateri poate fi oricărei culturi organizaţionale. Limitele
făcută obiectiv prin definirea unui test de definite sau acceptate în cadrul grupului cu
piaţă. În schimb, alegerea finanţării, în privire la întârzierea unui coleg,
cadrul politicii de CSR, a unui proiect sentimentul de pierdere a timpului sau,
educativ pentru copiii defavorizaţi în dimpotrivă, de lipsă a timpului, respectarea
locul unui proiect dedicat cercetării termenelor, statul peste program arată
medicale în domeniul cancerului importanţa variabilei timp în formarea
(presupunând că bugetul alocat nu culturii organizaţionale.
permite decât finanţarea unui singur
Dubinskas este de părere că „timpul
proiect) este o decizie care nu poate fi
explicată la acest nivel al realităţii fizice; este o categorie simbolică fundamentală pe
care o utilizăm atunci când vorbim despre
 Nivelul realităţii sociale se referă la acele ordonarea vieţii sociale. Intr-o organizaţie
lucruri pentru care membrii grupului modernă, la fel ca şi în trecut într-o
decid pe bază de consens, neexistând societate agrară, ”timpul impune structura
posibilitatea alegerii pe bază de teste şi
zilelor de muncă, a calendarului, a carierei
experimente ştiinţifice. Includem în
cadrul acestui nivel natura relaţiilor în şi a ciclului vieţii pe care noi o învăţăm şi
cadrul organizaţiei, distribuţia puterii, o acceptăm ca făcând parte din cultura
presupoziţiile despre viaţă, ideologie, noastră” (Dubinskas, 1988, apud Schein,
religie, politică, limitele grupului, etc. 1996-a, p. 106).
Timpul este o variabilă percepută
 Nivelul realităţii individuale cuprinde
diferit de la o persoană la alta, iar aceste
toate acele lucruri pe care o persoană le-a
învăţat de-a lungul timpului şi care au percepţii devin şi mai evidente atunci când
valoarea de adevăr pentru persoana ne referim la persoane aparţinând unor
respectivă. Acest „adevăr” s-ar putea să culturi diferite. Managementul timpului
nu fie împărtăşit de toţi oamenii din grup, este adânc înrădăcinat în cultură. Fără a
în special dacă grupul include persoane considera această afirmaţie drept un
provenind din culturi diferite. stereotip (existând excepţii în oricare
27
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
spaţiu cultural), putem defini unele două punctualitate, respectarea termenelor,

tipuri de management al timpului specifice conformitate şi viteza de execuţie.
diferitelor culturi: timpul monocronic şi Monocronicii pot executa cu uşurinţă
timpul policronic. sarcini cu caracter repetitiv. Ei nu
acţionează fără un plan prealabil şi se
Timp monocronic vs. Timp ghidează după date şi rezultate verificate
policronic anterior. In literatura de specialitate, stilul
monocronic a fost mult timp asimilat cu
Ca dimensiune culturală, orientarea managementul de succes. Despre
în raport cu timpul are două extreme: pe policronici se spune ca iau decizii în
termen lung (monocronică) şi pe termen funcţie de inspiraţia de moment, că se
scurt (policronică). Orientarea bazează prea mult pe creativitate şi prea
monocronică se caracterizează prin puţin pe respectarea regulilor.
Tabelul 1
Culturi monocronice versus culturi policronice
Angajatul tip în culturile Angajatul tip în culturile policronice

monocronice (timp suprapus/încălecat)
(timp liniar)
Percepţia asupra Bun de valoare care poate fi „petrecut”, Nu este un bun, timpul face parte din
timpului „pierdut”, „omorât”, însă odată trecut ordinea lucrurilor. Este mai important
este pierdut pentru totdeauna ceea ce se realizează şi mai puţin
important timpul în care se realizează.
Rezolvarea sarcinilor O singură sarcină la un anumit moment Mai multe sarcini sunt abordate
simultan
Respectarea termenelor Respectă cu stricteţe termenele Consideră termenele drept un obiectiv
de atins, dacă este posibil
Structura timpului Timpul este inflexibil, este o valoare Timpul este flexibil
tangibilă
Punctualitatea Punctualitate este riguroasă Lipsă de punctualitate
Definirea obiectivelor Obiective precis stabilite Obiective de multe ori vag precizate
Respectarea Procedurile şi regulile sunt bine Procedurile şi regulile sunt fie vag
procedurilor definite şi respectate definite, fie nu sunt respectate
Relaţiile interpersonale Relaţiile interpersonale sunt Agenda de lucru este subordonată
subordonate agendei de lucru relaţiilor interpersonale
Socializarea la locul de Socializarea la locul de muncă este Socializarea la locul de muncă este un
muncă descurajată sau are limite precis lucru obişnuit
definite
Construirea relaţiilor Relaţiile interpersonale sunt de scurtă Relaţiile interpersonale tind să fie
interpersonale în durată, atât cât este necesar atingerii continuate şi după atingerea obiectivelor
legătură cu munca obiectivelor
Delimitarea timp alocat Timpul alocat muncii este clar Timpul alocat muncii nu este separat de
muncii/timp personal delimitat de timpul personal timpul personal
Exemple: SUA, Canada, Germania, Marea Africa, Orientul Mijlociu, America de

Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca, Sud, Europa mediteraneană
Finlanda, Norvegia
Sursa: adaptat după Mancini M., 2003, pp. 24-27.
28
TEORIE POLITICĂ
Caracteristicile menţionate în  Distanţa de intimitate (15-50 cm) – spaţiul

tabelul 1 trebuie să fie considerate drept în care lăsăm să intre numai persoanele cu
trăsături generale care caracterizează, care ne aflăm într-o relaţie de intimitate;
destul de exact, managementul timpului în  Distanţa personală (50-75 cm) – spaţiul în
diferite culturi, fără însă a considera interiorul căruia se desfăşoară conversaţiile
personale. Această distanţă diferă mult de
această distincţie drept un stereotip. Aceste
la o cultură la alta
date nu reprezintă trăsături caracteriale ale
 Distanţa socială (1,3-2,3 m) – defineşte
culturilor naţionale, ci doar tendinţe. De distanţa faţă de care ne aflăm atunci când
asemenea, o astfel de separare nu discutăm cu mai multe persoane la o
înseamnă că o cultură este mai bună decât petrecere. Această distanţă focalizarea pe o
alta, ci doar că există o percepţie diferită persoană;
asupra timpului. În interiorul fiecărei  Distanţa publică (4-8 m) – defineşte
culturi vom regăsi diferenţe între diferite distanţa faţă de care ne aflăm atunci când
regiuni, între urban şi rural, între profesii, ne adresăm nediferenţiat unei audienţe şi
etc. Cu toate acestea, putem folosi aceste implică fie vorbirea cu voce ridicată, fie
trăsături ca definind tendinţe ale folosirea unui microfon.
angajaţilor aparţinând unui anumit spaţiu Organizaţiile impun reguli cu
cultural, tendinţe de care trebuie să ţinem privire la spaţiu, fiecărui angajat fiind-i
cont atunci când analizăm cultura atribuită un anumit tip de birou (suprafaţă,
organizaţională în scopul de a implementa tip de mobilier, decoraţii, open space/birou
o strategie de schimbare a culturii închis, birou individual/birou împărţi cu
organizaţionale. alţii). Acest set de reguli arată importanţa
spaţiului ca simbol al statului social (cele
1.6.3. Spaţiul mai bune spaţii sunt alocate, în general
ierarhic, managementului).
Ca şi timpul, percepţia asupra
spaţiului este unul dintre cele mai subtile 1.7. Percepţii condiţionate cultural
aspecte ale culturii organizaţionale. asupra Naturii umane, a Activităţilor
Percepţia „spaţiului personal” este extrem umane şi Relaţiilor umane
de diferită de la o cultură la alta şi din acest
motiv spaţiul este unul dintre factorii care 1.7.1. Natura umană
modelează puternic culturile naţionale. „Natura umană reprezintă nivelul
Definirea spaţiului personal are explicaţii universal în programul mental al unui
biologice şi antropologice stabilind individ” (Hofstede, 1996, p. 21)
distanţa de la care o persoană percepe În fiecare cultură există presupoziţii adânc
intruziunea drept agresiune/pericol. In înrădăcinate cu privire la relaţia om-
toate culturile vom regăsi reguli stricte şi muncă: poate omul prin muncă asiduă şi
diferite de la o cultură la alta cu privire la perfecţionare să atingă obiective înalte sau
definirea intimităţii. Hall în lucrarea sa trebuie să se mulţumească cu ceea ce are şi
”Dimensiunea ascunsă” (Hall, 1966 apud să îşi caute salvarea, eventual prin
Schein E.H., 1996-1, pp.116-118) credinţă? La nivel organizaţional această
consideră că pot fi identificate patru tipuri percepţie asupra naturii umane se
de distanţe în funcţie de care o persoană se evidenţiază prin modul în care angajaţii şi
raportează la interlocutorul său: managerii sunt motivaţi. Mc Gregor a
analizat această temă dezvoltând cele două
teorii: teoria X (angajaţii sunt leneşi prin
29
TEORIE POLITICĂ
Mihai Ovidiu Cercel
natura lucrurilor şi din acest motiv trebuie atingă armonia în relaţia sa cu natura prin
controlaţi şi motivaţi în permanenţă) şi dezvoltarea propriilor capacităţi. O
teoria Y (angajaţii sunt auto-motivaţi şi nu organizaţie care are o astfel de orientare
trebuie decât să fie provocaţi şi canalizaţi este o organizaţie în care ierarhia şi
către îndeplinirea obiectivelor regulile sunt clar definite în scopul
organizaţiei). Teoriile recente se bazează direcţionării angajaţilor spre a-şi controla
pe alte abordări, arătând că natura umană impulsurile naturale, considerate
este complexă şi maleabilă, fiind rolul periculoase, şi de a atinge astfel o stare
organizaţiilor să dezvolte angajaţilor superioară de dezvoltare personală.
sentimentul că nevoile lor sunt congruente
cu scopul organizaţiei. (Schein E.H., 1996- 1.7.3. Natura relaţiilor umane
a, pp. 125-126)
În cadrul fiecărei culturi există
1.7.2. Natura activităţilor umane presupoziţii fundamentale cu privire la
regulile acceptate pentru a interacţiona unii
În strânsă legătură cu natura umană cu ceilalţi astfel încât grupul să se simtă în
vom defini natura activităţilor umane ca siguranţă. Aceste presupoziţii despre
fiind modalităţile în care omul acţionează natura relaţiilor umane privesc: 1.
în relaţie cu mediul său înconjurător. modalităţile de alocare a puterii, influenţa
Câteva orientări fundamentale au fost şi ierarhia, şi 2. intimitatea, dragostea,
definite în cadrul diverselor studii. (Schein relaţiile cu semenii.
E.H., 1996-a, pp. 127-131).
Orientarea „de a face” – este *Edgar H. Schein preferă termenul de
corelată cu presupoziţia conform căreia cel „convingeri fundamentale” celui de „valori
fundamentale” considerând că valorile pot şi
mai bun lucru pentru oameni este de a-şi
chiar sunt discutabile, în timp ce convingerile
asuma sarcini şi de a contribui astfel activ fundamentale sunt cele care sunt dobândite
la controlarea mediului în care acţionează. într-o perioadă lungă de timp, influenţate de
Această orientare este predominantă în cultura în care ne naştem şi de educaţia
SUA, fiind reflectată în vorbirea curentă primită. Aceste convingeri fundamentale sunt
de îndemnuri precum: „pot să fac”, „să axiome care ne ghidează viaţa şi sunt
faci lucrurile să se întâmple” sau „fă ceva nenegociabile.
în legătură cu acest lucru”. Această Bibliografie:
orientare este focalizată pe sarcină şi pe 1. Abrudan D. (2007). Managementul
eficienţă şi se subsumează principiului participativ, o soluţie pentru atingerea
„atunci când apare o dificultate, fă ceva, performanţei în organizaţii, Editura Mirton,
rezolvă problema, caută ajutor, implica alţi Timişoara
oameni, dar nu o lăsa nerezolvată”. 2. Abrudan D. (2009). Excelenţa în
Orientarea „de a fi” – implică un soi managementul resurselor umane, Editura
Eurobit, Timişoara
de fatalism. Natura este atotputernică şi 3. Bibu N., Petrişor I. şi alţii. (2007). Romanian
omul trebuie să i se supună. Atât timp cât Societal Culture: a Culture towards
omul nu o poate influenţa, trebuie să Westernization?, Universitatea de Vest,
accepte situaţia aşa cum este şi să se Timişoara
bucure de ceea ce are. 4. Bibu N., Brancu L. (2008). Convergences of
Orientarea „a fi în a deveni” – este the Romanian Societal Culture with
European Culture Clusters in the Process of
o sinteză a celorlalte două orientări şi se
European Integration - The Role of
bazează pe ideea că individul trebuie sa Intercultural Teams Management in
30
TEORIE POLITICĂ
Increasing European Cohesion, Societal 17. House R. J., Hanges P. J., Javidan M.,
Science Research Network, disponibil online Dorfman P. W., Vipin G. (2004). Culture,
la http://ssrn.com/abstract=1156343 Leadership, And Organizations: The Globe
5. Collins J. (2007). Excelenţa în afaceri. Study Of 62 Societies. Editura Sage
Editura Curtea veche, Bucureşti Publications, Thousand Oaks, SUA
6. Constantinescu D. (2008). Management – 18. Johnson G., Scholes R., Fréry F., (2008).
Funcţii, Structuri, Procese. Editura Stratégique, Ed. Pearson Education France,
Universitaria, Craiova ediţia a 8-a, Paris
7. Constantinescu D., Nistorescu T. (2009). 19. Mancini M., (2003). Time management,
Economia întreprinderii. Editura Sitech, Editura McGraw-Hill, New York, SUA
Craiova 20. Mărginean I. (2000). Proiectarea cercetării
8. Chelcea S. (2004). Iniţiere în cercetarea sociolgice, Editura Polirom, Iaşi
sociologică. Editura Comunicare SNSPA, 21. Năstase M. (2004). Cultura organizaţională
Bucureşti şi managerială. Curs digital, Biblioteca
9. Clarke L. (1998). Managementul schimbarii digitală ASE, Bucureşti
– Ghid practic privind producerea si 22. Nicolescu O., Verboncu I. (2001).
controlul schimbarii intr-o firma sau Fundamentele managementului
organizatie. Editura Teora, Bucureşti organizaţiei. Editura Tribuna Economică,
10. Denison D. R., Haaland S., Goelzer P. Bucureşti
(2004). “Corporate Culture and 23. Peters T.J., Waterman R.H. (2004) In Search
Organizational Effectiveness: Is Asia of Excellence: Lessons from America's best
different from the rest of the world”, run companies, Editura Harper Business
Organizational Dynamics, Vol. 33, Nr. 1 Essentials, New York, SUA
11. Denison D., Janovics J., Young J., Hee J.C. 24. Prebble R. (2006). Out of the red. The Letter
(2006) “Diagnosing Organizational Limited, Rotoma (New Zeeland)
Cultures: Validating a Model and Method”, 25. Quinn R.E., Rohrbaugh J. (1983) “A special
Working Paper, International Institute for model of effectiveness criteria: towards a
Management Development, Lausanne, competing values approach to organizational
January 2006 analysis”, Management Science, vol 29, nr. 3
12. Dygert C. B., Jacobs R.A. (2006). 26. Schein E.H. (1984). “Coming to a New
Managementul culturii organizaţionale. Awareness of Organizational Culture”,
Editura Polirom, Iaşi Sloan Management Review, vol. 25, nr. 2
13. Gyula B., Takacs S., Karacsonyi A., Imrek 27. Schein E.H. (1996-a). Organizational
V. (2002). Eastern European cluster, culture and Leadership. Jossey-Bas
tradition and tranzition, Journal of World Publisher, ediţia a 2-a San Francisco, SUA
Business, nr. 37 28. Schein E.H. (1996-b). “Three Cultures of
14. Jones Q., Dunphy D., Fishman R., Larne M Management: The Key to Organizational
şi Canter C. (2006). In great company. Learning”, Sloan Management Review, Vol.
Human Synergetics Australia Pty Ltd., 38, nr. 1
Melbourne VIC, Australia 29. Schermerhorn J., Hunt J., Osborn R. (2002).
15. Hofstede G. (1996). Software-ul gândirii. Organizational Behavior. Editura John
Managementul structurilor multiculturale. Wiley New York, SUA
Editura Economică, Bucureşti 30. Şchiopoiu-Burlea A. (2008). Managementul
16. Hofstede G. (2001). Culture's consequences resurselor umane. Editura Universitaria,
- Comparing Values, Behaviors, Institutions Craiova
and Organizations Across Nations, editura 31. Shook J. (2010). “How to change a Culture:
Sage Publications, Thousand Oaks, SUA Lessons from NUMMI”, Sloan
Management Review, Vol. 51, no. 2.
31
TEORIE POLITICĂ
Teorii asupra raporturilor dintre politică şi

administraţie
Cătălina Maria GEORGESCU
Abstract: Political control over the bureaucracy has given rise to rich
debates within the administrative research. The role appropriate for
the bureaucracy within the democratic governance has become a
subject of controversies for theoreticians and researchers. One of the
parties of the debate uses the argument according to which political
control and bureaucratic autonomy are dichotomically opposed,
while the other party sees this relation as a continuous interaction
and reciprocal influence. This study aims at discussing the relations
between politics and public administration, by presenting the
literature on the politics-administration dichotomy and the theory of
complementarity between politics and administration.
Keywords: administration, politics, political environment, public
organization, study, theory.
n ultimul secol, controlul politic Paradigma dihotomiei politică-
Î asupra birocraţiei a devenit unul

dintre cele mai dezbătute
subiecte în cercetarea asupra
administraţiei. Cercetătorii problematicii
administraţie
Rolul potrivit pentru birocraţie în
cadrul guvernării democratice este de mult
un subiect de controverse aprinse. Una din
controlului politic sunt cei mai recenţi părţile dezbaterii implică argumentul
dintr-un lung şir de cercetători care au fost conform căruia controlul politic şi
preocupaţi de întrebările: Răspund autonomia birocratică sunt opuse
birocraţiile la eforturile de dirijare politică? dihotomic. Cu alte cuvinte, cercetătorii
Dacă răspunsul este negativ, cum se care susţin această abordare dihotomică
explică acest lucru? Dacă răspunsul se politică-administraţie susţin că dacă există
dovedeşte pozitiv, în ce măsură răspund control democratic, nu poate exista şi
organizaţiile publice la dorinţele autonomie birocratică, şi vice versa.
superiorilor lor aleşi, şi care sunt Problema separării dintre politică şi
mecanismele de control politic care administraţia publică a dat naştere la
provoacă aceste răspunsuri de dezbateri, cei care s-au opus acestei teze
conformitate? argumentând prin faptul că nu există
posibilitatea reală de a ajunge la o separare Teoriile şi modelele folosite de
completă a rolurilor şi scopurilor către cercetători pentru a desluşi
politicienilor şi birocraţilor. raporturile dintre politic şi organizaţiile
32
TEORIE POLITICĂ
Cătălina Maria Georgescu
publice şi-au căutat validarea făcând apel raţional, care pot fi schimbate pentru a face
la argumentul separării politicienilor de faţă evoluţiei mediului organizaţional5.
administratori (Max Weber 1947, Cercetătorii Kenneth J. Meier şi
Woodrow Wilson 1887, Frank Johnson Laurence J. O’Toole Jr. au studiat raportul
Goodnow, Luther Gulick 1933) pe de o dintre birocraţie şi democraţie,
parte, şi, pe de altă parte, argumentul considerând că cercetarea empirică în
complementarităţii dintre politică şi cadrul ştiinţei politice se concentrează în
administraţie1. Teoria clasică a birocraţiei majoritatea cazurilor asupra măsurii în
construită de sociologul Max Weber în care reprezentanţii aleşi creează şi
1947 a devenit modelul pe care mulţi monitorizează o birocraţie care operează
cercetători şi-au fundamentat studiul sub control politic strict6.
asupra administraţiei publice2, în general, Modelul complementarităţii
şi asupra relaţiei dintre politicienii aleşi şi dintre politică şi administraţie
funcţionarii publici, în special. Teoria James H. Svara a exprimat o părere
birocraţiei impusă de Max Weber diferită de cea a promotorilor principiului
recunoaşte controlul formal al politicului separării, prin evaluarea relaţiei dintre
asupra administraţiei, funcţionarea administratori şi liderii aleşi sau numiţi pe
principiului ierarhiei stricte care impune o criterii politice şi prin exprimarea
serie de relaţii formale între superior şi concluziilor conform cărora aceştia
subordonaţi, realizarea proceselor de exercită “o interacţiune continuă, influenţă
recrutare, selecţie, promovare în cadrul reciprocă şi respect mutual”7 în cadrul
unui sistem bazat pe merit, în timp ce procesului politic. Acelaşi James H. Svara
rezultatele aşteptate constă în crearea unui mai precizează în altă lucrare faptul că
corp de funcţionari publici, neutri din ceea ce în prezent se regăseşte sub
punct de vedere politic şi care sunt centraţi titulatura dihotomie politică-administraţie
pe carieră, capabili să implementeze un set diferă fundamental de literatura care a pus
de politici publice, fără a fi influenţaţi de bazele studiului organizaţiilor din sfera
culoarea politică a partidului sau alianţei publică8.
aflate la guvernare3. Dan B. Wood şi Miner P.
“Tipul ideal” de organizare Marchbanks III au desfăşurat o cercetare
birocratică al lui Weber aparţine unui în 2007 asupra factorilor determinanţi ai
triptic pe care sociologul german l-a impus duratei funcţiei angajaţilor numiţi politic9.
pentru a studia rolul statului în cadrul Prin dezvoltarea unui model al
organizării societăţii, mai exact relaţiile alegerilor birocratice de politici se poate
dintre putere (văzută ca abilitatea de a-i concluziona dacă autonomia birocratică şi
determina pe oameni să acţioneze aşa cum controlul politic sunt sau nu incompatibile:
nu acţionează de obicei) şi autoritate – cu alte cuvinte, dacă interacţiunile dintre
considerată a fi puterea legitimă. Tocmai instituţiile politice doar creează condiţiile
pentru a explica locul şi rolul autorităţii în în care organizaţiile statului trebuie să
relaţiile de putere, Weber a impus cele trei răspundă voinţei oficialilor aleşi, sau, mai
tipuri ideale de legitimitate: raţională- mult, politicul generează şi garantează şi
legală, carismatică şi tradiţională. oportunitatea pentru ca organizaţiile să
Birocraţia aparţine primului tip de reflecte propriile lor preferinţe în ceea ce
legitimitate, în centrul teoriei birocraţiei4 a priveşte politicile implementate. Printr-un
lui Weber regăsindu-se relaţiile de studiu asupra politicilor de implementare
autoritate bazate pe reguli legale stabilite ale unei organizaţii americane din sectorul
33
TEORIE POLITICĂ
Teorii asupra raporturilor dintre politică şi administraţie
public, Evan J. Ringquist a examinat în ce Fred A. Kramer în lucrarea sa

măsură nivelurile de activitate şi deciziile publicată în 1981 asupra dinamicii
de politici ale birocraţiei au fost şlefuite organizaţiilor din sectorul public din
prin dinamica birocratică internă Statele Unite (Dynamics of public
(discreţie) sau prin eforturi de control bureaucracy: an intrduction to public
extern-executiv şi control politic- management) a creat o schemă pentru
legislativ10. Analizele empirice asupra evaluarea şi explicarea influenţei mediilor
acestui fenomen furnizează suportul organizaţionale politice, sociale şi
pentru afirmaţia generală că atât economice, influenţă explicabilă în special
răspunderea (sau înţelegerea) birocratică, prin trei tipuri de factori: factorii
cât şi autonomia birocratică constituie guvernamentali (prin intermediul
caracteristicile behavioriste ale birocraţiei acţiunilor executivului, legislativului şi
sub influenţă instituţională11. juridicului, ale altor agenţii
Referindu-se la relaţia dintre guvernamentale, şi federalismul), factorii
politică şi administraţie, Jon Pierre afirma non-guvernamentali (partide politice,
în 2003 că aceasta este o “falsă grupuri de interese şi de presiune, mass
dihotomie”, politica şi administraţia media, cetăţenii), şi factorii
nefiind în concepţia autorului decât etape intraorganizaţionali (abilităţi, valori, etică,
distincte în cadrul procesului de formulare politici asupra drepturilor omului) la care a
şi implementare de politici, politica fiind mai adăugat influenţa tehnologiei, ştiinţei
astfel privită prin prisma mecanismului şi a ideilor15.
reprezentării şi a administrării răspunderii, Concluzia lui Fred Kramer asupra
iar administraţia aparţinând fazei de acestei relaţii de interdependenţă este că
implementare a politicilor, a puterii administraţia publică din Statele Unite nu
politice şi a legii12. este apolitică din moment ce
Afirmaţiile lui Jon Pierre au fost administratorii sunt actori politici.
precedate, printre alţii, de Carl Friedrich Explicaţia sa asupra acestei afirmaţii este
care afirma în 1940 că în ceea ce priveşte că administratorii, prin deciziile lor asupra
realizarea de politici publice sunt necesare modului în care trebuie implementate
atât administraţia, cât şi politica13. Prin politicile publice, decid şi cui i se cuvine
afirmaţia sa, Carl Friedrich excludea să primească un anumit lucru în societatea
modelul dihotomiei politică-administraţie americană, fără a mai lua în considerare
şi integra politica şi administraţia în cadrul eventualele presiuni politice partizane care
aceluiaşi proces de formare şi execuţie de reprezintă de multe ori provocări pentru
politici publice. Distincţia pe care Carl munca administratorilor. Autorul susţine
Friedrich o percepea între politică şi astfel considerarea administratorilor drept
administraţie ţine de interesele implicate în actori politici şi a administraţiei drept
fazele de formulare şi implementare a teatru de operaţiuni pentru diferitele
politicilor publice, în sensul că politica interese care afectează în final modul în
vizează interesele particulare, în timp ce care se implementează politicile publice16.
administraţia ţine de acoperirea interesului Mai mult, Fred Kramer vede în acest
public, afirmând, de asemenea că politica peisaj o relaţie simbiotică între agenţie,
este implicată în mai mare măsură în faza clientelă17 şi comitete legislative, în care
de formulare de politici, iar administraţia agenţiile se adaptează rapid mediului
mai ales în faza de execuţie14. politic extern, se pliază pe cerinţele
34
TEORIE POLITICĂ
clientelei şi ale legislativului care o calitatea superioară, rezolvarea nevoilor

reprezintă şi realizează rapid avantajul de a clienţilor23.
fi “rezonabile”18 şi de a nu se implica în Dinamica controlului politic a fost
conflicte politice19. studiată de mai mulţi specialişti24.
Mai mult, pe lângă rolul important Percepţia asupra influenţelor exercitate de
pe care îl joacă în procesul de către mediul politic din afara organizaţiei a
implementare a politicilor prin controlul fost analizată prin numeroase studii
execuţiei, angajaţii publici joacă un rol empirice care au surprins detalii
important în formularea politicilor prin semnificative25.
formularea de recomandări pentru Într-o altă lucrare, Poul Erik
legislativ20. Mouritzen şi James H. Svara, în efortul de
Măsuri ale influenţei politicului a evalua relaţia dintre politică şi
asupra organizaţiilor publice administraţie, analizează raporturile dintre
Caracterul specific al organizaţiilor politicieni aleşi şi adminstratorii de la
din sectorul public, precum şi factorii vârful organizaţiilor publice de la nivel
determinanţi în cadrul relaţiei cu sfera local din Statele Unite26. Mouritzen şi
politică au fost discutate de un corp de Svara îşi consolidează demersul
literatură impresionant. Cercetătorii şi-au propunând patru ipoteze de lucru: (1)
bazat studiile pe considerarea dinamicii există o diviziune clară, dihotomică a
politice drept factor de producere a activităţilor şi sarcinilor acestora, (2)
incertitudinii pentru managementul administratorii se găsesc în relaţia de
organizaţiei21. Incertitudinea a fost subordonare faţă de politicienii aleşi, (3)
surprinsă fie prin prisma schimbărilor administratorii sunt independenţi de
survenite la nivel politic, decizional, cu o politicienii aleşi, (4) raportul dintre
anumită frecvenţă determinată fie de ciclul politicieni şi administratori este de
electoral sau la întâmplare, fie şi prin parteneriat, complementaritate beneficiind
prisma presiunilor exercitate de politicieni, de competenţe comune27. Cei doi autori
putând afecta coerenţa şi continuitatea ajung astfel să-şi concentreze eforturile
politicilor şi strategiilor esenţiale pentru asupra a două aspecte. Primul aspect îl
modernizarea sferei publice22. constituie cercetarea asupra naturii relaţiei
Managerii din organizaţiile publice dintre politică şi administraţie, pe care o
au misiunea dificilă de a echilibra valorile consideră crucială în măsura în care se
de bază din jurisdicţia respectivă, nevoile poate găsi un răspuns adecvat la
angajaţilor şi resursele financiare ale întrebarea: sunt sau nu administratorii
organizaţiei. Următoarele valori au fost publici locali subordonaţi aleşilor locali?
preţuite în cadrul managementului modern În ceea ce priveşte cel de-al doilea
al resurselor umane: valorificarea aspect, Mouritzen şi Svara au convingerea
talentelor angajatului, încurajarea că trebuie să cerceteze dacă se poate sau
dezvoltării profesionale, promovarea nu trasa o linie strictă între competenţele şi
echităţii, asigurarea de medii de lucru sarcinile aleşilor şi administratorilor
productive, creşterea eficienţei, locali28. Astfel, cei doi cercetători propun
dezvoltarea muncii în echipă, realizarea analizei asupra relaţiei dintre
demonstrarea grijii faţă de ceilalţi, aleşi şi administratori prin prisma a patru
încurajarea deschiderii, menţinerea modele ale relaţiei politico-administrative:
principiilor etice, asigurarea de servicii de (1) separarea strictă a rolurilor, (2)
autonomia administratorilor, (3)
35
TEORIE POLITICĂ
Teorii asupra raporturilor dintre politică şi administraţie
administratorii publici ca actori politici asupra acestui domeniu de studiu.

(administratori răspunzători), şi (4) Concluzia la care au ajuns cercetătorii este
suprapunerea, întrepătrunderea rolurilor. că mare parte din funcţiile publice sunt
Cele două dimensiuni folosite în analiză ocupate şi de reprezentanţi ai sferei
sunt „natura relaţiei ierarhice” – văzută ca politice, aspect care este perceput drept
măsură a subordonării administratorilor factor determinant al unor
locali de către politicienii locali –, şi disfuncţionalităţi în sistem.
„determinarea gradului de separare” prin
analiza atentă asupra rolurilor şi a Note:
normelor de comportament29 au fost 1
Vedeţi, de exemplu, James H. Svara, “The Myth
transformate în trei seturi de variabile of the Dichotomy: Complementarity of Politics
dependente: rolurile liderilor administrativi and Administration in the Past and future of
şi politici, luarea deciziei şi distribuţia Public Administration”, Public Administration
influenţei, şi activităţi de networking ale Review, Vol. 61, No. 2, 2001, şi James H. Svara,
liderilor din administraţie. “Complementarity of Politics and Administration
as a Legitimate Alternative to the Dichotomy
Variabilele independente au fost Model”, Administration and Society, Vol. 30, No.
conturate după ce au fost identificate trei 6, 1999.
seturi de factori: (1) caracteristici care pot 2
Mihai Păunescu (coord.), Management public în
fi atribuite administratorului de vârf (CEO) România, Iaşi: Polirom, 2008, p. 10.
3
ca individ (mediul social, educaţie şi Armenia Androniceanu, Noutăţi în
carieră), (2) caracteristici care pot fi managementul public, ediţia a 3-a, Bucureşti:
atribuite guvernării sau comunităţii locale Editura Universitară, 2008, p. 73.
4
Printre celelalte caracteristici importante ale
în care lucrează administratorul (mediu tipului ideal al birocraţiei construit de Weber se
social, politic, organizaţional şi economic), regăsesc fundamentarea relaţiilor din cadrul
şi (3) caracteristici ale ţării (formă de societăţii pe reguli formale,
guvernământ, autonomia şi lărgimea/sfera specializarea/diviziunea muncii, principiul
guvernării locale, şi cultura naţională)30. În ierarhiei, decizia pe baza regulilor legale şi
urma analizei variabilelor natura relaţiei tehnice, administraţia bazată pe documente scrise
şi administraţia văzută ca o vocaţie (Fred A.
ierarhice dintre politicieni şi
Kramer citează la rândul său lucrarea autorilor
administratori, măsura separaţiei dintre H.H.Gerth şi C. Wright Mills, From Max Weber:
politică şi administraţie, natura normelor Essays in sociology, New York, Oxford
administratie, forma de guvernământ, rolul University Press/Galaxy Books, 1958, pp. 196-
şi contribuţia cheie a politicianului ales, 204).
5
implicarea administratorilor în politică şi Fred A. Kramer, Dynamics of public
nivelul influenţei asupra adoptării de bureaucracy: an introduction to public
management, Cambridge, Mass, Winthrop.,
politici, Poul Erik Mouritzen şi James H. 1981, pp. 83-85.
Svara au construit patru modele ale relaţiei 6
Kenneth J. Meier, Laurence J. O’Toole Jr.,
politico-administrative care se fundamentează Bureaucracy in a Democratic State: A
pe separarea clară a rolurilor, autonomia Governance Perspective, Baltimore, MD, The
administratorilor, răspunderea administratorilor Johns Hopkins University Press, 2006.
7
şi suprapunerea rolurilor31. James H. Svara, “The Myth of the Dichotomy:
Managementul resurselor umane Complementarity of Politics and Administration
in the Past and future of Public Administration”,
este un domeniu de bază în cercetarea Public Administration Review, Vol. 61, No. 2,
asupra influenţei politicului asupra 2001, p. 180.
administraţiei, mulţi cercetători oprindu-se 8
James H. Svara, “Complementarity of Politics
and Administration as a Legitimate Alternative to
36
TEORIE POLITICĂ
19
the Dichotomy Model”, Administration and Fred A. Kramer, op. cit., p. 52.
20
Society, Vol. 30, No. 6, 1999. Ibidem, p. 6.
9 21
Dan B. Wood, Miner P. Marchbanks III, “What Poul Erik Mouritzen, James H. Svara,
Determines How Long Political Appointees Leadership at the apex: politicians and
Serve?”, Journal of Public Administration administrators in Western local governments,
Research and Theory, Oxford University Press, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002,
Nr. 18, 2007, pp. 375–396. p. 265.
10 22
Evan J. Ringquist, “Political Control and Policy Ministerul de Interne şi al Reformei
Impact in EPA’s Office of Water Quality”, Administrative, Planul Strategic al Ministerului de
American Journal of Political Science, Vol. 39, Interne şi Reformă Administrativă, Anexa la
No. 2, 1995, pp. 336-363. Ordinul Ministrului de Interne şi al Reformei
11
Doo-Rae Kim, “Political Control and Administrative, nr. 297 din 21.09.2007, sursa:
Bureaucratic Autonomy Revisited: A Multi- http://www.mie.ro/_documente/plan_strategic/me
Institutional Analysis of OSHA Enforcement”, diu_intern.pdf, p. 14.
23
Journal of Public Administration Research and Evan Berman, James S. Bowman, Jonathan P.
Theory Advanced Access, online, 2007. West, Montgomery van Wart, Human Resource
12
Jon Pierre (editor), Handbook of Public Management in Public Service: Paradoxes,
Administration, Sage, 2003. Processes, and Problems, SAGE, 2005, pp. 24-
13
Relaţia politicii cu administraţia în cadrul 25.
24
serviciilor publice corespunzătoare fazelor de B. Dan Wood, Richard W. Waterman, ”The
formulare şi de implementare a politicilor este dynamics of political control of the bureaucracy”,
reprezentată în Fred A. Kramer, op. cit., p. 400. American Political Science Review, Volume 85,
14
Carl Friedrich, Public policy and the nature of No. 3, 1991, Dan B. Wood and Miner P.
administrative responsibility, 1940 apud Fred A. Marchbanks III, „What Determines How Long
Kramer, op. cit., pp. 399-400. Political Appointees Serve?”, Journal of Public
15
Fred A. Kramer, op. cit., pp. 7-15. Administration Research and Theory, Oxford
16
Ibidem, p. 52. University Press, Nr. 18, 2007, pp. 375–396, B.
17
Clientelă, în acest caz, este de folosit de autor cu Guy Peters, Jon Pierre, op. cit.
25
sensul de cetăţeni care se raportează la Kaifeng Yang şi Sanjay K. Pandey, „How Do
organizaţiile din sfera publică prin intermediul Perceived Political Environment and
unei relaţii de tip “client-furnizor”. Putem vorbi, Administrative Reform Affect Employee
însă, şi de o relaţie de tip „administraţie-cetăţeni- Commitment?”, Journal of Public Administration
administrat” în care administraţia publică Research and Theory, 2009, vol. 19, nr. 2, pp.
determină regulile pe care trebuie să le respecte 335–360; Marius Profiroiu, Tudorel Andrei,
cetăţenii/clienţii pentru a obţine serviciul dorit Marius Dincă, Radu Carp, Reforma
(vedeţi Cadrul Comun de Auto-Evaluare a administraţiei publice ȋn perspectiva integrării
Modului de Funcţionare a Instituţiilor Publice României ȋn Uniunea Europeană, Bucureşti:
(CAF), 2006). Astfel, putem considera această Institutul European din România, 2006.
26
relaţie una de tip “cetăţeni/clienţi”. Pentru o Poul Erik Mouritzen, James H. Svara,
tipologie a modului de raportare a cetăţenilor la Leadership at the apex: politicians and
birocraţie – (1) în calitate de alegători votanţi, (2) administrators in Western local governments,
în calitate de clienţi, clientelă, şi (3) în calitate de University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002.
27
victime, consultaţi Eugene Lewis, American Ibidem, p. 23.
28
Politics in a Bureaucratic Age: Citizens, Ibidem, p. 24.
29
Constituents and Victims, Cambridge, Mass: Ibidem, p. 25.
30
Winthrop, 1977. Ibidem, p. 13.
18 31
Ghilimelele, precum şi termenul aparţin textului Ibidem, p. 43.
în original.
37
RELAŢII INTERNAŢIONALE
Din relaţiile diplomatice româno-franceze. Vizita

ministrului de externe Ion Mitilineu în Franţa
(Mai 1927)
Marusia CÎRSTEA
Abstract: The article refers to a moment in the complex Romanian-

French relations, the visit of the Minister of Foreign Relations Ion
Mitilineu in France, in May 1927. The author highlights a few inedits
documents concerning this visit, outlining at the same time, the
context of meetings of political personalities in France.
Keywords: Ion Mitilineu, Raymond Poincaré, Gaston Doumergue,
Treaty of Mutual Assistance, „Paneuropean Movement”.
Î
n anii ’20 ai secolului trecut se Curentul revizionist reunea, în
conturează, în viaţa internaţională, un principiu, statele învinse în război sau cele
tablou extrem de complex de nemulţumite de situaţie; în acest grup se
evenimente, procese şi acţiuni aflate în aflau, în primul rând Germania, apoi
conexiune şi într-o permanentă Ungaria, Bulgaria şi, într-o mai mică
transformare previzibilă sau mai puţin măsură, Austria. Foarte repede, cauza lor a
previzibilă. Realitatea internaţională a fost fost împărtăşită de Rusia Sovietică şi apoi
constant dinamică şi a înregistrat procese de Italia. Aceste state, care formau
şi evoluţii contradictorii1. Gesturi şi curentul revizionist – generator de
angajamente oficial ferme, aparent insecuritate – iniţiau acţiuni şi luări de
liniştitoare, au fost urmate, adeseori, de poziţie provocatoare, la început izolat, apoi
declaraţii sau de poziţii voit confuze, care unite prin diferite acorduri sau convenţii
diminuau sau anulau orice speranţe puse în interstatale.
ele. Statele învinse în război, dezavantajate Curentul antirevizionist grupa
– în concepţia lor – de Tratatele de Pace, Marile Puteri învingătoare în război,
încercau să-şi îndeplinească obiectivele, Franţa în primul rând, Marea Britanie,
prin mijloace de forţă, prin lupta SUA, apoi ţările Micii Înţelegeri şi
diplomatică, susţinută de o abilă şi intensă Înţelegerii Balcanice, alte state interesate
propagandă, declarându-se „victime” ale în menţinerea statu-quo-ului. Treptat, în
unor conjuncturi nefericite ori pe nedrept acest context internaţional, s-a impus
„pedepsite” pentru tot ceea ce se opinia ca Tratele din 1919-1920 să fie
întâmplase în război. Treptat, în relaţiile completate cu altele noi, care să asigure o
internaţionale interbelice s-au distins două mai mare stabilitate lumii contemporane.
tendinţe politice principale: I – revizionist Diplomaţia României în această
şi II – antirevizionist. perioadă a fost conformă tradiţiilor istorice
ale ţării şi a avansat un program
38
RELAȚII INTERNAȚIONALE
Din relaţiile diplomatice româno-franceze...
îmbrăţişând exclusiv principii şi obiective primejdii surprinse şi sintetizate astfel în

specifice raporturilor interstatale, precum, documentele Ministerului de Externe de la
în rândul întâi, cooperarea internaţională şi Bucureşti „poziţia politico-geografică;
egalitatea între state, combaterea eventualitatea totdeauna posibilă a unei
revizionismului şi excluderea războiului agresiuni din partea Rusiei Sovietice care
din viaţa internaţională. În acest sens, nu a recunoscut niciodată în drept statutul
România a fost alături de Franţa, care în nostru teritorial; vecinătatea noastră cu
1923 propunea, în cadrul Ligii Naţiunilor, unele state învinse în urma războiului şi
un proiect intitulat Tratat de asistenţă care pregătesc în ascuns şi reclamă pe faţă
mutuală –, şi care prevedea în mod solemn revizuirea statutului teritorial consfinţit de
în primul său articol că războiul de tratate; lipsa, în fine, a unei industrii
agresiune constituie o crimă naţionale de armament capabilă să
internaţională2. La rândul ei, Franţa a subvină, într-un moment de criză, nevoilor
acordat „atenţie” României – ca de altfel şi armatei noastre”6.
celorlalţi aliaţi răsăriteni – cu scopul de În plan intern, la sfârşitul lunii
consolidare a capacităţii de apărare faţă de martie 1926 guvernul Brătianu
Germania, dar şi de constituire a unui demisionează şi puterea este preluată de
„coridor sanitar” contra Rusiei3. După guvernul Averescu, cu Ion Mitilineu* la
anul 1925, politica Franţei de securitate Externe7. În această calitate, noul ministru
colectivă, prin care să se consolideze de externe a continuat politica de
pacea, a fost continuată de Aristide Briand consolidare a unui puternic sistem de
în calitate de ministru de externe (până în alianţe atât în plan general european, cât şi
1932). în plan regional. Mai mult, Ion Mitilineu s-
Este de remarcat că eforturile a implicat şi în proiectul de federalizare a
diplomaţiei române – din această perioadă Europei, fiind în rezonanţă cu Grigore
– s-au concentrat asupra unei game largi şi Gafencu care, la 27 mai 1923, afirma cu
variate de obiective4: I – o susţinută deplin temei că „Secolul trecut a fost
activitate în cadrul Societăţii Naţiunilor în dominat de principiul naţionalităţilor; în
favoarea păcii şi securităţii internaţionale; numele său a învins şi neamul nostru.
II – crearea unor organisme şi mecanisme Secolul de azi trebuie să fie al
de securitate în plan regional; III – federalismului” 8. În anul 1923, contele
întărirea alianţelor tradiţionale ale Richard Coudenhove-Kalergi publica la
României cu cele două puteri occidentale, Viena lucrarea Paneuropa şi lansa, tot
Franţa şi Anglia. Referindu-se la aceste atunci, Mişcarea Paneuropeană –, cu
obiective ale României, I.G. Duca – scopul a se realiza o Federaţie Europeană.
ministru al Afacerilor Externe (19 ianuarie Totodată, s-a hotărât ca primul Congres
1922 – 27 martie 1926) – sublinia că era paneuropean să aibă loc între 3 şi 9
imperios necesar întărirea legăturilor cu octombrie 1926. Referindu-se la acest
Marile Puteri şi „menţinerea unor raporturi proiect de federalizare al Europei, Ion
cordiale cu vecinii de care ne leagă Mitilineu sublinia, la 21 septembrie 1926,
interese comune” 5. În această perioadă, în timp ce se afla la Sesiunea Adunării
diplomaţii români au dus o politică externă Societăţii Naţiunilor de la Geneva: „Aştept
de pe poziţia intereselor României, dar şi desfăşurarea Congresului paneuropean de
în postura de veritabili europeni. În la Viena pentru a putea răspunde întrebării
demersul ei pe plan internaţional, România relativ la atitudinea mea faţă de ideea lui
a trebuit să ţină seama de mai multe Coudenhove-Kalergi. Consider planul
39
Marusia Cîrstea
binevenit şi poate chiar realizabil. Însă se republicii, Gaston Doumergue (1924-

pare că astăzi încă nu a sosit timpul 1931). Cu această ocazie, presa franceză
potrivit pentru toate popoarele. Nu trebuie publica un şir lung de articole în care se
lucrat în grabă şi trebuie analizate toate sublinia că „Mitilineu este un partizan
posibilităţile. Dacă se lucrează cu prea frecvent al stabilizării situaţiei politice în
mare grabă, există pericolul ca Paneuropa Europa centrală, printr-o combinaţie
să rămână un program frumos şi totodată o politică analoagă celei de la Locarno”14.
frumoasă iluzie” 9. Totuşi, în această Discuţiile purtate de ministrul român cu
perioadă, principalele preocupări ale preşedintele Franţei G. Doumergue, apoi
ministrului de externe, Ion Mitilineu, erau: cu Poincaré, Briand, generalul Fatou15 ş.a.
tratatul cu Polonia (prelungirea au urmărit să facă cunoscut opiniei publice
valabilităţii), tratatul cu Franţa (în franceze obiectivele şi direcţiile politicii
suspensie), tratatul cu Italia (în curs de externe româneşti din acea perioadă. În
negociere) 10. Astfel, guvernul român a acest sens, ministrul român a subliniat că
semnat, la 10 iunie 1926, tratatul de ţara noastră are interes în: o strânsă
prietenie franco-român (Diamandy şi colaborare – politică, diplomatică,
Briand au fost cei doi semnatari). Tratatul economică, culturală, militară – cu Franţa.
de prietenie cu Franţa marca un moment În cadrul discuţiilor purtate de I. Mitilineu
pozitiv în întărirea poziţiei internaţionale şi cu R. Poincaré, ministrul de externe român
integrităţii teritoriale ale României11. sublinia că România doreşte nu numai
Legăturile diplomatice, economice, consolidarea păcii în Europa Centrală, ci şi
militare, culturale şi nu numai au fost „prelungirea ei şi în Balcani până la Grecia
întărite şi prin vizitele în Franţa a unor şi Turcia”16. Din discuţiile purtate cu
personalităţi politice, cum este şi cazul ministrul Mitilineu, sublinia presa
ministrului de externe, Ion Mitilineu, în franceză, „se degajă o mare amiciţie a
mai 192712. Referindu-se la istoria României pentru Franţa, o mare
relaţiilor româno-franceze, Nicolae bunăvoinţă internaţională şi un optimism
Titulescu afirma că aceasta nu ar putea fi rezonabil asupra situaţiei externe a
decât „istoria unei prietenii neumbrite, a României” 17; evoluţia raporturilor dintre
unei înţelegeri neîntrerupte”13. Dar Marile Puteri şi în special raporturile dintre
iniţiativa lui Mitilineu de a vizita Franţa Anglia şi URSS, pentru că România nu a
avea drept scop şi dorinţa evidentă ca avut „până acum nici un fel de raport cu
politica externă a României să fie vizibilă, Rusia, nici politic, nici economic”18. De
bine cunoscută şi să inspire încredere. asemenea, Mitilineu aprecia că „întărirea
Pentru aceasta, diplomaţia românească din acordului franco-englez în urma călătoriei
anii ’20 – în general, şi Mitilineu în special preşedintelui Doumergue la Londra
– trebuia să se angajeze în: extinderea şi constituie un augur excelent pentru viitor,
adâncirea prezenţei internaţionale a îngăduind să se continue cu mai mult curaj
României, a scopului şi calităţii acţiunilor şi succes politica naţională a României, ale
sale; identificarea domeniilor potenţiale de cărei baze sunt pacea şi menţinerea statu-
acţiune ale României; căutarea alianţelor quo-ului”19; rezolvarea pe cale politică a
cu toate statele ce militau pentru păstrarea problemelor care pun în pericol pacea
statu-quo-ului. lumii. „România a făcut în mai multe
În cadrul vizitei din Franţa, rânduri propuneri Rusiei pentru încheierea
Mitilineu a fost primit, împreună cu unui pact de neagresiune, însă Rusia nu a
Diamandy, în audienţă la preşedintele răspuns la aceste propuneri”20.
40
Vizita ministrului de externe, Ion M. Mitilineu profitera de son séjour à

