Oin ssmar:

. tTELlE[u[
DETGA$[
r AUTODOTInE
. Elf0lct0PElllE
I BALl[l lDElLo*
;

t
Marele forum al comunigtilor romini - Gongresul al Xltl-lea a! Partidului Cornunist Rom6n - a
acioptat,in deplin consens cu ndzuin[ele si voin[a intregului partid, ale intregului popor, un progranr
mdrq, de larga perspectiva,privind dezvoltareaeconomico.sociala a{arii, hotiidri deinsemnetate istL'-
rice pentru viitorul patriei.noastre socialiste. Raportul Comitetului Central prezentat de tovarilsul
Nicolae Ceatqescu, secretarul general ai pa?tidului, celelalte documente adoptate de Congres jalo-
neaed cu clarvieiune gtiinfilicd obiectivele 9i cdile dezvoltdrii tdrii.
Prin amplul $i in_suflditorul bilanl W care l-a fecut, prin documentele deinsemnatate cardinali pe
care le'a adoptat Gongresut al Xlll-lea al Partidutui Comunist RomAn a deschis cu claritate $i cute-
A VSilUTE
EXpfrf;SlE
zadd o elapA noud, superioarii in opera de edificare a societetii socialiste multilaterat d€zvoltate $i
inaintare a Rominiei spre comunism. Et a ialonat direqii fundamentale de acliune pentru perioacia
1986-1990 $i in perspectiva pina in anul 20O0,a ciiror realizare va asigura mersul neabdtut at tarii pe
calea dezvoltdrii +i modernizilrii to4ei sale econornice, a cr€$terii avr4iei n4ionale gi a bunasthrii intre.
utHAt€!ffi[
oului popor. Deplina unanirnitatein care au fost adoptate hotiririle gi orientArileprivind dezvoltareavi.
rtoare, profunda lor dezbatere, de cdtre intregul partid, de c6tre popor, au pus in evider{i deplinfl
tdentitate de idealuri gi aspirafii intre pariid si popor, increderea nestrdmutati pe care o are intreagi)
ndiune in politica partidului, politica probati prin puterea marilor viclorii obtinute in anii conslructre!
ru!,
A irurnf*rlrueTril
socialiste, gi mai cu seama in perioada ce s-a scurs de la istoricul Congres al lX-lea al P.C.R
n$ut Al- xil!-L
c{}sr#H
a Un rol imporlant il vor avea, in perioada ur-
nAbrilot 15 ani, perlectianareainvdiemintului si
AT PART'NULUI
pregdtirea temeinicd a fortei de muncd a tineretu-
lui, a cadrelor pentru a fiespund€ noilar cerifie
ale dezvoltdrii eca ftomico-sociale, ex igergelor s tt-
infei pi tehnicii moderne. Se va aslgura cuprinde-
A *{ffTAHiT
rea intregului tinerct ifi invaldnintul de 12 ani.
perfectionarea &i legarea tot mai slrinsd a invdta-
mintului etr cercetarea si produclia. ffiEALTfif;fiTA
T{}rf&Rs$urul

&*3r&E
sne*$$E
f Va fi accentuate dezvoltarea intensivd a tutu-
ru ramurilor industriale,pe prim plan sitiindu-se
in continuarc Ergirea bazei de materii prime gi
iruFeiruryrA
SUFNE
61e{getice- Procesul da madernizare a structurii
Fdudiei idustriale se va realiza prin dezvolta-
'ea cu prioritate a ramuriter de inaltd tehnicitate
8* $ECHg TAft
fi Ti l Ii R
care valorificd superior mateilile prime, resursele
eergetice $i munca sociald,.aramurilor care asl'
:ure prcmovarea largd a yograsului tehnic in
:xte domeniile de activitate.
a Cercetarea $tiinli{icA esle cf,ematd sa--si AL F&HTII}ULUI
aducd o contribulie sporild ta dezvoltarea bazei
Madernizarea mijloacelor de muncd gl a stru':- dnergetice $i de materii prime a fdrll. sd aslgrrrc
rurii prducliei, ridicarea nivelului tehnic $i cali.
htry al prduselor, generaliTarea tehnologiilor
eansate. exti nderea mecanizerii, autDmafizerii Si -
crqlerea nivelului tehnic gi calitativ al produse-
lot romenqil. Potrivit prevederilor, gi6 in 1990
C*MUruI$T
cjrca 95 la su/5 din produsele rcmenepil trcbuie
r&olizdrii vor lace posibil cain anul 1990 nivelul sd lie din punct de vederc tehnic 6i calitativ la ni-
Eerleral al iloducliei industriate ramen6t se fie
amnrabil cu cel din ldrile dezvoltate din punct
velul celor existenfe pe plan mondial, iar cel pu-
lin, intrun prccent de 2-5 Ia sutd, sd se realizeze
ffiG|1S
ArU
6e vedere economic. produse cu.asemonea parcmeli tehnici $i calita-
tivi aa[a sd situeze Rominia pe primul lrc in
a in agriculturd - a doua ramurd de bazd a lume. ln acest f@1,Stiirfa St tehnica rom'neascd
*anomiei roastre - obiectivul fundamenlal il se vor afitma pe plan internationa4 vor avea un
c4Esliiuie infiiptuirca noii revolu(ii aqrcrc. Mai ral importanl in dezvoltarea progresrsld, genercE
a'rra srslernatizare $i Arganizare