Mitilineu, demonstra o dată în plus că Paris pour avoir avec M. Briand et M. Philippe
Franţa şi România au dorit de-a lungul Berthelot quelques entretiens. C’est même la le
istoriei să fie alături – şi în secolul al XX- véritable but de son voyage.
Inutile d'ajouter qu'il trouvera dans la
lea nu de puţine ori interesele lor naţionale
capitale comme au Quai d'Orsay, où ses
s-au intersectat. sentiments francophiles sont aussi connus
qu'appréciés, le plus sympathique accueil.
Anexe „Petit Parisien” – Albert Jullien
- Anexa 1 - Il est important d'indiquer qu'au cours
de la conférence de la Petite Entente qui vient
LEGATION ROYALE DE ROUMANIE de se tenir à Jachimow, M. Jean Mitilineu, par
EN FRANCE sa loyauté et son réel souci des intérêts
BUREAU DE PRESSE généraux, a efficacement collaboré au
rapprochement nécessaire des gouvernements
RESUME DES NOUVELLES DU 20 MAI de Prague, de Belgrade et de Bucarest et mérité
1927 ainsi la reconnaissance de la France pacifique
et respectueuse des traité.
M. Mitilineu, ministre des affaires „Le Matin”
étrangères de Roumanie, est arrivé hier après- M. Jean Mitilineu, ministre des affaires
midi à Paris où il va passer quelques jours. étrangères de Roumanie, venant de Prague est
L'entente entre la France et la arrivé hier après-midi à Paris. Il a été reçu sur le
Roumanie a été scellée par un accord dont les quai de la Gare de l’Est par M. Diamandy,
principaux protagonistes ont été précisément, ministre de Roumanie, qu'accompagnaient de
M. Mitilineu et M. Diamandy. Cet accord nombreuses personnalités de la colonie
donne satisfaction aux deux pays. M. Mitilineu roumaine, par le personnel de la légation, ainsi
arrive de Jachymow où les puissances de la que par R. Louis Martin.
Petite Entente ont examiné toutes les questions
du bassin Danubien de l'Europe orientale. M. A.M.A.E., fond 71 Franţa, vol. 64, f. 86-87.
Briand arrive de Londres où il a confronté ses
vues sur la politique générale avec celles de M. - Anexa 2 -
Chamberlain. Les circonstances ne pouvaient
être plus favorables aux conversations. Le Presa franceză despre România
gouvernement de Bucarest a joué un rôle Cu prilejul vizitei d-lui Mitilineu la Paris
important dans les combinaisons balkaniques.
El est l'allié de la Yougoslavie, et ami intime de PARIS, 25 (Rador).
l’'Italie donc mieux placé que quiconque pour
jouer le rôle de conciliateur entre Rome et Dl. ministru Mitilineu a fost primit ieri
Belgrade. A ce point de vue particulièrement, împreună cu dl. Diamandy, în audienţă la dl.
la visite à Paris de M. Mitilineu peut apporter Doumergue, preşedintele republicii.
des suggestions intéressantes. Presa franceză publică lungi articole, în
„Le Journal” – Saint Brlee care se ocupă de declaraţiunile făcute de dl.
M. Mitilineu, ministre des affaires Mitilineu, cu ocaziunea primirii ziariştilor fran-
étrangères de Roumanie a reçu hier à son cezi la legaţiunea română.
arrivée à Paris, la plus chaleureuse réception. Dl. Daint Brixe, în „Le Journal”, spune
M. Mitilineu y fut d'autant plus sensible că dl. Mitilineu este un partitizan fervent al
qu'il a gardé pour notre pays, dont il parle stabilizării situaţiei politice în Europa centrală,
admirablement la langue, et particulièrement printr-o combinaţiune politică analoagă celei de
pour Paris, où il fit ses études au lycée Louis Le la Locarno. Ministrul român recunoaşte
Grand d’abord, puis à la Faculté de Droit, un dificultăţile existente azi, pentru realizarea unui
profond attachement. asemenea plan, şi anume dificultăţile apărute
41
Marusia Cîrstea
deja la conferinţa economică de la Geneva, constată că poporul român este indemn de orice
când delegaţia ungară a stabilit un strâns raport microb bolşevic, orice alte ştiri transmise şi
între reconstituirea economică şi revizuirea fabricate la Moscova, fiind cu totul false şi
statului politic. Or, Mica Înţelegere nu poate mincinoase.
admite o atare revizuire. Tot în sensul celor de mai sus, au
Relaţiile ruso-române publicat articole şi celelalte ziare din presa
România urmăreşte cu cel mai viu franceză, toate aducând elogii necondiţionate
interes evoluţia raporturilor dintre marile puteri, atât d-lui ministru Mitilineu, cât şi politicii
şi în special raporturile dintre Anglia şi Soviete, sănătoase şi cinstite a României animată numai
ea neavând până acum niciun fel de raport cu de sentimentele cele mai pacifice.
Rusia, nici politic, nici economic. Fluviul
Nistru este o adevărată barieră între România şi A.M.A.E., fond 71 Franţa, vol. 64, f. 100.
Rusia, care, a căutat să formeze de-a lungul
acestui fluviu o republică sovietică - Anexa 3 -
moldovenească, cu intenţiunea evidentă de a
atrage pe ţăranii basarabeni, însă ţărănimea Berlin, 27 mai 1927
română rămâne cu totul refractară la propagan- Serviciul Ataşatului de Presă
da bolşevică. România a făcut în mai multe Ad.No. 208
rânduri propuneri Rusiei pentru încheierea unui
pact de neagresiune, însă Rusia nu a răspuns la RAPORT
aceste propuneri. Faţă de Rusia, România şi asupra celor apărute în presa germană cu ocazia
Polonia sunt strâns unite, ele urmând ambele vizitei la Paris a domnului Mitilineu,
absolut aceeaşi politică. ministru de externe
Situaţia internă a României
Dl. ministru Mitilineu a ţinut să Ziarele germane din 24 şi 25 mai a.c.,
sublinieze măreaţa strângere a rândurilor în între care „Deutsche Allgemeine Zeitung”,
jurul Tronului, precum şi ferma hotărâre a „Tägliche Rundschau”, „Preussische
tuturor partidelor politice române, de a se Kreuzzeitung”, „Germania” şi „Vorwaerts”,
menţine unirea şi pacea internă în vederea publică între altele următoarele; în jurul
oricărei eventualităţi. călătoriei la Paris a domnului Ministru de
Dl. de Guvet, în „L’Avenir”, spune că Externe Mitilineu:
declaraţiile d-lui Mitilineu, confirmă deplina Se arată primirea cordială ce i s-a făcut
încredere ce există între ţările Micii Înţelegeri, Ministrului nostru de Externe din partea
care îşi lasă una alteia o mare latitudine în oficialităţii franceze, insistându-se asupra
privinţa politicii externe. importanţei convorbirilor avute cu domnii
Impresiile ce se degajează din Briand, Ministru de Externe al Franţei şi
conversaţiunea avută cu dl. Mitilineu, indică o Berthelot, Secretarul General al Ministerului de
mare amiciţie a României pentru Franţa, o Externe. Asemenea şi cu privire la audienţa de
mare bună voinţă internaţională şi un optimism la domnul Doumergue, Preşedintele Republicii
rezonabil asupra situaţiei externe a României. Franceze.
Dl. Albert Julien, în „Le Petit Parisien”, Din declaraţiunile ce le-a făcut dl.
scrie că dl. Mitilineu demonstrează caracterul Ministru Mitilineu reprezentanţilor presei
esenţial pacific al politicii româneşti, care în franceze, ziarele germane relevă îndeosebi
mod natural se felicită de rezultatele voiajului următoarele puncte:
d-lor Briand şi Doumergue la Londra. „Nici unul din Statele Micii Antante nu
„Le Matin” scrie că ţăranul român, care întreţine legături cu Guvernul Sovietelor. În
s-a arătat ostil bolşevismului în timpul acest moment când Anglia întrerupe relaţiunile
mobilizării, când suferea multe lipsuri, acum cu Moscova, atât Praga cât şi Belgradul nu-şi
când este proprietar, este cu totul duşman al vor schimba atitudinea de până acum faţă de
tentaţiunilor moscovite. Ziarul citat mai Soviete. România, natural, nu întreţine nici un
42
fel de relaţiuni cu Rusia. Frontiera româno-rusă

este hermetic închisă şi nu există nici un fel de Ataşatul de presă,
contact între cele două State. Cu toate acestea, ss. indescifrabil
Sovietele întreprind o intensivă propagandă la
noi, care însă este o străduinţă zadarnică şi bani A.M.A.E., fond 71 Franţa, vol. 64, ff. 114-116.
aruncaţi în vânt. Văzut de aproape, se poate
constata că bolşevismul îşi pierde încontinuu - Anexa 4 -
puterea. Toate tratatele încheiate de România
ţintesc numai spre pace şi spre consolidarea Paris, 26 (Rador)
statu-quo-ului. Totodată, România urmăreşte o
îmbunătăţire continuă a relaţiunilor existente Intervievat de agenţia „Havas”, dl.
prin un Locarno al Europei centrale. N-am ministru Mitilineu a declarat că, înainte de a
ajuns însă la acest punct, căci mai întâi de toate părăsi Parisul ţine să exprime toată recunoştinţa
Ungaria trebuia să dovedească sincer că se sa pentru primirea călduroasă şi cât de mult l-a
împacă cu situaţia creată în urma războiului”. mişcat simpatia Franţei pentru România şi
La acestea ziarul „Tägliche interesul arătat pentru sănătatea M. S. Regelui.
Rundschau” din 24 a.c., face următorul Cu deosebire l-a mişcat atenţia insistentă a
comentariu: preşedintelui Doumergue care l-a însărcinat să
„Cererea domnului Mitilineu, privitor la prezinte omagiile sale Suveranului României.
Ungaria, merge prea departe, căci o treime a Dl. Mitilineu a declarat apoi că noua manifes-
poporului ungar este azi despărţită de patria- tare a acestei prietenii constante şi întărirea
mamă, iar frontierele trasate sunt prea nedrepte. acordului franco-englez în urma călătoriei
Domnul Mitilineu are dreptate când pretinde preşedintelui Doumergue la Londra constituie
respectarea tratatelor şi din partea Ungariei, în un augur excelent pentru viitor, îngăduind să se
schimb, pe de altă parte, însă trebuie să dea continue cu mai mult curaj şi succes politica
asigurări că tratatele pentru apărarea drepturilor naţională a României, ale cărei baze sunt pacea
minorităţilor vor fi respectate”. şi menţinerea statu-quo-ului. Amiciţia foarte
Iar ziarul „Deutsche Allgemeine reală ce uneşte Italia şi România nu poate decât
Zeitung” din 25 a.c. într-un articol de fond confirma această politică. „Cea mai mare
semnat de Fritz Klein, şef redactorul numitului dorinţă a noastră – a declarat dl. Mitilineu – ar
ziar, comentând ruperea relaţiunilor fi să vedem aceste două mari naţiuni
diplomatice şi economice dintre Anglia şi apropiindu-se şi mai mult una de alta, fiind
Rusia Sovietică şi consecinţele acestui fapt încredinţaţi că pacea ar fi definitivă dacă un
asupra politicii externe mondiale, afirmă între acord franco-italian ar complecta acordul
altele următoarele: franco-englez”. Dl. ministru Mitilineu a
„Şi asupra României, vecinul de sud- precizat că chestiunea Dunărei n-a fost ridicată
vest al Rusiei, va trebui să se îndrepteze o în cursul vizitei d-sale la Paris. Dl. Mitilineu a
atenţiune mai accentuată. Sigur nu este o încheiat declarând că în ceea ce priveşte noul
simplă întâmplare, că Ministrul de Externe tarif vamal român că în cazul când s-ar ivi
român, cu ocazia recentei sale vizite la Paris, s- dificultăţi de ordin comercial, guvernul va
a exprimat, faţă de reprezentanţii presei, atât de dispune imediat punerea la punct necesară. Dl.
clar şi de categoric asupra relaţiunilor Mitilineu a anunţat, că Cetatea Universitară din
diferitelor state ale Micii Înţelegeri faţă de Paris va avea în curând şi un cămin al
Moscova, precum şi asupra bolşevismului”. studenţilor români graţie mai ales concursului
În general, presa germană atribuie o dat de dl. ministru Louis Marin, preşedintele
deosebită importanţă politică vizitei la Paris a Asociaţiei franco-române.
domnului ministru de Externe Mitilineu,
urmată îndată după conferinţa Micii Antante de A.M.A.E., fond 71 Franţa, vol. 64, f. 101.
la Jachymov şi tocmai în timpul când Anglia - Anexa 5 -
era hotărâtă a rupe relaţiunilor cu Rusia
Sovietică. AGENŢIA TELEGRAFICĂ ROMÂNĂ
43
Marusia Cîrstea
„ORIENT-RADIO” (RADOR) S.A. diplomaţi români, Editura Pallas, Focşani,

Bucureşti 2002, p. 253-254.
4
27 mai 1927 Andrei Alexandru Căpuşan, Diplomaţi
români de elită, vol. II, Universitatea din
[...] Bucureşti, 2009, p. 71-79.
5
Vizita d-lui ministru Mitilineu la Paris a Reprezentanţele diplomatice ale României,
fost caracterizată prin cea mai caldă vol. II, 1911-1939, Bucureşti, 1971, p. 10.
6
cordialitate. Îndată după sosire a fost invitat, Apud Maria Georgescu, op. cit., p. 259.
*
împreună cu dl. Ministru Diamandy la o masă Ion M. Mitilineu s-a născut la 28 septembrie
intimă la dl. Briand, la înapoierea acestuia de la 1868 în Bucureşti şi a murit la 11 iunie 1946. A
Londra. D-nii miniştri Mitilineu şi Diamandy fost ministru al Afacerilor Străine (30 martie
1926 – 4 iunie 1927). Diplomat de carieră, cu
au avut apoi lungi întrevederi cu d-nii
gradul de ministru plenipotenţiar s-a evidenţiat
Doumergue, preşedintele Republicii, Poincaré, în mod deosebit în diplomaţie şi mai puţin în
preşedintele consiliului de miniştri, cu d-nii plan politic propriu-zis. Din 1931 devine
Painleve, Sarraut, Herriot, Louis Marin şi senator, ales pe listele „Uniunii Naţionale” –,
numeroase alte personalităţi din cele mai coaliţie patronată de guvernul Iorga-Argetoianu
importante din lumea politică, militară şi din (apud Stelian Neagoe, Oameni politici români.
presa franceză. Enciclopedie, Editura Machiavelli, Bucureşti,
În ajunul plecării spre România, dl. 2007, p. 496-497).
7
Diamandy a oferit aseară delegaţiei un dejun în Ioan Scurtu, Viaţa politică din România
onoarea d-lui ministru şi doamnei Mitilineu. 1918-1944, Bucureşti, 1982, p. 102.
8
Au participat dl. Briand, contele Manzoni, Constantin Buşe, Din istoria relaţiilor
ambasadorul Italiei şi doamna, ambasadorul internaţionale. Studii, Editura Enciclopedică,
Poloniei şi doamna Chapovski, ministrul Bucureşti, 2009, p. 263.
9
Cehoslovaciei şi doamna Osuski, dl. Ibidem, p. 267.
10
Soalaicovici, ministrul Iugoslaviei, dl. Masigli, Alexandru Oşca, Managementul crizelor
directorul cabinetului politic al ministrului de regionale. Modelul balcanic interbelic, Editura
Externe, amiralul Lasson cu doamna, directorul Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti,
cabinetului militar al Preşedintelui republicii, d- 2003, p. 163.
11
na Elena Văcărescu şi dl. Mihail Arion, Georgiana-Margareta Scurtu, Din istoria
directorul cabinetului politic al d-lui ministru diplomaţiei europene. Relaţiile României cu
Mitilineu. Franţa (1935-1938), Cartea Universitară,
Bucureşti, 2006, p. 17-32.
12
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe,
A.M.A.E., fond 71 Franţa, vol. 64, f. 97.
Bucureşti (în continuare, se va cita: A.M.A.E.),
fond 71 Franţa, vol. 64, f. 85.
Note: 13
Apud Teodor Meleşcanu, Renaşterea
1
Vezi Marusia Cîrstea, Gheorghe Buzatu, diplomaţiei româneşti 1994-1996, Editura
Europa în balanţa forţelor, 1919-1939, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 261.
Mica Valahie, Bucureşti, 2007, p. 13-70. 14
2
Constantin Vlad, Diplomaţia secolului XX, 15
Ibidem, f. 91-92.
Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006, 16
Maria Georgescu, op. cit., p. 260.
p. 93. 17
3
Maria Georgescu, Franţa şi România în 18
Ibidem, f. 94.
sistemul de securitate colectivă europeană în 19
Ibidem, f. 101.
anii ’20. Speranţe şi iluzii, în vol. Diplomaţie şi 20
Ibidem, f. 100.
44
Paradigms of International
Terrorism
Radu Riza
Abstract: Constant development, depending on geographical

situation, political, economic, social, etc., is what makes terrorism
remain in the attention of all. So, attending various stages of time,
leads to the emergence of terrorist paradigm. Determination by
category is intended to combat this widespread phenomenon.
Keywords: terrorism, doctrine, theory, practice.
T
he typology of terrorist groups including anarchism. Although some
emphasizes the detailed description groups cannot be included in any of these
of terrorist profiles and applications categories, the general typologies are
all over the globe, the suicidal forms and important because every terrorist
the psychology of the criminal deeds of campaign is different, and the intentions of
terrorist groups.Each terrorist group is the groups belonging to the same general
unique in its way, by its legitimizing form, category tend to have more things in
either violence or terror, and behind common than those of different categories.
criminal deeds terrorist groups hold a For instance, IRA, ETA and LTTE all
syncretic political – religious doctrine have strong nationalist motivations, while
raised to divine status or stamped on their Muslim fundamentalists and Aum
minds.Terrorist groups spread all over the Shinrikyo’s groups are motivated by
world. The largest terrorist groups are in religious beliefs.
the Middle East, Western Europe, Russia, The fifth typology, that of right –
Eastern Europe, North America, South wing terrorists has not been registered,
America and Africa. The study classifies because they do not represent the subject
foreign terrorist groups according to the matter of this study. Anyway, it seems that
following four typologies: nationalist – they are not on the list of the US State
separatist, fundamentalist religious, new Department either.Right –wing terrorists
religious and social – revolutionary. This are briefly mentioned here.This does not
classification is based on the supposition mean that right – wing extremists in the
that terrorist groups can be differentiated United States do not represent a real threat
by their political ideology. to the security of the United States, which
The social –revolutionary category was proven by the bombing in Oklahoma
has also been named “idealistic”. Idealistic City on the 19th of April 1995.
terrorists fight for a radical cause, a All terrorist groups have something
religious belief or a political ideology, in common, namely their strategies of
45
Radu Riza
individual combat or small group combat. Modern terrorism has the following
And the categories of terrorism are of a historical causes:
violent suicidal aggresive destructive type, • the military victory of Israel on its
not taking into account innocent civilians Arab neighbours, which led to the increase
and religious or political organizations. of their terrorist actions on the USA and
Their operating techniques are : individual Israel and to hijackings.
and collective assasinates, kidnappings • the reappearance, after 1968, of
and hostage - taking, plane hijackings, extremist student movements ( neo-
destruction of civil planes, launch of marxist and neo-trotskyst) in industrialised
massively explosive bombs, manipulation countries, in close connection with the
through the mass media, persuasion protests against the Vietnam war (
means, efficient psycho - physiological represented by a series of groups such as
training for endurance and criminal “Baader – Meinhof “ in the Federal
motivation. Republic of Germany ,”The Red Brigade”
in Italy , “The Red Army” in Japan.
x • the end of the Cold War, which led to
x x a loss of ideological identity and an
economic decline of the states that were
The task of defining international former allies of the USSR, which often
terrorism so that it can be sanctioned by resulted in the intensification of the anti -
using the norms of the law are incumbent american attitude and the integration in the
on the Special Committee of the United Muslim fundamentalism.
Nations on international terrorism. Among the essential changes that
In the response given to the United have influenced the evolution and the
Nations Secretary on the 19th of August globalisation of terrorism the following are
by Romania , regarding the issue of worth mentioning:
terrorism , it was underlined that : “ in • the disappearance of the communist
order to exist, an act of international block, which led to the elimination of
terrorism must have in the first place a the international support for the great
deed of actual or potential violence, majority of the existing “revolutionary”
which, in its turn must necessarily have movements.
elements of an international nature as far • after fifty years of war and terrorist
as the author, the victim, the place where actions, the Arabs and the Palestinians
the action happened and its consequences are committed to make the peace
are concerned. Without the existence of process work. The Palestine Liberation
the international aspect regarding one of Organization has given up terrorist
these elements, we would be confronted actions and most Arab states
with some deeds that are qualified unequivocally reprove terrorism.
according to the internal law rules of each • the number of states that sponsor
state.” terrorism decreases constantly.
Concretely, the terrorist phenomena • the appearance of international
manifests itself through the distinct consensus regarding the utter
appearance of a variety of criminal deeds inacceptability of killing innocent
aimed at hurting human lives, damaging people, regardless of the motivation
property or other interests. and causes.
46
Paradigms of International Terrorism
• the desire of the international put into practice by terrorist elements that
community to fight against terrorism act on their own or in the service of some
by any means, especially legal ones. states that support terrorism logistically
x and financially,the strategic aim being to
x x cause large – scale losses and
The new types of challenges and destructions, in the context of what
their consequences for the international terrorist – extremist groups consider to be
community are closely connected with the an ongoing military conflict.Currently,
doctrines developed by the extremist – when the Information Age determines
terrorist groups and movements. important mutations in holding the
Currently, international analysts supremacy of the non –statal and
define the following as being terrorist transnational protagonists, terrorism, as a
paradigms of the utmost importance in war paradigm, has evolved less at the
ellaborating anti - terrorist doctrines: expense of sponsor states, the ambiguity of
a) The paradigm of coercive diplomacy this identity becoming the key element in
From the first demonstrations certified by the war paradigm. The appearance of a
documents, terrorist action has been market destined to intermediate between
regarded as an attempt to determine the sponsor –state and the extremist –
changes in an existing situation by using terrorist groups, as a buffer –type
violent means of intimidation. manifestation, make difficult the
Coercive diplomacy manifests itself establishment of the identity of sponsor
through three basic forms, starting with the states, although methods of investigation
1st century AD,with the actions led by the and modern integration are used.
Jewish people in order to gain their The new challenges raised by the
independence from Rome , and continuing war paradigm are complex and impose the
with the ever more violent manifestations thorough analysis of the manner of
of some ethnic minorities for manifestation of the present–day terrorist
determination. Having this paradigm as phenomenon.
the starting point, it can be concluded that The multitude of viewpoints
the use of mass destruction weapons is referring to the development and the
disproportionate with the ultimate goal of dimension of certain actions situated at the
terrorist action. Regarding this aspect, juridic borderline between terrorist actions
Brian Jenkins expressed his point of view and military actions, was detrimental to
twenty years ago in the paper ”The international security.In this regard it is
Potential of Nuclear Terrorism” ( RABD, worth mentioning the Serbians’ s actions
1997), being contradicted by the analyst of ethnic purification in Kosovo, the
Thomas Shelling until recently, when the operations of the Chechen rebels, the
internationalisation of terrorism anf the actions of ethnic purifications of the
danger of holding mass destruction Albanians in Kosovo against the Serbian
weapons has become a real threat to population in the Kosovo enclave, the
international security. gasification of the Kurd minority by the
b) The paradigm of war totalitarian regime in Iraq, the massacre of
In the opinion of analyst Caleb Carr – some minorities in Africa and Latin
based initially on the theory of Brian America by the anti – governmental
Jenkins ((International Terrorism A New paramilitary forces to give just some
of Warfare, 1974), terrorist actions can be examples. It is certain that, as Madeleine
47
Radu Riza
Albright emphasized: “the war against definite command centre, in order to be

terrorism is the war of the future.”) difficult to identify and neutralize.This
The paradigm of the new world. The manifestation has become a reality, it
paradigm of the new world ( of a new represents a major phenomenon that leads
social system ) represents the dire to the internationalization of the terrorist
perspective of the world domination by a phenomenon.
fundamentalist religious system that aims To this purpose we have mentioned
at having totalitarian control and creating a extremist – terrorist groups such as the
complete chaos.This anti- humanitarian Palestinian Hammas, the Zaptist
behaviour was a feature of the terrorist movement (Mexico), Fidelistas
attacks that took place on the 11th of (Cuba),The American Christian Patriots,
September 2001 and the 11th of March the Asian triads or organized crime
2004, that we witnessed and that have structures.
deeply concerned the international Netwar actions are committed by
community. Groups of fanatics belonging adversaries that are known, that have
to peripheric social categories have led to modified their structures and strategies in
social combats in the name of justice or in accordance with the “working” advantages
the name of saving a minority, bringing offered by the network, but also with the
about real social cataclysms, which have confidentiality they offer.According to this
often been beyond the control of legally paradigm, the purpose of terrorist action is
constituted authorities.On the other side, to desorganise political and social –
fanatical terrorism on behalf of a religious economic life. In order to achieve this
doctrine manifests itself with a view to objective, extremist -terrorist organisations
purification, which causes a multitude of use information attacks of various
tragedies and broken destinies, with the intensity, but which have an immediate
purpose of the rebirth of a new type of effect on the international community.
society after generalised chaos. Since terrorists, isolated from
d) The Netwar paradigm reality, operate in an imaginary world, the
The evolution of terrorist actions connection with the initial motivation
outside state borders and the might disappear in time. Terrorist action
internationalisation of this phenomenon in therefore becomes an end in itself. Lutz
the Netwar direction has raised new Taufer, one of the terrorists of the former
difficulties of counteracting on the part of organization RAF ( Red Army Faction) in
the international community. an interview for Der Spiegel magazine
The Netwar type of terorism (1998), referring to the official surrender
manifests itself by small –scale actions, in of the organization, stated that the
which terrorist groups based on modern organization lacked ideological substance
doctrines, strategies and technologies, use though : “ I think that you cannot kill
organisational structures in the form of people and spend your entire life in prison
networks that are adapted to the if you do not know the reason why you are
information era. The “ new” protagonists doing this.[ …] we have never thought
are made up of working groups spread all things through.”
over the globe and which communicate,
are coordinated and led through an
information network similar to the internet Bibliography:
network, without having a central and
48
Paradigms of International Terrorism
1. Roland Gaucher, Les terroristes, Paris,

Albin Michel Publishing House, 1965.
2. Friedrich Hocker, Terreur et
terrorisme, Paris, Flammarion, 1976.
3. Muntean Magda Ferchedan ş.a.,
Terrorism. Compilation of studies, Omega
Publishing House, 2001.
4. Mihail Simion, Contemporary Political
Doctrines, Sitech Publishing House, 2004.
49
Raportul unui diplomat român – Brutus Coste –

privind problema palestiniană (1937)
Daniela Osiac*
Abstract: The article is based on the diplomatic documents found in the Archives
of the Ministery of Foreign Affairs. After a short history of the Palestinian question
under the British mandate, the author presents the Repport on Palestina, of the
diplomat Brutus Coste in 1937 as attaché of the Romanian Legacy in London
(1937-1938).
Keywords: British mandate, Diplomacy, Brutus Coste, Palestinian Legislative
Council, White Book-1937.
andatul Marii Britanii evreiesc – aşa cum reiese dintr-o discuţie
M asupra Palestinei s-a

materializat de jure în anul
1923, odată cu semnarea
tratatului de la Lausanne cu turcii1. Până
cu ministrul canadian Arthur Meighen, din
22 iunie 1921 – „să ne străduim să facem
un efort cinstit de a da evreilor o şansă de
a-şi întemeia un stat naţional al lor”3.
atunci administraţia de facto a teritoriului a Treptat, presiunea exercitată în
luat mai întâi forma unei administraţii Marea Britanie de Organizaţia Sionistă a
militare din decembrie 1917 până în iunie dus la stabilirea unei situaţii favorabile
1920. În anul 1921 administraţia sioniştilor în Palestina. În aceste condiţii,
teritoriului aflat sub mandat trecea în arabii palestinieni au început să apeleze şi
jurisdicţia Cabinetului pentru Colonii, ei diversele mijloace politice şi
condus de Sir Winston Churchill. În diplomatice pentru a obţine protejarea
acelaşi an el avea să impună constituirea propriilor drepturi ameninţate acum de
unui Departament pentru Orientul mişcarea sionistă. Aceste mijloace
Mijlociu –, ce trebuia să reprezinte un liant dovedindu-se insuficiente şi nefolositoare,
între cei care impuneau direcţiile politice din punctul de vedere al arabilor, drumul
în Londra şi Administraţia Civilă din către diferite forme de violenţă părea din
Palestina. Administraţia britanică „veghind ce în ce mai viabil. Au avut loc, în anul
să nu fie adusă vreo atingere drepturilor şi 1929, ciocniri violente între cele două
stării altor populaţii” încuraja, de acord cu populaţii, devenite „pogrom” pentru unii,
organizaţia sionistă, „stabilirea intensivă a „revoluţie naţională” pentru ceilalţi,
evreilor pe pământurile ţării, inclusiv „nemulţumiri socio-economice pentru
domeniile statului şi pământurile englezi”4.
necultivate, precum şi în cele neutilizate de În deceniul al IV-lea, din secolul
serviciile publice”2. Este de remarcat că XX, situaţia din Palestina s-a inflamat. În
W. Churchill susţinea realizarea unui stat plan politic, pentru a da o rezolvare cât
50
Raportul unui diplomat român – Brutus Coste – privind problema palestiniană (1937)
mai rapidă situaţiei conflictuale, 3 – Ierusalimul ce urma să fie păstrat de puterea

administraţia britanică elaborează, la mandatară, ca şi unele aşezări locuite de
sfârşitul anului 1935, un proiect legislativ creştini7.
privind înfiinţarea Consiliului Legislativ al Prin acest plan se considera că arabii ar
obţine mult dorita independenţă şi ar fi astfel
Palestinei, cu participarea reprezentanţilor
eliberaţi de orice teamă privind posibila
întregii populaţii. Atribuţiile acestui dominaţie a evreilor. Pe de altă parte, această
consiliu se limitau la controlul imigraţiei şi împărţire ar asigura crearea Căminului
problemele administrative. Protestele Naţional Evreiesc şi i-ar feri pe evrei să ajungă
evreilor vor fi şi de data aceasta sub o posibilă viitoare conducere arabă.
vehemente, consiliul în formula propusă *
de britanici afectând până la lichidare atât * *
procesul migraţionist, cât şi poziţia În această perioadă – deceniul al
evreilor în Palestina; de cealaltă parte, patrulea din secolul trecut – problema
arabii vor adopta noi forme de protest5. În palestiniană era urmărită cu multă atenţie
anii următori (1936-1939) vor avea loc şi de diplomaţia română. În timp ce se
numeroase conflicte armate între cele două purtau ample discuţii cu privire la
părţi. Palestina, printre reprezentanţii diplomaţiei
Temându-se de amploarea României în Marea Britanie se afla şi
conflictului, guvernul britanic va încerca Brutus Coste8. El şi-a început cariera
dezamorsarea acestuia prin convocarea diplomatică, la 10 aprilie 1933, în calitate
unei comisii de anchetă6. Comisia creată de ataşat în administraţia centrală a
de coroană, pentru a investiga Ministerului Afacerilor Străine. În
evenimentele din Palestina, era condusă de activitatea sa diplomatică a mai activat şi
un fost Secretar al Indiilor, lordul Robert în cadrul Legaţiilor României de la Paris
Peel, iar raportul acestei comisii – un (1936-1937), Londra (1937-1938),
document de majoră importanţă pentru Washington (1939-1941), Lisabona (1942-
studierea problemei palestiniene – însuma 1945).
nu mai puţin de patru sute de pagini. De În data de 8 septembrie 1937,
asemenea, raportul analiza modul în care Brutus Coste trimite în România un amplu
britanicii gestionaseră situaţia din Palestina raport privind Mandatul Marii Britanii
şi se consemna faptul că – în mod contrar asupra Palestinei şi Propunerile făcute de
presupunerilor anterioare ale britanicilor – Comisiunea Regală de anchetă pentru
angajamentele luate faţă de cele două Palestina şi însuşite de guvernul britanic
popoare nu erau compatibile. Puşi în faţa în vederea transformării lui9.
acestei dileme – se recomanda în manieră Spre o amplă edificare a modului
solomoniană – împărţirea în două a cum era privită problema palestiniană în
teritoriului Palestina. Recomandările epocă, publicăm câteva fragmente din
privind împărţirea teritoriului palestinian acest Raport.
au fost acceptate de britanici prin
intermediul Cartei Albe, din 1937.
Palestina urma să cuprindă: MANDATUL MARII BRITANII
1 – statul evreiesc alcătuit din Galileea şi zona ASUPRA PALESTINEI
de coastă a Palestinei, înglobând oraşele Jaffa şi ŞI PROPUNERILE FĂCUTE DE
Haifa;
COMISIUNEA REGALĂ DE
2 – statul arab cuprinzând restul Palestinei şi
Transiordania; ANCHETĂ PENTRU PALESTINA ŞI
ÎNSUŞITE DE GUVERNUL BRITANIC
51
Daniela osiac
ÎN VEDEREA TRANSFORMĂRII LUI decât cu puterea mandatară. De aceea se

va elabora un nou mandat având ca obiect
SUMAR această pază a Locurilor Sfinte. În acest
........................................................................ scop se va demarca o enclavă care va
porni de la un punct situat la Nord de
B. Planul de împărţire Jerusalim şi va merge până la un punct
situat la Sud de Bethlehem.
1. Sistemul de tratate Se va crea acces la mare printr-un
Mandatul pentru Palestina ar urma coridor care se va termina la Jaffa.
să ia sfârşit, fiind înlocuit cu un sistem de Comisiunea, ţinând seama de
tratate, asemănător cu precedentele disposiţiunea din Art. 28 mandat, după
stabilite în Irak şi Siria. care paza şi respectul locurilor Sfinte este
Un nou mandat pentru Locurile o obligaţie veşnică, care trebuie să
Sfinte ar urma să fie instituit. supravieţuiască oricărei modificări a
S-ar negocia tratate de alianţă de statutului teritoriului Palestinei, propune ca
către mandatar cu Guvernul Trans- acest mandat să fie permanent.
Jordaniei şi cu reprezentanţii Arabilor din Datoria mandatarului va fi să se
Palestina, pe de o parte şi cu Organizaţia îngrijească de bunăstarea şi dezvoltarea
Zionistă pe de alta. Aceste tratate ar populaţiunei teritoriului delimitat, dar nu
declara că, într-un termen scurt, vor fi cu intenţia de a crea cu vremea o
înfiinţate două state independente – unul comunitate care să guverneze prin ea
un stat arab, compus din Trans-Jordania însăşi. Mandatul acesta nu va putea lua
unită cu o parte a Palestinei; celălalt un stat sfârşit decât prin hotărârea Societăţii
evreiesc, compus dintr-o a doua parte a Naţiunilor şi a Statelor Unite.
actualei Palestine. În teritoriul care va fi supus acestui
Puterea mandatară se va lega să mandat, Arabii şi Evreii nu vor avea
sprijinească cererea de admitere în Liga drepturi speciale. Singura limbă oficială va
Naţiunilor pe care Guvernele celor două fi aceia a mandatarului.
State noi le vor face potrivit cu Art. 1 din Comisia propune ca Nazarethul şi
Pact. Lacul Tiberias (lacul Galileei) să fie şi ele
Tratatele vor cuprinde garanţii supuse acestui mandat. Mandatarul va
severe pentru protecţiunea minorităţilor în percepe veniturile normale ale teritoriului
fiecare stat şi vor fi însoţite de tratate sub mandat. Cum însă aceste venituri nu
militare ocupându-se de menţinerea vor fi suficiente, Comisiunea socoteşte
forţelor navale, militare şi aeriene, necesară o subvenţie anuală a Marii
folosirea porturilor, drumurilor şi liniilor Britanii.
ferate precum şi de securitatea conductei
de petrol Mossul-Haiffa.
3. Frontierele
Comisia propune următoarele
2. Locurile Sfinte principii pentru împărţire:
Împărţirea Palestinei trebuie însă 1). Se vor separa teritoriile în care
făcută – accentuează Comisia – sub Evreii au dobândit pământ şi în care ei s-
rezerva că Locurile Sfinte vor fi păzite cu au aşezat de acelea în întregime sau în
sfinţenie. O asemenea misiune nu poate fi majoritate ocupate de Arabi.
împlinită spre mulţumirea lumei creştine
52
2). Ţinându-se seama de spiritul Britanie să acorde Statului Arab o

obligaţiunilor mandatarului se va da subvenţie de 2.000.000 lire sterline. Numai
statului evreiesc un teritoriu suficient astfel se va putea menţine în noul Stat un
pentru o populaţie sporită şi susceptibilă de nivel administrativ mulţumitor.
colonizare. Se va da, în schimb, o
compensaţie Statului Arab pentru 5. Alte propuneri
pierderea de teritorii şi venituri pe care o Statul Arab, cel evreiesc şi
va îndura. Guvernul Mandatar îşi vor fixa singure
Comisiunea nu propune o linie prea tariful vamal.
precisă de frontieră; ea recomandă ca Comisia recomandă însă ca odată
această sarcină să fie dată unei comisiuni cu sistemul de tratate politice să se încheie
de frontieră. şi convenţiuni economice creând un tarif
În termenii actualei împărţiri comun. Pentru a se evita contrabanda în
administrative, teritoriul evreiesc proiectat porturi, propune ca mandatarul să fie
de Comisie ar cuprinde sub districtele însărcinat, în mod provizoriu, cu
Acra, Safad, Tiberias, Nazareth, Haiffa şi administrarea vămilor în folosul fiecăruia
o parte din subdistrictele Jenin-Tulkarum, dintre state.
Beisan, Jaffa şi Ramla; teritoriul arab ar Se va crea o naţionalitate a fiecăruia
cuprinde sub districtele Nablous, din noile State; ea va fi dobândită deplin
Ramallah, Jericho, Hebron, Gaza, drept de foştii supuşi palestinieni.
Beersheba şi parte din subdistrictele Comisiunea mai face recomandări
Baisan, Jenin, Tulkarm, Jaffa, Rambla, cu privire la respectarea drepturilor
Jerusalim şi Bethlehem. câştigate ale funcţionarilor, cu privire la
Comisia mai propune ca oraşele respectarea concesiunilor industriale.
Tiberia, Safad, Haifa şi Acra având o
populaţie mixtă, să rămână pentru o 6. Schimb de pământ şi de
perioadă de determinat sub administraţia populaţie
mandatarului, de asemenea Golful Agaba Pentru a înlesni schimbul de
de la Marea Roşie; Portul Jaffa a propus a populaţie minoritară între cele două state,
fi acordat Statul Arab, care va comunic cu Comisia propune înserarea unor
el prin coridorul mandatarului. dispoziţiuni speciale în tratate în vederea
înlesnirii vânzării la un preţ drept a
4. Subvenţii pământului deţinut de un Arab în Statul
Comisiunea propune ca ţinând Evreiesc sau invers.
seama de faptul că Evreii contribuie azi în Dat fiind că din 1931 nu s-a mai
cu mult mai mare măsură la veniturile făcut un recensământ, Comisiunea nu
Guvernului Palestinian decât Arabii şi de poate da cifre precise cu privire la
avantagiile pe care planul de împărţire le distribuţia populaţiei între propusele
oferă Evreilor, Statul Evreiesc să fie ţinut a teritorii arabe şi evreieşti.
plăti o subvenţiune Statului Arab, atunci După o evaluare aproximativă în
când împărţirea va intra în vigoare. teritoriul evreiesc, ar rămâne 225.000
Cum însă planul de împărţire Arabi, iar în teritoriul arab numai 1250
prevede unirea Trans-Jordaniei cu părţile Evrei. Dar în schimb Evreii pierd, în
arabe ale Palestinei şi cum Marea Britanie folosul mandatarului, numai la Jerusalim şi
a dat în trecut ajutoare acestei ţări, Comisia Haiffa 125.000 conaţionali (contra 85.000
propune ca prin sistemul de tratate Marea Arabi).
53
Daniela osiac
O mutarea a unei bune părţi a III. GUVERNUL BRITANIC ŞI

minorităţii arabe din Statul Evreiesc va fi RECOMANDAŢIUNILE
posibilă numai prin punerea în valoare în COMISIUNEI REGALE
Statul Arab, a unor terenuri până acum Printr-o declaraţiune politică
necultivate dar cu ajutorul irigaţiunei, ar publicată la 8 iulie odată cu Raportul
putea fi puse în valoare. Pentru anumite Comisiunei Regale pentru Palestina,
zone mixte, în care fricţiunea va fi mai Guvernul britanic a adoptat concluziunile
iminentă, tratatele ar trebui să stipuleze acesteia.
unele schimburi obligatorii de populaţie. Însuşindu-şi argumentarea
Raportul recomandă, în această privinţă, Comisiunei, Guvernul arată că a ajuns la
exemplul schimbului de populaţie dintre concluziunea: 1). că în Palestina este un
Grecia şi Turcia. conflict ireductibil între aspiraţiunile
Pentru a se putea pune în stare de Arabilor şi acelea ale Evreilor; 2). că
cultură unele pământuri din Statul Arab, aceste aspiraţiuni nu pot fi satisfăcute în
spre a face loc arabilor rămaşi în Statul cadrul actualului mandat şi 3). că un plan
Evreiesc, planul propune o nouă de împărţire bazat pe liniile generale
contribuţie a Marii Britanii. recomandate de Comisiune, reprezintă cea
Orice operaţiune de schimb de mai bună şi cea mai plină de promisiune
populaţie s-ar face sub controlul ieşire din impasul în care s-a ajuns.
mandatarului, chiar şi după ce cele două În consecinţă, Guvernul declară că
State au devenit independente. va lua măsuri spre a obţine, în
conformitate cu prevederile Pactului
7. Măsuri transitorii Societăţii Naţiunilor şi a altor instrumente
Sistemul propus neputând intra în internaţionale, încuviinţarea necesară
vigoare decât după o trecere de timp, pentru a pune în aplicare planul de
Comisia face următoarele recomandaţiuni împărţire. Guvernul britanic îşi exprimă
pentru perioada de tranziţie. nădejdea că îi va fi posibil să-şi asigure
a). Pământ într-o măsură efectivă, consimţământul
Să ia măsuri pentru interzicerea comunităţilor interesate.
cumpărării de pământ de către Evrei în În acelaşi timp, în aşteptarea
interiorul proiectatului teritoriu arab şi de executării planului de împărţire, Guvernul
către arabi în interiorul proiectatului britanic adoptă dintre recomandaţiunile
teritoriu evreiesc. făcute de Comisiune, cu titlul de palative,
b). Imigrarea pe acelea privitoare la asigurarea ordinei
În locul maximului politic propus publice şi pe acelea privitoare la
prin raport pentru cazul continuării imigraţiune, hotărând că în perioada de opt
mandatului, se va institui o restricţiune luni dintre august 1937 şi martie 1938 va fi
teritorială. Nici o imigraţiune evreiască în admis – un contingent maxim de 8000
teritoriul arab nu va fi admisă. Volumul Evrei (intrând sau nu în tabelele de
imigraţiunii evreieşti va fi determinat de muncă).
capacitatea de absorbire economică, minus Pentru aceiaşi epocă vor fi interzise
teritoriul arab. Comisia mai propune unele toate transacţiunile de pământ care ar
măsuri cu privire la comerţ, reorganizarea putea să îngreuneze executarea planului de
Consiliului Consultativ, reorganizarea împărţire.
municipiilor, precum şi la învăţământ. Primirea rece pe care cele două
Camere au făcut-o Raportului, cu prilejul
54
dezbaterilor de la 21 şi 22 iulie, a redus finală trebuie să le îndeplinească spre a fi

însă valoarea adeziunei Guvernului la acceptabilă pentru Anglia. Problema este
planul de împărţire. În loc de a adopta să se găsească un compromis care să nu-i
planul, Camera Comunelor s-a mărginit a atragă Marii Britanii nici ostilitatea lumii
aproba trimiterea lui în studiul Comisiunii arabe, nici resentimentul Evreimei din
mandatelor rezervându-şi dreptul de a lua lumea întreagă şi care, în acelaşi timp să
în dezbatere întreaga problemă şi a se ţină seama de interesele strategice ale
pronunţa asupra ei după ce Consiliul Imperiului britanic. Marea Britanie trebuie
Societăţii Naţiunilor va fi luat o hotărâre să-şi asigure, într-un fel sau altul un grad
de principiu şi Guvernul va fi alcătuit un suficient de control în Palestina. Ea nu se
proiect bine definit. Recomandaţiunile poate lipsi de Haifa, singurul port din
Comisiunei Regale s-au redus, în aceste Mediterana orientală, care poate servi ca
împrejurări, la valoarea unui ante-proiect, bază navală şi terminus al unei conducte
iar Adeziunea Guvernului la simpla de petrol având nu numai un interes
adoptare a principiului împărţirii. economic dar şi unul militar (în legătură cu
Ţinând însă seama de faptul că aprovizionarea cu petrol a flotei britanice).
Ministrul Britanic al Coloniilor a susţinut, Ea nu poate abandona Sudul Palestinei,
în faţa Comisiei Mandatelor, cu energie, care oferă singura posibilitate a unei
principiul împărţirii şi considerând alternative a Canalului de Suez (Linia Gaz
primirea bună pe care Raportul acelei – Golful Acaba de la Marea Roşie). Marea
Comisiuni favorabil principiului împărţirii, Britanie nu poate pierde singurul punct de
l-a avut în cercurile guvernamentale sprijin care îi va rămâne, după executarea
engleze, se poate afirma că Guvernul Tratatului anglo-egiptean, la punctul de
britanic ar accepta cu favoare o hotărâre a trecere între două continente. Guvernul
Consiliului Societăţii Naţiunilor prin care britanic nu poate pierde din vedere că
s-ar aproba acel principiu. Aceasta n-ar concesiunea canalului de Suez expiră peste
constitui decât un prim pas spre rezolvarea câţiva ani!
problemei. Guvernului britanic i-ar reveni Două soluţiuni apar, în aceste
după aceasta, sarcina de a întocmi un condiţiuni, cu totul inacceptabile pentru
proiect precis. Chestiunea formei politice a Marea Britanie: 1). recunoaşterea unei
teritoriilor nou delimitate (State Palestine independente, guvernată de
independente, State separate sub mandat, Arabi, ca implicând sacrificarea intereselor
provincii autonome sub regim de mandat) evreieşti; 2). menţinerea actualului mandat
ar putea fi rezolvată abia cu prilejul fără restrângerea imigraţiunilor evreieşti la
întocmirii acestui proiect definitiv. un volum aşa de mic încât Arabii să scape
Acesta din urmă ar avea să rezolve de ameninţarea de a fi majoraţi de Evrei.
şi delicata problemă a fruntariilor. Atât Englezii recunosc că, mandatul
chestiunea formei împărţirii cât şi aceia a actual ar putea fi continuat dacă s-ar
determinării fruntariilor rămâne însă adopta metode de guvernare mai
subordonată unui acord, măcar în măsură autoritare. Întrebuinţarea unor asemenea
redusă, cu principalii interesaţi: Arabii şi metode ar avea însă repercusiuni asupra
Evreii. relaţiunilor Marii Britanii cu întreaga lume
Nu se poate face nici o anticipare Arabă. În momentul când Italia desfăşoară
asupra atitudinei la care se va opri până în o intensă acţiune antibritanică în lumea
cele din urmă Marea Britanie. Se pot arabă şi când Mussolini se proclamă
preciza însă condiţiunile pe care o soluţie protector al Islamului, o politică de
55
Daniela osiac
menajare a Arabilor apare, la Londra, mai La rândul său, Consiliul Agenţiei

mult decât oricând necesară. Evreieşti, care reprezintă o adunare a
............................................................ tuturor grupurilor evreieşti din lumea
întreagă, afiliate sau nu la Organizaţia
V. ATITUDINEA EVREILOR ŞI Zionistă, aprobă la 22 august, o
ARABILOR FAŢĂ DE PLANUL DE rezoluţiune, aproape asemănătoare cu
ÎMPĂRŢIRE aceea a Organizaţiunii Zioniste. Singura
Prima reacţiune a evreilor faţă de deosebire dintre atitudinea celor două
Raportul Comisiunei Regale a fost cu organizaţiuni este că Agenţia
desăvârşire nefavorabil. Erau respinse atât preconizează, ca o alternativă a împărţirii,
argumentele cât şi recomandaţiunile menţinerea mandatului pe baza unui acord
Comisiunei. între Evrei şi Arabi. În acest scop, Agenţia
Într-adevăr, dacă ar fi subscris propune deschiderea unor negocieri sub
recomandaţiunile pe care Comisiunea le auspiciile Guvernului Palestinian.
făcea, ca titlu de paliative, pentru cazul În rezumat, Evreii ar preferea
când mandatul ar fi fost continuat, Evreii menţinerea actualului mandat cu cât mai
ar fi renunţat la orice perspectivă a unei mare libertate de imigrare. Văzând însă că
Palestine locuite în majoritate de Evrei. Guvernul Britanic nu este dispus a
Dacă s-ar fi declarat de acord cu planul de continua mandatul decât dacă se va fixa un
împărţire, însemna că se mulţumesc cu un volum anual maxim de imigranţi, ci se
stat mic, puţin vizibil, care nici măcar n- împacă cu ideea împărţirii, cu condiţiunea
avea să cuprindă Zionul. ca teritoriul atribuit Statului Evreiesc să fie
Această atitudine absolut negativă a destul de mare ca să ofere loc pentru
evoluat însă în lunile care au trecut de la aşezarea a două milioane de Evrei. Evreii
publicarea Raportului. nu vor primi împărţirea decât dacă aceasta
La Congresul Organizaţiei Zioniste va duce la crearea unui Stat Evreiesc
şi la adunarea Consiliului Agenţiei independent. Soluţiunea numită a
Evreieşti, care au avut loc în august la „Cantonizărei” şi aceia a creării a două
Zürich, conducătorii cei mai experimentaţi state sub mandat britanic nu pot fi agreate
ai Evreilor şi-au arătat convingerea că de ei, deoarece ele prezintă toate
Evreii au de ales între o Palestină mare cu neajunsurile împărţirii fără singurul ei
minoritate evreiască şi o Palestină mică cu folos: înfăptuirea unui Stat Naţional
o majoritate evreiască compactă. Evreiesc independent.
Rezoluţiunea Congresului Zionist Arabii din Palestina au păstrat, de la
adoptată la 10 august, după dezbateri publicarea Raportului Comisiunii şi până
aprinse, cu o majoritate relativ restrânsă, acuma, o atitudine absolut negativă. Ei au
respinge aserţiunea Comisiunei Regale că respins, în mod categoric, negocierile
Mandatul actual e inexecutabil, respinge propuse de Agenţia Evreiască.
planul de împărţire elaborat de aceiaşi Comitetul Suprem Arab trebuie
comisiune, dar autoriză Comitetul considerat ostil în primul rând planului de
Executiv al organizaţiei să înceapă împărţire. Şefii arabi din Palestina,
negocieri cu Guvernul britanic, pentru a recrutaţi din clanul Husseini, nu pot să
afla propunerile precise ale Guvernului dorească unirea cu Trans-Jordania,
britanic în ceea ce priveşte înfiinţarea unui deoarece aceasta ar însemna stăpânirea
stat Evreiesc. Emirului Abdullah şi al clanului vrăjmaş al
Nashashibilor. Ei vor face deci tot ce va fi
56
în puterea lor spre a evita soluţia împărţirii. teritoriului deschis imigrărilor evreieşti şi
Dacă vor avea să aleagă, în cele din urmă, numai dacă mandatarul nu şi-ar rezerva
între menţinerea mandatului, însoţită de dreptul de a le limita, într-un fel sau altul.
restrângerea imigrărilor şi între împărţire, Un stat evreiesc cu totul independent ar fi
ei nu vor ezita să aleagă pe cea dintâi. un mijloc de a asigura cohesiunea Evreilor
din întreaga lume şi ar întări astfel, mai
VI. INTERESELE ROMÂNIEI ŞI mult, presiunea pe care Evreimea
SOLUŢIUNILE POSIBILE ALE Internaţională este în stare s-o exercite
PROBLEMEI PALESTINEI îndeosebi asupra unor state mijlocii şi
Factorul hotărâtor în alegerea mici. Aşa fiind: 1). crearea lui ar merita să
soluţiunei problemei rămâne Marea fie sprijinită numai dacă prin aceasta s-ar
Britanie. Aşa fiind, nu trebuiesc asigura o mai mare emigrare evreiască din
considerate posibile decât următoarele România; 2). la capacitate egală de
soluţiuni: a). menţinerea mandatului, cu imigrare, pare mai conform intereselor
îngrădirea imigrărilor evreilor; b). noastre, un Stat sau o provincie evreiască
împărţirea Palestinei în conformitate cu sub mandat. Cu rezervele acestea,
recomandaţiunile Comisiunei; c). interesele noastre concordând în
împărţirea în cantoane autonome sub chestiunea imigraţiunei în Palestina cu
mandat, dar cu libertate de imigrare în acelea ale Evreilor, se pune întrebarea dacă
cantonul evreiesc; d). împărţirea în 2 sau 3 n-ar fi posibil ca în schimbul susţinerii
state, fiecare sub mandat separat. tezei Organizaţiunilor evreieşti în Consiliu
Interesul României în chestiunea să căutăm a obţine de la reprezentanţii
Palestinei fiind legat exclusive de acestora, asigurări formale cu privire la
chestiunea imigrărilor, să examinăm mărirea procentului alocat Evreilor din
desavantagiile fiecărei soluţii din punctual România la imigraţiunea în Palestina.
de vedere al posibilităţilor pe care le În anii din urmă, cu mult, cea mai
prezintă în această privinţă. mare proporţie a certificatelor de imigrare,
1). - Continuarea mandatului cu distribuite de Agenţia Evreiască a fost dată
preţul limitării imigrărilor evreieşti la un Evreilor din Polonia şi Germania. Din
volum anual inferior cifrei de 20.000, este aceasta nu se poate trage decât încheierea
o soluţie nefavorabilă intereselor noastre. că mărimea cotei de imigrare alocată
Adoptarea ei ar reduce cota de imigrare fiecărei ţări este direct proporţională cu
alocată României la o cifră infimă. gradul lor de intoleranţă.
2). - Crearea Statului Evreiesc în
limitele şi în condiţiunile propuse de
Comisiunea Regală ar crea posibilităţi
ceva mai mari de emigrare Evreilor din
România. Fără o mărire a teritoriului
propus de Comisiune, soluţia aceasta nu va VII. SOCIETATEA NAŢIUNILOR ŞI
reprezenta însă decât un foarte slab RECOMANDAŢIUNILE
paleativ pentru problema evreiască din ţara COMISIUNEI REGALE
noastră. Recomandaţiunile Comisiunei
3). - Soluţiunile c). şi d). ne-ar putea Regale, adoptate de Guvernul britanic,
fi mai favorabile decât soluţiunea propusă constituie din punct de vedere juridic
de Comisiune numai dacă graţie adoptării propuneri în vederea modificării unui
uneia din ele s-ar ajunge la o mărire a mandat internaţional, şi în acelaşi timp,
57
Daniela osiac
propuneri în vederea încetării mandatului 5). - să poseadă o legislaţie şi o

asupra unei părţi din teritoriul sub organizaţie judiciară care să asigure o
mandate. Articolul 22 din Pactul Societăţii justiţie regulată tuturor justiţiabililor.
Naţiunilor nu se ocupă nici despre modul Condiţiunile acestea şi-au găsit o
în care ia sfârşit un mandat, nici despre primă explicare în problema ce ne
modul în care el poate fi modificat. preocupă.
În ceea ce priveşte modificarea Într-adevăr, Comisiunea
mandatului Palestinei, Articolul 27 din Mandatelor luând în cercetare, la cererea
Mandatul din 1922 se mărgineşte a stipula Guvernului Britanic, în sesiunea sa de la
că pentru toate modificările de adus 30 iulie – 18 august, recomandaţiunile
disposiţiunilor sale va fi necesar Comisiunei Regale s-a declarat prin
consimţământul Consiliului Societăţii raportul ei în principiu favorabilă împărţirii
Naţiunilor. Palestinei, dar nu a aderat la ideea de a se
Potrivit unei deciziuni a Consiliului crea imediat două State independente,
Societăţii Naţiunilor din 22 iulie 1922, pentru consideraţiunea ca ele cu greu ar
acest consimţământ trebuie dat printr-o putea îndeplini, de la naşterea lor, sus
hotărâre unanimă. amintitele exigenţe. Comisiunea a
Aceste dispoziţiuni se aplică a recomandat prelungirea mandatului, fie
fortiori la încetarea mandatelor. sub forma „Cantonizării”, fie sub forma a
La cererea Consiliului, Comisiunea două teritorii sub mandate separate.
Mandatelor, a determinat în 1931, printr- Consiliului Societăţei Naţiunilor va
un raport, condiţiunile pe care trebuie să avea să se pronunţe atât asupra
îndeplinească un teritoriu sub mandat propunerilor Comisiunei cât şi asupra
pentru ca mandatul să înceteze. recomandaţiunilor Guvernului britanic.
Aceste condiţiuni obţinând Ţinând seama că întreaga chestiune se
aprobarea Consiliului, constituie găseşte încă într-o fază preliminară,
directivele după care va avea să se Consiliul nu va avea de luat decât o
conducă aceasta din urmă în material hotărâre de principiu, lăsând Guvernului
încetării mandatelor. Iată condiţiunile pe britanic sarcina de a întocmi, după
care trebuie să le îndeplinească teritoriul negocieri cu Evreii şi Arabii, un proiect
sub mandat: definitiv.
1). - să aibă un guvern constituit şi o
administraţie în stare a asigura VIII. STATELE UNITE ŞI
funcţionarea regulată a serviciilor esenţiale MODIFICAREA MANDATULUI DIN
ale Statului; 1922
2). - să fie capabil a-şi menţine Ar rămâne să examinez măsura în
integritatea teritorială şi independenţa care din cauza convenţiunei anglo-
politică; americane din 1924, de care m-am ocupat
3). - să fie în măsură a asigura în prima parte a acestei lucrări,
liniştea publică pe toată întinderea consimţământul Statelor Unite este
teritoriului său; necesar pentru modificarea mandatului.
4). - să fie asigurat a dispune de Chestiunea a făcut însă recent obiectul
astfel de resurse financiare încât să poată unui schimb de note între Ambasada
face faţă în mod regulat nevoilor normale Statelor Unite şi Foreign Office. Problema
ale Statului; fiind rezolvată prin acest schimb de note,
58
mă mărginesc a rezuma punctul de vedere

al celor două guverne: Proiect cofinanţat din Fondul Social
1). Marea Britanie socoteşte că European prin Programul Operaţional
Statele Unite, prin faptul că au aprobat Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
mandatul din 1922 ca un tot, au acceptat, Umane 2007-2013. Axa prioritară 1
prin aceasta, ca el să poată fi modificat cu „Educaţia şi formarea profesională în
sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
consimţământul Consiliului Societăţii
societăţii bazate pe cunoaştere”. Domeniul
Naţiunilor. Obligaţiunea luată de Guvernul major de intervenţie 1.5. „Programe
britanic, prin Art. 7 al Convenţiunei din doctorale şi postdoctorale în sprijinul
1924 de a nu modifica mandatul fără cercetării”. Titlul proiectului: „Bursele
consimţământul Statelor Unite, se referă doctorale, premiza pentru creşterea
numai la modificările prin care ar fi competitivităţii şi competenţelor în
afectate drepturile Statelor Unite. cercetarea ştiinţifică” ID proiect 63269.
2). Statele Unite îşi rezervă dreptul
de a fi consultate asupra condiţiunilor în
care un teritoriu sub mandat urmează a fi
administrat în urma modificării statutului Note:
original, pe aceiaşi bază pe care au fost
1
consultate, când s-a stabilit regimul Constantin Vlad, Diplomaţia secolului
mandatar. XX, Fundaţia Europeană Titulescu,
Ambasadorul Bingham a dat însă Bucureşti, 2006, p. 65-68.
2
Dragoş Ilinca, O istorie zbuciumată a
asigurări că Statele Unite nu vor face uz de
poporului evreu, Editura Niculescu SRL,
acest drept decât pentru a asigura Bucureşti, 1999, p. 163.
protecţiunea intereselor americane în 3
Paul Johnson, O istorie a evreilor, Editura
Palestina pe o bază de egalitate cu aceia a Hasefer, Bucureşti, 1999, p. 346.
4
altor guverne şi a naţionalilor lor. François Massoulié, Conflictele din
Orientul Mijlociu, Editura ALL, Bucureşti,
Secretar de Legaţiune, 2003, p. 62.
5
ss. Brutus Coste Dragoş Ilinca, op. cit., p. 187-188.
6
Londra, 8 septembrie 1937 Daniela Osiac, Palestina sub mandat
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, britanic, Editura Aius, Craiova, 2009, p.
Bucureşti, 122-125.
7
fond Londra, vol. 74, nepaginat. Dragoş Ilinca, op. cit., p. 189.
8
Vezi, pe larg, Andrei Alexandru Căpuşan,
Diplomaţi români de elită, vol. II,
Universitatea din Bucureşti, 2009, p. 177 şi
urm.
9
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe,
Bucureşti, fond Londra, vol. 74, nepaginat.
*Acknowledgement
59
Migration, Migrants and Economic Advantages of

Migration
Ramona GRUESCU*
Abstract. The analysis elements of our research will work towards a

deep approach of the following issues: identifying the migration
mechanisms; economic advantages of migration (incomes from
abroad, labor market clearing, etc), the statistic extent of external
migration and its demographic implications for the future; ways to
identify the balance area between using the labour force on the
national market and work migration, in order to appreciate the
future dimension of migration and efficiently manage it for the
involved factors; the potential phenomenon which could generate
economic development through its positive effects and the measures
to be taken in order to efficiently use this potential. The general and
often too optimistic approach of the international migration effects
(especially for work) gives people the feeling that there are
significant benefits of migration, highlighting the less overwhelming
intelligent use of opportunities caused by integration and free
movement of workforce, as well as the related internal economic and
social risks.
Keywords: migration, development, remittances, potential,
workforce
rom the point of view of origin countries, international migration plays the
space, international migration is role of a safety valve allowing to release
F first of all a loss (temporary or

definitive, in accordance with
the migration type)
individuals, with everything they are.
of
the pressures of labor force surplus
causing chain reactions (indirect)
associated with unemployment decrease.
The discussions has known developments
There are some individual inseparable especially in the field of economic
resources, that is why space “exits” in sciences, in the theoretical background
human terms are considered very supplied by neoclassical economy. The
important for development from the point opinion of unconditioned positive effect
of view of consequences upon labor force supported by some experts immediately
market and its effects upon human capital passed in its original form in public
stock in the origin country. The key discourse, creating a kind of myth of
elements is the assumption that for origin beneficial impact of migration upon
60
Migration, Migrants and Economic Advantages of Migration
development. The biggest problem Whether these sustained migrations

generated by this view is, just like in the of the highly skilled personnel damage the
case of other similar “beliefs”, the high transmitting countries or not, it depends on
expectation of governing people in self the opinions of which of the two schools is
regulation, under the migration impact, of taken into consideration. On one hand, the
unbalances on the labor force market and specialty literature in the 60’s considered
drawing-up new public policies in that we should make an impact analysis of
accordance with this view. the highly skilled personnel relating to the
The previous talk about migration impact it has on the population remained
effects upon labor force does not include a in the origin country. This is an analysis
specification regarding the features of which seeks to prove that by reducing the
leaving ones. This is an essential variable, number of skilled population in a country,
even if we take into consideration only the the brains migration automatically reduces
tendency of developed countries to the education level and generates a waste
stimulate migration in accordance with for those. Skilled personnel drain will
their own needs (development). Highly have demolishing effects like wages
qualified individuals migration (the so- decrease for the less skilled personnel and
called brain drain) is such a displacement lower levels of the direct foreign
type. In this case, effects, speaking in investments (Page and Paza, 2005). This
absolute terms, are net unfavourable for approach corresponds to the pattern of
the origin country. The investment for endogenous increase, where people’s
training these individuals, as well as the knowledge not only provide a direct
potential they have for development are a benefit related to available abilities, but
loss. Things are different in this case also. has also a positive impact on the others’
There are authors claiming that brain drain productivity. If skilled people leave then
type migration may lead to a stimulation the indirect benefit the economy had is
of involving education up to high levels eliminated. On the other hand, when the so
(due to the possibility to migrate). If called brains profit is higher than brains
migration is strong enough to stimulate drain, the net impact upon welfare and
this effect, but low enough (as volume) for development may be positive.
some of the highly qualified to remain in Brain drain, the emblematic
the country, then migration has a positive situation for the negative effects migration
effect. has on development, is a reality of
The most often discussed Romanian international circulation and its
international impact of migration consequences are a concern for governing
increase refers to the situation when people. Authorities’ attitude id still
highly skilled migration has unfavorable ambivalent, because stimulation programs
economic effects. Lowell et al., (2004) for determining young people who
appreciate that the risk of “brains finished/finish their education abroad to
migration” in from developing countries is come back in the country (individuals with
a real one. Almost one of 10 adults with a high degree of engaging in definitive
superior studies born in developing migration) is parallel with the silent
countries and between a third and half of acceptation of high receptivity migration
the scientists and technical staff programs (of the type of the labor force
(engineers) in developing countries are recruiting Canadian program). The
currently living in developed countries. example of concerning for the effects of
61
POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Ramona Gruescu
this type of migration illustrates best the and technologies back to their origin
unconditioned taking over by decidents of country. Technological advantages can be
extreme conclusions relating the migration extremely important, with a hogh potential
effects. Brain drain is not just a migration of increasing economic growth,
which could have positive effects development of origin countries together
(Panescu, 2004) but it is a type of mobility with capital and human investments.
hard to stop (because it is stimulated by Internal diffusion of ideas and
destination countries). The losses effects technologies can have a significant impact
are not compensated by the mere “brains” on improvement of productivity. In
keeping or coming back because the developed countries, total increase of
benefit of investing in the human capital productivity is connected to the number of
depends on the conditions of evaluation science persons and engineers that dispose,
(what is lost through brain drain is not and of the level of expenses with research
earned by the mere physical presence of - development. With advantage offered
individuals included in the flow, because today by communications and IT, this
their abilities/preparations associated value knowledge appears in an increasing
differs in a developed society in modality capable to be delivered at
comparison with a developing one.). At distance. Existing nets are based on
communitarian level, migration is difficult internet and bring forward a big number of
to relate to the brain drain effects. activities, like development projects,
The above evidence indicates that transfers of technology, expert consultants,
in some cases, migration can be favorable training courses and migration of work
for human capital formation. Some force, companies that are based on own
countries’ governments are maybe less formation of employees.
worried with this brains drain than Brain drain migration is just a
literature suggests. The lack of particularization of the issues migration
opportunities for graduates means that selectivity induces through human capital
migration can be perceived as a beneficial loss. Without talking about valid
political and economic strategy. Stark conclusions anytime and anywhere, there
(2005) claims that strategic migration is broad empirical evidence claiming that,
policy can limit and use behavior answer internationally migration generally tends
for the migration notion for all the to be a selective phenomenon from the
workers’ welfare. We considered that view of human capital. Those leaving are
emigrants can be stimulated to study averagely more educated than the ones
abroad for improving the quality of staying, younger and very probable more
education and employment chances. Not open for risk acceptance. Thus we are not
all those who migrate remain in the talking about just a loss in quantitative
receiving countries for ever, nor they stay terms for labor force market, but in
separately abroad for long periods of time. accordance with migration features, we
They can come back, bring the experience can speak of a qualitative loss also.
and entrepreneurial spirit with them. At the very general level of
One of key arguments in recent establishing the terms of this discussion, it
points of view regarding the potential gain is very likely that, at least in a first stage,
of brains is the argument that knowing Romania, at national level had
nets of the emigrants established in experienced the positive effect of releasing
developed countries transmit new ideas the pressure of accumulated labor force
62
surplus in the virtue of hesitating accumulated migration capital. Potential

economic restructuration after 1989. migrants will have the support of extended
Empirical evidence caused by different networks and example of “success” based
studies (Sandu (2006), Diminescu (2003)) on labor outside the country. In the virtue
argue that for the rural environment, for of the same consequence, the ability of the
example, the tendency of urban-rural origin state (Romania) is extremely
migrants and the tendency of ex- reduced in the control of these flows (if we
commuters – most of them become exclude abusive measures similar to those
unemployed – to be involved in established by communist authorities).
international displacements. The problem Thus, even if the Romanian state decides
that concerns us is that the largest part of that migration has overcome the positive
this effect is very likely the result of flows effects threshold, it will be very difficult to
with an important clandestine component. control displacements.
Or, in the case of these flows, migration If at aggregate (national) level the
development takes place mainly on the effect can be positive, there are grounded
basis of migrants’ networks where reasons to ask ourselves whether the same
individuals reduce increased costs and thing can be said at communitarian level
risks of the migration act induced by (micro-region), in the virtue of the fact that
restrictive policies of destination countries. migration is not equally distributed on the
The fact that these migrations have country territory (or more exactly it is not
developed based on networks has at least equally distributed from the point of view
three important consequences: of the migration cycle – the total sum of
 Migration becomes more migrants is given by migrants
independent in accordance with the concentrations in different localities/areas).
environment variations and more We have previously mentioned that, even
easily controlled (network theories) under the conditions of surplus on the
and in time it tends to independently labor force market, there are economic
perpetuate from the changes fields with increased migration
associated with the conditions it is vulnerability. If we put the two sentences
based on (cumulative causality together, then it is possible that in the case
theory); of communities/migration concentration
 Migration has an increased spatial areas dysfunctionalities appear relating the
concentration (networks theory); lack of labor force for agriculture and
 Migration selectivity becomes constructions works due to their season
immediately dependent on the character. More than that, we have to
reception context and answers to mention that especially the constructions
some recess requirements / rather of field becomes really active in the migrants
the destination ethnic communities. communities. What happens in these
If so, then in the virtue of cases? Field studies show that the local
consequence (a) it is absolutely simplest to request for labor force will be greater than
expect that in the conditions of appearing the availabilities which, in their turn, will
new jobs, migrants (potential migrants) be compensated through a new type of
direct/redirect themselves towards local spatial mobility (internal or international).
economy. Those who already have a The compensation of the labor
migration experience will probably have force shortage based on migration (internal
the tendency to draw benefits from the or international) is only possible not
63
Ramona Gruescu
necessary. At the same time it is possible can be reduced by increasing access to

for investors to be “stimulated” by the banking and strengthening competition in
labor force lack to move their investment the remittance industry. Banks tend to
(if possible) in an area without such provide cheaper remittance services than
problems. From the same reason, there are money transfer operators. Entry of new
issues connected to the future of these market players can be facilitated by
areas from the investments point of view. harmonizing and lowering bond and
There is the question about how capital requirements, as well as avoiding
investments can be drawn in the migration overregulation such as requiring a full
concentration areas. banking license for specialized money
Cost of money transfer is important transfer operators.
for those involved, to a greater extent they Within the context of international
depend on origin country, destination migration studies, the money sent by
country and amounts sent. A common migrants from abroad have become a
problem, still, is that migrants which send subject of analysis which is given more
relatively small amounts of money, often and more attention. The interest is directly
pay, in a disproportional way, high transfer correlated with the increase of annual
costs, through this increasing a negative transferred amounts of money from the
impact on own income and / or income of target countries to the origin ones and the
the addressee of transmitting money. In role of „remittances” in the national
some cases, subscriptions gather 20% economies of labor force exploiting
from the total of the small amount countries. The main problem in
delivered. Encouraging remittances investigating the money sent from abroad
through banking channels can improve the is evaluating the phenomenon, because
development impact of remittances by “comebacks” are not necessarily money
encouraging more saving and enabling (but long term use goods, jewelries), not
better matching of saving with investment necessarily transferred on official channels
opportunities. (but through other migrants, transporters
Remittances received as cash are etc.) and not necessarily declared (in the
less likely to be saved than those received case of investigating effects at
through a bank account. For many poor individual/family/household/community
households and migrants, remittances are level).
the only point of contact with the formal Transmitting money can have
financial sector. By providing remittance numerous advantages for development
services, banks and other financial process. Transmissions are an invaluable
institutions can attract new customers for source of incomes and gains from
their deposit and loan products. currency exchanges in many countries,
Microfinance institutions can use the especially for those with constraints of
history of remittance receipts to judge the foreign exchanges. Among these countries
credit history of potential customers. in development which confronted with
Reducing remittance fees would persistent lack of balance of work market,
increase the disposable income of poor work export for money transmitting can be
migrants, boost their incentives to send a substantial component of development
more money home, and encourage the use strategy. Money transmissions are,
of formal remittance channels. High commonly, less volatile than private
remittance costs faced by poor migrants capital fluxes which move pro – cyclic and
64
can even decrease during recession, related losses (Sandu (2006)). If this last
helping vulnerable economies stimulation. sentence has chances to be true, then it
They can also reach areas of economies means on one hand not just that migration
and societies that remained untouched by does not have to be seen as phenomenon
official aid for development of private affecting only directly involved ones
capital that came from investors (migrant and eventually his family) and
abroad.Even if we accept as true this non-migrants as well and more than that,
sentence and we add the mere observation effects are not equally distributed in
that developing countries associated with accordance with the non-migrants’
migration often face physical characteristics (the previous sentence
infrastructure issues, that migrants through expresses the possibility that “rich” people
the position they have in the destination in material capital have to loose while
country economy – usually framed in the “rich” people in human capital have to
secondary field – cannot gather large win). On the other hand, even under work
amounts in short periods, and if the labor surplus, international travels can
reception context is rather permissive affect especially economic fields based on
encouraging long term modification of the season work (agriculture, constructions,
migration decision towards a definitive tourism) where, even if at national level
one, then the hope that economic migration has positive effects, blockages
development, at least in the increased may appear.
migration regions, will come from “migra- Two analysis levels are preferred in
dollars” investments in economic activities this sense: the national one (indirect effects
is a debatable issue. as foreign currency and economies and
Theoretical analyses in different indirect effects through multiplication) and
geographical area tend to indicate that the communitarian level (direct effects
there is impossible to discuss in terms of upon the household incomes and indirect
an unique, general conclusion. Reason are effects at communitarian level).
numerous. First of all, international At national level, the tendency to
migration has generally a positive effect, positively or negatively assess the effects
as long as labor force market has a surplus. of foreign currency entries due to
If by any of these reasons (economic migration depends on interpreting the
increase including due to migration; relative value of the amount by comparing
increased migration etc) the need for labor with a series of macroeconomic indicators
force has the tendency to overcome the (imports/exports; balance of payments,
availabilities existent on the market, currency exchange rate, annual inflation).
migration comes to actually exercise Although money is good they can have in
negative influences. Even under the the conditions of a week economic
conditions of labor force resources not increase, negative effects by installing a
used at a certain time, a positive effect dependence situation in comparison with
cannot be unconditionally migration migration fluctuations.
related. Surplus decrease can reduce the Household and community
profit rate in capital investments (by assessments coming from different
increasing labor force costs) and then geographic spaces are usually irregular.
effects upon development depend on the Probably the only clear evidence of a
compensatory game between salaries positive effect is income increase (and
related incomes and capital investments implicitly welfare) of the household
65
Ramona Gruescu
including migrants. The way money is move permanently, to a greater extent, and
spent, in accordance with the conditions of often are accompanied by their families,
the origin country, is the key element both factors discourage money
introducing differentiations. The major transmission. It can be observed the fact
distinction originates in the duality; money that money transmitted diminish while
investing in profit generating activities or increases the migratory quotation with
in expandable goods (long term use goods, high education.
places to live up to an ostentatious Meanwhile some studies suggest
consumption). The subject is controversial that levels of money transmission are
as long as there are studies proving that connected in a positive manner with
including under the conditions of orienting increasing in host countries, they suggest
the money come from migration mainly that are opposed, regarding development
towards consumption, indirect effects, of in host countries, it is probably that
multiplications bring a considerable profit macroeconomic conditions from both
to the origin country (Durand et all. categories of countries will shape financial
(1996)) fluxes. Living cost in receiving countries is
Migrant remittances are the most also an important factor that affects
tangible and perhaps the least controversial decisions of migratory regarding money
link between migration and development. that were sent. International inquiries
They can play an effective role in reducing suggest that the same sender can reduce
poverty, and they provide a convenient fluxes to destinations where living
angle for approaching the complex expenses is lower.(Page and Paza, 2005)
migration agenda. Money transmission is almost
Remittances are personal flows of always due to members of family from
money from migrants to their friends and house community of the migratory person,
families and should not be taxed or but this thing does not determine in an
directed to specific development uses. automatic manner increasing income for
Instead, the development community family. Money received can provoke to
should make remittance services cheaper members of family an alteration of own
and more convenient and indirectly life and behavior style. These represent
leverage these flows to improve the unrealized incomes and can also represent
financial access of migrants, their a modality of constraint of the interest for
beneficiaries, and financial intermediaries participation on national market of work.
in the origin countries. (Ratha (2007)) Money sent by parents to their children
The impact of transmitting money that are in process of growing and
depends in an essential manner of education bring support to manage well at
particular context. There is a negative school, due to financial transmitting,
association between amounts paid and which are seen as a warranty for the fact
duration of absence, that he names that there is a continuous flux of income in
“syndrome of permanent depositions”. the future also. More, even work market
This thing leads in an evident manner to from origin country becomes more
the difference in which concerns money attractive, young persons which take
sent between overqualified migration advantage of such financial transmitting
persons and the less qualified ones. It is plans to emigrate to an easier life, with
obviously the facts that, even if over high financial support.
qualified workers earns much, also they
66
Contrary to common confidence, at local level should probably be

those that money transmission is often approached prudently. If the way in which
spent in “unproductive” manner, money money is spent depends on the context in
that is sent can have increasing effects, which they return, then we should consider
depending on the modality to spend them. more carefully some suppositions
If are invested, these money can contribute connected with the migration causes and
in a significant manner at increasing features.
productivity. On the other side, even if Remittances received from
they are used for consolidation of migrants abroad are one of the largest
consumptions, they can generate multiple sources of external finance for developing
positive effects. Because families that countries. In 2006, recorded remittances
receive money increase consumption of sent home by migrants from developing
goods and services, such increasing countries reached $206 billion, up from
request will generate working places, on $193 billion in 2005 and more than double
basis of which, families that do not receive 2001’s level (World Bank staff
money can increase incomes. It is correct calculations based on IMF Balance of
to consider that remittances as representing Payments Statistics Yearbook 2007). The
a private source of funds for consignee. true size of remittances, including
Still, goods that might be seen as unrecorded flows through formal and
consumption goods, for example food and informal channels, is believed to be even
education, can also be considered larger. They are almost as large as foreign
investments in development of human direct investment, and more than twice as
capital (Sandu (2006)). large as the official aid received by
Regarding the pattern of spending developing countries The doubling of
the money sent from abroad, without recorded remittances over the past five
systematic assessment, there is a series of years is a result of a combination of
empirical evidence. The long term use factors: better measurement of flows;
goods (electric devise, cars), investing for increased scrutiny since the terrorist
improving the places to live or building attacks of September 2001; reduction in
new ones (including with ostentatious remittance costs and expanding networks
forms for some areas – Diminescu (2003) in the money transfer industry;
for citizens migration in France) are depreciation of the US dollar (raising the
apparently the main directions for dollar value of remittances in other
investing remittances of external migrants. currencies); and growth in the migrant
Directing financial resources supplied by stock and incomes.(Ratha(2007))
migration towards income generating There are numerous investments
activities seems to be rather the results of suggesting a positive association between
two investment stages (after acquiring the sent money and global investments.
goods from the previously mentioned Recent studies showed that families that
category), without being systematically receive money spend at present moment
investigated, but sporadically signaled for less for consumption and more for
some areas (for example under the form of investments – education and dwelling –
agricultural plants in rural areas). than families of non-immigrants do.
Assessing the possibility that the results Diaspora and its associated nets can
come from migration be materialized in serve as a potential stimulus on
developing a dynamic private field, at least international fluxes of capital. As a result
67
Ramona Gruescu
of their knowledge and contacts, emigrants providers in the official market are very
are favorised when investing in origin large, and there may be simple ways to
country. Also, they can serve in improve competition and increase the
encouraging foreign persons to invest in remittances received. Third, there may be
their origin country. This type of role can positive externalities from using formal
be particularly important in industries that channels (and especially financial
require an increased degree of institutions such as banks) to transfer
information; emigrants can receive the money, including increased access to
ability to locate rapidly foreign partners credit and the use of financial institutions
and to coordinate complex business affairs for savings.
beyond cultural and linguistic limits. This Globally, studies indicate that
is a particular challenge in advanced informal channels are cheaper than formal
technology industry, in which products, ones. The pure monetary cost (transaction
markets and technologies are continuously cost) of remitting money across borders
redefined. using official channels is estimated at
Just like in the case of “losses”, approximately 13 percent of the remittance
money entries depend on migration value. Formal remittance channels are
characteristics and time variation. The typically more expensive, especially banks
ones sending money are never all those and money transfer operators (MTOs) like
involved in migration, but rather spouses Western Union and MoneyGram (Freund,
only, circulating migrants and less highly Spatafora (2005)). At times the cost of
qualified migrants (including due to the remitting small amounts can be
fact that brain drain tends to become rather prohibitively high due to a minimum fee
a definitive migration than a circulating charged by most service providers.
one). As a whole, a migration together Informal channels are typically
with the flow grow-up has the tendency to faster and more convenient as they are not
modify money transfers towards the origin constrained by banking and foreign
country. While the wave of first migrants exchange regulations and often work in
is followed by family members’ migration, close proximity to their clients and
the contribution diminution takes place in frequently provide door-to-door services.
the case of reunited families towards the Unlike banks, informal channels do not
financial support of origin require the customer to have a bank
households/other relatives in the country. account or any knowledge about operating
There are a number of reasons why one.
policy makers and development workers Reductions in transaction costs
will benefit from improved measurement would encourage a further shift of
of actual remittance flows. First, if policy remittances towards the formal sector.
is being designed to encourage remittances Such cost reduction could be usefully
or stimulate investment, it is important to pursued through measures to enhance
know the true size of the flows. Inaccurate competition in the banking sector, promote
information may lead to inappropriate financial development, and reduce
initiatives. exchange rate volatility.
Second, from an efficiency Future work should focus on
standpoint, a large share of informal collecting data on the cost of sending
remittances in an economy suggests that remittances from a wider range of
rents to banks and money transfer institutions, and for a wider range of
68
originating countries. Such information 1. Caroline Freund, Nikola Spatafora

would not only prove valuable for research (2005), Remittances: Transaction Costs,
purposes, but would also strengthen Determinants, and Informal Flows,
competition in the remittance marketplace World Bank, International Monetary
and hence aid migrants wishing to send Fund
money home. Similarly, conducting more 2. Diminescu, Dana (coord). (2003).
Visible mais peu nombreux... les
detailed surveys, in more countries and
circulations migratoires roumaines apres
regions, on how remittances are sent 1989. Paris: Fondation Maison des
would prove extremely useful in science de l’homme
understanding the relative importance of 3. Global Commission on International
the informal sector. Migration, (2005) “Migration in an
interconnected world: New directions”,
www.gcim.org
4. Lowell et al., (2004) Optimising highly
*Acknowledgement skilled migration from developing
countries, Journal of Occupational
„This work was supported by the Rehabilitation, Springer Publishers
strategic grant POSDRU/89/1.5/S/61968, 5. Panescu, Catalina Andreea. (2004).
Project ID61968 (2009), co-financed by Brain drain and brain gain: a new
the European Social Fund within the perspective on highly skilled migration.
Sectorial Operational Program Human 6. Page si Paza, (2005), Migration and
Resources Development 2007 – 2013.” Economic Development: A Review of
Global Evidence, Human Movement
Science, Springer Publishers
7. Dilip Ratha (2007), Leveraging
Remittances for development, Policy
brief, Migration Policy Institute
8. Dumitru Sandu, Cosmin Radu, Monica
Constantinescu, Oana Ciobanu (2006)- A
Country Report on Romanian Migration
Abroad: Stocks and Flows After 1989,
http://www.migrationonline.cz/
9. Stark (2005) The new economics of
the brain drain: Mapping the gains,
World Economics
10. World Bank (2007) staff calculations
References: based on IMF Balance of Payments
Statistics Yearbook 2007,
www.worldbank.org/prospects/imigratio
nsandremittance.
69
Cultura vasalităţii în România post-comunistă
Sorin BORZA
Abstract: The response of the academic discourse within the public

space is burdened with the significant limitation of the expression
resources. The mass pertinence and the accent on the performer
character of the discourse are exigencies which hinder the qualified
expertise to offer significant alternatives to public policies thus
decisively contributing to the process of modernization and
Europeanization. The preeminence of the subtext over the text has
transformed public discourse in a target of suspicion and all efforts
of recalibration through argumentation on scientific bases are
interpreted as an attempt of politization. Rigid under the grips of an
artificial “strictness” the contemporary debates in Romania
demonstrate the incapacity and lack of decisional quorum of an
intellectuality discretely ground by the past’s cowardice. Tired of
hard feelings and predisposed to compromise, the academic
community has sabotaged (through the inconsistence and
inconsequence of taking stand) the prestige which would have
allowed the autochthonous “intelligentsia” to launch practical
variants of moral reform within a society in which common Good
has skillfully negotiated numerous masks, but does not yet find a
credible face.
Keywords: discourse, public policies, public, intellectual, academic.
Atunci când vorbeşti, înşeli şi te înşeli. Reprezinţi un pericol public. Fiind

conştient de acest lucru vei înţelege pericolul pe care îi reprezintă ceilalţi
pentru tine. Casamayor
omunităţile academice din (dar nu mai puţin nefericit) al decalibrării
C Europa de Est şi-au cultivat

obişnuinţa imatură de a trata
temele delicate ale unei
societăţi (încă) rezistentă la re-formare în
ştiinţifice a discursului extrem politizat din
perioada dictaturii comuniste. Izolat în
orizontul exigenţelor procedurale discursul
academic autorizat este practic inexistent
orizontul unui formalism instrumentalizat. în spaţiul public. Discursul public, presărat
Un discurs marcat de accente tehnice pare cu aproximări simpatice şi picanterii fără
să fie, după o jumătate de secol de fundament, propune un consens profitabil
politizare a întregului mediu social, o pe seama căruia masele şi elita ar trebui să-
opţiune explicabilă. Miza pe obiectivare şi şi regăsească o formă autentică de
dogmatismul lecturii sunt efectul firesc comunicare (comuniune). Delocalizat în
70
Cultura vasalităţii în România
teritoriul divertismentului informativ şi al Complexat şi prevenitor până la disoluţia

veridicităţii discursul public preia (chiar şi ideii discursul proletcultist a format
acum) ceva din caracterul steril şi implicit mentalitar o generaţie. Intriganţi subtili ori
comic al luărilor de cuvânt ale grobieni propulsaţi prin tupeu activiştii de
„activistului”. partid au împărtăşit o pasiune absurdă
Cu resurse de expresie limitate pentru background. Zvonul a devenit
drastic prin exigenţa de pertinenţă de orizontul preferat pentru producţia de sens.
masă discursul public e preluat a priori ca Efectul public al acestei întâmplări e
o tentativă camuflată de reparatio. vizibil până azi. Am moştenit (ca indivizi,
Elaborat în orizontul unei „culturi a dar şi la nivelul comunităţii) o propensiune
scuzei” discursul autorităţii are accente detestabilă pentru tonul conspirativ şi
resentimentare implicite. Specificul adevărul şoptit pe la colţuri.
discursului de tranziţie e dat de Preeminenţa subtextului asupra
legitimitatea profesională şi politică fragilă textului e un element de continuitate
a actorilor. Discursul public explică şi pasivă care instalează ferm post-
implică, angajează subiectiv fără să comunismul în spaţiul postmodernităţii.
fundamenteze. El rămâne prioritar un Între „limbajul de lemn” al primului
accesoriu al producţiei de consens. secretar şi simplismul populist al
Cei care au scris texte proletcultiste discursului contemporan nu sunt deosebiri
în timpul unui regim care a torturat oameni în plan performativ. Ele fac, la limită,
fără nici o vină execută variaţiuni acelaşi serviciu. S-au schimbat în mod
compatibile cu explicaţiile plauzibile ale evident expresiile publice ale unui
„rătăcirii” lor. Care nu sunt totdeauna sentiment colectiv de dezgust faţă de
lipsite de graţie. Ca să surprinzi nuanţele acţiunea politică. Resentimentar şi
erorii, ori să faci diferenţa specifică între deliberat vulgar limbajul cotidian nu este
formele benigne ale trădării e nevoie de decât riposta primitivă la duplicitatea
ingeniozitate retorică. Paralogismul e cinică a discursului politic oficial. Această
specialitatea tranziţiei. O logică frivolă şi continuitate produce efecte socio-culturale
mereu disponibilă la autoironie a invadat vizibile. Nimic radical şi spectaculos nu
spaţiul public al tranziţiei. Scuzele nu şi-au separă principiile (altfel stimabile ale)
pierdut puterea seducţiei pentru că mulţi socialismului ştiinţific de proiectele
simţeau că, într-un fel sau altul, ele pot tranziţiei reformatoare din educaţie ori
justifica ceva dintr-un trecut comun. sistemul de sănătate. Leit-motiv comun,
Orice trădare are justificări, după educaţia pentru mase şi democratizarea
cum „orice târfă are povestea ei tristă”. actului de cultură, rămân spaţiul predilect
Dar trădarea, odată descoperită, a devenit al imposturii, în vreme ce sănătatea, în
un avertisment public. O hermeneutică calitatea sa eternă de „prioritate naţională”,
suspicioasă se interpune tacit între nu reuşeşte să facă uitate „cozile”
interlocutori. Bănuitor şi plin de umilitoare din perioada vechiului regim. În
prejudecăţi publicul a devenit clientul definitiv, asta nu ar trebui să surprindă pe
preferat al aluziei. Adevărul strecurat cineva de vreme ce nimeni (în istorie) nu a
printre rânduri a fost multă vreme scăpat de trecut printr-o conversiune
specialitatea dizidenţei culturale din retorică.
România. Această întâmplare a În realitate, trecutul nu devine
traumatizat actul de cultură şi a amputat niciodată mai puţin apăsător prin
orice apetenţă pentru dezbaterea de idei. explicaţii, ci numai prin asumarea deschisă
71
Sorin Borza
a responsabilităţii. Încercarea de a dilua poziţie) prestigiul care ar fi permis

retoric vinovăţii individuale produce „intelighenţiei” autohtone să lanseze
tensiuni sociale şi frustrare. Un popor de variante practice de reformă morală într-o
colaboratori ai poliţiei politice e, în logica societate unde Binele public şi-a negociat
minoră a duplicitarilor, un popor de abil nenumărate măşti, dar nu-şi găseşte
nevinovaţi. Căci o rătăcire a tuturor deocamdată nici un chip credibil.
înseamnă deja o variantă de drum în Diverse pretexte cu alură carteziană
istorie. Frustrarea hrăneşte în planul înlesnesc ocazii de alocare a culpei şi
discursului cotidian vulgaritatea şi în diluare metafizică a imoralităţii
planul discursului politic cinismul. Post- individuale. „Rezistenţa prin cultură” şi
comunismul rămâne în perspectivă „opoziţia din interior la sistem” reprezintă
psihanalitică o epocă a castraţilor. Aluzia azi clişee lipsite de miză, dar faptul că ele
şi subtextul rămân constante ale au fost considerate până nu demult,
discursului în spaţiul public. Duplicitatea argumente, reflectă anvergura unei crize,
apare drept tehnica proprie performanţei manifestă la nivelul unei comunităţi de la
într-o societate unde limbajele cod tind să care mulţi oameni obişnuiţi ar fi fost
substituie limba. dispuşi să împrumute modele etice.
Universităţile (ca instituţii responsabile de
Trădarea elitelor. Preeminenţa expertiza calificată) s-au dovedit
subtextului în cultura disimulării incapabile să producă (în doze eficiente)
antidotul colectiv care să vindece, nu doar
Pentru că în spaţiul politic şi, în „ostalgia”, ci şi deprinderile intelectuale
general, la nivelul actului de guvernare păguboase reactivate public de
transferul de strategii decizionale nu e insatisfacţia generaţiei stufoase de ingineri
(decât cu rarisime excepţii) o practică de şi specialişti fără destin. Lipsa unei reacţii
succes, lipsa unor modele formale de intelectuale viguroase a românilor faţă de
mesaj e explicabilă. Discursul public şi în „socialismul cu faţă umană” ar putea fi
special discursul electoral a încercat tot efectul a două categorii de motivaţii:
soiul de împrumuturi. Conjunctural ori nu, 1. Conjuncturi de ordin cultural-istoric
anumite reţete păreau, la un moment dat, au limitat accesul la repere etice
utilizabile. Totuşi, orice privire îndeajuns consistente. Pe fondul modernităţii
de amănunţită ar putea să constate lipsa ratate în România au intrat în
unui apetit sănătos pentru analiză şi circuitul public o serie de produse
iniţiativă. Teama de a nu fi suspectaţi că literar-culturale cu licenţe occidentale
„reinventează” democraţia a paralizat transparente. Ele nu au marcat
efortul naţional de reconectare la cultura convingător spaţiul autohton şi nici
Europei într-o ţară unde discursul public nu au produs mutaţii semnificative în
şi-a probat ineficienţa. Încorsetate sub planul mentalităţilor colective.
chingile unei „rigurozităţi” artificioase, Anatomia quasi-medievală a
dezbaterile contemporane din România societăţii interbelice (şi mai apoi
vădesc incapacitatea şi lipsa de cvorum postbelice) din România a
decizional a unei intelectualităţi măcinată împiedicat maturizarea unei elite
discret de laşităţile trecutului. Vlăguită de virile, capabilă şi dispusă să-şi
resentimente şi predispusă la compromis, valorizeze etic destinul social şi
comunitatea academică a sabotat (prin politic
inconsistenţa şi inconsecvenţa luărilor de 2. Cauze de ordin etnopsihologic au
72
reprezentat piedici insurmontabile în minore” dezvoltă obsesia detaliului şi

calea unor luări de poziţie tranşante. practică un cult ineficient al perfecţiunii.
Tribalismul consecvent al Ele simt nevoia reconfirmării periodice a
comunităţilor rurale a subminat legitimităţii şi actualităţii propriilor valori.
procesul de constituire a unei O cultură minoră este întotdeauna aluzivă,
puternice identităţi simbolice incapabilă de revoltă şi dependentă de
naţionale. Despre o identitate acreditări formale externe. Excesiv
culturală şi civilizaţională a românilor deferentă faţă de „autoritatea” unor culturi
s-a discutat mereu proiectiv. Prea virile (precum cele din Franţa şi
grăbite să ajungă în Europa (şi, dacă Germania) societatea românească şi-a
se poate, să se ajungă) elitele au asumat explicit deficitul de maturitate şi a
refuzat confruntarea creatoare cu un preferat să-şi vocifereze frustrările prin
prezent subminat de primitivism şi exotici şi marginali. Accesele de orgoliu
ingratitudine. O cultură măcinată de ale culturii române nu au avut niciodată
ispita evadării din prezent nu poate anvergura marilor curente pe care le
oferi certitudini. Fără certitudini gestionează o cultură aflată la maturitate.
norma morală rămâne un simptom al Nu a existat niciodată la nivelul societăţii
preferinţei mondene pentru o formă româneşti un proiect sistematic
sau alta de raport public. Orice cheie (educaţional) menit să declanşeze o
de interpretare a acţiunii rămâne, în mişcare largă de afirmare a valorilor
condiţiile date, iremediabil legată de culturii naţionale. În absenţa unui efort
conjuncturi. Valorizând în orizontul larg şi coerent de abilitare a culturii o
„modei”, creaţia se livrează unor societate (oricare ar fi subtilităţile ei) e
vasalităţi infructuoase. Partizan al condamnată la minorat. Cultura minoră e,
unei „culturi a disimulării” prin definiţie, spaţiul propice vasalizării.
intelectualul român s-a dovedit mereu
preocupat de ceea ce „ar trebui să fie” Vinovaţi şi vasali
şi prea discret în raport cu „ceea ce
este”. Condamnarea comunismului a
Aceste două categorii de motivaţii devenit un leit-motiv şi o expresie
au determinat instaurarea unui soi de minimală a celebrării propriei onestităţi
provizorat etic autocentrat, eficient şi intelectuale pentru orice „voce publică”
suspect-flexibil. El a fost pus până în zilele din interiorul comunităţii academice din
noastre (cu inexplicabilă lejeritate) pe Europa de Est. Să mărturiseşti public
seama caracterului „gelatinos” al adeziunea la „valorile fundamentale ale
procedurilor, legislaţiei şi a mecanismelor democraţiei occidentale” a devenit prilejul
instituţionale greoaie. E adevărat că din festivist de manifestare a unei decenţe
orizontul unei „culturi minore” nici o previzibile în absenţa căreia nici o
tehnologie de validare a valorilor nu pare acreditare culturală nu mai pare posibilă. E
un exces. Pe de altă parte, trebuie să totuşi mai puţin clar modul în care o serie
constatăm că predispoziţia de a teoretiza de intelectuali, militanţi activi în perioada
stufos şi de a pretinde argumente lipsite de fostului regim, au virat ideologic fără a
echivoc pentru cadrele axiomatice ale intra în conflict cu repere morale pe care
evaluărilor etice nu e deloc specific le-au asumat şi promovat public. (sau le-au
„culturilor majore”. Culturile mari acceptat în mod tacit) Între comunism şi
pronunţă sentinţe. Numai „culturile socialismul „cu faţă umană” stă
73
Sorin Borza
„complexul de castrare” al unei elite Cumpărăm, disciplinaţi şi creduli,

înjghebate pe ruina entuziasmului „indulgenţe” de la Bruxelles, mânaţi de
revoluţionar. Dascăli eminenţi şi bătăuşi străduinţa (pe alocuri ridicolă) de a fi „mai
volubili continuă să dea lecţii de morală catolici decât Papa”. Paralizaţi sub vraja
unui popor care a descoperit că libertatea „normelor comunitare” proiectele noastre
nu ţine de foame şi demnitatea nu-ţi dă un sunt formatate cu obrăznicie de o
cămin luminos şi bine încălzit. birocraţie incapabilă să administreze moral
În România post-comunistă sunt şi raţional penuria de resurse şi deficitul de
foarte puţine voci publice care nu şi-au tehnologie. Deocamdată omul din Est şi-a
exprimat ferm atitudinea pro-occidentală. confirmat doar incapacitatea de a converti
Integrarea recentă în structurile Uniunii ortodoxia locală (înţeleasă aici în sensul
Europene a permis întărirea sentimentului său larg de matrice a unei „lumi” spirituale
public că s-a procedat corect. Şi cum şi nu doar ca religie creştină) într-o
nimeni n-ar accepta în ruptul capului că civilizaţie aptă să-şi cultive valorile
poate fi imoral să iubeşti (fie şi fără tradiţionale şi să-şi asigure continuitatea.
motive) democraţia care a gestionat Europa comunităţilor nu poate exista în
capitalizarea masivă a unor societăţi pe lipsa unui efort de promovare a valorilor
care ultimul război mondial le secătuise fiecăreia din aceste comunităţi.
practic de resurse. O asemenea atitudine, Universităţile, prin forţa sistematică
dincolo de faptul că e trendy, devine un şi capitalul prezumtiv de prestigiu pe care
exerciţiu stimabil de igienă morală. Pare îl concentrează, au „utilat” generaţiile mai
mult mai puţin semnificativă întâmplarea noi cu un spirit etichetat, cu prea multă
că un asemenea tip de discurs resuscitează îngăduinţă, drept pragmatic. Ar putea fi
în Est un sindrom de eşec. Chiar dacă adevărat faptul că o parte dintre
acest lucru este, pentru moment, mai puţin concetăţenii noştri au devenit mai eficienţi.
evident, această recidivă se dovedeşte (pe Dar asta nu înseamnă simultan că Binele
zi ce trece) un fapt psiho-cultural cu efecte public ar fi avut, fără excepţie, ceva de
pe termen lung. câştigat din asta. Creşterea numărului de
Atunci când va îngropa locuri la toate specializările universitare a
comunismul de tip sovietic, Europa de Est transformat învăţământul superior în
se va vindeca de frică. Nu total şi nici principalul instrument de inginerie socială.
definitiv. Asta pentru că Estul nu poate fi Câtă vreme acest instrument suferă de un
cu adevărat liber până când (prin blocaj evident întregul complex social care
mărturisire completă sau pe orice altă cale) îl însoţeşte ca o suprastructură resimte
esticii nu vor scăpa de conştiinţa vinovată. acest fenomen. Prin efect de undă,
Esenţial „vinovată” şi dispusă să corupţia din sistemul de educaţie (şi în
ispăşească (păcatul colaboraţionismului) special din învăţământul superior) se
oricare dintre ţările foste comuniste se regăseşte cu creşteri exponenţiale la
străduieşte să prezinte reconectarea la nivelul tuturor sectoarelor vieţii sociale,
civilizaţia occidentală ca pe o favoare. Noi, cu predilecţie în sectoarele care permit
esticii, redevenim europeni într-un fel capitalizări puternice de resurse
pândit de suficienţă şi minimalism financiare sau de prestigiu. Universităţile
comunitar. Intrarea noastră pe uşa de produc generaţii de „vinovaţi” de
serviciu în „istoria mare” nu are nimic din irelevanţă care îşi plătesc „păcatele”
măreţia cu care unii dintre strămoşi oferind în schimbul tăcerii sistemului
negociau, nu demult, cu marile imperii. ascultare necondiţionată. „Corupţia
74
sistemului” e o sintagmă care maschează semnul diferenţei radicalizate. Ca discurs

transferul mercantil de prestigiu pe care despre solidaritate, integrare şi toleranţă
discursul public îl constată la toate culturală el importă, sub presiunea epocii,
nivelurile vieţii sociale. În realitate principii dintre cele mai eterogene.
conform principiului „să eradicăm Acestea nu fac decât să amplifice
corupţia sau să participăm şi noi la ea” resentimentul faţă de un proiect politic
trimiterile repetate la imperfecţiunile unui care nu trimite în mod direct la probleme
sistem care continuă să funcţioneze nu publice prioritare. În modul cel mai frust
reflectă decât lupta continuă pentru putere realitatea a dovedit că integrarea
desfăşurată în interiorul lui. Şi câştigă, de europeană şi discursul pro-occidental nu
regulă, cei care, pot fixa la un moment dat compensează ecartul economic dintre
preţul de piaţă al vinovăţiilor individuale. statele membre. În realitate, diferenţa,
Aceste evaluări radiază până în zona vieţii clamată discursiv, nu are mijloacele să
cotidiene şi împrumută acesteia un set impună ferm angajamente şi inerţia
elaborat de argumente discursive. mentalităţilor e mai vizibilă aici decât
Exigenţa de eficienţă (un indicator oriunde în altă parte a lumii. Inadecvarea
fundamental al cercetării ştiinţifice) principială se referă în special la
impune în spaţiul public un nou tip de inexistenţa în planul mentalului colectiv a
discurs. În locul lăsat gol de retorica „utilajului” capabil să preia o schemă
agramat-demagogică a activistului s-a funcţională care a adus occidentului succes
instalat populismul. Limbajul encratic economic şi guvernări democratice.
contemporan (ca limbaj al puterii) nu mai E de ajuns aici să facem trimitere la
are însă avantajul monopolului absolut. stilul actului administrativ care şi-a păstrat
„Adevărul” rămâne cumva la dispoziţia alura balcanică: raporturile administrative
experţilor. Limbajele cod cunosc o (colaborarea şi controlul) sunt la români
expansiune fără precedent şi devin condiţii puternic personalizate, directe. (Dacă ai o
ale expertizei calificate. Esoterismul problemă, eu „te rezolv”, şi în măsura în
limbajelor sectoriale produce în mod care „te descurci” doar în reţea se produce
consecvent o anume izolare între membrii în mod natural un sistem ierarhic unde
comunităţii. Vechiul sistem al castelor e vasalităţile sunt clar definite şi acceptate
resuscitat într-o nouă formulă. E nevoie fiindcă toţi membri unei astfel de reţele se
implicit şi de un suport dogmatic nou şi bucură de un plasament negociat la care,
calitatea discursului asociat poziţionează implicit, au consimţit.) Într-un anume sens
public interlocutorii. A vorbi pe înţelesul o administraţie structurată ca sistem
tuturor despre dreptate şi adevăr înseamnă consensual de vasalităţi e, într-un anume
a fi puternic. Prestigiul social costă şi, din sens, destul de generoasă: ea permite
acest motiv a devenit o marfă. Mass- existenţa nonconflictuală a unor „autocraţii
media e principalul furnizor de sectoriale”. Regele soare ar fi cu siguranţă
autoritate socială şi morală. Dar nu de invidios să descopere că formula pentru
expertiză calificată şi nici de progres. care a pretins orgolios exclusivitate a
devenit azi regulă de viaţă pentru orice
Discursul oficial şi limbajul funcţionar căruia sticla mată a unui ghişeu
encratic îi conferă o supremă imunitate.
Transformarea aparatului funcţionăresc de
Discursul postcomunist se relaţii cu publicul dintr-un sistem de
articulează (cel puţin prezumtiv) sub contacte directe, puternic personalizate,
75
Sorin Borza
într-unul indirect, rece şi birocratic, are entuziast-optimiste, ipoteza sincronizării

nevoie de mult mai mult decât de un set de accelerate a democraţiei româneşti cu
proceduri clare. Aparatul administrativ Europa occidentală rămâne deocamdată
aparent indispensabil oricărui regim în criză de probe. E greu de spus ce
democratic nu poate fi reformat în motive ar putea lua în considerare „baronii
structurile sale profunde decât prin locali” astfel încât să renunţe la privilegiile
resuscitarea reperelor morale clasice. discreţionare cu care i-a obişnuit tranziţia.
Există însă o reală problemă de Şi dacă „democraţia de vitrină” încă e o
compatibilitate între exigenţa de formulă suficientă şi acoperitoare pentru
performanţă şi nevoia de moralitate. Cultul politica externă a României nu e sigur că
performanţei produce o categorie bine simpla aderare la structurile Uniunii
reprezentată numeric de challengers care Europene poate compensa deficitul
poartă cu sine un înalt potenţial violent. esenţial resimţit de o societate care îşi
Extrem competitivă, societatea nu oferă reprimă greu nostalgia paternalismului.
nici un fel de compensaţii pentru Odată cu pierderea utopiei
înfrângerile spectaculoase şi combatanţi colectiviste, postcomunismul provoacă
merituoşi. Exilând esteticul, societatea blocajul unui tip asociat de raport moral.
contemporană provoacă o criză continuă a Dintr-o dată, mulţi oameni care declarau
ierarhiei. În lipsa unor axe competiţionale (mai mult sau mai puţin emfatic)
paralele şi a unor alternative de evaziune disponibilitatea lor totală de a muri pentru
lumea e mereu supusă unei forme violente libertate s-au trezit prea singuri pentru a
de reaşezare a raporturilor din societate. face ceva memorabil cu ea. Dispuşi să
Valorizând excesiv succesul lumea vândă „libertatea inutilă” pe mai nimic, ei
occidentală netezeşte calea către o „etică a formează azi plutoanele de „păcăliţi” ai
performanţei”. Renegociindu-şi abil tranziţiei. Trauma contactului cu o libertate
idealurile „omul recent” s-a specializat în apăsătoare, asociată cu penuria proiectelor,
trădări profitabile. „Competenţa” de a a livrat societăţii postcomuniste din
trăda a devenit a doua natură a omului de România „omul resentimentului”.
succes. Asta fiindcă nu poţi fructifica pe Ca produs rezidual al eticii
termen lung consecvenţa într-o societate performanţei, „omul resentimentului” e,
unde orice consecvenţă apare ca simptom de regulă, un tip informat şi articulat de
de inadaptare. convingeri tenace. Jucător pătimaş şi
perdant perpetuu, omul resentimentului şi-
a clădit viaţa pe vorbe. Mass-media e
Omul resentimentului şi arta de a biserica lui, iar el e apostolul fervent al
trăda dezvăluirii. Identificarea conspiraţiilor
rămâne specialitatea sa. Iar anchetele de
Chiar dacă Ortodoxia şi Occidentul presă reprezintă raţiunea lui de a fi. Ele
au acceptat să stea alături în România nu explică definitiv şi incontestabil eşecurile
putem spune că s-a constituit mai mult sale personale şi sunt, totodată, dovezi în
decât o alianţă conjuncturală. Consolidarea temeiul cărora el (Victima) trebuie
instituţiilor democratice şi recenta aderare deplânsă şi neîntârziat reabilitată. Ca tip
a României la Uniunea Europeană uman, omul resentimentului e efectul
începând cu 1 ianuarie 2007 ar trebui să istoric al schimbărilor pe care Europa de
ofere condiţiile necesare depăşirii acestui Est le-a cunoscut în ultimele decenii
provizorat. În ciuda unor previzionări asociate cu un import nelegitim de valori
76
de civilizaţie. selecţiei şi a amplasării ierarhice a

Omul resentimentului nu e nici valorilor fundamentale dintr-o cultură.
incult, nici sărac cu duhul. Nu licenţele Cultura deschide orizontul istoric al unui
lipsesc în cazul său. Adept convins al eticii popor. Orice istorie îşi procură sens şi
performanţei, disponibil oricând pentru legitimitate plecând de la structurile
trădări profitabile, el a devenit imun la morale ale unei societăţi.
esteticul pur. Orice resursă de cultură e Postcomunismul se zbate într-o
pusă la treabă cu scop competiţional şi criză morală pentru că resimte acut o criză
comercial. Interesează doar „cel mai...” a valorilor sale de cultură. Criza umanităţii
sau cea mai...”, orice altceva devine europene intens teoretizată încă din secolul
cantitate neglijabilă în economia trecut (Husserl, Toynbee) intră într-o nouă
cotidianului. Şi pentru asta orice mijloace fază. La originea convulsiilor morale
sunt bune chiar de ar fi vorba de succesive pe care le înregistrează
schimbarea regulilor competiţiei în timpul societatea în ultimele decenii se află
„jocului”. inconsecvenţa reperelor oricărei etici a
În tot acest „joc”, mass-media performanţei. Etica performanţei e o
arbitrează competiţia. Pretenţia de a formulă de extracţie pragmatistă fără
funcţiona ca regulator moral se justifică exigenţe transcendentale sau trans-epocale.
prin împrejurarea (de altfel reală) că Cultura disimulării a întreţinut o
numeroase exemple de imoralitate au fost dinamică perversă a regulilor jocului. O
subiecte importante de presă înainte de a hermeneutică frivolă a împins în derizoriu
deveni cazuri penale. Graba unora de a orice efort de structurare consecventă a
transforma această împrejurare în ierarhiilor de valoare. Elementul specific
argument pentru calitatea actului de presă tranziţiei politice este lipsa reperelor
mai poate fi temperată doar de credibile. În absenţa unor criterii comune
presupoziţia (altfel inocentă) că s-ar putea de validare nu se poate determina o
ca, în România, doar justiţia să sufere de valoare morală Duplicitatea e mediul
un deficit moral mai grav decât o „anumită propriu al descalificării discursului public.
parte a presei”. Desigur, o societate care şi- „Opresorii noştri nu sunt poliţiştii, soldaţii,
a ridicat trădările la rangul de artă şi a torţionarii, călăii. Ei sunt ceilalţi, cei care
dovedit destulă imaginaţie pentru asta a deseori ne strâng mâna, ne salută şi ne
probat (într-un anume sens) existenţa unui vorbesc frumos: „Sper că mă consideraţi
potenţial real de schimbare. Modul de prietenul dumneavoastră.” Ochi albaştri
fructificare a acestui potenţial rămâne însă limpezi, ochi căprui liniştitori, nimic nu
o decizie politică. Gestionarea transpare, iată monştrii adevăraţi”. Această
potenţialului material şi spiritual al unei reconfigurare a discursului în orizontul
societăţi e o decizie politică globală. eticii performanţei impune în planul vieţii
Aceste decizii se pun în practică şi produc cotidiene un nou tip de raport. Pe care
efecte în cadrele determinate ale unei numai o altă generaţie e capabilă să-l
culturi. Morala unei societăţi e consecinţa instituie sine ira et studio.
Ţiganii – trecut, prezent şi viitor
77
Aurel PIŢURCĂ
Abstract: The minority issue represents the field of fierce disputes

which have reflected within juridical, sociological, politological
papers, affecting the relations between states and human
communities. For most of the European states, including the
European Union, the Roma issue stands alone in importance and
accuity. This article presents the history of their turning into an issue
and discusses the causes of their current situation.
Keywords: roma, European Union, Romania, politics, legislation.
roblema minorităţilor, sau athinganai în greceşte, desemna

indiferent de natura lor numele unei secte prezentă în Imperiul
P naţională, etnică, politică şi

mai recent culturală sau
sexuală, constituie terenul
unor vii şi aprigi dispute şi
Bizantin care promova principiul sau ideea
izolării, cu care iniţial ei au fost
confundaţi. De aceea, denumirea de ţigani
o întâlnim în cele mai multe limbi
polemici care s-au reflectat în lucrări europene ca: ţigan, zingari, tsigani, cigani,
juridice, sociologice, politologice, afectând cikani, gitanos etc.
relaţiile dintre state şi comunităţi umane. Deşi ţiganii sunt prezenţi de cel
Pentru marea majoritate a statelor puţin 1000 de ani în Europa, istoria lor este
europene, inclusiv a Uniunii Europene se puţin cunoscută şi studiată. Cei mai mulţi
detaşează ca importanţă şi acuitate cercetători ca John Sampson, Johan
problema rromilor. Ţiganii sunt un grup Taikon, Alexandru Paspati, sau mai recent
etnic care în perioada medievală împinşi Angus Fraser cu lucrarea Istoria unui
de alte popoare au migrat din India spre popor european, în două volume, primul
Europa, Africa de Nord şi mai târziu şi în Originea şi al doilea Primele
Statele Unite ale Americii. Cele mai migraţii¸apărute în 2008, susţin că ţiganii
importante grupuri de ţigani trăiesc în au fost originari din India, fiind triburi
România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, nomade şi cunoscuţi sub numele de luri.
Grecia, Macedonia, Serbia, Slovacia, „Încă de la misterioasa lor apariţie în
aproape în toate cele 27 de state ale U.E. Europa…, ţiganii au refuzat să se înscrie în
Ei constituie de peste 1000 de ani o cadrele unei existenţe stabile, conformă cu
prezenţă vie şi permanentă a istoriei şi convenţiile sociale acceptate. Aşa se face
civilizaţiei europene. În prezent rromii că obiceiurile şi cultura lor au rămas
reprezintă cea mai mare comunitate etnică practic neînţelese, păstrarea propriei lor
din Europa, cu o populaţie estimată la identităţi izbindu-se de respingerea
circa 10-12 milioane de persoane. Iniţial, societăţilor cu care au convieţuit” 1.
ei au fost denumiţi „ţigani” – termen care După dovezile lingvistice proto-
provine din grecescul „athinganai” – care rromii au trăit în zona centrală a Indiei, în
tradus înseamnă „a nu se atinge”. Ţigani cadrul triburilor hinduse sau indiene. Sub
78
presiunea altor popoare, ţiganii au migrat, Spania şi chiar Europa nordică – Finlanda
fapt determinat şi de situaţia lor de nomazi. 1597.
Se poate vorbi de existenţa a două tipuri de În Ţările Române primul document
migraţiune a ţiganilor. Prima mai puţin care atestă prezenţa ţiganilor este din 3 oct.
importantă s-a realizat în interiorul Indiei 1385 când domnitorul român Dan I
către nord-vestul acesteia. A doua şi cea donează Mânăstirii Tismana 40 de sălaşe
mai importantă, în afara teritoriului indian de atigani3.
spre Turcia, Africa de Nord, ţările arabe şi Statutul social al ţiganilor din Ţările
mai ales Europa, la început în Imperiul Române în perioada medievală a fost acela
Bizantin şi de aici spre Europa răsăriteană, de robi, unul similar cu cel al sclavilor. În
începând cu secolul al IX-lea2. funcţie de cele trei mari tipuri de domenii
În legătură cu statutul social al feudale din Ţările Române vom întâlni:
ţiganilor din perioada cât au stat în India, robi domneşti; robi boiereşti şi robii
nu sunt date şi informaţii exacte. De-a mânăstirilor. Şi în această situaţie de robi,
lungul istoriei au fost formulate mai multe ţiganii nu au fost în totalitate sedentarizaţi.
ipoteze. Dintre acestea, două par a fi mai Ei primeau permis de la stăpân pentru a
veridice. Prima afirmă că ţiganii ar fi fost umbla prin ţară şi a-şi desface anumite
un trib războinici făcând parte din casta mărfuri sau a practica îndeletnicirile
Kşatriya. În această calitate ei au fost tradiţionale ca cea de muzicanţi, fierari,
înfrânţi în 1192, de Mahmmed Ghaus, fapt căldărari, aurari, circari, ghicitori,
ce ar fi condus la dezmembrarea clanului dansatori etc. Sub presiunea ideilor liberale
războinicilor şi obligarea acestora la în 1844, în Moldova, robii domneşti şi ai
migraţie către Turcia, ţările arabe şi mânăstirilor au fost eliberaţi iar în 1855 şi
Europa. O altă ipoteză susţine că rromii ar cei boiereşti. În Ţara Românească în 1847
fi fost locuitori ai oraşului indian Kannuaj, au fost eliberaţi robii domneşti şi ai
dar sub presiunea atacurilor unor triburi mânăstirilor iar în 1856 cei boiereşti4. Deşi
conduse de Mahmoud din Gozani ar fi fost au fost eliberaţi din robie, reforma nefiind
nevoiţi să părăsească oraşul şi să migreze. urmată de măsuri social-economice ca
Iniţial principalul loc de migraţie ar fi fost împroprietărirea, educaţia, instrucţia,
Armenia, fapt demonstrat de marele aceasta nu a modificat prea mult situaţia şi
număr de cuvinte armene prezente în statutul social al ţiganilor.
limba ţigănească, alături de cele persane şi Cu toate că proprietarii erau obligaţi
indiene – ca urmare a trecerii lor prin să le dea în folosinţă un lot de pământ
aceste ţări. Din Armenia s-au despărţit în pentru al munci mulţi ţigani au refuzat,
trei mari grupuri migrând spre nordul întrucât partea ce trebuia returnată
Mării Negre; spre sud către Egipt fapt stăpânului îl făcea nerentabil. De aceea se
pentru care au fost confundaţi cu pelerinii spune că deşi au fost eliberaţi din robie,
creştini din Egipt, spaniolii numindu-i ţiganii au fost legaţi de sat. În consecinţă,
gitanos, adică egipteni, al treilea grup spre cei mai mulţi au continuat să presteze
vest – adică Imperiul Bizantin. Sub vechile lor activităţi tradiţionale. Acest fapt
presiunea cuceririlor turceşti, de teama de va crea în timp un decalaj social,
a nu cădea în sclavie, din Imperiul economic, cultural, educaţional în cadrul
Bizantin au început să migreze spre etniei ţigăneşti, dar mai ales între acestea şi
Europa, unde în secolul al XIV-lea îi vom majoritari.
întâlni în Balcani, începând cu secolul al Situaţia ţiganilor din Transilvania
XV-lea în Europa apuseană – 1425 în nu diferea cu mult faţă de cea a celor din
79
Aurel Piţurcă
Ţările Române. În 1783, împăratul Iosif al lagărele de exterminare din Birkenau şi

II-lea a dat o lege prin care se urmărea Auschwitz. Cea mai mare parte din averile
reglementarea vieţii romilor din această acestora, inclusiv din România, în bani şi
parte a ţării. În fapt se urmărea aur au fost depozitate în băncile din
sedentarizarea şi asimilarea rromilor. Prin Elveţia, fără titulari sau cu titulari decedaţi.
legea din 1783, se interzicea rromilor Şi în România în perioada
folosirea limbii lor, a portului tradiţional, a generalului Ion Antonescu, sub numele
practicării unor meserii tradiţionale ca generic de Transnistria începând cu 12
dresarea urşilor, cailor, copiii trebuiau să sept. 1942, 11441 de ţigani nomazi şi
meargă la şcoală. Şi aici stăpânul era 13176 sedentari au fost deportaţi.5. În
obligat să le acorde terenuri agricole răstimpul a zece zile au mai fost deportaţi
pentru a le munci şi ai sedentariza. Legea în Transnistria circa 30176 de ţigani.
nu a avut efecte pozitive, dimpotrivă a Comisia română pentru Holocaust a
intensificat procesul de migraţie al apreciat că peste 36000 de ţigani au murit
acestora spre Europa apuseană şi chiar în urma deportărilor din Transnistria.
SUA. Din perioada interbelică datează şi
Încă de la venirea lor în Europa, primele încercări de organizare ale
împotriva ţiganilor s-a declanşat o ţiganilor din România, dar şi primele
adevărată prigoană şi „vânătoare”. Au fost preocupări de integrare a acestora. În 1993
data ordonanţe, dictate, legi care se constituie prima organizaţie a ţiganilor
interziceau prezenţa ţiganilor pe teritoriile intitulată „Asociaţia Generală a Ţiganilor
statelor europene, mergându-se până la din România”, care îşi propunea educarea,
execuţia celor prinşi. În ţările scandinavice instruirea şi culturalizarea acestora precum
printr-un ordin din 1560, se interzice şi integrarea lor socială, propunându-se
botezarea şi înmormântarea ţiganilor, iar în asigurarea asistenţei sociale şi juridice
1637, rromii găsiţi pe teritoriile acestor gratuite, împroprietărirea cu pământ pentru
state erau ucişi fără judecată. Asemenea sedentarizare. Interesele de grup, disputele
ordonanţe au rămas valabile în Norvegia dintre elitele ţiganilor au condus la apariţia
până în 1954. În Danemarca ţiganii în acelaşi an 1933, a unei alte organizaţii
surprinşi erau condamnaţi la muncă forţată ţigăneşti „Uniunea Generală a Romilor din
iar şeful grupului executat. Tot în aceste România”, care îşi propunea aceleaşi
state în 1683 li se interzice comandanţilor obiective. Ceea ce atrage însă atenţie este
de nave îmbarcarea şi transportul ţiganilor. folosirea pentru prima oară a termenului
Aceiaşi prigoană o întâlnim de rrom, care treptat se va impune atât în
împotriva ţiganilor şi în statele din Europa conştiinţa internă cât şi înafara spaţiului
centrală. În Elveţia între secolele XVI- românesc.
XVIII ţiganii prinşi pe teritoriul lor erau Analiza statutului social al romilor
torturaţi şi executaţi. În Germania din România în perioada comunistă dar
„vânătoarea” şi uciderea ţiganilor începe mai ales în prezent este legată de realizarea
încă din 1449 şi va culmina cu holocaustul unor clarificări teoretice privind noţiunea
din perioada fascistă. Ţiganii alături de de minoritate etnică, minoritate naţională
evrei erau consideraţi o rasă inferioară şi a relaţiei dintre termenul de ţigan-rrom.
aplicându-li-se soluţia finală, adică Noţiunea de minoritate este folosită
exterminarea. În Germania şi ţările în antropologie dar mai ales în sociologie.
ocupate de fascişti, ţiganii au fost În sociologie prin minoritate se înţelege
deposedaţi de bunurile lor şi deportaţi în „un grup uman care reprezintă mai puţin
80
de jumătate din cadrul populaţiei, fiind permanente cu acel stat; manifestă

depăşită de majoritate dar din alte grupuri caracteristici etnice, culturale religioase
umane”6. sau lingvistice distincte; sunt suficient de
Minoritatea poate sau nu să fie reprezentative, chiar dacă sunt în număr
recunoscută de stat şi nu întotdeauna mai mic decât restul populaţiei unui stat
grupurilor sau grupului minoritar li se sau al unei regiuni a unui stat; sunt
acordă drepturi egale cu majoritatea. motivate de preocuparea de a păstra
Recunoaşterea statutului de minoritate împreună ceea ce constituie identitatea lor
atrage după sine şi acordarea unor drepturi comună, inclusiv culturală, tradiţia, religia
sociale, cetăţeneşti şi politice. Un grup sau limba lor”11.
minoritar se distinge prin recunoaşterea Definiţiile date minorităţii etnice şi
identităţii sale, limbă, religie, cultură, naţionale şi aplicate ţiganilor, ne conduc la
tradiţii, obiceiuri, mod propriu de viaţă şi ideea că aceştia sunt o minoritate etnică şi
chiar prin anumite trăsături fizice. nu naţională. Ţiganii sau rromii nu pot fi
Grupul etnic este definit în consideraţi ca minoritate naţională din
sociologie ca o „grupare a căror membri simplul motiv că nu au avut şi nu au stat
împărtăşesc o moştenire unică socială şi naţional pe care să-l revendice, o „patrie
culturală transmisă de la o generaţie la mamă” la a cărei naştere să fi contribuit,
alta”7. O interesantă definiţie dată etniei nu au un teritoriu cu care să se identifice,
sau grupului etnic o realiza Anthony D. nu au o conştiinţă a apartenenţei la statul
Smith. După el, etnia ar fi „o comunitate naţional, nu acţionează pentru autonomie
umană determinată, ce împărtăşeşte mitul teritorială sau autodeterminare. Nefiind o
unui strămoş comun, a unei memorii şi a minoritate naţională, ţiganii nu
unei culturi comune, care este implantată promovează naţionalismul, şovinismul,
într-un teritoriu şi care are sensul iredentismul, ci sunt adepţii politicii de
solidarităţii membrilor săi”8. Aşa cum obţinere şi aplicare a unui statut de
precizează şi prof. univ. dr. A. Ivan „se egalitate, dreptate şi echitate socială cu
poate spune că grupul etnic este diferit de celelalte grupuri naţionale şi majoritatea
celelalte prin cultură, limbă, rasă şi bunuri populaţiei. De altfel ţiganilor din România
comune matrimoniale9. Perioada modernă în perioada comunistă nu le-a fost
dar mai ales contemporană a dat naştere la recunoscut statutul de minoritate naţională
naţiune, minorităţi naţionale şi stat şi în consecinţă nu s-a ţinut cont de
naţional. Minoritatea naţională ar constitui specificul lor cultural, de limba lor şi nu au
„o colectivitate distinctă de celelalte prin putut să-şi educe copii în conştiinţa şi
rasă, limbă, religie şi cu o anumită cultura lor tradiţională.
conştiinţă identitară, exprimată prin forma Un alt aspect cu importante
de organizare şi sentimentul unităţii conotaţii teoretice dar mai ales practice
morale, gata oricând să-şi apere dreptul la politice şi sociale este folosirea termenului
autonomie”10. de rrom în loc de ţigan. Aşa cum am
O definiţie completă şi explicită a precizat anterior, folosirea termenului de
minorităţii naţionale o întâlnim în rrom în vocabularul limbii române a avut
documentele Consiliului Europei. loc în 1933, când s-a constituie „Uniunea
Conform acestei definiţii „minoritatea Generală a Romilor din România”.
naţională desemnează un grup de persoane Folosirea acestui termen în spaţiul
dintr-un stat ce sunt cetăţenii lui, menţin românesc dar şi european de atunci şi până
legături de lungă durată, trainice şi la mijlocul secolului XX – a fost destul de
81
Aurel Piţurcă
redusă, întrucât el lipsea din majoritatea identitatea ţiganilor, în cea mai mare
limbilor europene. La primul congres măsură ea este refuzată chiar şi de ţiganii
internaţional al ţiganilor în 1971, când a care în continuare se denumesc ei înşişi cu
fost adoptat imnul şi drapelul ţigănesc a termenul de ţigan fără a se considera jigniţi
fost folosit şi termenul de rrom. După sau insultaţi.
1990, acest termen este însuşit şi de Un moment important din istoria
Uniunea Europeană, folosirea sa fiind însă ţiganilor în România îl constituie perioada
indicativă şi nu obligatorie pentru statele comunistă. Chiar dacă ţiganilor nu le-a fost
membre. După 1990 şi în viaţa socială şi recunoscut statutul de minoritate naţională,
politică a României unii lideri rromi, aceasta nu a împiedicat regimul comunist
asociaţii, fundaţii, intelectuali cu să se folosească de unii reprezentanţi ai
ascendenţă ţigănească vor face presiuni acestei etnii în instaurarea şi impunerea
pentru însuşirea la nivelul politicii de stat a dictaturii şi puterii lor politice şi sociale.
noţiunii de rrom. Cu toate aceste presiuni Folosindu-se de faptul că mulţi ţigani au
în ianuarie 1995, primul-ministru N. fost victime ale holocaustului sau au fost
Văcăroiu şi ministrul de externe Theodor deportaţi în Transnistria şi că au „origine
Meleşcanu recomanda folosirea în sănătoasă”, din rândul acestora au fost
continuare a formulei de ţigan. În anul recrutate cadre în rândul Securităţii,
2000, ministrul de externe P. Roman sub Miliţiei sau chiar au fost numiţi primari 12.
motivul că includerea termenului de rom S-a trecut la o politică de sedentarizare a
ar fi o condiţie a aderării României la U.E., ţiganilor prin construcţia de case,
elaborează un memorandum D2/nr. calificare, creare de locuri de muncă,
1094/din 29.02.2000, prin care solicită angajări în sectorul industrial, agricol,
primului-ministru Mugur Isărescu în servicii. De asemenea, ţiganii au fost
virtutea dreptului de autoidentificare al identificaţi şi li s-au eliberat cărţi de
populaţiei, folosirea în mod obligatoriu a identitate. Întrucât mulţi din aceştia nu
denumirii de rrom pentru etnia ţigănească, avea decât prenume prin impunerea
memorandumul fiind aprobat de M. numelui mulţi au fost românizaţi. Politica
Isărescu care a emis în acest sens şi o de egalizare şi uniformizare socială
hotărâre de guvern. promovată de regimul comunist pentru
Deşi la o primă vedere nu ar părea ţigani a avut însă şi aspecte pozitive, cum
ceva foarte grav şi important în folosirea ar fi: şcolarizarea, educarea, calificare,
noţiunii de rrom în loc de ţigan, totuşi, la o sedentarizarea, încadrarea în muncă,
analiză mai profundă această folosire a creşterea nivelului de trai, integrarea
numelui de rrom este în măsură să producă socială. Au fost însă şi efecte negative ca
confuzii, neînţelegeri în cadrul unor limbi pierderea identităţii culturale, confiscarea
latine ca în cazul celei italiene, franceze, unor bunuri ca salbele şi cocoşeii de aur şi
între termenul de român şi rrom. Nu argint etc. Unele realizări în procesul
întâmplător, intenţionat sau nu, cu sau fără inserţiei sociale va determina regimul
rea-voinţă românii din unele ţări comunistă să afirme în 1980, că în
comunitare europene ca Franţa, Italia, România oficial nu se mai poate discuta de
Spania sunt desemnaţi cu numele de romi existenţa ţiganilor.
– ceea ce conduce la confuzia sau Un capitol important din viaţa şi
identificarea acestora cu ţiganii. istoria ţiganilor din România o constituie
Această invenţie lingvistică de rrom perioada postdecembristă. Marile
– nu are nimic comun cu istoria şi schimbări la care a fost supusă viaţa
82
socială, economică, culturală şi politică adus după sine cetăţenia europeană şi

internă dar şi internaţională din România, a libera circulaţie a persoanelor în spaţiul
afectat toate structurile sociale, comunitar.
profesionale, etnice şi naţionale, inclusiv Starea economică, socială internă
pe ţigani. coroborată cu noul statut extern al
Fenomenul de liberalizare a României de ţară membră a U.E., a
relaţiilor sociale, trecerea la economia de generat un adevărat exod al românilor, dar
piaţă, diminuarea considerabilă a mai ales al etnicilor ţigani spre ţări ca
proprietăţii de stat, au condus la scăderea Italia, Franţa, Spania, Germania, practic
resurselor materiale şi financiare ale spre toate statele U.E. Mulţi români au
statului, la dispariţia a numeroase locuri de reuşit să se integreze în noile ţări de
muncă, la apariţia şomajului şi evident la domiciliu, dar cea mai mare parte din
scăderea nivelului şi calităţii vieţi. A ţigani duc o viaţă parazitară, cerşind,
început un proces de polarizare şi furând, prostituându-se, fapt ce a condus la
marginalizare socială care a afectat toate creşterea tensiunii sociale cu populaţia
stările sociale din România dar mai cu locală şi autorităţi, şi a stării infracţionale.
seamă pe ţigani, cei mai vulnerabili la În consecinţă, autorităţile locale şi politice
noile politici sociale şi economice. din unele state comunitare Italia,
Democratizarea vieţii politice a fost Danemarca şi mai recent Franţa au trecut
la rândul ei însoţită de un proces de la desfiinţarea taberelor ilegale ale romilor
emancipare a diferitelor minorităţi etnice şi şi expulzarea acestora, fapt ce a tensionat
naţionale, dar şi de conturarea şi relaţiile din cadrul U.E. şi cu România.
impunerea identităţii lor. Politica Însăşi instituţiile comunitare europene,
comunistă de promovare a egalităţii şi Consiliul şi Parlamentul European s-au
uniformizarea a avut ca efect estomparea declarat împotriva expulzării rromilor, cea
sau diminuarea procesului de mai recentă fiind situaţia din Franţa. Aşa
marginalizare, inclusiv la nivelul ţiganilor. de exemplu Parlament European a adoptat
Tranziţia îndelungată, efectele 337 de voturi şi 245 împotrivă o rezoluţie
negative ale economiei de piaţă, derapajele în care solicită Franţei şi altor state ale
democraţiei au dus la marginalizarea U.E. să suspende imediat expulzarea
rromilor şi chiar la discriminarea acestora. rromilor. Rezoluţia Parlamentului
În noile condiţii sociale la nivelul ţiganilor European nu are însă caracter obligatoriu,
s-a constituit ca efect al polarizării o elită ci consultativ. În schimb o altă rezoluţie
politică, economică şi intelectuală care în promovată de dreapta din Parlamentul
mare măsură este integrată. European nu condamnă Franţa pentru
În schimb, cea mai mare parte a expulzarea romilor.
marei mase a ţiganilor este neintegrată Recenta situaţie creată în Franţa
funcţional, economic, normativ, prin desfiinţarea taberelor de rromi şi
comportamental, social. Inexistenţa unei expulzarea acestora a determinat venirea la
politici ferme, coerente, reale de integrare Bucureşti a unei delegaţii franceze
sociale a rromilor cu strategii şi programe constituite din ministrul imigraţiei Eric
clare şi viabile promovată de stat şi Besson şi secretarul de stat Lelouche.
instituţiile sale, au acutizat criza din rândul Delegatia franceză speră să obţină un
ţiganilor. La procesul de neintegrare a angajament din partea României care să
acestora a contribuit şi noul statut al conducă la integrarea romilor pe teritoriul
României de ţară membră a U.E. care a său. De altfel, în faţa Comisiei europene,
83
Aurel Piţurcă
Eric Besson afirmă că România nu face Problema rromilor, a expulzării lor

suficient pentru integrarea cetăţenilor săi. din unele ţări comunitare ale UE, a divizat
La rândul său, consilierul M. Newman al nu numai instituţiile politice comunitare şi
comisarului de justiţie Reding, afirmă că oamenii săi politici, ci şi opinia publică şi
„romii sunt cetăţeni europeni, ei au societatea românească. O importantă parte
aceleaşi drepturi cu toată lumea. Integrarea a acesteia, în special cetăţenii români care
romilor este peste tot în Europa, în ţările de sunt integraţi în ţările comunitare europene
origine, ţările de primire, noi vorbim de dezaprobă prezenţa şi acţiunea negativă a
toate statele membre dar este nevoie de o ţiganilor care le periclitează situaţia în
integrare completă în fiecare stat aceste ţări şi creează o imagine negativă
membru”13. României, fiind de acord cu expulzarea
Problema integrării ţiganilor în acestora, solicitând totodată ca România să
România nu este nouă, ea nu ţine numai de facă mai mult în procesul de integrare. O
voinţa politică ci şi de starea şi resursele altă parte a societăţii româneşti la care se
economice, ori România tocmai în acest raliază şi unii oameni politici sunt
sens este deficitară. Aceeaşi problemă a împotriva politicii de expulzare a rrromilor
rromilor a impus şi o discuţie telefonică considerând-o discriminatorie.
între cei doi preşedinţi T. Băsescu şi N. În acest sens, ministrul justiţiei al
Sarkozy, care au ajuns la concluzia ca cele România, Cătălin Predoiu declara: „Cred
două ţări să facă împreună eforturi pentru că dincolo de discuţiile privind măsurile de
obţinerea de fonduri comunitare pentru reinserţie socială a rromilor sau educaţia
inserţia ţiganilor în România. acestora, trebuie să avem în primul rând în
Preşedintele României, T. Băsescu vedere satisfacerea standardelor prevăzute
s-a declarat de acord cu o întâlnire de legislaţia europeană referitoare la
bilaterală cu omologul său francez, unde dreptul liberei circulaţii”15.
să pună la dispoziţie şi o strategie de Problema rromilor, a integrării lor
integrare a romilor. Cu toate acestea, nu este numai a României, cu ea, este
ministrul francez al imigranţilor E. Besson adevărat, în diferite intensităţi şi forme se
a declarat că „nu se pune problema ca confruntă toate statele U.E., căci rromii se
Franţa să suspende repatrierea rromilor aşa află în toate cele 27 de state comunitare.
cum îi cere rezoluţia Parlamentului Ea nu este numai rezultatul actualei
European”14. perioade de dezvoltare, ci este acumulată
La rândul său primarul Romei, în timp, rezultat şi al vechii politici de
Gianni Alemanno avertizează şi el că noii discriminare, marginalizare şi asimilare
veniţi în capitala Italiei trebuie să facă dusă în decursul istoriei faţă de această
dovada surselor de venit şi a unui etnie. Integrarea rromilor cere timp, multă
domiciliu stabil, altfel vor fi expulzaţi. Şi răbdare, educaţie, instrucţie, locuri de
în Roma vor fi desfiinţate cele peste 201 muncă, resurse economice de care nu toate
de tabere cu rromi nomazi şi expulzaţi statele comunitare dispun.
circa 2350 de persoane. Actuala situaţie a rromilor, în cea
Dacă în cursul anului 2009, au fost mai mare parte neintegraţi sociali îşi are
expulzaţi din Franţa 8313 etnici rromi din cauza chiar şi în politica promovată de
Bulgaria şi România, în 2010, până în proprii lor lideri politici. O importantă
septembrie au fost deja expulzaţi 9875 de parte a acestora văd în integrare un proces
persoane şi procesul continuă. similar cu asimilarea, cu pierderea propriei
lor identităţi culturale, dând ca exemplu
84
perioada comunistă. Nu este nici mai puţin asigure linişte în U.E. şi statelor
adevărat faptul că aceiaşi lideri nici nu deţinătoare a acestei etnii, şi în acelaşi timp
doresc inserţia socială a rromilor, întrucât să asigure egalitatea de şanse şi
şi-ar pierde autoritatea asupra marei mase prosperitatea însăşi a rromilor.
şi nu ar mai fi în măsură s-o manevreze.
Nici anumite interese economice, Note:
financiare nu sunt de neglijat. Multe
1
fonduri comunitare europene care au avut Angus Fraser, Origini, Istoria unui popor
ca destinaţie integrarea ţiganilor, venite european, Editura Humanitas, Bucureşti,
prin diferite asociaţii, societăţi, ONG-uri 2008, p. 28.
2
sunt gestionate de liderii ţiganilor, ele idem, Primele migraţii, Istoria unui popor
constituind importante surse pentru acestea european, Editura Humanitas, Bucureşti,
2008, p. 22 şi următoarele.
şi nefiind în totalitate folosite pentru 3
Achim Viorel, Ţiganii din istoria
destinaţia lor. României, Editura Enciclopedică,
Neinserţia socială a ţiganilor are pe Bucureşti, 1998, p. 58.
lângă aspecte subiective şi cauze obiective. 4
ibidem, p. 94.
Aici avem în vedere lipsa unui stat 5
A.N.I.C. Inspectoratul general al
naţional al ţiganilor cu instituţiile şi Jandarmeriei, dosar nr. 126/1942, ff. 204-
acţiunea aferentă care să le apere şi să le 205.
6
promoveze interesele. Lipsa puterii Cătălin Zamfir, Lazări Vlăsceanu,
politice, militare, sociale, a unui teritoriu Dicţionar de sociologie¸Editura Babel,
cu care să se identifice, lipsa mijloacelor şi Bucureşti, 1993, p. 123.
7
ibidem, p. 224.
instrumentelor care să-i apere şi să 8
Anthony D. Smith, The Myth of Modern
conducă la modernitate, dezvoltare, Nation and the Myths of Nations, în „Etnic
prosperitate. Această etnie a fost and Rasial Studies”, vol. II, 1988, p. 9.
permanent confruntată cu o politică de 9
A. Ivan, Stat, majoritate, minoritate
marginalizare, persecutare şi chiar naţională în România (1918-1939), Editura
discriminare rasială. Eikon, Cluj-Napoca, 2006, p. 24-25.
10
Dacă vrem ca rromii să devină cu Apud A. Ivan, op. Cit., p. 94.
11
adevărat cetăţeni europeni, trebuie ca toată ibidem, p. 95.
12
lumea să colaboreze, de la comunitatea Stenogramele şedinţelor Consiliului de
europeană la autorităţile politice pe al cărui miniştri, Arhivele Naţionale ale României,
p. 593-594.
teritoriu se află rromii, să ne schimbăm 13
Cotidianul Puterea din 3 septembrie
radical comportamentul şi prejudecăţile 2010.
faţă de această etnie. Evident la noua 14
ibidem. Puterea din 4 septembrie 2010.
politică şi atitudine faţă de rromi trebuie să 15
ibidem.
conlucreze liderii lor politici, spirituali,
inclusiv marea masă a ţiganilor. Integrarea
socială a romilor este singura în măsură să
Counterterrorism and the Integration of

Islam in Europe*
85
POLITICĂ ŞI RELIGIE
Jytte Klausen**
Volume 7, Number 7
July 2006
amuel Huntington’s theory of only in authoritarian states such as

a global confrontation Singapore.
S between Islam and “the West”

is particularly attractive in
Europe, where problems with
Islamic minorities are regarded as local
The reaction against Islam has even
made Europeans reassess the importance
of Christianity. When Baden-Württemberg
passed a law in 2004 prohibiting teachers
skirmishes in an international struggle at from wearing the headscarf in the
the heart of which lie values, symbols, and classroom, notwithstanding that the
identity, and where conflicts over what to crucifix is by law displayed in public
do with Muslims have reopened old classrooms, it argued that Christian
debates about the position of religion in symbols are universal and “democratic,”
society and created unlikely political whereas Muslim women wearing the
alliances. headscarf are “proselytizing.” The state’s
French President Jacques Chirac then culture minister, Annette Schavan,
enjoyed one of his few political victories warned against value neutrality. “We
when he proposed a law prohibiting girls cannot allow a spiritual vacuum to emerge
from going to school wearing the Muslim that would leave our society without
headscarf. The law overwhelmingly guidance,” she said. “We must stand by
passed the National Assembly in 2004; our cultural and religious traditions as they
oddly, Jean-Marie Le Pen’s National are expressed in our Constitution.”
Front, which advocates tough measures Religious pluralism, an unintended
against immigrants, voted against it due to consequence of labor immigration, has
worries that secularists would put raised difficult questions about the
restrictions on Christians next. requirements of religious toleration. The
Other politicians blame religion in Madrid train bombings on March 11, 2004
general for stirring up trouble, and regard and the July 7, 2005 bombings of the
Islam as an unwelcome setback in the fight London Underground, which reinforced
against clerical authority. Former German the perception that Islam is a threat to the
chancellor Helmut Schmidt wrote in his European social and political system, also
2004 autobiography that he regrets having induced governments and politicians to
allowed Muslim labor migrants into the reconsider how Islam might become a
country, since evidently Christians and “European” religion.
Muslims cannot tolerate each other. National security and religious
Schmidt blamed the Christian churches for toleration are now widely regarded as
promoting resentment against Muslims, interrelated issues, and proposals for
but also suggested that accommodation funding Islam have the support of security
between Islam and Christianity is possible officials. Ian Blair, the Chief of the UK’s
86
Counterterrorism and the Integration of Islam in Europe
Metropolitan Police, endorses a The diversity of ethnicity and

partnership between Muslim associations national origin varies greatly from country
and the government in order to “separate to country and is increasing with new
the extremists from the faith.” But are waves of political refugees from new
European Muslims willing to become hotspots of civil war and with the growing
partners in counterterrorism? And can presence of native-born Muslims, who
security concerns overcome political prefer to speak the language they have
resistance to extending recognition and grown up with. The early waves of
representation to Muslims? immigrants to Europe held on to the “myth
In researching The Islamic of return” and organized in transnational
Challenge, I interviewed hundreds of networks with the primary aim of retaining
European Muslim civic and political contact to the home country.
leaders in the UK, France, Germany, the In the 1990s the emigre
Netherlands, Sweden, and Denmark, associations of the past gave way to new
members of what I describe as the new national associations, often modeled on
Muslim political elite, to learn how organizations created for other faiths. The
important faith is to them and what if any Muslim Council of Britain (formed in
effect it has on their policy positions. 1997) and the council of Muslims in
Islam is today the largest minority Germany (formed in 1995) both imitate
religious denomination in Europe. There the Jewish Council in organization and
are more Muslims than Catholics in the objectives. The French council for the
Protestant north, and more Muslims than Islamic faith, Conseil français du culte
Protestants in the predominantly Roman Musulman, was set up by the government
Catholic countries. There are about 15 in 2002 based upon the model of
million Muslims in Western Europe, but the Consistoire for Jews created in 1808.
only about 25 have been elected to With the notable exception of terrorists
European parliaments. and radical clerics, European Muslims’
In only a few countries does the political engagement and expectations
census ask people their religion. In one of have since the 1990s increasingly become
them, the UK, it is estimated that about 1 framed in national European idioms.
million (out of 1.6 million) Muslims were
eligible to vote in the May 2005 election. Who Are the Muslim Leaders?
In other countries, estimates are derived Many of the people I interviewed
from immigration statistics and estimated referred to themselves as “typically
fertility rates. In France, there are perhaps second-generation,” using the term to
5-6 million—some estimate only 2.6 describe a political outlook focused on
million-Muslims, few of whom vote. The integration and acceptance of European
Netherlands has the highest proportion of norms. Actually, most of the current
Muslims —about 6 percent of Dutch generation of leaders are themselves
residents, about half of whom can vote. In immigrants. Most had arrived as young
Germany, 0.5 million of the estimated 3 adults, either as a political refugee or a
million Muslims can vote. In Italy, student. Some had been politically active
Muslims, like other immigrants, are in the universities and the security services
overwhelmingly illegal, and so only an had caught up with them. Most had
estimated 50,000 of Italy’s 2 million completed secondary education prior to
Muslims can vote. emigrating and were from middle-class
87
Jytte Klausen
families with histories of learning and rights, anti-fundamentalism, or freedom

political engagement. The share of native- from religious compulsion of any sort.
born leaders was highest in Great Britain
and the Netherlands, reflecting the earlier Being Muslim
onset of mass migration to those countries. In Europe, “Muslim” connotes
ethnicity and origin as well as faith.
Political Agendas Muslims are Europe’s new religious and
My findings support in part the ethnic minority. Individuals balance this in
argument made by Fouad Ajami and Niall different ways. For some, faith is the key
Ferguson: that European Muslims have source of identity, but for many more faith
brought their political agendas with them takes a backseat to origin and the
from the Islamic countries, that Europe’s increasing hostility with which the
Muslim associations are Trojan horses for surroundings recognize Muslims as “other
the banned Islamic organizations in the people.”
home countries, and that Muslim political As the media and xenophobic
activism in Europe is driving a wedge politicians propagate stereotypes of
between the U.S. and Europe on important Muslims, Muslims react to the perceived
foreign policy issues. But it also needs to bias and appropriate the label as a source
be said that restrictive-access of counter-mobilization. Islamophobia is
naturalization is a barrier to immigrant how Muslims describe the “culture war.”
participation in mainstream political Non-believers self-identify as Muslims
organizations and forces Muslims to and say they are victimized by
organize in “Muslims-only” organizations. discrimination. Believers feel singled out
Some of the most notorious clerics and misrepresented. Both groups respond
active in Europe—Abu Bakri Mohammad, by asserting their identity. Of course, the
the founder of al Muhajiroun, and Abu radicals weave a conspiratorial tale about
Hamza al-Masri of Finsbury Park Mosque bias and injustice into a political utopia
fame—were granted political-refugee about Islamic domination.
status in Europe in the mid-1980s, when Observers of European politics
European policies were lenient. The often assume that the “integrated”
Danish imam Abu Laban, who was Muslims, those who participate in political
responsible for having a folder of Danish life, have left their faith behind. The
political cartoons delivered to Cairo and German term Kultur-Muslim, “culturally-
Damascus, is also a political refugee, Muslim,” is often used to describe
barred from travel to Egypt. These individuals who do not display their faith.
extremists found political freedom in But one cannot presume that religiosity is
Europe to continue their projects, but so incompatible with civic competency or
too did Ayaan Hirsi Ali, the Dutch-Somali that the integrated Muslims are apostates.
politician who has gained fame for her Most of the leaders in my study said that
criticism of Islam. Far more of the political Islam was important to them personally,
refugees of the 1980s were liberals than but religiosity did not predict political
Islamists. Many described themselves as affiliations.
fighting a similar battle now to the one Most of the very religious belonged
they had fought before, whether the to the political center or the left. The
objective was the Islamic state, human largest subgroup in my study consisted of
personally religious self-described
88
centrists. Non-believers, in contrast, of those parties’ human rights emphasis.

belonged mostly to the far left or to the The preponderance of centrists among the
secular conservative parties. Many more religious leaders may also reflect a
religious Muslims indicated that ideally choice on the part of the Muslim
they would support the Christian associations to avoid becoming taken for
Democratic parties. In the Netherlands, granted by the social democratic or Labour
Muslims have joined that party in large parties that historically have been able to
numbers, and two Muslims in parliament count on immigrant voters.
were elected from the CDA. Party choice also depends on what
The German Christian Democratic the political parties offer. French Muslims
party has chosen instead to reemphasize complained bitterly about the Socialist
Christianity as a prerequisite for being party’s intolerance of religious expression,
German. Many German Muslims remarking that you had to be committed to
regretfully conclude that they cannot “the holy principle of laïcité” (a form of
support the party and turn instead to the secularism that prohibits public
Greens. Europe’s Christian Democratic recognition of faith) to succeed in the
parties have long used the term “secularly party.
Christian” to describe their distinctive Among the minority of non-
objectives, and only the Dutch CDA has believers were some I describe as radical
responded to the presence of non-Christian secularists. They would say, “We do not
conservative voters by developing an need imams here,” or “The problem with
Abrahamic approach, emphasizing the Islam is that it cannot change.” They
presumed commonality among readily identified with European anti-
Christianity, Islam, and Judaism, to the clericalism.
representation of the interests of believers. Among the believers, views varied
Abortion, gay rights, and bioethics with respect to the need for theological
are some of the issues where religious reform. Some argued that “Islam is what it
Muslims find common ground with other is,” while others embraced Tariq
religious associations and lobbies. The Ramadan’s idea that European Muslims
MCB has steadfastly maintained that have a historic opportunity to revitalize the
homosexuality is a sin and has joined the faith. A French Islamistépraised liberty for
Anglican and the Roman Catholic Church the same reasons religious groups have
in opposing gay adoption rights. When supported the First Amendment in the U.S.
MCB General Secretary Sir Iqbal Sacranie He opposed the French government’s
was criticized for denouncing same-sex plans for a “French Islam,” because “We
relationships, the organization pointed to have for the first time the liberty to
the split in the Anglican Church over gays develop Islam freely.”
and declared that Muslims would not be On integration, there was consensus
“bullied” into speaking against scripture. that ties to the Islamic countries must be
Many religious Muslims cut and ways found to educate imams at
nonetheless regard “value conservatism” European universities and normalize the
as less salient than other issues, which are legal situation of mosque communities.
generally important for the left—in There was disagreement, however, about
particular, anti-discrimination enforcement how far to push equity with the Christian
and social protection. Centrist Muslims churches. Some perceived government
often migrate to the Green parties, because pressure to “Christianize” Islam; some
89
Jytte Klausen
argued that governments should provide naturalized. Half were of Moroccan or

“help to self-help” but otherwise leave it to Algerian origin.
Muslims to build the institutions of their Imams are mostly recruited by local
faith. Others argued for legal and mosque councils through kinship networks
institutional parity. “What goes for the in the home country. Muslims often
pastor goes for the imam,” said a Danish complain that these imams are out of touch
city councilor. with the younger, European-born
Islam’s development over the past generations of Muslims and do not speak
200 years has been characterized by the the language. Indeed, only one-third of the
collapse of religious authority. In Europe, imams in the French study spoke French
migration has allowed Islam to develop in with ease, another third with some
the absence of clerical control. One difficulty, and the rest not at all.
consequence is a return to the “book.” Similarly, most British imams are
Many young people are learning Arabic trained abroad and recruited by local
and reading the Quran to “make up their mosque councils. So long as a mosque
own mind” about what it says. Of course, council guarantees that it will provide an
the text is inaccessible absent theory or income for the imam, work permits have
interpretation, and while some of Europe’s not generally been a problem. But Muslim
Muslims celebrate the freedom to interpret community elders tend to recruit from the
the Quran anew, others battle to protect villages that they came from, which often
orthodoxy against assimilation. means imams who were educated in
madrassas. One leader of a mosque
The Imams association representing one-third of
There are perhaps 10,000 imams in Britain’s mosques reported that 80 percent
Western Europe: at least one for each of of his association’s imams were ill-
the 250 mosques in Sweden, 150 in prepared to cope with the demands made
Denmark, 400 in the Netherlands, upon them by the members of the mosque
probably 1,600 each in Britain and France, communities and by local governments
and 2,600 in Germany. Most of these and other civic groups.
countries do not know the exact number of In northern Europe, Turkey is the
mosques, who preaches in them, or where single largest source of imams. When
the imams come from. Many are Turkish “guest workers” began to appear
“backyard mosques,” a concern for both in large numbers in Scandinavia, Germany
security agencies and Muslim leaders. and the Netherlands, those countries’
A French security agency governments entered into contracts with
conducted a census that identified over a Turkey to supply pastoral care. The imams
thousand imams, about half working full- are paid by the Turkish government and
time. Less than half were paid regularly; granted temporary visas by the national
the rest were paid in kind or unpaid. Of governments. The Turkish imams do not
those who were paid, Turkey supported preach “political nonsense,” my
60, Algeria 80, and Morocco two. Saudi interviewees told me, but are nonetheless
Arabia paid the salaries of a dozen no solution for Muslims who want Islam
graduates of Saudi Islamic universities. to have a self-sustaining European basis.
Less than 20 percent were French Host states’ policy at the time was
nationals, and most of them are to maintain ties between the migrants and
the home countries, to sustain the fiction
90
that the migrants were a temporary counterterrorism. Described as a

solution to overheated labor markets. Both “partnership against extremism,” the
host governments and “sender” initiative signaled a shift from
governments sought to prevent integration; counterintelligence to prevention. The
wanting the migrants to return home at the government consulted with Muslim
end of their working years. community representatives and in October
Today, everyone wants integration. 2005 published its recommendations in a
A few European Muslims believed the report entitled Preventing Extremism
Islamic countries have the religious Together, which includes proposals
scholars and “know best” how to train ranging from improving community-
imams, but a large majority said that it was police relations to establishing imam
an immediate priority to end dependency education and mosque accreditation
upon the Islamic countries. procedures.
Interviewees observed that While there have been complaints
throughout Europe, theological faculties about the lack of follow-up, the process
educate Christian clergy, and governments has nonetheless produced reform. Aiming
make funds available for clergy salaries to forestall government-sponsored
and houses of worship, but Muslims have monitoring, four Muslim associations that
access to none of these resources. Many do not normally cooperate—the MCB, the
favored mainstreaming Islam within Muslim Association of Britain, the British
existing national state-church frameworks, Muslim Forum, and the al-Khoei
but a plurality preferred greater self- Foundation—have created the Mosques
governance for mosque communities. Still, and Imams National Advisory Board, to
nearly everyone considered public funding promote “best practices in the country’s
to be essential for integration. 1600 mosques.”
“Where will the money come Are these measures effective
from?” The question was raised in every counterterrorism measures or simply good
country. The Christian churches and many public policy? The days when extremists
voters are resistant to change. “It is were recruited in mosques and plots
difficult today to argue that Muslims have hatched with the assistance of clerics such
special needs,” one Muslim member of the as Abu Hamza al-Masri may be over. The
Dutch parliament explained to me. “All social activities of the July bombers show
Dutch voters can think about is how they that today terrorists are more likely to
are disadvantaged by the foreigners.” bond while engaging in ultimate sports
Another parliamentarian said, “it does no like paint-balling or watching DVDs of
good for Muslims to demand more rights, atrocities against Muslims and footage of
when most people already think we are suicide bombers in private homes. It may
getting too much.” be a Pyrrhic victory for those who wish for
the normalization of Islam in Europe if
Counterterrorism Policies mosques have ceased to be a meeting
Counterterrorism policies may be place for terrorists. Will governments go
the way to break the logjam over public back to disregarding the need to facilitate
support for the development of mosque the integration of Islam?
communities. Following the July 2005
attacks, the British government launched a Why Now?
new community-based approach to
91
Jytte Klausen
There are far fewer Muslims in Madrid and London bombings are,
America than in Europe, and they are perhaps too quickly, seen as supporting
generally better educated, more likely to evidence for the dangers that hostility to
come from the Middle East, and wealthier. Islam poses for us all. The problem, in the
American Muslims may not have American view, is not the faith but the
citizenship, but their children will, and perversion thereof. We are fighting
when it comes to building mosques and “Islamo-fascism,” as George Bush
practicing Islam, U.S. Muslims encounter described the enemy, not Islam.
little government resistance. In contrast, Neither story gets it right. There are
European Muslims are poor. Between one- serious problems with the integration of
quarter and one-half of them are Muslims in Europe, but the alienation that
disenfranchised permanent residents, with it causes is more likely to express itself in
no prospects of naturalization for riots such as those that racked the Paris
themselves or their children due to suburbs in Fall 2005. Socioeconomic
restrictive citizenship laws. Large numbers deprivation and isolation fueled the
live in highly segregated neighborhoods, grievances, and Muslims and non-
with no access to work or transportation, Muslims were equally likely to join the
and send their children to sub-par rioters. Abou Jahjah, known as the
“minority majority” schools. Pockets of “Muslim Malcolm X,” founded the Arab
Europe today look very much like the U.S. European League to fight the members of
prior to civil rights. the far-right Vlaams Blok in Antwerp, but
Why are there problems with his ambition is to built a separatist
Muslims in Europe now, when earlier nationalist movement.
generations of them lived there quietly for The recent terrorism is based upon
decades? The answer is not Sept. 11 and a political theory of an Islamic utopia that
the rise of Islamism, as many assume, but justifies the indiscriminate killing of
that European Muslims have now decided Muslims and Christians, Americans and
to integrate, and to do so they seek reforms non-Americans, as a means to power.
that will enable them to practice their faith Many Muslims believe that killing in the
and be European. European Muslims in name of the Prophet is an abomination, but
the mid 1980s arrived at the moment of it is difficult to draw the line between
collective realization that the “myth of theology that leads to political extremism
return” was exactly that, when European and political extremism that assumes the
Muslims started to create institutions for guise of doctrine. As for the view that
practicing their faith and attaining political European Muslims are a wellspring of
representation. Reactions started at local extremism, we have little reason to believe
politics, with protests against mosque that European Muslims are more
construction and the uproar over the susceptible to extremist theology than
headscarf. Muslims in North America or elsewhere.
From an American viewpoint, Why worry about Europeans’
European Muslims’ integration problems problems with Muslims? Because the new
are seen as a consequence of Europe’s political ideology of Islamic terrorism has
general hostility to religion and, worse, a showed a remarkable ability to change and
source of increased Muslim alienation and adapt to our responses. The polarization
increasing security risks for the West. The and socioeconomic disadvantage,
9/11 terrorists’ European domicile and the combined with the generalized escalation
92
of violence against Jews, Muslims, and **Jytte Klausen is associate professor of

Christians, provides a fertile ground for comparative politics at Brandeis
recruitment to the extremist cause, even University. Her most recent book is The
among the anomic progeny of the middle- Islamic Challenge: Politics and Religion in
class and the ranks of university-educated Western Europe (New York: Oxford
University Press, 2005). This article is
dropouts.
based on Dr. Klausen’s presentation to
FPRI’sHistory Institute for Teachers on
“Islam, Islamism, and Democratic Values,”
held May 6-7, 2006.
*Permission granted by Foreign Policy

Research Institute, www.fpri.org.
Personalismul spiritual european între

interpretarea „materialistă” şi percepţia
93
„noului creştinism”*
Anca Parmena OLIMID
Abstract: Without pretending to bring solutions, the present article

tries to identify the main talking points of the religious liberty and
regime of cults in the European recent history, assuming the
hypothesis that recognizes its character as a unique phenomenon.
The present work recognizes the importance of the political theory,
which becomes an indispensable instrument for the reflection and
analysis of the history of religious ideas. The work does not rest on a
structural analysis of politics, but is oriented towards an
understanding of the dynamics of New Christianism in the context of
industrial progress.
Keywords: religious liberty, regime of cults, Europe, New
Christianism, industrial society.
eligie a întregii Europe, opoziţii teoretice între interpretarea

creştinismul ar putea fi „materialistă” şi percepţia „noului
R factorul de coeziune şi
solidaritate pentru întregul
continent, liantul
comunităţi care, uneori,
unei
creştinism”.
Oricare ar fi rolul şi importanţa
exercitată de gândirea istoricilor şi
filozofilor din secolul al XIX-lea şi XX-
departe de a solidariza, a devenit un factor lea, problema autentică a istoriei ideilor nu
ce a pus în evidenţă o întreagă diversitate se reduce la înlăturarea ireversibilă a
de viziuni, controverse şi interpretări conflictului între lumea tangibilului şi
contradictorii. lumea spiritului, ci în modul în care soluţia
Există, aşadar, o polivalenţă şi o acestui conflict nu se poate limita la un
mobilitate spaţio-temporală a fenomenului „index” de autori, ci se cuvine să
religios şi ar fi de ajuns să remarcăm că, în aprofundăm cunoaşterea specificităţilor
timp ce în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, din Europa Occidentală şi de Răsărit
elementul fundamental a fost raportul (cultură, religie, legislaţie) printr-o
dintre politic şi economic, începând cu specializare teoretică ce presupune
sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul utilizarea conceptelor-cheie din domeniul
secolului al XXI-lea, raportul dintre politic ştiinţelor politice şi juridice şi recursul la
şi religios a devenit tot mai semnificativ. teologie şi filozofie ce proiectează
Provenind din circumstanţele aspectele etice ale istoriei ideilor.
caracteristice ale lumii moderne, Combinarea acestor două exigenţe
creştinismul a reuşit să răspundă acestei este rareori întâlnită legitimându-se prin:
provocări, aspectul iniţial ce trebuie 1. necesitatea analizei evoluţiei
evidenţiat rezidând în abundenţa de ideilor politice şi religioase ce a însoţit
94
Personalismul spiritual european între interpretarea „materialistă” şi percepţia
„noului creştinism”
procesul construcţiei europene. Două -într-o primă teză de direcţia
argumente ne invită în acest sens să nu identitară a unei Europe a conflictului
neglijăm potenţialul integrator al relaţiei modern şi
politic-religios în diferite ţări ale Europei. -într-o a doua teză de modul în care
În primul rând, construcţia statul a ştiut să-şi asume beneficiul unităţii
europeană, are nevoie şi de un proiect şi stabilităţii confesionale garantate de un
unitar asumat, de o simbioză prin regim al cultelor fundamentat pe egalitatea
deplasarea cadrului de referinţă de la un obligatorie a tuturor cultelor într-o Europă
conflict inevitabil între opţiunile morale şi a consensului contemporan şi a
potenţialul material la o nouă abordare perspectivei noului creştinism
intelectuală capabilă să cristalizeze Această direcţie a cercetării nu
răspunsul la „marile întrebări” ale exclude, într-un secol al regionalizării şi
secolului al XIX-lea şi al XX-lea. globalizării, discuţia legată de neutralitatea
În al doilea rând, demersul statului şi poziţia papalităţii într-o Europă
genealogic al unui astfel de demers dispusă la compromis ce tratează, juridic şi
presupune concilierea a două abordări politic, cultele în virtutea principiilor
complementare, revelatoare pentru subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
condiţiile de formare a ideilor politice în În acest context se impune o
spaţiul european: precizare. Relând ideea de dinamicitate ca
-prima abordare capătă valoare trăsătură cinetică prin care statul se
strategică imediată mobilizând şi exprimă mai bine în contextul globalizării,
asociind conformismul intelectual se cuvine să apreciem că tocmai acestuia
cu transformările sociale, (statului) îi revine funcţia de constituire şi
economice, culturale şi politice ale exercitare a forţei publice constituindu-se
lumii moderne şi generând apariţia totodată, ab initio, (prin intermediul
marilor idei politice moderne şi contractului social) ca titlular al dreptului
contemporane (cetăţeanul, naţiunea, de garantare a interesului general superior
statul, libertăţile, laicitatea etc.); intereselor particulare ale fiecărui cult.
-cea de-a doua abordare este Ceea ce dimpotrivă, este comun şi, ca
rezervată evenimentelor cu caracter atare, caracterizează sistemul de drept
raţional, fiind proiectată pe european actuale (în virtutea noţiunii de
aspectele suficient de profunde ce flexibilitate şi eliminare a rigidităţii
implică judecăţi convergente ce se instituţionale) este că, deşi statul îşi
dezvoltă în funcţie de proclamă suveranitatea, în realitate, cultele
circumstanţele în care istoria re- participă în mod concret la procesul de
orientează fundamental praxis-ul legiferare (în special, atunci când se
creştin european. De aici reiese tratează statutul juridic al cultelor).
nevoia de a recurge la un proiect Cercetările în domeniu rămân o
legislativ fundamentat pe resursă majoră atât pentru literatura de
pluralismul religios ce capătă specialitate politică şi juridică aflată în
valoare de referinţă pentru voinţa căutare de criterii şi teorii cât şi pentru
politică. state interesate în identificarea de principii
Punctul de plecare este următorul: autonome de acţiune şi control a
„monopolul politicului” în istoria ideilor capitalului de încredere al cultelor. În
ultimelor două secole este dublu ultimii ani, în Europa şi Statele Unite ale
condiţionat: Americii, literatura în dezvoltare a istoriei
95
Anca Parmena Olimid
ideilor ca disciplină academică este de creştină, fapt ce le-a prezervat identitatea

acord că libertatea religioasă şi regimul confesională.
laicităţii a contribuit în epoca post- Un aspect complementar trebuie
materialistă la o translaţie a teoriei de la un menţionat şi, anume, faptul că evoluţia
nivel sistemic la un nivel condiţional, la catolicismului, o dată cu dogmatizarea
graniţa dintre „idealismul” unei discipline jurisdicţiei universale şi a infailibilităţii
de studiu îndelung studiate (istoria ideilor papale prin Conciliul Vatican I (1870), a
politice) şi provocarea lansată de insistat asupra idealului operaţional al unui
„realismul” multiconfesionalismului sistem de conciliere (ca un ansamblu de
religios şi perspectiva unei pieţe liberaliste. teze sau „legi”) între două „ordini” şi două
Originalitatea unei astfel de puteri (laică şi religioasă). Pentru prima
orientări constă în faptul că permite o dată, sentimentul realităţii şi raţiunii
abordare comparativă care îmbogăţeşte condamna alternativa liberală şi socială.
perspectivele istoriei ideilor la limita între La începutul secolului al XX-lea,
două domenii ce ar putea continua să se Vaticanul a redescoperit alternativa
prezinte ca adversare câtă vreme acest reconfesionalizării statelor prin concordate
antagonism politic-religios se rezumă doar ajunstându-şi propriile structuri ecleziale
la planul discursului ideologic al secolului noilor realităţi sociale şi politice. Păstrând
al XX-lea. în minte consideraţiile de mai sus, putem
Rezumând, lecţiile unor filosofi înţelege mai bine funcţia identitară a
precum Saint-Simon sau Auguste Comte, bisericii în raport cu realitarea social-
receptate într-o modernitate laicizată şi confesională europeană pentru care
într-o contemporaneitate fracţionată şi elaborarea şi chiar implementarea unei
divizată religios ne ajută să înţelegem politici anacronice a concordatelor
destul de bine esenţa crizei bisericii. reprezenta un răspuns la „renaşterea
În plan politic, eşecul Reformei statolatriilor păgâne” (în 1931, Pius XI
protestante şi a conflictelor religioase a denunţă în mod categoric nazismul din
condus la crearea unei Europe a statelor Germania, comunismul şi decreştinarea
confesionale absolutiste care au conferit din Mexic).
Bisericii Romano-catolice perspectiva Abia după sfârşitul celui de-al
unui refuz al modernităţii ingăduindu-i o doilea război mondial, neajunsurile
libertate limitată de acţiunea politică şi propriilor structuri confessional-religioase,
juridică. doctrinare şi jurisdicţionale conduc la o
Dată fiind multitudinea de nouă ecleziologie a comuniunii cu
semnificaţii şi acumulări istorice, politice, liberalismul, prin acceptarea noului statut
juridice, filozofice, se impune necesitatea în virtutea principiilor juridice ale doctrinei
unei selecţii. În primul rând, trebuie spus sociale catolice şi perspectiva unui
că, dacă Apusul Europei a oferit de-a personalism spiritual autentic european.
lungul secolului al XIX-lea imaginea unui Pe de altă parte, am putea, de altfel,
catolicism ce stabilea o diferenţă capitală să remarcăm faptul că, Biserica Romano-
la nivelul relaţiilor cu societatea, prin Catolică va dispune de o „exclusivitate”
existenţa unui Magisteriu a cărui autoritate moral-ideologică prin care opera trecerea
era recunoscută de credincioşii din orice la un statul democratic de tip liberal şi la
ţară majoritar catolică, Răsăritul statul subsidiar, dezbătând şi susţinând o
continentului, o Europă a ortodoxiei, s-a alternativă viguroasă la blocul sovietic,
caracterizat prin fidelitatea faţă de religia prin orientarea şi susţinerea proiectului
96
unei Europe unite. Biserica Catolică solicitant şi provocator al începutului celui
răspundea astfel dinamicii fenomenului de-al treilea mileniu al istoriei creştine, să
ideologic şi politic de la sfârşitul secolului contribuie la edificarea unei noi viziuni
al XX-lea. democratice şi solidare.
Abordarea sub aspectul istoriei Spre deosebire de societăţile
ideilor a regimului laicităţii şi a libertăţii occidentale în care diminuarea rolului
religioase în secolele XIX-XXI prezintă tradiţional al religiei a apărut ca o
interes din cel puţin două motive: primul consecinţă firească a reprimării
motiv ţine de chestiunea legitimităţii şi a conciliarismului creştin de absolutismul
„regulilor jocului” în sistemul politic papal, în Europa răsăriteană, aflată
european. jumătate de secol sub influenţa sovietică,
Aceasta implică un context mai conştientizarea complementarităţii
amplu de analiză ştiinţifică ce permite seculare stat-biserică a imprimat o viziune
evitarea unui determinism religios axat pe relaţional-personală nu numai despre
anul 1965: momentul lansării constituţiei Dumnezeu, dar şi despre om şi societate.
Gaudium et spes despre o „Biserică în Cu toate acestea, baza colectivă şi,
lumea contemporană” a Conciliului totodată, simbolică, în care se înscriu
Vatican II, eşecul modelului religios aceste societăţi a alimentat noi implusuri,
egocentrist al catolicismului, despărţirea de pe poziţiile nivelatoare ale „unificării
bisericii de rolul hegemonic din perioada clivajelor stat-biserică”.
constantiniană, prin juxtapunerea a două Cultele, la rândul lor, în virtutea
ecleziologii: vechea ecleziologie juridic- unei tradiţionale funcţii identitare de
autoritară şi noua ecleziologie a organizare a vieţii morale şi etnice a
ecumenismului şi solidarităţii creştine a statelor, ce le conferea un statut particular,
Europei. nu au fost exceptate de la proces.
La reconcilierea cu socialul prin Integrarea europeană a devenit
asumarea unui demers exclusiv politic, astfel o provocare frontală deopotrivă
social, juridic, biserica a adăugat pentru state şi pentru culte, iar
reconclierea cu noua ordine umană creştinismul, potenţialul reconciliator
mondială, o dată cu lansarea la împlinirea moral şi spiritual, a fost serios afectat de
unui secol de magisteriu pontifical esenţial fracturile confesional-religioase ce au
pozitiv a enciclicei Centesimus annus divizat până astăzi întregul continent.
(1991). Experienţa şi atitudinea credincioşilor în
Este evident astăzi că europenii, Uniunea Europeană diferă de la o
divizaţi, confesional, religios şi naţional nu comunitate la alta, de la o perioadă la alta,
pot fi factorii de „revenire a religiosului” de la o regiune la alta.
în noua etapă ce modifică ecuaţia Astfel, în Eurobarometrul Comisiei
strategică a unificării de la Europa Europene, Social values, Science and
economică la Europa politică. În această Technology, publicat în iunie 2005, se
criză a religiozităţii secularizate în precizează că europenii împărtăşesc
sistemele de drept european, Europa aceleaşi rădăcini religioase şi filosofice ale
politicului nu poate fi separată de Europa creştinismului, dar, aceasta nu înseamnă,
spiritului, construcţia europeană în mod automat că există o singură
propunându-şi, în virtutea vechiului identitate religioasă europeană.
adaugiu scolastic „distingere per unire” Reunind argumentele de mai sus
sau „ex pluribus unum”, ca în contextul pentru a construi o reprezentare intuitivă a
97
Anca Parmena Olimid
spaţiului spiritual european la începutul (1) reasumarea resorturilor spiritual-

secolului al XXI-lea, obţinem următorul creştine ce au inspirat integrarea
algoritm ce devine pivotul central al europeană şi au creat spiritul
analizei ştiinţifice a libertăţii religioase şi a personalismului comunitar al
regimului cultelor: un proces paralel de libertăţii religioase;
producere a unor justificări şi construcţii (2) de la relaţia stat-culte,
doctrinale la graniţa dintre libertatea de necesitatea de constituire a unei
conştiinţă şi unitatea spirituală potrivit cu entităţi relaţionale din perspectiva
spiritul european modern şi contemporan. unui nou tip de comunitate: com-
După mai bine de zece ani de la uniunea fundamentată pe un sistem
adoptarea Declaraţiei de către Conferinţa triun de in şi inter-dependenţe:
europeană de la Amsterdam din 1997 ce a  comunitatea de credinţă
conferit recunoaşterea de drept sau fapt a (libertatea religioasă şi regimul
caracterului de interes public sau de cultelor);
utilitate publică a activităţii cultelor,  comunitatea politică (state,
recunoaşterea dreptului cultelor de a se societate)
organiza şi a funcţiona în mod autonom cu  comunitatea juridică (decizii ale
respectarea cadrului legal şi garantarea Curţii Europene a Drepturilor
libertăţii religioase şi a regimului cultelor, Omului).
studierea raportului dintre stat şi culte
rămâne un subiect de cercetare inedit şi *Acknowledgement
important în acelaşi timp pentru
înţelegerea spiritualităţii europene. „Această lucrare a fost finanţată din
Ideea raportului de echilibru în contractul POSDRU/89/1.5/S/61968,
istoria ideilor politice şi religioase ca proiect strategic ID 61968 (2009),
rezultat al necesităţii de manifestare a cofinanţat din Fondul Social European,
autonomiei în dublu sens legitimează ca prin Programul Operaţional Sectorial
ipoteză de lucru un nou scenariu: analiza Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
libertăţii religioase şi a regimului cultelor 2013."
în sistemele europene pornind de la
operele filozofice şi dezbaterile publice ale
Bibliografie:
ultimelor două secole.
În această ordine de idei, am 1. ASTON Nigel, Decline or Evolution?
putea fi de acord, fără îndoială, cu părerea Religion in Modern Europe în „European
că o discuţie politică şi juridică cu privire History Quaterly”, Vol. 36/2006, pp. 91-99
la afirmarea şi consolidarea autonomiei 2. BULMAN R. F., PARRELLA F. J.,
apare într-un dublu sens: al autonomiei From Trent to Vatican II: historical and
cultelor în manifestarea practicilor theological investigations, Oxford, Oxford
religioase şi al intereselor statelor pentru a University Press, 2006
controla şi beneficia de un aspect 3. CAUTHEN K., Church and State,
important al vieţii publice, şi anume, Religion and Politics (this essay was
published as a part of the book: The Ethics of
capitalul de încredere al cultelor, incluzând
Belief: A Bio-Historical Approch, 2 Vols,
un amplu proces de mobilizare a maselor Lima, CSS Publishing Co., 2001
şi implicând toate sferele vieţii sociale 4. COLLINET Michel, H. Kaal, The Idea of
prin: Progress in the Nineteenth Century în
98
„Diogenes”, Vol. 9/Martie 1961, pp. 98 - 16. RATZINGER Joseph Cardinal, Called to
116 Communion. Understanding the Church
5. COLLINS Randall, The Rise and Fall of Today, San Francisco, Ignatius Press, 1996
Modernism in Politics and Religion în „Acta 17. SCHÖPFLIN G., Nations, Identity,
Sociologica”, Vol. 35/Ianuarie 1992, pp. Power: The New Politics of Europe, London,
171-186 C. Hurst & Co. Publishers, 2000
6. CUNLIFFE John, Andrew Reeve, 18. VACHUDOVÁ M. A., Europe
Exploitation: The Original Saint Simonian Undivided: Democracy, Leverage, and
Account în „Capital & Class”, Vol. Integration After Communism, Oxford,
20/Ianuarie 1996, pp. 61 - 80 Oxford University Press, 2005
7. DÉNES Iván Zoltán, Personal Liberty 19. VATTER A., BERNAUER J., The
and Political Freedom: Four Interpretations Missing Dimension of Democracy:
în „European Journal of Political Theory”, Institutional Patterns in 25 EU Member
Vol. 7/2008, pp. 81-98 States between 1997 and 2006 in “European
8. EISENSTADT S. N., Modernity and the Union Politics”, Vol. 10, no. 3/2009
Construction of Collective identities în 20. VOAS D., OLSON D. V. A.,
„International Journal of Comparative CROCKETT A., Religious pluralism and
Sociology”, Vol. 39/Martie 1998, pp. 138- participation: Why previous research is
158 wrong in “American Sociological Review”,
9. GURR T., Peoples versus States, Vol. 67, no. 2/2002
Washington DC, US Institute for Peace 21. ZIELONKA J., The Quality of
Press, 2000 Democracy after Joining the European
10. HAMBURGER P., Separation of Church Union in “East European Politics and
and State, Harvard University Press, 2002 Societies”, Vol. 21, no. 1/2007
11. KESLMAN T., BUTTIGIEG J. (eds.), 22. ZOPOUNIDIS C., PENTARAKI K.,
European Christian Democracy: Historical DOUMPOS M., A review of country risk
Legacies and Comparative Perspectives, assessment approaches: New empirical
Notre Dame, University of Notre Dame evidence in Constantin Zopounidis, Panos
Press, 2003 M. Pardalos, Managing in Uncertainty:
12. MACCAFFREY J., History of the Theory and Practice, Dordrecht, Kluwer
Catholic Church, Vol. 1, ICON Group Academic Publishers, 1998
International, Inc., 2008 23. , A Political Chronology of Europe,
13. MADELEY J., Politics and religion in London, Routledge, 2001
Western Europe in George Moyser, Politics 24. ***, Central and South Eastern Europe
and Religion in the Modern World. Ed.. 2004, London, Routledge, 2003.
London, Routledge, 1991
14. MOYSER G. (ed.), Politics and Religion
in the Modern World., London, Routledge,
1991
15. MULLETT M. A., The Catholic
Reformation, London-New York, Routledge,
1999
Discriminarea în societatea actuală: consideraţii

teoretice, manifestări practice şi
sancţiuni juridice
99
POLITICĂ ŞI DREPT
Cezar AVRAM, Roxana RADU
Abstract: Between the diversity of problems that Romania is

confronting with at the beginning of 21st century, the discrimination
represents a reality that reached and reach edge situation, sometimes
becoming manifest through violent actions against individuals,
against groups or entire society. The 20 years that followed the
revolution brought substantial changes in our perceptions regarding
the phenomenon of discrimination, and its causes and negative
implications are prevented by the Government Urgency Ordinance no.
137/2000 concerning the prevention and the punishment of all forms
of discrimination and Law no. 202/2002 concerning the equality of
chances between men and women. The special situation of Romania,
the social, economical and cultural features within the context of
outrunning the transition stage, the particularities of integration in
EU asks for an approach centered on quick changes that take part
within Romanian society.
Keywords: discrimination, equality, harassment, mentalities, society.
n multitudinea şi diversitatea percepţia noastră despre fenomenul
Î problemelor cu care se confruntă

România la începutul sec. XXI,
discriminarea reprezintă o
realitate care a atins şi atinge
discriminării, cauzele, efectele şi
implicaţiile negative deosebit de grave pe
care le produce acest fenomen atât la
nivelul individului, cât şi la nivelul
situaţii limită, uneori manifestându-se prin grupurilor şi organizaţiilor. Cu 20 de ani în
acţiuni violente la adresa individului, urmă, se cunoşteau prea puţine despre
grupului sau societăţii în ansamblul ei. această problemă, cu atât mai mult cu cât,
Cercetările privind incidenţa fenomenului din punct de vedere legal, zona era
discriminării în domeniul relaţiilor de descoperită. Vidul legislativ a favorizat
muncă au început să se dezvolte în apariţia a numeroase atitudini abuzive şi
România abia în decursul ultimilor ani, discriminatorii din partea angajatorilor,
deşi acest fenomen are rădăcini înfipte reflectate şi în anunţurile de mică
adânc în mentalităţile şi concepţiile publicitate în vederea angajării de
deformate ale românilor aflaţi într-o personal. Chiar dacă principiul egalităţii în
continuă perioadă de tranziţie după drepturi era recunoscut de Constituţia din
momentul crucial al Revoluţiei din 1991 în art. 16, lipsa unui mijloc legal de
decembrie 1989. Cei 20 de ani care au combatere şi sancţionare a manifestărilor
urmat Revoluţiei au fost martorii unor discriminatorii în relaţiile de muncă a făcut
schimbări substanţiale care au avut loc în ca acestea să ia amploare.
100
POLITICĂ ŞI DREPT
Discriminarea în societatea actuală...
În mod indubitabil, mentalităţile, naţionalismului românesc după Revoluţia

tradiţiile, inhibiţiile, prejudecăţile joacă un din decembrie 1989 şi numeroşi factori
rol decisiv atât în determinarea economici : „Aceste prejudecăţi persistă şi
comportamentului celui care pentru că este nevoie de un ţap ispăşitor, în
discriminează, cât şi în construirea reacţiei condiţiile economice dificile în care se află
de răspuns a celui discriminat. Hărţuirea ţara noastră. Motivele sunt complexe.
sexuală şi violenţa îndreptată asupra femeii Rromii sunt uşor de învinuit, pornind de la
îşi are izvorul într-o dublă sursă culturală: cazuri izolate de genul « rromii s-au hrănit
pe de o parte, o cultură tradiţională a cu lebede la Viena ». Odată ce rromilor li
autorităţii masculine, incluzând o oarecare s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea
violenţă legitimă, complementar cu o este greu de schimbat” 6.
toleranţă ridicată faţă de acest tip de Alinierea legislaţiei româneşti cu
violenţă; pe de altă parte, o cultura normele comunitare în domeniul egalităţii
modernă, răspândită în special de mass- de şanse şi tratament (în principal,
media, care a accentuat imaginea femeii ca Directiva Consiliului 2000/43/CE privind
obiect sexual, expunând-o unor aplicarea principiului egalităţii de
manifestări violente cu conotaţii sexuale tratament între persoane, fără deosebire de
predominante1. origine rasială sau etnică şi Directiva
Un exemplu semnificativ privind Consiliului 2000/78/CE de creare a unui
rolul mentalităţilor este cazul discriminării cadru general în favoarea egalităţii de
pe criteriul vârstei. Cercetările sociologice tratament, în ceea ce priveşte încadrarea în
au constatat ca mentalităţile influenţează în muncă şi ocuparea forţei de muncă) s-a
mod semnificativ atitudinea respondenţilor realizat prin adoptarea O.G. nr. 37/2000
în ceea ce priveşte perfecţionarea privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
profesională, promovarea şi menţinerea formelor de discriminare şi a Legii nr.
lucrătorilor vârstnici, dorinţa acestora de a 202/2002 privind egalitatea de şanse între
colabora cu persoane în vîrstă şi părerea femei şi bărbaţi, cu modificările şi
lor despre măsurile de discriminare completările ulterioare7.
pozitivă. Studiile au evidenţiat, de În august 2000 a fost adoptată O.G.
asemenea, faptul că politicile împotriva nr. 37/2000 privind prevenirea şi
discriminării bazate pe vîrstă, desfăşurate sancţionarea tuturor formelor de
în organizaţia celor chestionaţi au avut un discriminare, care a consacrat dreptul la
impact pozitiv asupra concepţiei acestora demnitatea personală, a sancţionat
referitoare la gradul de adaptabilitate contravenţional noţiunea de hărţuire,
profesională a lucrătorilor vârstnici şi chiar definind-o ca fiind orice comportament pe
asupra oferirii posibilităţii reconversiei lor criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă,
profesionale2. religie, categorie socială, convingeri, gen,
Un alt exemplu care ilustrează orientare sexuală, apartenenţă la o
extrem de relevant rolul jucat de categorie defavorizată, vîrstă, handicap,
mentalităţi în acest „fenomen istoric” 3 al statut de refugiat ori azilant sau orice alt
discriminării este cazul etniei rrome4, criteriu care duce la crearea unui cadru
problema integrării sociale a rromilor intimidant, ostil, degradant ori ofensiv, dar
reprezentând centrul strategiilor elaborate şi pe cea de victimizare, constând în orice
la nivel naţional şi comunitar5. La tratament advers, venit ca reacţie la o
prejudecăţile societăţii româneşti s-a plângere sau acţiune în justiţie cu privire la
adăugat fenomenul intensificării etno- încălcarea principiului tratamentului egal
101
POLITICĂ ŞI DREPT
Cezar Avram, Roxana Radu
şi al nediscriminării. O.G. nr. 137/2000 juridică, aflată sub control parlamentar,

incrimina în mod expres: a) discriminarea având rolul de garant al respectării şi
unei persoane într-un raport de muncă şi aplicării principiului nediscriminării, în
protecţie socială, manifestată în conformitate cu legislaţia internă în
următoarele domenii: încheierea, vigoare şi cu documentele internaţionale la
suspendarea, modificarea sau încetarea care România este parte.
raportului de muncă; stabilirea şi În martie 2002 a fost adoptată
modificarea atribuţiilor de serviciu, locului Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de
de muncă sau al salariului; acordarea şanse între femei şi bărbaţi, care a definit şi
drepturilor sociale, altele decât cele ce incriminat discriminarea directă şi
reprezintă salariul; formarea, indirectă, actele de hărţuire şi hărţuire
perfecţionarea, reconversia şi promovarea sexuală, discriminarea bazată pe criteriul
profesională; aplicarea măsurilor sex şi discriminarea multiplă. De
disciplinare; dreptul de aderare la sindicat asemenea, prin această lege a fost
şi accesul la facilităţile acordate de acesta; înfiinţată Agenţia Naţională pentru
orice alte condiţii de prestare a muncii, Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi
potrivit legislaţiei în vigoare; b) refuzul (ANES), ca organ de specialitate al
unei persoane fizice sau juridice de a administraţiei publice centrale, aflată în
angaja în muncă o persoană pe motiv că subordinea Ministerului Muncii, Familiei
aceasta aparţine unei rase, naţionalităţi, şi Egalităţii de Şanse, care promovează
etnii, religii, categorii sociale sau unei principiul egalităţii de şanse şi de
categorii defavorizate, respectiv din cauza tratament între bărbaţi şi femei şi asigură
convingerilor, vârstei, sexului sau integrarea activă a perspectivei de gen în
orientării sexuale a acesteia; c) toate politicile şi programele naţionale (art.
condiţionarea ocupării unui post, prin 24 alin. 3).
anunţ sau concurs lansat de angajator sau Cele două acte normative au avut
de reprezentantul acestuia, de apartenenţa rolul de a plasa problematica egalităţii de
la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, şanse în centrul Strategiei Europene pentru
categorie socială sau categorie ocupare. Ulterior adoptării acestor acte
defavorizată, de vârsta, de sexul sau de normative, Legea de revizuire a
orientarea sexuală, respectiv de Constituţiei a modificat cuprinsul art. 16,
convingerile candidaţilor, cu excepţia precizând că statul român garantează
ipotezelor de discriminare pozitivă; d) egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
discriminarea angajaţilor de către pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor
angajatori, în raport cu prestaţiile sociale publice, civile sau militare (art. 16 alin. 3).
pe care le acordă acestora, din cauza Extinderea egalităţii de şanse între
apartenenţei la o rasă, naţionalitate, bărbaţi şi femei la ocuparea oricărei
comunităţi lingvistice, origine etnică, funcţii, atât din domeniul public, cât şi din
religie, categorie socială sau categorie cel privat, precum şi la totalitatea
defavorizată ori datorată vârstei, sexului, drepturilor prevăzute de legislaţia muncii
orientării sexuale sau a convingerilor (salarizarea, condiţiile de muncă,
acestora. Prin această ordonanţă a luat promovarea în funcţie etc.) decurge din
fiinţă Consiliul Naţional pentru art. 5 al noului Cod al muncii (Legea nr.
Combaterea Discriminării, care reprezintă 53/2003).
autoritatea de stat în domeniul Curtea Constituţională a interpretat
discriminării, autonomă, cu personalitate principiul nediscriminării într-un sens
102
POLITICĂ ŞI DREPT
uniformizant, egalizator: ...în analiza Europeană a Drepturilor Omului prevede

acestei aprecieri trebuie să observam că, că ”exercitarea drepturilor şi libertăţilor
prin conţinutul său, articolul 16 alineat 1 prevăzute de prezenta convenţie trebuie să
din Constituţie se corelează cu dispoziţiile fie asigurată, fără nici o distincţie, în
articolului 4 alineat 2 al legii fundamentale special pe bază de sex, rasă etc.”. Având în
care determină criteriile nediscriminării, vedere faptul că România este semnatară a
acestea fiind rasa, naţionalitatea, originea acestor tratate internaţionale, şi, în
etnică, limba, religia, sexul, opinia, conformitate cu articolul 20 din
apartenenţa politică, averea şi originea Constituţie, drepturile şi libertăţile
socială8. Concepţia strictă asupra cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în
principiului constituţional al egalităţii conformitate cu Declaraţia Universală a
constă în a afirma că numai ceea ce este în Drepturilor Omului, cu acordurile şi
mod expres interzis de către textul tratatele la care România este semnatară,
constituţional ca discriminare este contrar putem concluziona că o enumerare a
egalităţii, în rest egalitatea este presupusă9. criteriilor de la articolul 4 este doar
Prin urmare, principiul nediscriminării ar fi ilustrativă, nu restrictivă10. Consecinţa
circumscris numai acestor criterii limitativ imediată este faptul că ori de câte ori o
enumerate de legea fundamentală, alte diferenţă de tratament este perceptibilă, dar
forme de diferenţiere fondate pe alte nu poate fi inclusă între cazurile şi criteriile
criterii decât acestea dar având, în fond, enumerate în articolul 4 alin. 2 din
aceleaşi efecte ca discriminarea, nefiind Constituţie, judecătorul trebuie să facă uz
deci incriminate. O astfel de interpretare de normele de referinţă internaţionale.
nu poate fi acceptată, deoarece există Fiind o lege specială, dispoziţiile
multe alte criterii de non-discriminare Codului muncii referitoare la criteriile
menţionate de sursele de drept nediscriminării se vor aplica cu prioritate,
internaţional. De exemplu, Convenţia nr. respectiv cele prevăzute de art. 5 alin. 2:
111 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii sexul, orientarea sexuală, vârsta,
(OIM) prevede că discriminarea constă în apartenenţa naţională, rasa, culoarea, etnia,
”orice distincţie, excludere sau preferinţă religia, opţiunea politică, originea socială,
bazată pe rasă, culoare, sex, religie, opinie handicapul, situaţia sau responsabilitatea
politică, naţionalitate sau origine socială, familială, apartenenţa sau activitatea
care are ca rezultat încălcarea sau alterarea sindicală. Cum între teorie şi practică
egalităţii de şanse şi de tratament în există întotdeauna diferenţe considerabile,
domeniul angajării şi ocupării”. În mod în practica raporturilor de muncă s-au
similar, articolul 1 alin. 1 din Convenţia înregistrat şi alte criterii decât cele
privind lupta împotriva discriminării în enumerate de lege - spre exemplu, aspectul
domeniul educaţiei prevede că noţiunea de fizic al unei persoane, înălţimea, greutatea
discriminare înseamnă orice distincţie, etc.; în prezenţa unor astfel de situaţii se
excludere, limitare sau preferinţă bazată pe pune întrebarea dacă acel tip de
rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie discriminare este interzisă sau permisă.
politică sau orice alt tip de opinie, Singura soluţie este aceea de a apela la
naţionalitate sau de origine socială, situaţie prevederile referitoare la nediscriminare
economică sau naştere, care are ca obiect conţinute în izvoarele dreptului
sau ca efect eliminarea sau alterarea internaţional. Astfel, în cazul în care
egalităţii de tratament în materie de judecătorul sesizează vreo diferenţă de
educaţie. Articolul 14 din Convenţia tratament condamnabilă, dar care nu se
103
POLITICĂ ŞI DREPT
încadrează perfect în cazurile enumerate la este cel al sexului, din statisticile

art. 5 alin. 2 din Codul muncii, el trebuie Consiliului Naţional pentru Combaterea
să se sprijine pe normele de referinţă Discriminării rezultă că cele mai frecvente
internaţionale. petiţii adresate CNCD spre soluţionare au
Deşi legislaţia împotriva fost înaintate de bărbaţi şi au avut ca obiect
discriminării joacă un rol esenţial în discriminarea fondată pe etnie (rromă),
garantarea egalităţii în drepturi a categorie socială, vârstă sau religie. În ceea
cetăţenilor în general şi în protecţia ce priveşte discriminarea pe criteriile de
drepturilor salariaţilor în special, aceasta gen sau orientare sexuală, numărul redus
nu este suficientă, discriminarea la locul de al petiţiilor reflectă faptul că persoanele
muncă manifestându-se în diferite forme şi care s-au confruntat cu asemenea situaţii
tipuri. Între cele mai frecvente cazuri de fie nu au ştiut cui să se adreseze, fie nu au
discriminare se înscriu: discriminările avut curajul necesar să o facă13.
sexuale (de gen), discriminări întemeiate Conform art. 33 din Legea nr.
pe vîrstă, discriminări întemeiate pe 202/2002, angajaţii au dreptul ca, în cazul
experienţa prealabilă pentru postul în care se consideră discriminaţi după
solicitat, discriminări motivate de criteriul sexului, să formuleze sesizări,
imaginea unei persoane11. reclamaţii ori plângeri către angajator sau
Studiile şi statisticile efectate în anii împotriva lui, dacă acesta este direct
anteriori s-au concentrat mai mult pe implicat şi să solicite sprijinul organizaţiei
cauzele şi criteriile cele mai frecvente de sindicale sau al reprezentanţilor salariaţilor
discriminare, mai puţin pe consecinţele din unitate pentru rezolvarea situaţiei de la
acestui fenomen îngrijorător. Existenţa locul de muncă. În cazul în care această
cazurilor de discriminare sexuală şi de sesizare/reclamaţie nu a fost rezolvată la
hărţuire sexuală în România a devenit o nivelul unităţii prin mediere, persoana
certitudine. Hărţuirea la locul de muncă angajată care justifică o lezare a drepturilor
poate îmbrăca diverse forme, ca expresie a sale în domeniul muncii, în baza
prerogativelor de direcţie, control şi prevederilor Legii nr. 202/2002, are
sancţionare pe care le deţine angajatorul. dreptul să introducă plângere către instanţa
Cercetările, atât cele desfăşurate în judecătorească competentă, la secţiile sau
România, cât şi pe plan european şi la completele specializate pentru conflicte
internaţional, şi-au restrâns sfera de interes de muncă şi litigii de muncă ori de
asupra reacţiilor psihologice ale victimei asigurări sociale în a cărei rază teritorială
hărţuirii, nu şi asupra răspunsurilor şi de competenţă îşi desfăşoară activitatea
ecourilor înregistrate în sânul organizaţiei angajatorul sau făptuitorul ori, după caz, la
sau asupra măsurilor care se pot lua pe instanţa de contencios administrativ. În
plan juridic şi organizaţional. Hărţuirea, de măsura în care instanţa constată că
orice natură ar fi ea, este însă un proces plângerea este întemeiată şi legală, poate
complex, dinamic, care se declanşează în dispune următoarele măsuri: încetarea
momentul în care se produce actul situaţiei discriminatorii într-un termen
hărţuirii, continuă cu reacţia victimei, care stabilit de către instanţă şi obligarea
este urmată de răspunsul organizaţiei şi a persoanei vinovate la plata unei
hărţuitorului şi astfel procesul se poate despăgubiri către persoana discriminată,
derula în acelaşi mod în continuare12. într-un cuantum ce reflectă în mod
Deşi în practica angajării cel mai corespunzător prejudiciul suferit14. Ori de
frecvent criteriu de discriminare întâlnit câte ori va fi posibil, instanţa va dispune şi
104
POLITICĂ ŞI DREPT
reintegrarea la locul de muncă a persoanei ocuparea unui post ori efectuarea unor
pentru care s-a modificat unilateral şi prestaţii sau accesul la unele servicii de
nejustificat contractul de muncă prin obţinerea unor favoruri sexuale17. Deşi
intermediul unui act discriminatoriu pe minorii angajaţi în muncă sunt o categorie
criterii de sex15. socială extrem de vulnerabilă şi expusă
Art. 33 alin. 1 şi 2 din Legea nr. riscului hărţuirii sexuale, iar fapta comisă
202/2002 privind egalitatea de şanse între faţă de un minor ar reprezenta, sub
femei şi bărbaţi instituie la latitudinea celui aspectul pericolului social, o formă
discriminat o procedură specială constând agravantă, legiuitorul român nu a făcut nici
în sesizarea angajatorului printr-o sesizare o diferenţiere sub aspectul pedepsei18.
sau reclamaţie care, dacă nu este rezolvată În practică se constată însă o teamă
prin mediere, deschide pentru persoana în a victimei de a-l sesiza pe angajator, în
cauză calea plângerii la instanţa special atunci când făptuitorul este chiar
competentă. Întrebarea care se pune este acesta ori un superior ierarhic, motiv
aceea dacă aceste dispoziţii pot fi aplicate pentru care organizarea unor asemenea
prin analogie şi în alte cazuri de acţiuni de mediere este aproape
discriminare decât cea întemeiată pe inexistentă. Pe de altă parte, de multe ori
criteriul sexului. La prima vedere, nici managerii de resurse umane nu
răspunsul ar părea că este pozitiv, inclusiv sprijină acţiunile şi măsurile care se pot lua
în ceea ce priveşte medierea. Dar trebuie în caz de hărţuire sexuală, aceste situaţii
să se ţină seama de faptul că o normă cauzând multe probleme şi putând afecta
dintr-o lege specială nu poate fi aplicată imaginea organizaţiei în rândul opiniei
prin analogie. În fond, legea specială publice.
înseamnă consacrarea unor norme de În anumite limite, prezenţa stresului
excepţie, iar o normă de excepţie nu poate la locul de muncă este considerată
fi aplicată prin analogie pentru normală. Atunci când depăşeşte însă
soluţionarea unor situaţii juridice chiar anumiţi parametri, efectele sale pot fi
similare. Din acest motiv, de lege ferenda, devastatoare atât asupra sănătăţii
încercarea de soluţionare a conflictului lucrătorilor, generând îmbolnăviri
individual de muncă prin mediere - înainte profesionale, decese la locul de muncă
de a se ajunge la instanţele judecătoreşti - (cazul Raluca Stroescu, fost manager de
ar trebui consacrată de legiuitor cu titlu audit la Ernst&Young) sau chiar sinucideri
general16. (cazul Elisabeta Barna din Iaşi), cât şi
Prin Legea nr. 61/2002 privind asupra activităţii angajatorului, prin
aprobarea O.U.G. nr. 89/2001 pentru diminuarea capacităţii de rezistenţă, de
modificarea şi completarea unor dispoziţii adaptare şi de reacţie a salariaţilor
din Codul Penal referitoare la infracţiuni producându-se accidente de muncă şi boli
privind viaţa sexuală a fost introdusă profesionale care antrenează răspunderea
pentru prima dată infracţiunea de hărţuire angajatorului, acordarea de concedii şi
sexuală. Incriminarea hărţuirii sexuale, indemnizaţii pentru incapacitate temporară
care se înscrie printre inovaţiile de muncă, scăderea productivităţii,
legiuitorului nostru menite să apropie cheltuieli cu asigurările sociale de sănătate
dreptul penal intern de cel european, este etc. De asemenea, comportamentul
de un real folos pentru reprimarea unor neadecvat al lucrătorilor în îndeplinirea
comportamente, îndeosebi ale obligaţiilor şi sarcinilor care le revin,
angajatorilor în muncă, care condiţionează generat de incapacitatea de adaptare a
105
POLITICĂ ŞI DREPT
acestora la condiţii de stres, poate produce Editura Universităţii Vest, Timişoara, 2007,
mari catastrofe ecologice. Un rol important p. 50.
4
în evaluarea riscurilor pentru sănătatea A se vedea Huub van Baar, From „Time-
lucrătorilor şi a efectelor stresului generat Banditry” to the Challenge of Established
Historiographies: Romany Contributions to
de discriminare/hărţuire la locul de muncă
Old and New Images of the Holocaust, in
revine medicilor de medicina muncii, Multi-Disciplinary Approaches to Romani
serviciilor de sănătate şi securitate în Studies, edited by Michael Stewart and
muncă, serviciilor de protecţie şi de Marton Rövid, Central European University
prevenire a riscurilor profesionale din Press, Budapest, 2010, p. 153-171; János
întreprinderi şi/sau unităţi. Din punct de Ladányi, Iván Szelényi, The Social
vedere didactico-academic, se poate Construction of Roma Ethnicity in
considera că există mai multe categorii de Bulgaria, Romania and Hungary during
deficienţe la nivel organizaţional, cum ar Market Transition, in Review of Sociology
fi: încălcarea dreptului la demnitate la 7, no. 2/2001, p. 79-89, disponibil pe site-ul
web
locul de muncă, prin supunerea salariaţilor
http://www.akademiai.com/content/v26258
la acte de hărţuire morală/ sexuală, umilire, 4626015v13/.
intimidare, ordine ilegale, abuz de drept 5
Gabriel Andreescu, Naţiuni şi minorităţi,
din partea superiorilor ierarhici; lipsa de Editura Polirom, Iaşi, 2004, p. 75-77.
6
informare a lucrătorilor cu privire la Remus Creţan, op. cit., p. 51.
7
consecinţele discriminării, la prevederile A se vedea Roxana Radu, Discriminări
legislaţiei muncii şi la practicile de apărare interzise şi discriminări permise în materia
împotriva oricărei forme de discriminare. angajării şi a raporturilor juridice de
Deşi constituie în principal muncă, în Revista Română de Drept Privat
consecinţa prejudecăţilor şi a nr. 5/2008, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, p. 190-213.
stereotipurilor, problema discriminării, aşa 8
Considerentul nr. 4 al Deciziei nr. 70/1993
cum spunea Michael Billig, ar trebui să a Curţii Constituţionale.
iasă din cadrul consideraţiilor pur 9
Simina Elena Tănăsescu – Principiul
psihologice pentru a conduce la o analiză a egalităţii în dreptul românesc, Editura All
puterii, în special (…) a puterii politice sau Beck, Bucureşti, 1999, p. 30.
economice19. 10
Dan Claudiu Dănişor – Fundamentul
Note: statului şi criteriile de nediscriminare
(comentarii ale dispoziţiilor art. 4 din
1
Elena Zamfir – Violenţa împotriva femeii, Constituţia României), în Revista de Drept
Revista de Asistenţă Socială nr. 1-2/2005, Public nr. 1/2008, p. 53, 57.
11
p. 8-9. Centrul pentru Dezvoltare Socială
2
Warren C.K. Chiu, Andy W. Chan, Ed Sighişoara – Manifestări discriminatorii în
Shape, Tom Redman – Age stereotypes and procesul de angajare, în Raporturi de
discriminatory attitudes towards older muncă nr. 9/2003, p. 25-27.
12
workers: An East-West comparison, Human Jeong Yeon Lee, Sharon Gibson
Relations, vol. 54(5), The Tavlstock Heilmann, Janet P. Near – Blowing the
Institute, Sage publications, London, whistle on sexual harassment: Test of a
Thousand Oaks CA, New Delhi, model of predictors and outcomes, Human
www.sagepublications.com. Relations, vol. 57(3), The Tavlstock
3
Remus Creţan, Marginalitate socială şi Institute, Sage publications, London,
spaţială: conceptualizare şi tipologie în Thousand Oaks CA, New Delhi,
cazul rromilor din Banat şi sudul Crişanei. www.sagepublications.com.
Studiu de geografie istorică şi socială,
106
POLITICĂ ŞI DREPT
13
STATISTICA PROCESE (dosare de 16.01.2002, în Revista Dreptul nr. 7/2002,
instanta – 2007, 2006); Analiza petitiilor - p. 3.
18
2005, 2003, 2002, Eliodor Tanislav, Tanislav Eliodor jr. –
http://www.cncd.org.ro/biblioteca/Statistici- Infracţiunea de hărţuire sexuală a
2/. angajatului. Propuneri de lege ferenda
14
Magda Volonciu – Sesizări, reclamaţii şi privind forma agravantă, în Revista
plângeri împotriva măsurilor de Română de Dreptul muncii nr. 1/2003, p.
discriminare pe criteriul sexului, în Revista 67.
19
Română de Dreptul Muncii nr. 1/2003, p. Michael Billig – Racisme, préjugés et
31. discrimination, în Serge Moscovici (coord.)
15
Costel Gâlcă – Hărţuirea morală la locul – Psychologie sociale, PUF, Paris, 1984.
de muncă, Revista Română de Dreptul
muncii nr. 2/2005.
16
Ion Traian Ştefănescu – Consideraţii
referitoare la Legea nr. 202/2002 privind
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi,
cu privire specială asupra domeniului
muncii, în Revista Română de Dreptul
Muncii nr. 2/2002, p. 9.
17
Gheorghe Mateuţ - Reflecţii asupra
infracţiunii de hărţuire sexuală introdusă în
Codul Penal Român prin Legea nr. 61 din
Asociaţia – persoană juridică de drept privat în

legislaţia românească
Irina Olivia POPESCU
107
POLITICĂ ŞI DREPT
Abstract: The creation, organization and functioning of the

association, as legal subject are regulated by Law no. 26/2000.
According to this legal document the association is the legal subject
consisting of at least three persons who give their consent in order to
affect their knowledge, material contribution and work, in order to
realize a public interest activity. The association becomes a legal
person when it is subscribed in the Registry of associations and
foundations, kept by the Court which has legal jurisdiction according
to the headquarters of the association. The functioning of the
association is realized through its organs, the General Assembly, the
Conducting Committee and the Controller. The association can be
declared as a public good association if it fulfills some special
conditions.
Keywords: association, legal personality, constitutive act, statute,
public good.
ctul normativ aplicabil în permite accederea la resursele materiale

materie de asociaţii şi fundaţii proprii, precum şi la cele publice … prin
A este Ordonanţa Guvernului

nr. 26/20001. Potrivit
dispoziţiilor art. 86 din actul
normative menţionat, intrarea în vigoare a
crearea şi instituirea unui parteneriat
activ între acestea şi autorităţile publice
centrale sau locale 4.
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000
Ordonanţei coincide cu momentul a fost modificată prin Ordonanţa
abrogării Legii nr. 21/19242 care Guvernului nr. 37/2003, fiind amendate
reglementa persoanele juridice3. Potrivit următoarele articole5:
art. 4 din O.G. nr. 26/2000, asociaţia - art. 1 care face referire la explicarea
reprezintă subiectul de drept constituit din termenilor interes general şi interes
trei sau mai multe persoane care, pe baza comunitar;
unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept - art. 6 privind utilizarea denumirilor;
de restituire contribuţia materială, - art. 7 referitor la avizarea înfiinţării
cunoştinţele sau aportul lor în muncă viitoarelor organizaţii de către organele de
pentru realizarea unor activităţi în interes specialitate ale administraţiei publice
general, comunitar, sau, după caz, în centrale;
interesul lor, personal nepatrimonial. - capitolul VI al Ordonanţei Guvernului
Ca atare, se consacră în debutul nr. 26/2000, introdus prin Ordonanţa
ordonanţei, exercitarea dreptului Guvernului nr. 37/2003, prevede
constituţional de liberă şi deplină asociere. modificările şi completările aduse
Scopul declarat al asociaţiilor îl reprezintă procedurii de declarare a utilităţii publice.
realizarea unor interese generale, locale Dobândirea personalităţii juridice a
sau de grup. Realizarea acestui scop asociaţiei coincide cu momentul înscrierii
prevăzut în actul constitutiv presupune asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi
asigurarea mijloacelor materiale fundaţiilor ţinut la grefa judecătoriei în a
corespunzătoare. În acest scop, textul legal
108
POLITICĂ ŞI DREPT
Asociaţia – persoană juridică de drept privat în legislaţia românească
cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul constituţional al publicităţii numai pentru
asociaţia. citarea reprezentantului asociaţiei în
Potrivit art. 6 alin. 1 pentru scopul de a i se pune în vedere să
dobândirea personalităţii juridice, asociaţii remedieze neregularităţile constatate până
încheie actul constitutiv6 şi statutul la termenul de judecată viitor care se va
asociaţiei7, în formă autentică, sub stabili11. În concluzie, neavând un text
sancţiunea nulităţii absolute. legal în baza căruia să extindem
Actul constitutiv şi statutul sunt aplicabilitatea acestor dispoziţii şi în
supuse controlului instanţei de judecată. situaţia înscrierii asociaţiei, prevederile
Astfel, oricare dintre asociaţi, în baza acestui articol nu se pot extinde prin
împuternicirii din partea asociaţiei, analogie şi la alte situaţii.
împuternicire care trebuie menţionată în În acelaşi sens pot fi invocate şi
Actul Constitutiv, poate formula cerere de dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi alin. 2 al
înscriere asociaţiei în Registrul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, care
Asociaţiilor şi Fundaţiilor. Cererea de prevăd procedura de urmat la termenul
înscriere trebuie să fie însoţită de actul fixat în scopul acordării posibilităţii de
constitutiv, statutul asociaţiei şi actele remediere a neregularităţilor constatate
doveditoare ale sediului şi patrimoniului arătând că la termenul fixat, în situaţia în
iniţial. Conform, ordonanţei care care instanţa de judecată constată că
reglementează regimul asociaţiilor, neregularităţile sunt înlăturate, instanţa va
verificarea legalităţii asociaţiei se lua act de aceasta prin încheiere, iar în
realizează în termen de trei zile de la situaţia contrară instanţa de judecată va
depunerea cererii de înscriere şi a respinge cererea prin încheiere motivată12.
documentelor arătate mai sus. Instanţa de Cu toate că textele menţionate
judecată dispune, prin încheiere, înscrierea privesc numai cererea de înscriere a
asociaţiei în Registrul asociaţilor şi asociaţiei, în vederea dobândirii
fundaţiilor8. personalităţii juridice, dispoziţiile vor fi
Referitor la aplicabilitatea aplicabile şi în ceea ce priveşte cererile de
principiului publicităţii şedinţei de modificare a statutului şi/sau a actului
judecată în ceea ce priveşte înscrierea constitutiv al asociaţiei - persoană juridică,
asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi în baza prevederilor art. 33 alin. 1 al
fundaţiilor, se poate observa că textul de Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, care
lege aplicabil în materie nu face nici o fac trimitere expresă la art. 8 - 1213.
precizare. Ca atare, având în vedere regula Există posibilitatea ca verificarea
publicităţii şedinţelor de judecată9 şi legalităţii actului constitutiv şi a statutului
adagiul roman potrivit căruia excepţiile să se facă de judecător fără citarea
sunt de strictă interpretare şi aplicare10 petiţionarului14. Aşa cum am mai subliniat,
reiese faptul că şedinţa de judecată este în situaţia în care ar exista neregularităţi,
publică. instanţa de judecată la expirarea
Referitor la dispoziţiile art. 9 alin. 1 termenului prevăzut de art. 8 alin. 2, va
din actului normativ menţionat trebuie cita, în camera de consiliu, pe
observat că acest text de lege cuprinde reprezentantul asociaţiei, punându-i în
numai reglementări referitoare la o fază vedere în scris, să remedieze
intermediară, prealabilă pronunţării neregularităţile constatate până la termenul
asupra fondului cauzei, stabilind expres şi următor. Acest termen nu va putea fi mai
limitativ o derogare de la principiul
109
POLITICĂ ŞI DREPT
Irina Olivia Popescu
mare de o săptămână, în conformitate cu Ca urmare a recunoaşterii utilităţii

dispoziţiile art. 9 alin. 115. publice asociaţia dobândeşte dreptul de a i
Încheierile prevăzute de art. 10 alin. se atribui în folosinţă gratuită bunurile
1 se vor pronunţa în cel mult 24 de ore de proprietate publică şi dreptul de a
la închiderea dezbaterilor şi se vor redacta menţiona în toate documentele pe care le
în termen de cel mult 48 de ore de la întocmeşte că asociaţia este recunoscută
pronunţare16. ca fiind de utilitate publică.
În conformitate cu dispoziţiile art. Dizolvarea şi lichidarea
13, asociaţia îşi poate constitui filiale, ca asociaţiei18
structuri teritoriale, cu un număr minim de Potrivit art. 54 asociaţia se dizolvă:
3 membri, cu organe de conducere proprii de drept; prin hotărârea instanţei de
şi un patrimoniu distinct de cel al asociaţiei judecată sau prin hotărârea adunării
sau sucursale, ca structuri teritoriale fără generale.
personalitate juridică. Dizolvarea de drept a asociaţiei
Funcţionarea asociaţiei se intervine într-una dintre următoarele
realizează prin intermediul organelor situaţii: împlinirea duratei pentru care a
acesteia: adunarea generală; consiliul fost constituită; realizarea sau, după caz,
director şi cenzorul sau, după caz, comisia imposibilitatea realizării scopului pentru
de cenzori. Adunarea generală este care a fost constituită, dacă în termen de 3
organul de conducere, alcătuit din luni de la constatarea unui astfel de fapt nu
totalitatea asociaţilor. se produce schimbarea acestui scop;
Consiliul director asigură punerea imposibilitatea constituirii adunării
în executare a hotărârilor adunării generale sau a consiliului director în
generale. El poate fi alcătuit şi din conformitate cu statutul asociaţiei, dacă
persoane din afara asociaţiei, în limita a cel această situaţie durează mai mult de un an
mult o pătrime din componenţa sa. de la data la care, potrivit statutului,
Recunoaşterea utilităţii publice a adunarea generală sau, după caz, consiliul
asociaţiei director trebuia să se constituie; reducerea
O asociaţie poate fi recunoscută ca numărului de asociaţi sub limita fixată de
fiind de utilitate publică, cu îndeplinirea lege, dacă acesta nu a fost complinit timp
următoarelor condiţii speciale17. de 3 luni.
Printre aceste condiţii se numără: a) În ceea ce priveşte dizolvarea, prin
activitatea asociaţiei trebuie să se hotărâre judecătorească, aceasta se poate
desfăşoare în interes general sau al unor realiza la cererea oricărei persoane
colectivităţi; b) asociaţia trebuie să interesate atunci când: scopul sau
funcţioneze de cel puţin 3 ani; c) persoana activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau
juridică interesată trebuie să prezinte un contrară ordinii publice; realizarea
raport de activitate din care să rezulte scopului este urmărită prin mijloace ilicite
desfăşurarea unei activităţi anterioare sau contrare ordinii publice; când asociaţia
semnificative, prin derularea unor urmăreşte un alt scop decât cel pentru care
programe ori proiecte specifice scopului s-a constituit; când asociaţia a devenit
său; d) valoarea activului patrimonial pe insolvabilă;
fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte să Aşa cum am arătat, asociaţia se
fie cel puţin egală cu valoarea poate dizolva şi prin hotărârea adunării
patrimoniului iniţial. generale. Hotărârea adunării generale prin
care s-a decis dizolvarea se depune în
110
POLITICĂ ŞI DREPT
Asociaţia – persoană juridică de drept privat în legislaţia românească
7
termen de 15 zile de la data şedinţei de Potrivit art. 6 alin. 3: „Statutul cuprinde,
dizolvare, la judecătoria în a cărei sub sancţiunea nulităţii absolute:
circumscripţie teritorială îşi are sediul a) elementele prevăzute la alin. (2), cu
asociaţia, pentru a fi înscrisă în Registrul excepţia celor de la lit. g) şi h);
b) explicitarea scopului şi a obiectivelor
asociaţiilor şi fundaţiilor.
asociaţiei;
c) modul de dobândire şi de pierdere a
Note: calităţii de asociat;
1
d) drepturile şi obligaţiile asociaţilor;
Publicată în Monitorul Oficial al României e) categoriile de resurse patrimoniale ale
nr. 39 din 31 ianuarie 2000 asociaţiei;
2
Publicată în Monitorul Oficial al f) atribuţiile organelor de conducere,
României nr. 27 din 6 februarie 1924 administrare şi control ale asociaţiei;
3
Potrivit Legii nr. 24/1924 „Asociaţiunile g) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării
şi fondaţiunile, fără scop lucrativ sau asociaţiei, cu respectarea dispoziţiilor art.
patrimonial, create şi organizate de 60”.
particulari, nu pot dobândi personalitatea 8
A se vedea art. 8 alin. 2 din OG nr.
juridică decât în condiţiunile legii de faţă”. 26/2000
4
N. Săndulescu, Unele implicaţii ale 9 Această regulă rezultă din textul art. 127
modificării şi completării Ordonanţei al Constituţiei României, republicată la 31
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la octombrie 2003 potrivit căruia şedinţele de
asociaţii şi fundaţii prin Ordonanţa judecată sunt publice, afară de cazurile
Guvernului nr. 37/2003, Revista Dreptul nr. prevăzute de lege
3/2004, p. 45 - 50 10 În limba latină exceptio est strictissimae
5
Ibidem interpretationis
6
Conform art. 6 alin. 2 „Actul constitutiv 11 G.C. Frenţiu, Publicitatea şedinţei de
cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute: judecată în cauzele privind înscrierea
a) datele de identificare a asociaţilor: asociaţiei în registrul asociaţiilor şi
numele sau denumirea şi, după caz, fundaţiilor sau modificarea actului
domiciliul sau sediul acestora; constitutiv ori a statutului asociaţiei,
b) exprimarea voinţei de asociere şi a Revista Dreptul nr. 5/2004, p. 139 - 141
scopului propus; 12 Ibidem
c) denumirea asociaţiei; 13 Ibidem
d) sediul asociaţiei; 14 C. N. Popa, Observaţii în legătură cu
e) durata de funcţionare a asociaţiei - pe aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.
termen determinat, cu indicarea expresă a 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile,
termenului sau, după caz, pe termen Revista Dreptul nr. 10/2001, p. 59 - 73
nedeterminat; 15 R. Dimitriu, Discuţii în legătură cu
f) patrimoniul iniţial al asociaţiei; activul Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu
patrimonial, în valoare de cel puţin dublul privire la asociaţii şi fundaţii, în Revista
salariului minim brut pe economie, la data Dreptul nr. 5/2000, p. 3 - 24
constituirii asociaţiei, este alcătuit din 16 A se vedea Regulamentul privind
aportul în natură şi/sau în bani al organizarea Registrului asociaţiilor şi
asociaţilor; fundaţiilor şi Registrul naţional al
g) componenţa nominală a celor dintâi persoanelor juridice fără scop patrimonial,
organe de conducere, administrare şi aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei
control ale asociaţiei; nr. 954/B/C/2000 şi publicat în Monitorul
h) persoana sau persoanele împuternicite să Oficial al României, Partea I, nr. 214 din
desfăşoare procedura de dobândire a 16 mai 2000
personalităţii juridice;
i) semnăturile asociaţilor”.
111
POLITICĂ ŞI DREPT
17 C. Bârsan, Drept civil. Drepturile reale juridică dacă nu a fost parcursă faza
principale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, lichidării, întrucât dizolvarea presupune o
p. 124 nouă fază a existenţei societăţii, respectiv
18 A se vedea Decizia Civila nr. 1436 din 1 cea în care se pune capăt activităţii sale
noiembrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, normale”.
Secţia a VI-a comercială, potrivit căreia
„Societatea îşi păstrează personalitatea
Influenţele factorului politic asupra

managementului organizaţiilor publice:
o recenzie a literaturii
112
POLITICĂ ŞI DREPT
Cătălina Maria GEORGESCU
Abstract: The relationship between the management of public

organizations and the political environment have produced a rich
literature. Researchers have tried to identify the external factors
affecting the management of public organizations, to assess the
extent in which the budgetary regulations of the legislative represent
limitations to the management of human relations within public
organizations, to evaluate the manner in which political influence is
reflected upon the decision-making process within public
organizations, to detect the influences upon the management of
human relations (recruitment, selection, promotion) within the
public sector, and, last but not least, to better the methodology of
empirical studies. The research on the relations between politics and
administration has often highlighted the influences of policies and
practices within public organizations by political representatives and
the functioning of the spoils system, as opposed to the merits system,
as regards the employment in public offices.
Keywords: public organization, political environment, theory,
human resources management, communication.
aporturile managementului bugetare ale legislativului reprezintă

organizaţiilor publice cu sfera limitări asupra managementului resurselor
R
politică au fost discutate şi umane din organizaţiile publice? Cum se
analizate de un corp de reflectă influenţa politicului asupra
literatură impresionant, fiind procesului decizional în organizaţiile
o preocupare productivă atât publice? Cum putem descrie în cel mai
pentru cercetătorii şi practicienii bun mod influenţele asupra proceselor
managementului public, cât şi pentru managementului resurselor umane
cercetătorii din domeniul ştiinţelor politice, (recrutare, selecţie, promovare) în sectorul
sociologiei, ştiinţelor administrative, public? Mai este loc pentru îmbunătăţiri în
ştiinţelor juridice. Aceştia au căutat să metodologia studiului acestui subiect?
identifice provocările pe care Acesta este genul de întrebări la care
managementul organizaţiilor publice le ceretătorii au căutat răspunsuri. Răspunsul
întâmpină cu mediul politic extern şi să la ultima întrebare poate servi drept
articuleze necesitatea unor schimbări în raţionament şi justificare pentru eforturile
cadrul acestor relaţii. cercetătorilor de îmbunătăţire a proiectării
Care sunt factorii care afectează şi desfăşurării studiilor empirice asupra
managementul organizaţiilor publice? acestor raporturi.
Cum putem descrie în cel mai bun mod Analiza comparativă a
raporturile dintre managementul organizaţiilor publice şi private a relevat
organizaţiilor publice şi mediul politic natura birocratică a organizaţiilor publice
extern? În ce măsură reglementările şi slaba angajare organizaţională a
113
POLITICĂ ŞI DREPT
managerilor publici1, dominanţa eficienţa birocraţiei, puterea – rezultat al

reglementărilor şi a standardizărilor în raţionalităţii, expertizei, continuităţii,
politicile manageriale şi influenţa siguranţei –, şi caracterul expansiv –
politicului şi a birocratizării asupra determinat de dezvoltarea societăţii şi
inovaţiei2. Studiul modelului birocratic nevoile crescânde pe care administraţia
tradiţional a atras atenţia asupra rolului trebuie să le gestioneze7.
factorului “mediu organizaţional” în Conceptul de management public a
organizarea şi managementul apărut în contextul reformării birocraţiilor
organizaţiilor publice3. şi administraţiilor publice din ţările
Din punct de vedere istoric, mulţi dezvoltate, trecând, un deceniu mai târziu,
funcţionari publici şi multe organizaţii la o nouă etapă ce s-a dorit a fi un nou
publice, care operau în cadrul modelului model de management pentru organizaţiile
birocratic tradiţional, au jucat un rol vital din sectorul public. Modelul reuneşte
în creşterea economică şi socială şi în abordări diverse, definite şi teoretizate
susţinerea instituţiilor democratice4, diferit de literatură: “managerialism”
ajungându-se la a considera “organizaţiile (concept dezvoltat de Pollitt în 1993),
moderne” sinonime cu “birocraţia”5. „noul management public” (concept
Teoria generală a birocraţiei a fost teoretizat de Christopher Hood în 1991),
dezvoltată de sociologul german Max „administraţia publică centrată spre piaţă”
Weber care a folosit acest construct mental (concept construit de David Rosenbloom
pentru a construi un “tip ideal” prin care să în 1992), „abordarea post-birocraţiei”
descrie structura, procesele şi (teoretizată de către Michael Barzelay în
comportamentul organizaţiilor birocratice6. 1992), „guvernare antreprenorială”
Esenţa organizaţiilor birocratice (concept creat de autorii David Osborne şi
evidenţiată de Max Weber conţine Ted Gaebler în anul 1992).
următoarele elemente structurale: mărimea Odată cu studiul cercetătorilor
organizaţiei, specializare şi diviziunea David Osborne şi Ted Gaebler (1992)
muncii pentru a atinge obiectivele asupra reformării managementului public
organizaţiei, respectarea ierarhiei şi prezentarea noii paradigme de
autorităţii, un sistem bazat pe carieră, “guvernare antreprenorială” au apărut
promovarea fiind realizată pe baza controverse în rândul teoreticienilor legate
sistemului meritoru sau a vârstei, de posibilitatea de a transforma
permanenţa structurii birocratice în ciuda “birocraţiile” în “organzaţii inovative,
temporalităţii membrilor. Virtutea flexibile şi responsabile”. Teoreticienii au
supremă a birocraţiilor, în accepţiunea lui identificat existenţa tendinţelor care
Max Weber este caracterul lor conduc reforma din sectorul public în
impersonal/dezumanizator care asigură direcţia unui nou model de organizare
performanţa crescută a activităţilor. publică, numit modelul post-birocratic.
Mai mult, Max Weber lăuda Care este legătura dintre acest model şi
formalismul birocraţiilor care organizaţiile cu performanţă ridicată?
reglementează în privinţa structurii, Aceasta este întrebarea la care cercetătorii
operaţiilor, comunicării, accentua asupra şi-au propus să găsească răspuns. Un prim
regulilor care asigură impersonalitatea pas a fost discutarea din perspectivă
procedurior şi autoritatea ierarhică, şi comparativă a modelelor birocratice şi
impunerea disciplinei. Toate aceste post-birocratice de organizare. Diferenţe
elemente acţionează pentru a creşte relevante au apărut în ceea ce priveşte
114
POLITICĂ ŞI DREPT
Influenţele factorului politic asupra managementului organizaţiilor publice: o
recenzie a literaturii
politicile şi cultura managerială, structura considera birocraţia drept un tot unitar
şi orientarea spre piaţă. Trecerea de la datorită diferenţelor din interiroul acesteia,
paradigma birocratică la paradigma post- precum şi asupra posibilităţii birocraţiei şi
birocratică necesită astfel strategii a tuturor organizaţiilor de stat de a fi
inovative pentru a orienta rezultatele răspunzătoare numai în faţa unei entităţi
organizaţiei spre satisfacţia clienţilor din exterior. Aceste două aspecte
(Michael Barzelay, 1992). Managerii din acţionează în opinia celor doi autori ca
organizaţiile publice nu sunt însă factori de constrângere asupra răspunderii
îngrijoraţi doar de satisfacţia politice a puterii birocratice13.
cetăţenilor/clienţilor, ci şi de cea a Barbara Nunberg (Nunberg,
superiorilor ierarhici8. Barbara, Luca Barbone şi Hans-Ulrich
Autorii care au propus schimbarea Derlien au evaluat construirea structurilor
de paradigmă au argumentat această administrative moderne şi a mecanismelor
schimbare printr-o abordare comparativă a de administrare a răspunderii în interiorul
organizaţiilor publice tradiţionale şi birocraţiei româneşti la aproape un
inovatoare evidenţiind caracterul deceniu de la revoluţie14. Studiul
procesual, bazat pe reguli şi proceduri, în precizează faptul că prevederile legislative
cazul organizaţiilor publice tradiţionale, şi au condiţionat autonomia birocratică,
accentul pus pe performanţă şi rezultate în ministerele având sarcina de a suplimenta
cazul organizaţiilor publice inovatoare9. reglementările prin ordine adiţionale, dar,
Alţi cercetători au fost interesaţi de în acelaşi timp, acestea au căutat o mai
impunerea unui model de administrare a mare autonomie, îmbrăţişând trendul
serviciilor publice prin intermediul modernizator de a trece “de la vâsle la
organizaţiilor, altele decât cele ale cârmă”15.
birocraţiei publice clasice, model care este Studiul procesului de reformă
fundamentat pe analiza comparativă a administrativă în România şi analiza
organizaţiilor para-guvernamentale la punctelor slabe ale acestui proces,
nivel naţional, pe de o parte, şi, pe de altă problema politizării administraţiei au avut
parte, a organizaţiilor similare la nivel parte de abordări interesante16. Cazul
municipal şi transnaţional în Europa românesc este reprezentativ, crearea
Occidentală10. mecanismelor de administrare a
Răspunderea politică a birocraţiei răspunderii după 1989 făcându-se pe baza
este întreţinută de funcţionarea mai multor prevederilor legislativului, rezultând astfel
canale legislative şi executive11. Astfel o structură a domeniului public în care
conflictele inerente sunt alimentate de ministerele au jucat un dublu rol – acela
existenţa diferitelor interese, atât în de a creşte birocratizarea prin emiterea de
interiorul legislativului, cât şi al reglementări adiţionale pentru a
executivului, făcând dificilă administrarea implementa pe cele ale legislativului, dar,
răspunderii. Problema referitoare la în acelaşi timp, pe acela de a-şi spori
răspundere este agravată şi de faptul că în propria autonomie17.
interiorul birocraţiei criteriile de recrutare Paul G. Thomas face o trecere în
şi selecţie variază de la merit la revistă a diferitelor dimensiuni ale
apartenenţă politică, precum şi de răspunderii în organizaţiile publice pe care
negocierile colective12. Michael E. le prezintă în manieră dihotomică18. În
Milakovich şi George J. Gordon se sensul temei de care ne ocupăm, cele mai
pronunţă asupra imposibilităţii de a relevante dihotomii ale răspunderii sunt
115
POLITICĂ ŞI DREPT
răspunderea politică şi răspunderea acţiunilor celui răspunzător în faţa unui alt

administrativă, dar şi triada răspunderii actor semnificativ22.
birocratice de sus în jos şi de jos în sus Studiul lui Schillemans analizează
(răspundere în faţa politicienilor şi varietatea sancţiunilor pe care le discută
cetăţenilor) şi răspunderea în faţa clienţilor literatura de specialitate care numeşte
(răspundere în faţa clienţilor şi dezaprobarea formală, reglementările,
cumpărătorilor) care structurează cadrul amenzile, concedierea managementului
general de administrare a răspunderii în sau chiar dizolvarea organizaţiei, dar este
organizaţiile publice. Cercetătorii au construit pe fundaţia ierarhiei răspunderii
concluzionat însă că diversitatea concepută de o echipă de cercetători
dimensiunilor dihotomice ale răspunderii coordonată de Christopher Hood (1999)
în organizaţiile publice creează o structură care porneşte de la “abilitatea de a
difuză şi diluată a administrării ruşina”23, trece la instrumente de genul
răspunderii. Administrarea răspunderii este certificărilor sau (dez)aprobărilor formale
îngreunată de conflictele bazate pe interese şi culminează cu sancţiunile dure, formale
diferite în cadrul executivului şi implementate de principalul ierarhic24.
legislativului şi de angajarea pe criterii Thomas Schillemans argumentează însă că
politice19. majoritatea cercetătorilor şi-au concentrat
Deficitului de răspundere astfel studiile pe abordarea principal-agent a
rezultat i se răspunde prin instalarea unui răspunderii care se bazează pe
alt tip de răspundere, de natură reglementarea acelor sancţiuni mai dure,
“orizontală” care funcţionează “în umbra formale, şi, de asemenea, pe necesitatea
ierarhiei”, propunând astfel o alternativă la administrării unor standarde de
abordarea principal-agent a răspunderii performanţă. Thomas Schillemans
ierarhice20, independentă de aceasta. propune astfel răspunderea pe orizontală,
Thomas Schillemans (2008) cercetează concentrându-se pe răspunderea agenţiilor
mecanismele create pentru asigurarea şi propunând spre studiere o serie de
răspunderii ca remedii pentru deficitul de criterii de genul existenţa unei relaţii
răspundere al agenţiilor. Aceste formalizate şi recunoscute de părţi,
aranjamente sunt de natură „orizontală”, independenţa de principalul ierarhic al
din cauza faptului că agenţiile răspund ambelor părţi, existenţa unei faze de
pentru comportamentul lor în faţa unor informare şi a uneia de discuţii şi a
actori care nu le sunt superiori din punct de consecinţelor de tipul sancţiuni formale
vedere ierarhic: clienţi, deţinători de sau consecinţele informale25.
interese, alte agenţii egale/de acelaşi fel. Se În organizaţiile publice atât
argumentează că diferitele tipuri de autoritatea cât şi răspunderea se regăsesc
răspunderi orizontale au adus un plus de în funcţia publică. Disfuncţionalităţi apar,
valoare datorită faptului că stimulează însă, atunci când nevoile de servicii
învăţarea. Totuşi, răspunderea orizontală exprimate de comunitate (imperative din
nu este un substitut pentru răspunderea prisma managementului public) nu sunt
ierarhică, acestea operând „în umbra corelate cu schimbări în structura
ierarhiei”: ele câştigă în semnificaţie prin sectorului public (reglementat normativ şi
intermediul interacţiunilor complexe cu legislativ prin doctrina juridică) care să
formele tradiţionale de răspundere21; mai răspundă acestor nevoi26.
mult, răspunderea implică justificarea În mod tipic, deciziile luate în
sectorul public necesită un mai mare acces
116
POLITICĂ ŞI DREPT
şi input al cetăţenilor, acest fapt operaţional, managementul prin obiective
traducându-se într-o mai mare răspundere (management by objective – MbO),
a autorităţilor faţă de cetăţeni, beneficiarii tehnica evaluării şi reviziei programului
finali ai serviciilor publice oferite. Cu toate (program evaluation and review technique
acestea, pe lângă răspunderea directă faţă – PERT), managementul calităţii totale
de serviciile oferite populaţiei, autorităţile (total quality management – TQM),
publice sunt supuse şi principiului “umanismul organizaţional” (fondat de
loialităţii faţă de superiorii ierarhici din Douglas McGregor în lucrarea The
cadrul organizaţiei27. Human Side of Entreprise, unde lansează
Mai mult, mare parte din funcţiile două perspective manageriale opuse:
publice sunt ocupate şi de reprezentanţi ai Teoria X şi Teoria Y), dezvoltarea
sferei politice, aspect care este perceput de organizaţională32.
majoritatea teoreticienilor drept factor Criticii noului management public
determinant al unor disfuncţionalităţi în susţin că diferenţele dintre organizaţiile
sistem. De aceea s-a justificat nevoia unei publice şi cele private sunt într-atât de
separaţii clare ȋntre funcţia publică ocupată mari, încât practicile mediului de afaceri
de funcţionarul public, funcţia de nu ar trebui transferate şi în sectorul
demnitate publică ocupată de decidentul public. Natura de organizaţie publică are
politic şi funcţia politică în sine28. un impact major asupra mediului
În timp ce unii autori au apărat organizaţional, asupra ţelurilor şi
fervent principiul dihotomiei dintre structurilor organizaţionale şi asupra
politică şi administraţie29, alţi teoreticieni valorilor manageriale.
s-au situat pe poziţii chiar opuse, Abordarea politică a organizaţiilor
propunând noi abordări ale relaţiei dintre publice evidenţiază impactul politicului
politică şi administraţie, de tipul asupra organizaţiei (Paul Appleby, Norton
complementarităţii dintre politică şi Long). Accentul este pus pe distincţia
administraţie30. dintre organizaţiile publice şi cele private,
O privire de ansamblu asupra putere şi autoritate, reprezentare
diferitelor abordări în studiul organizaţiilor (conceptul de reprezentare birocratică)33.
trebuie să ia în calcul distincţia dintre Dimensiunile cu care operează teoriile
organizaţiile publice şi cele private. În ceea care formează această abordare sunt
ce priveşte organizaţiile publice, s-au pluralismul, autonomia, legăturile cu
concretizat trei tipuri de abordări distincte: puterea legislativă, descentralizare34.
abordarea managerială, abordarea politică Abordarea legală a organizaţiilor
şi abordarea legală. publice vizează crearea unui cadru de
Perspectiva managerială asupra “adjudecare” a contestaţiilor iniţiate
organizaţiilor publice pune accentul pe împotriva cetăţenilor, organizaţiilor,
eficienţă, economie, eficacitate şi are la agenţiilor, punând accentul pe dimensiuni
bază abordările devenite clasice ale lui precum independenţa, separarea de
Max Weber şi Frederick Taylor şi lucrarea influenţe din partea părţilor, (legislativ,
Papers on the Science of Administration grupuri de interese), reglementări
editată de Luther Gulick şi Lyndall constituţionale vizând corectitudinea
Urwick (1937)31. Sub umbrela acestei întregului proces35.
abordări s-au născut mai multe mecanisme În concluzie, raporturile dintre
de creştere a eficienţei şi eficacităţii administraţia publică şi mediul politic
politicilor guvernamentale: managementul extern au fost o preocupare productivă
117
POLITICĂ ŞI DREPT
pentru cercetători, aceştia căutând descrie sharing Western European experience of para-
în cel mai bun mod natura acestor relaţii, government organization, London, Sage, 1988.
11
să dentifice limitările care acţionează Michael E. Milakovich, George J. Gordon,
asupra adminstraţiei din partea sferei Public Administration in America, Wadsworth,
Cengage Learning, Ediţia a 10-a, 2009, p. 93.
politice, să identifice modul în care 12
Ibidem.
influenţa politicului se reflectă asupra 13
Ibidem, p. 94.
procesului decizional din organizaţiile 14
Barbara Nunberg (Nunberg, Barbara, Luca
publice şi asupra altor procese de Barbone şi Hans-Ulrich Derlien, The state after
management şi să propună soluţii pentru communism: administrative transitions in
aceste probleme. Central and Eastern Europe, World Bank
Publications, 1999, p. 56.
15
“From rowing to steering” în original,
Nunberg, Barbara, Luca Barbone şi Hans-
Note:
Ulrich Derlien, op. cit., p. 61.
16
1
Vedeţi, de exemplu, capitolul destinat
George A. Boyne, “Public and Private României de o echipă de cercetători formată
Management: What's the Difference?”, Journal din Gabriela Matei, Pena Antonevici, Afrodita
of Management Studies, 2002, 39 (1), pp. 97– Popa şi Victor Giosan, în Serdar Yilmaz, Jozsef
122). Hegedus, Michael E. Bell, Subnational Data
Section 1.01 2 Dennis A. Rondinelli, “Can Requirements for Fiscal Decentralization:
public enterprises contribute to development? Case Studies from Central and Eastern
A critical assessment and alternatives for Europe, World Bank Publications, 2003.
management improvement”, prepared for Vedeţi, de asemenea, concluziile exprimate de
United Nations Expert Group Meeting on către Ministerul de Interne şi al Reformei
Reinventing Public Enterprise Management, Administrative în Planul Strategic al
October 27-28, 2005, New York. Ministerului de Interne şi Reformă
Section 1.02 3 Kenneth Kernaghan, Sandford Administrativă, Anexa la Ordinul Ministrului
F. Borins, Brian Marson, The New Public de Interne şi al Reformei Administrative, nr.
Organization, Institute of Public 297 din 21.09.2007, sursa:
Administration of Canada, 2000. http://www.mie.ro/_documente/plan_strategic/
4
Ibidem, p. 1. mediu_intern.pdf. Pentru consideraţii
5
David H. Rosenbloom, Deborah D. Goldman, interesante privind problema politizării
Public administration: understanding administraţiei recomandăm Luc Rouban, “La
management, politics and law in the public politisation de l’administration en France ou la
sector, New York: McGraw-Hill, 1993. privatization de l’État”, Télescope, hiver 2009,
6
Ibidem. pp. 52-64;
7
Ibidem, pp. 142-143. 17
Barbara Nunberg, Luca Barbone şi Hans-
8
Lakhdar Sekiou, Louise Blondin, Bruno Fabi, Ulrich Derlien, op. cit., p. 61.
Mohammed Bayad, Jean-Marie Peretti, David 18
Paul G. Thomas în Jon Pierre et al.,
Alis, Françoise Chevalier, Gestion des Handbook of Public Administration, Sage,
ressources humaines, Edition: 2, De Boeck 2003, p. 552.
Université, 2001; vedeţi, de asemenea, Evan 19
Michael E. Milakovich, George J. Gordon,
M. Berman, James S. Bowman, Jonathan P. op. cit., pp. 93-94.
West, Montgomery van Wart, Human 20
Thomas Schillemans, „Accountability in the
Resource Management in Public Service: Shadow of Hierarchy: The Horizontal
Paradoxes, Processes, and Problems, SAGE, Accountability of Agencies”, Public
2005. Organizations Review, 2008, Nr. 8, pp. 175–
9
Evan M. Berman et al., op. cit., p. 30. 194.
10
Christopher Hood, Gunnar Folke Schuppert, 21
Ibidem, p. 177.
Delivering public services in Western Europe:
118
POLITICĂ ŞI DREPT
22
Ibidem. Political Neutrality of Administrators”,
23
Ghilimelele sunt prezente în textul original. Administrative Theory and Praxis, Vol. 27, Nr.
24
Thomas Schillemans, op. cit., p. 177. 2, 2005.
25 30
Pentru detalii privind justificarea acestei Poul Erik Mouritzen, James H. Svara, op.
alegeri recomandăm celor interesaţi articolul lui cit.; Svara, op. cit., 1999, 2001; B. Douglas
Thomas Schillemans, op. cit., pp. 175-194. Skelley, „The Persistence of the Politics-
26
Armenia Androniceanu, Noutăţi în Administration Dichotomy: An Additional
managementul public, Editura Universitară, Exlanation”, Public Administration Quarterly,
Bucureşti, 2008, pp. 204-205. Winter 2008, pp. 549-570.
27 31
Lakhdar Sekiou et allies, op. cit., p. 60. David Rosenbloom, Deborah Goldman, op.
28
Armenia Androniceanu, op. cit. cit., p. 167.
29 32
Vedeţi teoria, devenită clasică, a dihotomiei Ibidem, pp. 172-175.
33
politică-administraţie, aparţinându-i lui Ibidem, pp. 176-177
34
Woodrow Wilson, şi, mai recent, adoptată de Ibidem, pp. 178-180.
35
Patrick Overeem, “The Value of The Ibidem, pp. 183-186.
Dichotomy: Politics, Administrators, and The
Doctrină şi jurisprudenţă europeană în materia

leziunii ca viciu de consimţământ
Irina Olivia POPESCU
119
POLITICĂ ŞI DREPT
Abstract: The act as negotium represents the will expressed in order to
produce legal effects. As an instrumentum probationis, the legal act
represents the activity concluded. In order to be valid the legal act must
fulfill certain conditions: the capacity of the person who concludes the
act, the consent, the object of the act and the cause. The consent in void
if it is affected by vitiating factor: misrepresentation, fraud, violence or
lesion. In order to be a vitiating factor, the lesion must concern an act
concluded by a minor in the absence of the consent of his legal
representative. The domain of this vitiating factor concerns only the
acts which concern the administration of a good or of a patrimony. The
abovementioned vitiating factor cannot be present in an act concluded
by a person above 18. If there is a case, where a person above 18 was
mislead to conclude an act by another person who profited of the
ignorance of the contractor, then there is the possibility to declare in
the court the absolute nullity of the act on the ground of immoral
cause.
Keywords: legal act, consent, vitiating factor, legal will, nullity.
ctul juridic civil, în sens de 2.consimţământul valabil al părţii ce se

negotium iuris (negotium) obligă;
A desemnează
manifestarea de voinţă
exprimată cu scopul de a
însăşi
produce efecte juridice şi

3. un obiect determinat;
4. o cauză licită”.
Condiţiile actului juridic civil
reprezintă elementele din care acesta este
anume operaţia juridică încheiată alcătuit, componentele care, fie este
(vânzare-cumpărare, etc.). În sens de necesar să intre în structura acestui act, fie
instrumentum probationis prin act juridic nu este necesar.
civil înţelegem înscrisul constatator al Consimţământul, condiţie esenţială
operaţiei juridice. a actului juridic civil, reprezintă acea
Există posibilitatea ca legea în condiţie de fond, esenţială şi generală a
acelaşi text să aibă în vedere ambele actului juridic civil care constă în hotărârea
sensuri: art. 689 C.civ. privind acceptarea de a încheia un act juridic civil manifestată
moştenirii arată că este „expresă când se în exterior1.
întruneşte titlul sau calitatea de erede Pentru a fi valabil, consimţământul
într-un act autentic sau privat trebuie să îndeplinească cumulativ
(instrumentum probationis), şi este tacită următoarele condiţii: să emane de la o
când eredele face un act (negotium iuris) persoană cu discernământ, să fie
pe care n-ar putea să-l facă decât în exteriorizat, să fie exprimat cu intenţia de a
calitatea sa de erede”. produce efecte juridice, să nu fie alterat de
În conformitate cu prevederile art. vreun viciu de consimţământ.
948 C. civ.: ,,Condiţiile esenţiale pentru
validitatea unei convenţii sunt: Viciile de consimţământ
1.capacitatea de a contracta;
120
POLITICĂ ŞI DREPT
Doctrină şi jurisprudenţă europeană în materia leziunii ca viciu de consimţământ
Viciile de consimţământ sunt tutelare, dacă aceste acte le pricinuiesc

împrejurările care afectează caracterul vreo vătămare. Actele juridice ce se
conştient şi liber al voinţei de a încheia un încheie de minorii care nu au împlinit
act juridic, constituind temei pentru a vârsta de 14 ani sunt anulabile pentru
sancţiona actul respectiv cu nulitatea incapacitate, chiar dacă nu este leziune”.
relativă2. Considerarea leziunii ca fiind viciu
Viciile care pot afecta voinţa-con- de consimţământ a făcut obiectul unor
simţământ sunt eroarea (numai atunci când mari controverse. Ce mai frecvent
ea este viciu de consimţământ, nu şi când argument folosit de cei care contestă
este vorba de eroarea-obstacol sau eroarea caracterul de viciu de consimţământ al
indiferentă), dolul sau viclenia (nu în leziunii este reprezentat de art. 953 care
situaţia lui dolus bonus), violenţa şi enumeră ca vicii de consimţământ doar
leziunea. eroarea, dolul şi violenţa.
Eroarea reprezintă falsa De asemenea, în literatura juridică
reprezentare a realităţii la încheierea veche se arată că „leziunea nu poate fi
actului. Dolul reprezintă utilizarea de considerată viciu de consimţământ datorită
manopere dolozive în scopul de a induce unor motive de ordin economic. Se spune
în eroare partea cocontractantă pentru a o că ar fi foarte greu în practică să se
determina să încheie un act juridic pe care recunoască când este şi când nu este
nu l-ar încheia altfel. Violenţa reprezintă leziune şi care este valoarea leziunii,
ameninţarea unei persoane cu producerea deoarece orice lucru pe lângă valoarea sa
unui rău de natură a o determina să încheie curentă, obiectivă are şi o valoare
un act juridic pe care nu l-ar încheia în subiectivă, care variază în raport cu dorinţa
lipsa acestei ameninţări. şi nevoile fiecăruia”3. Se mai arată totodată
că adevărata cauză de nulitate ar fi chiar
Leziunea minoritatea şi nu leziunea ca viciu de
Noţiune şi reglementare consimţământ4.
În cazul în care o parte profită de
Leziunea reprezintă acel viciu de ignoranţa, neştiinţa ori starea de
consimţământ care constă în paguba constrângere în care se găsea cealaltă parte,
materială pe care o suferă una din părţi din îi pricinuieşte acesteia o vătămare rezultată
cauza disproporţiei vădite de valoare între din disproporţia prestaţiilor reciproce, actul
contraprestaţii, ce există în chiar momentul poate fi declarat nul, dar nu pentru leziune,
încheierii convenţiei. având ca temei cauză imorală. Prin urmare,
Reglementarea leziunii este fiind în prezenţa unui act juridic la
asigurată de dispoziţiile Codului civil încheierea căruia o parte a urmărit un scop
prevăzute în art. 951, art. 1157-1160 şi art. imoral, respectivul act juridic va fi afectat
1162-1165 şi dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi de nulitatea absolută5.
(2) din Decretul nr. 32/1954, conform
cărora „aplicarea dispoziţiilor referitoare la Structură
acţiunea în anulare pentru leziune se
restrânge la minorii care, având vârsta de Adepţii concepţiei subiective
14 ani împliniţi, încheie singuri, fără consideră că leziunea este constituită din
încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, acte două elemente: unul obiectiv (disproporţia
juridice pentru a căror valabilitate nu se de valoare între contraprestaţii) şi unul
cere şi încuviinţarea prealabilă a autorităţii
121
POLITICĂ ŞI DREPT
subiectiv (profitarea de starea de nevoie în unui testament, necunoscut în momentul

care se găseşte cealaltă parte). acceptării” (art. 694 C. civ.)9.
De cealaltă parte adepţii concepţiei Referitor la actele juridice care pot
obiective consideră că leziunea are un fi anulate pentru leziune, trebuie
singur element, şi anume prejudiciul îndeplinite următoarele cerinţe:
material determinat de diferenţa de valoare 1) să fie acte juridice civile de
între prestaţiile părţilor actului juridic. administrare;
Sistemul codului civil român 2) să fie încheiate de minorul între
consacră concepţia obiectivă, aşa încât cel 14 şi 18 ani singur, fără încuviinţarea
care invocă leziunea trebuie să dovedească ocrotitorului legal;
numai vădita disproporţie de valoare între 3) să fie lezionare pentru minor;
prestaţia sa şi prestaţia celeilalte părţi. 4) să fie acte juridice bilaterale, cu
Condiţii. Anularea actului juridic titlu oneros şi comutative.
civil pentru leziune poate fi realizată de Acţiunea în resciziune pentru
instanţa de judecată cu respectarea leziune poate fi promovată de
următoarelor condiţii: reprezentantul legal al minorului, însă
1) paguba materială trebuie să fie o numai în situaţia în care minorul nu a ajuns
consecinţă directă a actului juridic la majorat10, având în vedere că dispoziţiile
respectiv; art. 8 din Decretul nr. 31/1954 care prevăd
2) paguba să existe în momentul încheierii faptul că persoana care a împlinit vârsta de
actului juridic; 18 ani are capacitate deplină de exerciţiu şi
3) disproporţia de valoare între ca atare are şi capacitate procesuală
contraprestaţii să fie vădită6. deplină11.
Trebuie menţionat totodată că În ceea ce priveşte actele juridice
potrivit art. 1158 C.civ. nu poate fi încheiate de minorii cu capacitate de
exercitată acţiunea în resciziune atunci exerciţiu restrânsă fără încuviinţarea
când leziunea rezultă dintr-un „eveniment prealabilă a autorităţii tutelare, în situaţia în
cauzal şi neaşteptat”. care o astfel de încuviinţare este necesară
Domeniul de aplicare. Leziunea sunt afectate de nulitate relativă, fără a mai
are în prezent un domeniu de aplicare fi nevoie să se dovedească leziunea12.
restrâns, care vizează atât persoanele ce o Referitor la actele juridice de
pot invoca drept cauză de anulare, cât şi conservare încheiate de persoana cu
actelor juridice care pot face obiectul unei capacitate de exerciţiu restrânsă trebuie
acţiunii în nulitate relativă pentru leziune7. menţionat faptul că acestea nu pot fi
Referitor la sfera persoanelor care anulate pentru leziune având în vedere
pot fi afectate de leziune trebuie menţionat faptul că un astfel de act este întotdeauna
că acest viciu de consimţământ vizează util.
minorii între 14 şi 18 ani, deci persoanele Totodată, în acest punct al analizei
cu capacitate de exerciţiu restrânsă8. Există trebuie menţionat faptul că actele juridice
însă posibilitatea excepţională în care încheiate cu încuviinţarea ocrotitorului
persoana cu capacitate de exerciţiu deplină legal, chiar dacă sunt lezionare pentru
poate invoca leziunea şi anume: situaţia în minor, nu pot fi anulate pe temeiul leziunii,
care succesibilul după ce a acceptat ci poate fi eventual angajată răspunderea
succesiunea expres sau tacit, constată că ocrotitorului legal faţă de minorul
moştenirea „ar fi absorbită sau micşorată respectiv13.
cu mai mult de jumătate, prin descoperirea
122
POLITICĂ ŞI DREPT
Doctrină şi jurisprudenţă europeană în materia leziunii ca viciu de consimţământ
Sancţiunea actelor juridice afectate de Note:

leziune ca viciu de consimţământ
1
Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere
În ceea ce priveşte sancţiunea, se în dreptul civil. Subiectele dreptului civil,
admite14 că leziunea poate atrage două Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005, p.
sancţiuni alternative: 154
2
a) nulitatea relativă a actului Gh. Beleiu, op. cit., p. 156
3
V. V. Popa, Drept civil. Partea generală.
(acţiunea în justiţie specifică este „acţiunea
Persoanele, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
în resciziune”); 2006, p. 124
b) reducerea sau, după caz, mărirea 4
Ibidem
uneia dintre prestaţii. 5
G. Boroi, Drept civil. Partea generală.
Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2008, p. 230
6
G. Boroi, op. cit., p. 231
7
A se vedea şi Dec. civ. a Curţii de Apel
Braşov nr. 81/2002 în Buletinul
Doctrina şi jurisprudenţa franceză în Jurisprudenţei. Culegere de practică
judiciară 2002, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
materia leziunii ca viciu de
2004, p. 99
consimţământ 8
Potrivit art. 1165 C.civ. „majorul nu poate,
pentru leziune, să exercite acţiunea în
În literatura juridică franceză se resciziune”.
arată că leziunea reprezintă un dezechilibru 9
În ceea ce priveşte convenţia de salvare
contractual constând în disproporţia de maritimă trebuie menţionat că această
valoare între contraprestaţii. În viziunea situaţie nu mai constituie o excepţie de la
Codului civil francez, ca şi în cea a codului principiul amintit având în vedere faptul că
naţional se arată că leziunea are un art. 60 din O.G. nr. 42/1997 privind
domeniu restrâns de aplicare atât în ceea ce navigaţia civilă, care constituia temei pentru
invocarea leziunii, a fost abrogat prin Legea
priveşte persoanele care o pot invoca cât şi
nr. 412/2002, iar O.G. nr. 42/1997 a fost
referitor la actele juridice asupra cărora republicată (M. Of. nr. 210 din 10 martie
poate cădea. Ca atare, leziunea poate fi 2004).
invocată de către minorul cu capacitate de 10
M. M. Pivniceru, G. Protea, Nulităţile
exerciţiu restrânsă şi numai în cazul actelor actului juridic civil. Practică judiciară, Ed.
juridice de administrare, comutative, iar nu Hamangiu, Bucureşti, 2006
11
aleatorii15. Referitor la actele juridice A se vedea şi Dec. Trib. Hunedoara nr.
încheiate cu încuviinţarea ocrotitorului 161/09.02.1989. În cauză, reclamantul a
legal, de către minorul cu capacitate de solicitat diferenţa de preţ pentru bicicleta
exerciţiu restrânsă, acestea nu pot fi vândută de fiul reclamantului, acţiunea
având ca temei faptul că au fost lezate
anulate pe temeiul leziunii. Totodată,
interesele minorului care a vândut bicicleta
actele juridice încheiate de minorii cu mult sub valoarea ei reală.
capacitate de exerciţiu restrânsă fără 12
A se vedea Dec. civ. a Tribunalului
încuviinţarea prealabilă a autorităţii Suprem nr. 1985/1975, în Culegere de
tutelare, dacă încuviinţarea autorităţii decizii pe anul 1975, p. 74
13
tutelare este necesară, sunt afectate de G. Boroi, op. cit., p. 231
14
nulitate relativă, fără a mai fi nevoie să se V.V.Popa, op. cit., p. 125; G. Boroi, op.
dovedească leziunea16. cit., p. 232
123
POLITICĂ ŞI DREPT
15 16
F. Terré, Ph. Simler, Y. Lequette, Droit A se vedea şi Schindler-Viguie, La notion
civil. Les obligations, Ed. Dalloz, Paris, de juste prix en droit positif français, Paris
1999, p. 284-286 II, 1993, p. 361 şi urm.
Controverse privind separaţia puterilor în stat.

Idei din doctrina dreptului public din secolul al XIX-lea
Mihai Ghiţulescu
Abstract: The principle of separation of powers is nowadays

perceived as a rule of democratic governance and Montesquieu’s
tripartite division into a legislative, an executive and a judiciary is
124
POLITICĂ ŞI DREPT
considered its unique form. It is less known that many political and
legal thinkers criticized the classical division and proposed
alternatives. This article is a brief literature review of the XIX
century’s public law doctrine. While exploring the works of some
French authors (e.g., L.A. Macarel, A. Esmein, H. Berthélemy, Th.
Ducrocq) we discovered two main ideas: (1) the existence of only two
powers, the legislative and the executive and (2) the division of the
last one into two or three branches (i.e., the administration, the
judiciary and, in some particular cases, the government). Although
very influenced by the French doctrine, famous Romanian authors
(e.g., C.G. Dissescu and Paul Negulescu) defended the classical theory
of the three powers but they also divided the executive into a
governmental and an administrative branch.
Keywords: separation of powers, doctrine, executive, judiciary,
government, administration.
xistă adesea tendinţa de a pune expresie directă a suveranităţii naţionale

E semnul de egalitate între
termenii „putere executivă”,
exercitată direct sau⁄şi prin reprezentanţi –
şi puterile constituite – create de cea dintâi
„guvernare” şi „administraţie”. pentru îndeplinirea funcţiilor organismului
Prima cauză a acestei confuzii o reprezintă politic1. În al doilea rând, necesitatea
preluarea necritică şi interpretarea separaţiei puterilor constituite era unanim
simplistă a teoriei clasice a separaţiei recunoscută, fiind considerată deja un „loc
puterilor în stat, aşa cum a fost ea comun” al actelor constituţionale din
concepută de Montesquieu. Atâta vreme secolul al XIX-lea2. Se admitea însă, pe de
cât executivul, legislativul şi judiciarul o parte, că separaţia nu e un „adevăr
sunt privite ca trei monoliţi, care împreună juridic pe care constituţiile îl constată şi
îndeplinesc toate funcţiile statului, căruia îi aplică corolarele”, ci doar un
neacordându-se prea mare atenţie mijloc, întemeiat „pe bun simţ şi
mecanismelor lor interne şi raporturilor experienţă”, de a preveni eventualele
dintre ele, identificarea guvernării şi⁄sau a abuzuri ale uneia sau alteia dintre puteri3,
administraţiei cu executivul este singura iar pe de altă parte, că ea nu poate fi
variantă posibilă. absolută, întotdeauna fiind permisă o
Doctrina dreptului public francez oarecare influenţă a unei puteri în sfera de
din secolul al XIX-lea şi de la începutul activitate a alteia4. Tocmai din acest acord
secolului XX a operat o serie de nuanţări şi asupra relativităţii teoriei rezultă în
de distincţii. Valoarea lor este în primul continuare o serie de opinii divergente.
rând teoretică, dar şi implicaţiile practice Prima chestiune disputată a fost cea a
se pot dovedi uneori mai importante decât numărului puterilor constituite. Teoria
ar părea la prima vedere. Pentru început, clasică a lui Montesquieu, privind
trebuie spus că în rândul juriştilor francezi existenţa a celor trei puteri (legislativă,
a existat un consens în ceea ce priveşte executivă şi judecătorească) a fost ferm
distincţia dintre puterea constituantă – combătută, considerându-se că „autorul
125
POLITICĂ ŞI DREPT
Mihai Ghiţulescu
Spiritului legilor, formulând această ţinut să precizeze că administraţia şi

diviziune, avusese în vedere mai degrabă justiţia, deşi părţi ale executivului, „trebuie
interesul justiţiabililor decât exactitatea să rămână întotdeauna separate”12.
principiului”5. Pentru mulţi jurişti de Diferită, în mod evident, de formula
marcă, separarea puterii legislative de cea clasică – sau clasicizată – a lui
executivă era precauţia necesară şi Montesquieu, teoria celor două puteri ale
suficientă, acceptarea unei a treia puteri, statului diferă formal şi de cea a lui John
cea judecătorească, nefiind necesară şi, Locke, găsindu-şi totuşi în ea unele
după unii, nici posibilă. Potrivit acestora, rădăcini intelectuale. În Two Treaties of
justiţia era „doar” o autoritate, ramură a Government, Locke a imaginat, de
puterii executive, nicidecum o putere egală asemenea, existenţa a trei puteri:
cu celelalte două. Argumentele lor erau legislativă, executivă şi federativă; acesteia
atât de ordin teoretic, cât şi practic. Din din urmă i se rezerva rolul de a conduce
prima categorie, este de menţionat cu politica externă a statului, adică de a
prioritate – date fiind întâietatea declara război şi pace, de a încheia alianţe
cronologică şi influenţa majoră asupra şi tranzacţii comerciale cu persoane sau
doctrinei juridice franceze – opinia lui comunităţi străine13. Însuşi autorul
M.A. Macarel potrivit căreia recunoştea că deşi distincte – dat fiind
puterii/autorităţii judiciare îi revenea faptul că problemele externe erau
misiunea de „aplica legea la faptele guvernate prin legi mai puţin decât cele
particulare”, „pe calea deciziei şi a interne –, executivul şi federativul ar fi
constrângerii”, spre deosebire de cealaltă fost „întotdeauna aproape unite”, din
ramură a executivului, administraţia, care cauza dificultăţii de a le menţine „separate
aplica legea „pe calea acţiunii şi a şi plasate în acelaşi timp în mâinile unor
persuasiunii”6. Mai târziu, H. Berthélemy persoane distincte”14. Cum, în plus,
avea să afirme că interpretarea legilor este chestiunea justiţiei nu era abordată decât
un act particular înglobat în cel mai tangenţial, ca un „atribut general al
general, de executare7, iar Th. Ducrocq, că statului”, s-a opinat că cele trei puteri
justiţia se particularizează în cadrul enumerate de Locke erau, de fapt,
executivului prin „natura legilor” a căror reductibile la două15.
aplicare îi este încredinţată8. Dintre Dincolo problema particulară
argumentele practice sunt de reţinut statului justiţiei în rândul puterilor, o
invocarea de către Ducrocq a legilor atenţie specială a fost acordată diviziunii
constituţionale franceze din 18759, a Cartei puterii executive, încercându-se o
din 1814 („întreaga justiţie emană de la clarificare a conceptelor de „executiv”,
Rege”) şi a vechiului drept public francez, „guvernare”, „administraţie” şi, implicit, a
de către Serrigny10, şi observaţia lui M. raporturilor dintre ele. „Termenul mediu”,
Pradier-Fodéré că, chiar dacă multe în gândirea comună astăzi, este un bun
constituţii ale vremii recunoşteau formal punct de pornire în prezentarea materiei. O
justiţiei statutul de putere în stat, în privire de ansamblu asupra doctrinei
practică o legau de executiv prin modul de relevă existenţa a trei sensuri ale
instituire11. Includerea instituţională a termenului „guvernare”. În accepţiunea
autorităţii judiciare în puterea executiv nu cea mai largă, întâlnită la Locke, de
a implicat, pentru nici unul dintre juriştii exemplu, trecând peste impreciziile şi
citaţi, vreo o formă de subordonare inconsecvenţele terminologice ale
funcţională. Dimpotrivă, cei mai mulţi au diverşilor autori, guvernarea sau
126
POLITICĂ ŞI DREPT
Controverse privind separaţia puterilor în stat...
guvernământul reprezintă însuşi ansamblul şi abstracte de genul „guvernul este partea

puterilor în stat, imposibil de identificat – puterii executive care are misiunea de a
acolo unde există o minimă separaţie – cu conduce ţara pe căile dezvoltării interne şi
o putere, autoritate, organism etc. ale relaţiilor sale externe, în vreme ce
Guvernarea este deci presupusă a cuprinde administraţia este complementul său direct
atât activitatea de legiferare, cât şi pe cele şi acţiunea sa vitală”, fie la metafore
de executare şi interpretare16. Executivul, organiciste – cazul popularei, în epocă,
ca parte a guvernării ar fi compus din formule a lui Macarel, „El [în cazul de
autoritatea administrativă şi, eventual, cea faţă, guvernul, n. M.G.] este capul, ea
judiciară. Tendinţa este oricum de a o [administraţia, n. M.G.] este braţul
considera pe cea dintâi drept „puterea societăţii”23 – sau mecaniciste – „guvernul
executivă propriu-zisă”17, având sarcina de este motorul; funcţionarii administraţiei
a a aplica legea, de a menţine ordinea şi sunt organele de transmisie şi roţile
siguranţa, de a rezolva diversele probleme maşinii”24. În plus, s-a încercat şi o
ale societăţii, reprezentând „acţiunea vitală distincţie ierarhico-geografică, pe axa
a guvernării”18. În sensul inspirat de Jean- centru-periferie, pornind de la afirmaţia lui
Jacques Rousseau19, răspândit în vorbirea Serrigny că „este vorba o aceeaşi scară,
curentă, dar folosit şi în dreptul ocupată de o singură putere, sub nume
constituţional, conceptul de „guvernare” diferite”, anume guvernare la eşaloanele
este sinonim celui de „putere executivă”. superioare, respectiv administraţie, la cele
Administraţia, în schimb, ar reprezenta inferioare. În sprijinul acestei aprecieri a
activitatea subordonată, de transpunere în fost citat şi preambulul senatusconsultului
practică a actelor de guvernare. Iese la din 1852 privind descentralizarea
iveală acum dificultatea operării unei administrativă, care, pornind de la premisa
distincţii nete între cele două, de vreme ce că „se poate guverna de departe, dar nu se
organele guvernamentale acţionează şi ca poate administra bine decât de aproape”,
autorităţi administrative20. Lucrurile devin pleda pentru o centralizare a guvernării şi
chiar mai neclare odată cu apariţia celui de pentru o descentralizare a „activităţii pur
al treilea sens, şi cel mai restrâns, al administrative”25. Se recunoştea însă,
conceptului, potrivit căruia guvernarea ar totodată, în continuarea lui Rousseau,
fi doar una din cele trei ramuri ale statutul de „administrator suprem” al
executivului, alături de administraţie şi guvernului26.
justiţie. E adevărat, i se recunoştea rolul de Merită menţionată, măcar în treacăt,
primă ramură, având ca funcţie „aplicarea şi insolita teză a celor patru sau cinci puteri
legilor constituţionale şi dirijarea, în ale statului. Aceasta adăuga celor trei
interior şi în exterior, a intereselor statului” „puteri generale” (dintre care cea
şi fiind totodată componenta care, prin executivă mai era numită şi
modul său de formare şi de funcţionare, administrativă) ale teoriei clasice o putere
prin durata sa şi prin modul de transmitere, provincială (care de la un caz la altul ar
dădea specificul regimului politic21. Deşi putea fi numită, regională, departamentală,
mulţi jurişti au considerat de domeniul districtuală, judeţeană etc.) şi una
evidenţei – sau poate tocmai de aceea – comunală. Apărută în Belgia, în timpul
faptul că guvernarea şi administraţia „nu dezbaterilor pentru adoptarea Constituţiei
sunt unul şi acelaşi lucru”22, diferenţa din 1831, aceasta considera că
dintre ele nu a putut fi exprimată clar şi administraţia provincială şi cea comunală
riguros. S-a apelat fie la formulări generale nu reprezentau doar nişte „ramuri ale
127
POLITICĂ ŞI DREPT
Mihai Ghiţulescu
administraţiei” sau „emanaţii locale ale rezidă în constatarea că legislativul nu

puterii administrative”, ci, în măsura în poate prevedea şi, deci, nici reglementa
care priveau „interese exclusiv comunale anumite situaţii, în funcţionarea
şi provinciale” şi erau exercitate de adunări nepermanentă a acestuia (idee întâlnită şi
alese la nivelul entităţilor respective, ele se la Montesquieu) şi în numărul mare de
ridicau la rangul de „veritabile puteri membrii, cauză a funcţionării uneori prea
locale”27. Ideea a fost prezentă într-un lente30. În al doilea rând, exista o parţială
proiect de constituţie, care cuprindea două diferenţiere/suprapunere structurală între
secţiuni speciale în acest sens şi în raportul cele două, având în vedere că, teoretic,
secţiunii centrale a Congresului Naţional guvernarea şi administraţia erau exercitate
belgian, care considera utilă recunoaşterea de aceleaşi instituţii numai la centru şi la
unei „a patra puteri, puterea provincială şi cel mai înalt nivel şi poate, fapt discutabil,
comunală”28. Indiferent că sunt considerate şi la nivelul reprezentanţilor guvernului în
puteri distincte sau ramuri ale uneia teritoriu. Nu în ultimă instanţă există o
singure, valoarea lor rămâne pur dublă subordonare: pe de o parte, la nivel
doctrinară, întrucât textul final al central, activitatea administrativă era
Constituţiei belgiene a reţinut formula subordonată celei guvernamentale
„instituţiile provinciale şi comunale”, (raportul firesc cap-braţe), iar pe de alta,
eludând problema teoretică. Având în „administraţia pură”, din teritoriu, era
vederea că actul românesc de la 1866 îl subordonată celei centrale şi, prin urmare,
avea ca model pe cel belgian din 1831, guvernării – pe calea controlului şi/sau a
inclusiv în materia administraţiei locale, tutelei administrative.
teoria ar fi putut fi extrapolată. Specialiştii români în drept public
Încercând o sinteză a ideilor nu au preluat din doctrina franceză teoria
prezentate mai sus, putem conchide că celor două puteri, considerând că „în
între guvernare şi administraţie există, în România, ca şi în Belgia, nu se poate
primul rând, o diferenţiere funcţională, contesta, ca în Franţa, existenţa, puterii
date fiind misiunile diferite ale celor două, judecătoreşti, ca putere distinctă
direcţie pe de o parte, aplicare efectivă, pe independentă de puterea executivă”31.
de alta. Raportul dintre cele două Explicaţia că opinia autorilor francezi era
presupuse ramuri ale puterii executive este întemeiată pe faptul că „legile
astfel similar celui dintre puterea constituţionale din 1875 nu vorbesc nimic
legislativă şi cea executivă, sugestiv în despre puterea judecătorească” nu se
acest sens fiind şi faptul că Macarel a susţine în totalitate, pentru simplul fapt că
folosit aceeaşi metaforă, a capului şi a scrierile unor Serrigny sau Macarel au
braţului, pentru ambele situaţii29. Prin rolul precedat, cu cel puţin un deceniu, aceste
său de „cap”, guvernarea poate fi asociată acte. Afirmaţia că, „la noi, ca şi în Belgia”,
într-o oarecare măsură cu „prerogativa” Constituţia „dă categoric” justiţiei calitatea
rezervată de Locke, în teoria sa, puterii de putere32 este însă justă, pentru că
executive, constând în actele discreţionare articolul 36, traducere fidelă a articolului
pe care aceasta le putea face pentru binele 30 din Constituţia belgiană, prevedea fără
public, în lipsa sau chiar împotriva unor echivoc că „puterea judecătorească se
prevederi legale (această din urmă esercită de Curţi şi tribunale. Otărârile şi
posibilitate nefiind, în general, acceptată sentinţele lor se pronunţă în virtutea legei
nici de doctrină, nici de dreptul pozitiv). şi se esecută [s. M.G.] în numele
Motivele acordării acestui „privilegiu” Domnului [Regelui]”33. Puterea legislativă
128
POLITICĂ ŞI DREPT
era deci, din punct de vedere funcţional, fiind faptul că, la nivel central, ele erau,
complet independentă de cea executivă, parţial, în sarcina aceloraşi organe. Regele,
căreia nu îi revenea decât misiunea consiliul de miniştri, ministerele în parte şi
firească de aducere la îndeplinire a serviciilor lor exterioare erau responsabile
hotărârilor judecătoreşti. Cu numai un an atât de guvernarea ţării cât şi de
înainte, Legea de organizare „administraţia centrală”40 – numită astfel
judecătorească (4 iulie 1865) prevăzuse că pentru că urmărea exclusiv realizarea
„legea se dă în numele Domnului”. Deşi interesului general şi avea competenţă pe
acest articol a fost explicit modificat abia întreg teritoriul ţării, spre deosebire de
în 189034, el poate fi considerat abrogat „administraţia locală” care acţiona pe arii
încă din 1866, în virtutea articolului 129 restrânse şi promova, într-o oarecare
(„Din ziua punerii în vigoare a măsură, interese locale specifice41. De
Constituţiunei de faţă sunt abrogate toate aceea, o lucrare având ca obiect
dispoziţiunile din legi, decrete, organizarea administrativă nu poate şi nici
regulamentele şi alte acte, contrarii cu cele nu trebuie să separe strict cele două laturi
aşezate de ea”), tocmai pentru că era ale organelor centrale ale statului. Deşi
contrar articolului 36. Singurul aspect care teoretic distincte, ele se întrepătrund
ar fi putut fi invocat în sprijinul teoriei adesea şi înţelegerea uneia se poate dovedi
opuse era numirea judecătorilor de către dificilă, dacă nu chiar imposibilă, atâta
Domn35, prevăzută de lege, dar nereluată vreme cât cealaltă este ignorată.
în Constituţie36.
În schimb, ideea împărţirii Note:
executivului în două ramuri a fost
îmbrăţişată şi de doctrina românească37. 1
Th. Ducrocq, Cours de droit administratif
Constantin G. Dissescu, de exemplu, et de législation française des finances,
distingea guvernare de administraţie prin septième édition, tome premier, Paris, A.
faptul că prima reprezenta „acţiunea reală, Fontemoing Editeur, 1897, p, 11; H.
exerciţiul suveranităţei, punerea efectivă în Berthélemy, Traité élémentaire de droit
mişcare a marilor puteri ale Statului, administratif, troisième édition entiérement
direcţiunea politică în trăsăturile ei refondue, Paris, Librairie nouvelle de droit
et de jurisprudence, Arthur Rousseau
generale”, iar cea de a doua, „executarea
Editeur, 1905, p. 10.
afacerilor în detaliu, partea cu totul tehnică 2
M.P. Pradier-Fodéré, Précis de droit
a lucrărilor, funcţiunea suveranităţii”38. administratif, septième edition tenue au
Foarte asemănător, Paul Negulescu courant de la législation, Paris, Guillaumin
vorbea, pe de o parte, de „aplicarea et Cie, A. Durand et Pédone Lauriel, 1872,
dispoziţiunilor constituţionale”, adică p. 4.
3
„raporturile puterii executive cu H. Berthélemy, op. cit., p. 10.
4
parlamentul precum şi direcţiunea Th. Ducrocq, op. cit., p. 12; M.P. Pradier-
intereselor generale ale statului, atât Fodéré, op. cit., p. 5.
5
înăuntru cât şi în afară”, iar pe de alta, de M.P. Pradier-Fodéré, op. cit., p. 9.
6
L.A. Macarel, Eléments de droit politique,
„toate serviciile felurite care concură la
Bruxelles, Librairie de jurisprudence de H.
executarea legilor de interes general şi a Tarlier, 1834, p. 11.
actelor de guvernare”39. 7
Acelaşi autor considera şi că problema
Asemenea juriştilor francezi, şi cei statului justiţiei în cadrul puterilor statului
români recunoşteau că, în practică, cele era decât de „interes doctrinal”, şi că
două activităţi erau uşor confundabile, dat etichetarea ei drept putere de sine stătătoare
129
POLITICĂ ŞI DREPT
Mihai Ghiţulescu
25
sau drept autoritate a puterii executive nu îi Th. Ducrocq, op. cit., p. 29.
26
afecta în nici un fel independenţa nici faţă Ibidem; A. Esmein, op. cit., p.
27
de legislativ, nici faţă de executiv (H. A. Giron, Droit administratif de la
Bethélemy, op. cit., pp. 10-11). Belgique, deuxième édition, tome premier,
8
Th. Ducrocq, op. cit., p. 31. Bruxelles, Bruylant-Christophe & Cie, Paris
9
Ibidem, p. 33. Librairie A. Marescq, Ainé, 1885,, pp. 55-
10
D. Serrigny, Traité de la compétence et 56.
28
de la procédure en matière contentieuse La Constitution belge expliquée par le
administrative, deuxième edition, premier Congrès national, Les Chambre et la Cour
volume, Paris, Aug. Durand Librairie- de cassation, Gand, Chez C. Annoot-
Editeur, 1865, pp. 17-20 Braeckman, Imprimeur, 1842, p. 11, 60.
11 29
M. Pradier-Fodéré, op. cit., p. 8. L.A. Macarel, Eléments…, p. 12; Idem,
12
Th. Ducrocq, op. cit., p. 32. Cours…, p. 13.
13 30
John Locke, Two Treaties of John Locke, op. cit., section 160, p. 227.
31
Government, A New Edition, London, Paul Negulescu, „Constituţia României”,
1824, chapter XII, section.146, p. 217. Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria
14
Ibidem, sections 147-148, pp. 217-218. Naţională, Bucureşti, 1938, p. 184.
15 32
Jean-Jacques Chevalier, Histoire de la Ibidem.
33
pensée politique, Paris, Editions Payot, Extrasele din Constituţia din 1866 sunt
1993, p. 405. preluate după Alexandru Pencovici,
16
L.A. Macarel, Cours d’administration et Desbaterile Adunării constituante din anul
de droit administrative professé a la 1866 asupra Constituţiunei şi Legei
Faculté de Droit de Paris, deuxième edition electorale din România publicate din nou în
corrigée et augmentée, premiére partie, ediţiune oficială, Bucureşti, Tipografia
tome premier, Paris, Librairie de Statului, Curtea Şerban-Vodă, 1883, passim
34
jurisprudence de Plon Frères, 1852, p. 13; I.C. Filitti, Eug. Decusară, „Organizarea
M. Pradier-Fodéré, op. cit., p. 2; H. judecătorească”, în Enciclopedia României,
Bethélemy, op. cit., p. 1. op. cit., p. 338.
17 35
L.A. Macarel, Eléments…, p. 11. Supra, nota 11.
18 36
Idem, Cours…, p. 13. Art. 99 din Constituţia belgiană
19
Rousseau definea guvernul ca pe „un reglementa procedura de numire de către
corp intermediar stabilit între supuşi Rege a diferitelor categorii de judecători
Suveran [persoană morală, abstractă şi (La Constitution belge..., p. 22). Explicaţia
colectivă exprimând «voinţa generală», lipsei unui astfel de articol din textul
echivalată cu puterea legislativă, n. M.G.] românesc ar putea fi dorinţa vădită de
pentru corespondenţa lor reciprocă, limitare a puterii domneşti.
37
însărcinat cu executarea legilor” (apud J.J. Ideea este prezentată şi susţinută şi în
Chevalier, op. cit., p. 514). Manuel Guţan, Istoria administraţiei
20
A. Esmein, Eléments de droit publice româneşti, ediţia a II-a revăzută şi
constitutionnel, Paris, Librairie de la adăugită, Bucureşti, Ed. Hamangiu, 2006,
Société du recueil général des lois et des pp. 213-215.
38
arrèts, 1896, pp. 17-18. Constantin G. Dissescu, Dreptul
21
Th. Ducrocq, op. cit., p. 23. Ducrocq a constituţional. Istoria dreptului public.
expus, deci, o dublă teorie privind pe de o Dreptul public comparat. Teoria generală a
parte existenţa a doar două puteri statului. Dreptul constituţional al României,
constituite, iar pe de alta, împărţirea în trei ediţiunea a III-a, Bucureşti, Editura
ramuri a puterii executive (Ibidem, p. 32) Librăriei Socec & Co., 1915, p. 843.
22 39
Ibidem, p. 28. Paul Negulescu, Tratat…, p. 85.
23 40
Ibidem; L.A. Macarel, Cours…, p. 13. Manuel Guţan, op. cit., pp. 214-215.
24 41
A. Esmein, op. cit., p. 14. Ibidem, p. 208.
130
POLITICĂ ŞI DREPT
Criza economică în presa locală. Gazeta de Sud
Xenia NEGREA
Abstract: In this issue we analyzed the items about economic crisis

published in the newspaper „Gazeta de Sud”, during the period
January 2010 - March 2010. We chose this newspaper because it is
the most important in the south of Romania. We build our study also
upon the Marcs Lits’ studies and Martine Maelschalck’s affirmation.
Through our study we discovered a conventionalism of the local
131
STUDII MEDIA
journalism for the central themes, as these are established through
the central newspapers. We called this kind of attitude „a spellbound
timidity”.
Keywords: crisis, journalism, local newspaper, economy, rhetoric,
timidity.
Preliminarii catastrofă, de regresie, alimentate cu

rticolul propune o cercetare a insistente conotaţii morale), toate aceste
A felului în care presa locală s-

a raportat la criza mondială şi
a felului în care a resimţit
ceea ce majoritatea cercetătorilor numesc
trăsături şi altele sunt decelabile şi în
retorica mediatică românească, naţională şi
locală.
„cea mai mare criză din istoria umanităţii”. „Gazeta de Sud” şi tema crizei
Până acum, după cunoştinţele
noastre, s-au publicat foarte puţine studii Am ales pentru studiul nostru
care să analizeze comportamentul mass- cotidianul regional „Gazeta de Sud”, dat
media în această perioadă. În România, fiind că acesta are cel mai mare tiraj, dar şi
deocamdată doar Mirela Abrudan a cel mai mare număr de accesări pe
publicat studiul Criza şi media. Criza internet. În acest studiu, ne-am limitat
economică şi reflectarea ei în mass media strict la primul trimestru al anului 2010, iar
2008-2009 (Ed. Tritonic, 2010), în care a dintre materialele pe tema crizei publicate
optat pentru studiul efectelor media prin în acest interval, ne-am oprit doar asupra
teoria framing. celor referitoare la Craiova.
După cum observa Martine Ipoteza de la care am plecat a fost
Maelschalck1 în discursul rostit la că tulburările financiare locale vor fi fost
colocviul de la Louvain-la-Neuve, 7-8 mai reflectate cu mult mai multă atenţie, atât
2009, criza financiară „a schimbat şi felul prin condiţia locală a cotidianului, cât şi
nostru de a înţelege şi de a ne face meseria prin caracteristicile economice ale zonei,
de jurnalişti. Căci, într-o criză ca aceasta, nu dintre cele mai fericite, potrivit studiilor
toate automatismele noastre, toate de specialitate. Din cele peste 600 de
certitudinile au fost puse sub semnul articole consultate doar 233 au fost
întrebării” (tr. n., X.N.). dedicate exclusiv Craiovei, din ianuarie
Din faza de pre-cercetare am 2010 până în septembrie 2010. Cotidianul
descoperit o serie de asemănări sub aspect „Gazeta de Sud” a optat, prin politica să
tematic, stilistic, dar şi sub aspectul editorială, să acorde un spaţiu destul de
tipurilor de reacţii, între ceea ce s-a amplu informaţiilor privitoare la economia
întâmplat (şi se întâmplă) în România sub naţională, la situaţia de la nivelul
aspect mediatic şi ceea ce se întâmplă în României. De asemenea, articolele pe
lumea occidentală. Efectele dramatizării, tema crizei în care s-au abordat probleme
logica foiletonisticii (cum observa Marc locale s-au dovedit intim legate de
Lits referitor la presa occidentală), tematica naţională a presei, atât în ceea ce
dezvoltarea unei adevărate retorici a crizei priveşte unghiul de abordare, cât şi
(structurate pe ideea de puniţie, de sticlistica. Relaţia dintre presa locală şi cea
132
STUDII MEDIA
naţională va face însă obiectul unui alt mic dezechilibru, dar cu adevărat
studiu. Prin studiul nostru ne-am propus să probleme cu plata facturilor la întreţinere
relevăm felul în care un cotidian local a cred că vom avea pentru perioada ianuarie
acoperit tema crizei. – martie»“.
Din ianuarie 2010 până în Ediţia din 11 ianuarie 2010
septembrie 2010 în „Gazeta de Sud” au introduce, pentru acest an, tema crizei
fost publicate 233 de articole care au imobiliare, intens tratată de cotidian, după
conţinut cuvântul „criză” şi au tratat cum vom avea ocazia să arătăm. În această
probleme ale municipiului Craiova cel ediţie este publicat articolul Andreei
puţin în titlu. din trimestrul asupra căruia Horcone, „Criza diminuează numărul de
ne-am oprit au fost selectabile aproximativ locuinţe”. Articolul este o prelucrare a
40 de articole. unor date statistice furnizate de Direcţia
Primul material asupra căruia ne- Regională de Statistică Dolj, prin
am oprit a fost intitulat „Criză de personal directorul Mariana Tănase, referitoare la
la Spitalul de urgenţă” (autor Simona numărul de autorizaţii pentru construirea
Tudor) şi anunţa angajarea „în plină criză unor noi locuinţe. Concluzia materialului
economică” a 29 de asistenţi medicali este că, deşi, numărul solicitărilor de
începând cu 1 ianuarie 2010. Acţiunea este eliberare a autorizaţiei de construcţie a
justificată de „criza gravă de personal cu scăzut, „«cele mai multe autorizaţii au fost
care se confruntă unitatea sanitară”. eliberate la nivelul judeţului Dolj (97,
Pe 13 ianuarie 2010 este publicat un adică 28,5% din numărul total)»”. Prin
articol care analizează manifestarea crizei acest articol se deschide seria de materiale
în contextul cheltuielilor de întreţinere. dedicate pieţei imobiliare pe 2010 în
Articolul are un caracter anticipativ, atins „Gazeta de Sud”. Astfel, în ediţia imediat
prin procedeul citării. Pe de o parte, este următoare, din 12 ianuarie 2010, Andreea
adus în text directorul Regiei Autonome Horcone reia tema, de data aceasta din
de Termoficare, Tatian Tudorache, care perspectiva locuinţelor aflate în procedură
anunţă: încasările au scăzut „cu 50% faţă de executare silită. Intitulat „Oferta de
de iarna precedentă“, iar jurnalistul chilipiruri imobiliare se menţine scăzută”,
preconizează, fără a asuma citare indirectă: articolul, sprijinindu-se pe date statistice şi
„Şi că acesta este numai începutul, fiindcă pe mărturia unor surselor din bănci, se
facturile mai mari vin abia din această dovedeşte uşor contradictoriu. Titlul
lună. Până în prezent, s-au plătit facturile anunţă o situaţie controlabilă („oferta se
pentru cele 11 zile de căldură din menţine scăzută”), lead-ul creează o
octombrie şi pentru noiembrie, urmând ca opoziţie între creşterea numărului
de la jumătatea acestei luni să se factureze restanţelor bancare şi oferta de case în
agentul termic furnizat în decembrie executare silită constantă. Fraza de atac
2009”. Caracterul anticipativ este clar face trimitere la entuziasmul iraţional
asumat prin inserţia unui alt martor, doljenilor de a se împrumuta la bănci:
preşedintele Asociaţiei nr. 16 Rovine II, „Vrăjiţi de mirajul creditelor, doljenii au
Dan Remus: „«Efectele crizei se vor făcut împrumuturi fără să se gândească
resimţi şi la plata facturilor la întreţinere. prea mult la viitor”. Acest orizont de
Cei mai afectaţi sunt oamenii care au aşteptare este reiterat în fraza imediat
rămas fără un loc de muncă. Aceştia îşi următoare, anunţând schimbări ale
asigură mai întâi traiul de zi cu zi, apoi „comportamentului financiar” al celor
plătesc celelalte dări. Acum se simte un împrumutaţi. Ambiguitatea se instalează în
133
STUDII MEDIA
Xenia Negrea
momentul în care jurnalista citează datele Judeţene pentru Ocuparea Forţei de

statistice furnizate de Banca Naţională cu Muncă (AJOFM) Dolj”.
privire la numărul restanţierilor. Prin Următorul articol subsumabil crizei
urmare, putem deduce în lectură secundă este publicat în „Gazeta de Sud” din 25
că nu despre o modificare asumată a ianuarie şi tratează problematica „muncii
comportamentului financiar este vorba, ci la negru”, o problematică recurentă în
de dificultăţi de achitare a ratelor în paginile cotidianului studiat. Materialul
contextul crizei economice. Paragraful semnat de aceeaşi Andreea Horcone şi
următor mizează pe aceleaşi efecte ale întitulat „S-a dublat numărul firmelor care
opoziţiei. Delimitat prin intertitlul-citat folosesc munca la negru” demonstrează o
„Nu avem o ofertă foarte bogată de relaţie de cauzalitate între criza economică
imobile aflate în executare silită“, noul şi „numărul angajaţilor (sic!) tentaţi să
bloc informativ se deschide printr-o frază ocolească prevederile legale şi să angajeze
transformată în termen opozitiv: „Cu toate persoane fără forme legale a fost mult mai
acestea, oferta de case, terenuri şi alte mare decât cu un an înainte”.
construcţii aflate în executare silită nu este Seria articolelor pe tema şomajului
cu mult mai mare decât anul trecut”. generat de criză este continuată în 28
În 14 ianuarie, apare şi primul ianuarie, printr-un amplu şi eterogen
articol, „Prefectură cu buget de criză” feature, „Reconversia profesională, o
(autor: Dragoş Gavrilă) care introduce în soluţie pentru şomeri” de Ana Dănescu.
tematica amplă a crizei problema Articolul anunţă reanimarea cursurilor de
administraţiei. Mobilul articolului îl recalificare organizate de Agenţia
reprezintă formularea necesităţilor Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de
bugetare ale Prefecturii Dolj, iar jurnalistul Muncă (AJOFM) Dolj. Articolul
alege să reliefeze discuţiile referitoare la înregistrează la nivel local reiterarea
nivelul salarial al angajaţilor din această efectelor crizei economice la nivel
instituţie: „Cea mai mare pondere din mondial: pierderea locurilor de muncă,
bugetul prefecturii o reprezintă salariile necesitatea reconversiei profesionale,
angajaţilor şi sporurile de care pot schimbarea modului de viaţă. În sprijinul
beneficia aceştia, în cazul în care guvernul subiectului său, jurnalista trece în revistă
le aprobă şi în acest an de criză. cifrele furnizate de statisticile naţionale,
Funcţionarii şi personalul din cadrul situaţia unui segment social nevoit să-şi
instituţiei pot beneficia de spor de schimbe locuinţa urbană în favoarea uneia
dispozitiv, salarii de merit, indemnizaţii de mult mai economice în mediul rural, dar şi
conducere şi spor de vechime, conform situaţia profesorilor din persepectiva
legislaţiei muncii”. restrângerilor de posturi anunţate.
Ediţia din 15 ianuarie aduce în Criza personalului devine o temă
discuţie problematica şomajului. În concurentă pentru criza economică în
articolul intitulat „Căpşunele dau de lucru paginile „Gazetei de Sud”. După ce în
pe timp de criză”, Andreea Horcone urmă cu câteva ediţii un spaţiu amplu
anunţă posibilitatea angajării în străinătate, fusese dedicat crizei de personal din
în agricultură, a celor „aproximativ 600 sistemul de sănătate, mai exact de la
dintre ei urmează să rămână fără un loc de Spitalul Judeţean de Urgenţă, în ediţia din
muncă şi să îngroaşe rândurile şomerilor, 29 ianuarie (articol anunţat în ediţia din 28
după cum reiese din datele Agenţiei ianuarie) se aduce în discuţie sub forma
unei ştiri despre „tăierea sporurilor” criza
134
STUDII MEDIA
de personal calificat din învăţământ. afectat negativ întreaga industrie de

Jurnalista Ana Dănescu îşi construieşte producţie a îngrăşămintelor, dar a făcut
materialul pe legătura intrinsecă dintre imposibilă identificarea unui partener“.
criza economică şi criza de personal din În 9 februarie se publică articolul
acest domeniu. „Disponibilizările masive continuă” de
În ediţia din 1 februarie este Andreea Horcone. Pe fondul crizei
introdusă sintagma „criză financiară”. Într- economice „rata şomajului continuă să
un articol intitulat SIF Oltenia ar putea atingă noi recorduri, numărul de locuri de
pierde cinci milioane de euro de la BCR, muncă vacante este încă foarte mic, iar
Bogdan Groşereanu atinge tema crizei angajatorii continuă să anunţe
economice în sistemul bancar. Această disponibilizări pentru aproape 1.000 de
ambiguitate, criză economică/criză persoane în următoarea lună şi jumătate” şi
financiară va continua în paginile că „Rata şomajului a atins cel mai mare
cotidianului analizat. nivel din ultimii doi ani”. În acelaşi
Prefectura Dolj revine în atenţia material sunt amintite şi locurile de muncă
jurnaliştilor de la „Gazeta de Sud”. În vacante în Dolj, 566, dintre care 370 în
ediţia din 2 februarie este publicat un străinătate.
foarte virulent articol, intitulat „Munca Piaţa imobiliară revine în paginile
înalţă omul, dar nici statul nu trânteşte pe cotidianului, în ediţia din 10 februarie
careva” şi semnat de acelaşi Dragos 2010, cu un articol intitulat conculsiv
Gavrilă. Jurnalistul a obţinut şi a dat „Primăria detonează bomba imobiliară”.
publicităţii informaţii despre „Fericitul Sub semnătura lui Bogdan Grosereanu,
beneficiar al celui mai «gras» salariu din articolul anunţă scoaterea la vânzare a
Prefectura Dolj” care „câştigă lunar apartamentelor sechestrate ale
aproximativ 6.100 de lei. În lei vechi, 61 datorinicilor. Aceasta „ar putea (s.n.,
de milioane”. Suma este inserată în X.N.) dinamita piaţa imobiliară îngheţată
contextul crizei economice şi atrage atenţia la preţurile dinaintea crizei”. Frapează
asupra statutului şi privilegiilor tonul exaltat al relatării pe care jurnalistul
funcţionarului public. îl cultivă cu obstinaţie prin sintagme cum
Ediţia următoare a publicaţiei ar fi: „Piaţa imobiliară din Bănie stă pe un
anunţă începerea disponibilizărilor la butoi cu pulbere”, „preţurile sunt
Doljchim printr-o ştire semnată de îngheţate, deşi criza a măturat sectorul
Ramona Olaru. Situaţia este calificată încă imobiliar”, „Reduta imobiliară cade în
din fraza de atac de către jurnalistă: „Luna primăvară”.
februarie debutează cu disponibilizări O primă situaţie în care apar
masive în industrie”. Ştirea se referă la semnele utilizării abuzive a termenului
disponibilizarea a 376 de angajaţi ai „criză” o înregistrăm, pentru segmentul
Combinatului Chimic Doljchim, etapă editorial delimitat, în ediţia din 15
care face parte, informează jurnalista, din februarie, când jurnalista Ana Dănescu
programul de restructurare al unităţii relatează despre modificările procedurilor
aprobat de acţionarul majoritar al de susţinere a examenului de bacalureat,
combinatului Petrom OMV. Argumentaţia anunţă felul în care se va susţine acest
materialului se sprijină şi pe o declaraţie a examen în anul 2010, dar îşi intitulează
directorului general al Petrom, Mariana materialul „Bacalaureat de criză”. Nimic
Gheorghe, de la „mijlocul lunii decembrie din ştirea corect alcătuită nu justifică
2009”: „criza economică nu numai că a acroşarea cuvântului „criză” în titlu: sunt
135
STUDII MEDIA
Xenia Negrea
anunţate primele examene, sunt descrise detonează bomba imobiliarelor”, de

proceduri şi sunt prezentate modalităţile de Bogdan Grosereanu, ediţia din 10
plată pentru profesorii supraveghetori. februarie 2010), dar şi folosirea abuzivă a
Pe 25 februarie este publicat şi un termenului „criză” (cazul articolelor tip
prim articol (în acest an) în care este adusă feature, cum ar fi „Moda primăverii la preţ
în discuţie Primăria Craiovei. Articolul redus” – Click News din 31 martie 2010
„Dăm în gropi, dar cumpărăm terenuri” sau „Vacanţe la preţ redus” de Mihaela
suspune atenţiei publice situaţia Primăriei Floroiu, ediţia din 16 martie 2010). Prin
de „precupeaţă de terenuri” în condiţiile în titluri precum „Curtea de conturi reclamă
care este şi „sufocată de împrumuturi dezmăţul bugetar” (Ştefan Rădeanu, ediţia
bancare, cu un buget sleit de criza din 22 martie) sau „Doljenii, datori vânduţi
financiară”. Asumată de Click News, băncilor (Click News, 18 martie) sau
ancheta descrie mişcările din zona „Ford poate pleca în orice clipă din
terenurilor retrocedate şi răscumpărate de Craiova (Click News, 16 martie) sunt
forul local. semne care pot genera forme de anxietate,
chiar de panică, în sensul indentificat de
Concluzii. Jurnalismul local şi acelaşi Marc Lits. Acesta a studiat
timiditatea fascinată vocabularul a zece cotidiene şi reviste
franceze apărute în luna octombrie 2008 şi
Deşi jurnaliştii nu au încercat a reuşit să reconstituie întregul registru al
abordări mai creative ale acestei tematici, emoţiilor înalte: teama de anxietate,
se înscriu şi ei în tipul jurnalistului neliniştea, panica; incertitudinea, speranţa;
occidental, după analizele pe care le-a pesimismul, disperarea furia.
făcut Marc Lits2 asupra presei occidentale. Desigur, în cele trei luni, cât am
Acesta a observat acumularea efectelor de fixat ca limită pentru studiul de faţă, ar fi
dramatizare (aşa cum le-am identificat şi hazardat să spunem că recunoaştem şi noi
noi în cazurile în care jurnaliştii tratau semnele acestor emoţii. Putem însă afirma
subiecte legate de forurile comunitare cele că este recognoscibilă „umanitatea” de
mai înalte, Prefectura şi Primăria). În egală care vorbea Martine Maelschalck5: „S-a
măsură, se poate observa şi o cultivare a spus şi că prea «a accentuat» panica ce
logicii foiletonisticii (în cazul relatărilor domina pe piaţă. Dar şi jurnaliştii sunt
despre şomaj sau în cazul relatărilor despre oameni (ca toată lumea). Când asistăm la
evoluţia pieţei imobiliare). un eveniment extraordinar, la sensul
În ceea ce priveşte vocabularul, nu propriu, suntem fascinaţi. Oamenii din
au apărut în segmentul delimitat termeni exterior ne întrebau: «Şi acum ce credeţi
precum cei identificaţi de Marc Lits (ex.: că se va întâmpla?». Şi noi răspundeam:
tsunami bancar, ciclon, angoasă). De fapt, «nu ştim, urmărim minut cu minut, ca la
jurnaliştii de la acest cotidian nu sunt cinema». Să nu uităm că am trăit toate
extrem de creativi. Violenţa crizei este astea în direct”. „Umanitatea”, „emoţia”
redată monolexical prin determinantul sunt lesne de identificat atât în ezitările
„plin”: „În plină criză economică”3, semantice ale jurnaliştilor, în elementele
„Banca a simţit din plin efectele crizei lexicale pentru care au optat, dar şi în
financiare”4 etc. În schimb, am putea timiditatea cu care această temă gravă a
include în această categorie, a fost abordată. Dacă jurnaliştii de la
vocabularului dramatizării, exaltările „L’Echo” urmăreau evenimentele şi
stilistice (spre exemplu, „Primăria relatau „în direct”, cotidianul local asupra
136
STUDII MEDIA
căruia ne-am oprit pare ritmat exclusiv de Vasilescu, interviu construit în jurul
agenda creată de presa centrală. aceloraşi mesaje pozitive. Acestea, însă,
Timiditatea fascinată, aşa cum a nu fac decât să reproducă ceea ce aceştia
reieşit doar la nivelul acestui trimestru, transmiseseră prin mass media. Un grad
pune jurnalistul de presă locală într-o mai ridicat de originalitate nu este
lumină aparte. Din cele arătate până aici se identificat nici la nivelul articolelor
poate observa faptul că jurnalistul „Gazetei sezoniere. Autorii acestor tipuri de articole
de Sud” a răspuns trend-ului tematic refuză să adapteze informaţia globală la
impus de presa centrală, asumând exclusiv specificul locului şi oferă descrieri ale
rol informativ. După tipologia surselor se situaţiilor de criză din lumea
observă şi un rol de cărăuş al informaţiei divertismentului.
asumat de acelaşi jurnalist. Acesta duce ad La nivel internaţional, criza
litteram informaţie dinspre instituţie spre economică pare să fi luat prin surprindere
cititor. Există o singură situaţie în care un lumea jurnalistică. Creşterea bruscă a
jurnalist abordează această tematică din interesului cititorului pentru presa
perspectiva studiului de caz6. Cu excepţia economică i-a determinat pe mulţi dintre
acestui material, toate celelalte se grupează jurnalişti să-şi regândească agenda, dar nu
într-o constelaţie previzibilă: tematica şi structurile retorice. În cazul studiat de
şomajului, piaţa imobiliară, situaţia noi, este de apreciat faptul că nu este
băncilor, problematici ce sunt abordate evidentă o cultivare a retoricii panicarde,
prin lentila statisticilor şi a declaraţiilor dar, în egală măsură, este de semnalat
instituţiilor implicate. Într-una7 dintre faptul că jurnalismul local nu şi-a
ediţiile ziarului apare un articol al cărui descoperit încă propria agendă (şi propria
„personaj” principal este Mugur Isărescu, identitate) pentru a veni în întâmpinarea
venit în Craiova pentru o întâlnire cu aşteptărilor cititorilor săi.
mediul local de afaceri, iar câteva zile mai
târziu este publicat un mic interviu8
acordat în exclusivitate de Adrian
Note:
1
redactor-şef la cotidianul economic „L’Echo” Neuve, 7-8 mai 2009, publicat ca „Avant-
2
Cf. Marc Lits, „Pourquoi les medias n’ont-ils propos” în Vincent Dujardin, Yves de Cordt,
rien vu venir?”, în Vincent Dujardin, Yves de Rafael Costa & Virginie de Moriamé (dir.), La
Cordt, Rafael Costa & Virginie de Moriamé crise économique et financière de 2008-2009.
(dir.), La crise économique et financière de L’entrée dans le 21e siècle ? «Relations
2008-2009. L’entrée dans le 21e siècle ? financières internationales, no. 3, P.I.E. Peter
«Relations financières internationales, no. 3, Lang S.A., Editions scientifiques
P.I.E. Peter Lang S.A., Editions scientifiques internationales, Bruxelles 2010, p. 17, trad. n.,
internationales, Bruxelles 2010, pp. 81-85, trad. X. N.
6
n., X. N. „Familia Helin îşi deschide discotecă”, de
3
„Criză de personal la Spitalul de Urgenţă”, de Ramona Olaru, ediţia din 19 martie.
Simona Tudor, ediţia din 6 ianuarie 20104 „SIF 7
„Mugur Isărescu a dat semnale pozitie
Oltenia ar putea pierde cinci milioane de euro economiei Doljului”, de Ramona Olaru, 26
de la BCR”, de Bogdan Grosereanu, 1 februarie 2010
8
februarie 2010 Adrian Vasilescu: „Abia aşteptăm ca Ford să
5
discurs rostit la colocviul pe tema crizei înceapă producţia“, 1 martie 2010.
economice şi financiare, de la Louvain-la-
137
Testul Link-Wallace pentru compararea a k medii.
Program aplicativ
Mihai-Radu COSTESCU
Abstract: Within the statistic poll, in case the statistic population is

made of complex units, the sample is formed by extracting such units.
The indicators of the poll are determined by synthesizing the
indicators of each unit. One raises the question whether the
indicators of these units are compatible, that is whether all the
complex units are characteristic to the base population or not. The
METODE STATISTICE
Link-Wallace test verifies the hypothesis of the equality of several
averages from several samples of equal volumes.
Keywords: Link-Wallace, medii, procedure.
upă cum se ştie, sondajul prin sintetizarea indicatorilor fiecărei serii.

statistic constituie o cercetare Se pune astfel problema dacă indicatorii
D parţială ale cărei rezultate se

generalizează, se extind, prin
procedee probabilistice,
asupra bazelor de selecţie din
seriilor sunt compatibili sau nu, cu alte
cuvinte, dacă toate aceste serii sunt sau nu
caracteristice pentru populaţia din care au
fost extrase. Pentru verificarea acestei
care au fost extrase unităţile studiate. ipoteze există mai multe teste statistice.
În anumite situaţii, populaţia Testul Link-Wallace, prezentat în
statistică din lotul de bază este alcătuită nu continuare, este utilizat pentru verificare
din unităţi simple, ci din unităţi complexe. ipotezei egalităţii mai multor medii
În acest caz eşantionul se formează prin obţinute din k eşantioane de volume egale
extragerea de unităţi complexe (serii), iar n.
indicatorii sondajului vor fi determinaţi
Se testează deci ipoteza:
H 0 : m1  m2  ...  m k
cu alternativa
H 1 : cel puţin două medii diferite.
Aplicarea testului presupune parcurgere următorilor paşi:

a) se determină amplitudinea absolută a fiecărui eşantion în parte:
i i
Ai  x max  x min ;
b) se calculează suma celor k amplitudini:
k
A   Ai ;
i 1
c) se determină media fiecărui eşantion:

n
xj
j 1
x ;
n
d) se determină amplitudinea mediilor:
Amed  x max  x min ;
139
METODE STATISTICE
Mihai-Radu Costescu
e) se calculează statistica:
n  Amed
L .
A
Se compară valoarea L astfel cazul în care valoarea L obţinută este mai

calculată cu valoarea tabelară mică decât cea tabelară, se acceptă ipoteza
Ln;k corespunzătoare volumului egalităţii celor k medii, respingându-se
eşantioanelor n şi numărului k al gradelor această ipoteză în caz contrar.
de libertate (vezi tabelul de mai jos). În
Valorile critice pentru testul Link-Wallace (   0,05 )

n/k 2 3 4 5 6 7 8
5-9 1,50 1,18 0,96 0,81 0,70 0,61 0,55
10 1,52 1,20 0,98 0,83 0,72 0,63 0,57
15 1,62 1,28 1,05 0,89 0,77 0,68 0,61
20 1,72 1,36 1,12 0,95 0,82 0,73 0,65
30 1,92 1,52 1,24 1,05 0,91 0,81 0,73
40 2,08 1,66 1,35 1,14 0,99 0,88 0,79
50 2,23 1,77 1,45 1,22 1,06 0,94 0,85
100 2,81 2,23 1,83 1,55 1,34 1,19 1,07
Pentru utilizarea acestui test s-a volumele seriilor (egale), maxim 100. În
realizat o procedură Turbo Pascal, final, procedura decide dacă mediile pot fi
prezentată în continuare. Restricţiile considerate egale, sau nu.
impuse pentru aplicarea procedurii privesc
numărul de sondaje (serii), maxim 8 şi
procedure Link_Wallace;
{Procedura realizeaza verificarea egalitatii mediilor unui numar de maxim 8 sondaje,
fiecare de volum maxim 100}
type matr=array[1..8,1..100] of real;
vect=array[1..8] of real;
var n,k,i,j:integer;
x:matr;
ampl,xmed:vect;
sampl,amplmed,l_teoretic,medmin,medmax,l_calculat:real;
procedure citire(i,n:integer;var x:matr);

var j:integer;
begin {procedure citire}
for j:=1 to n do
begin
write('x(',j,')=');
readln(x[i,j]);
end;
140
METODE STATISTICE
Testul Link-Wallace pentru compararea a k medii. Program aplicativ
end; {procedure citire}
function amplitudine(i,n:integer;x:matr):real;
var xmax,xmin:real;
j:integer;
begin {function amplitudine}
xmax:=x[i,1];
xmin:=x[i,1];
for j:=2 to n do
begin
if x[i,j]>xmax then xmax:=x[i,j]
else
if x[i,j]<xmin then xmin:=x[i,j];
end;
amplitudine:=xmax-xmin;
end; {function amplitudine}
function media(i,n:integer;x:matr):real;
var s:real;
j:integer;
begin; {function media}
s:=0;
for j:=1 to n do
s:=s+x[i,j];
media:=s/n;
end; {function media}
begin {procedure Link_Wallace}

write('Introduceti numarul sondajelor k=');
readln(k);
write('Introduceti volumul egal al sondajelor n=');
readln(n);
writeln('Introduceti valoarea tabelara corespunzatoare volumului');
write(n,' al sondajelor si numarului ',k,' de sondaje L=');
readln(l_teoretic);
for i:=1 to k do
begin
writeln(' Sondajul ',i);
citire(i,n,x);
end;
sampl:=0;
for i:=1 to k do
begin
ampl[i]:=amplitudine(i,n,x);
sampl:=sampl+ampl[i];
xmed[i]:=media(i,n,x);
141
METODE STATISTICE
Mihai-Radu Costescu
end;
medmin:=xmed[1];
medmax:=xmed[1];
for i:=2 to k do
begin
if medmin>xmed[i] then medmin:=xmed[i];
if medmax<xmed[i] then medmax:=xmed[i];
end;
amplmed:=medmax-medmin;
l_calculat:=n*amplmed/sampl;
if l_calculat<l_teoretic
then
begin
writeln;
writeln('Deoarece L calculat = ',l_calculat:5:2,' < ', l_teoretic:5:2,' = L teoretic');
writeln('cele ',k,' medii sunt aproximativ egale')
end
else
begin
writeln;
writeln('Deoarece L calculat = ',l_calculat:5:2,' > ', l_teoretic:5:2,' = L teoretic');
writeln('egalitate celor ',k,' medii este respinsa');
end;
end;{procedure Link_Wallace}
aplicate în ştiinţele sociale, Casa de Presă şi
Editură Libertatea, Panciova, 2007
2. Costescu, Mihai-Radu, Costel, Ionaşcu,
Prelucrarea electronică a informaţiei, Editura
Bibliografie: Universitaria, Craiova, 2001.
1. Costescu, Mihai-Radu, Metode statistice
142

Revista de Stiinte Politice 25

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista de Stiinte Politice 25

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

U N I V E R S I T A T E A D I N C R A I O V A

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE

© 2009- Editura Universitaria

Miron ROMAN, Coordonate ale disputei dintre postmodernitate şi

Marusia CÎRSTEA, Din relaţiile diplomatice româno-franceze. Vizita ministrului

Sorin BORZA, Cultura vasalităţii în România post-comunistă 70

Jytte KLAUSEN, Counterterrorism and the Integration of Islam in Europe 86

Anca Parmena OLIMID, Personalismul spiritual european între interpretarea

Cezar AVRAM, Roxana RADU, Discriminarea în societatea actuală:

Xenia NEGREA, Criza economică în presa locală. Gazeta de Sud 132

Mihai Radu COSTESCU, Testul Link-Wallace pentru compararea a k

Coordonate ale disputei dintre

II. Coordonata culturală

Abstract: This article succeeds the one published in no. 23 of this

O a doua relaţie din lanţul • Cultură de masă produsă şi consumată

consumului, nicidecum ca valoare (publică) impregnată hedonist. Este vorba

realizării managementului relaţiilor inter- macroproiectele sale universaliste şi, prin

Teoria „guvernământului ecleziastic”

Anca Parmena OLIMID

Abstract: The purpose of this work is to contribute to an enrichment of

storia intelectuală a gândirii politice răspundă acestei provocări, însă, aceeaşi

I este foarte greu de evaluat.

lui Kant şi Hegel, convinşi că individul. Acesta este procedeul acceptat

libertăţi totale de opinie. Pe scurt, exterioare. Conceptul de libertate în teoria

Prin originea şi modul de religioasă şi la reconsiderarea şi

Astfel, lucrarea „Despre libertate” *Acknowledgement

Cultura organizaţională – stadiul cunoaşterii

Mihai Ovidiu CERCEL

Abstract: Starting from Geert Hoofstede’s statement that people

locală a ţării în care organizaţia este fenomene, oferind şi căile de rezolvare a

trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile problemelor de adaptare externă şi de

 schimbarea ei nu se poate face decât tot în valorile şi comportamentele pe care le

Atitudini, comportamente, ritualuri şi

Convingeri fundamentale*, atât cele

Sursa: adaptat după Constantinescu D., Nistorescu T, 2009, pp. 319-329.

lucru, limbajul şi maniera de adresare, incertitudinii, grupul începe să

valorilor şi care oferă o motivaţie Cultura ideologică – are drept

creativitate, lucrul în echipă, creative, nu este admisă

Clasificările prezentate mai sus funcţie de tipul de personal. În realitate,

Dimensiunile culturii organizaţionale înţelegerea felului în care ei înşişi

1.4. Adaptarea la mediul extern

Pentru a înţelege modul în care se

1.6.1. Realitatea şi adevărul 1.6.2. Timpul

In fiecare cultură naţională putem Până în secolul XIX, importanţa

spaţiu cultural), putem defini unele două punctualitate, respectarea termenelor,

Angajatul tip în culturile Angajatul tip în culturile policronice

Exemple: SUA, Canada, Germania, Marea Africa, Orientul Mijlociu, America de

Caracteristicile menţionate în  Distanţa de intimitate (15-50 cm) – spaţiul

Teorii asupra raporturilor dintre politică şi

Cătălina Maria GEORGESCU

n ultimul secol, controlul politic Paradigma dihotomiei politică-

Î asupra birocraţiei a devenit unul

public, Evan J. Ringquist a examinat în ce Fred A. Kramer în lucrarea sa

clientelei şi ale legislativului care o calitatea superioară, rezolvarea nevoilor

administratorii publici ca actori politici asupra acestui domeniu de studiu.

Din relaţiile diplomatice româno-franceze. Vizita

Abstract: The article refers to a moment in the complex Romanian-

îmbrăţişând exclusiv principii şi obiective primejdii surprinse şi sintetizate astfel în

binevenit şi poate chiar realizabil. Însă se republicii, Gaston Doumergue (1924-

Vizita ministrului de externe, Ion M. Mitilineu profitera de son séjour à

fel de relaţiuni cu Rusia. Frontiera româno-rusă

„ORIENT-RADIO” (RADOR) S.A. diplomaţi români, Editura Pallas, Focşani,

Abstract: Constant development, depending on geographical

Albright emphasized: “the war against definite command centre, in order to be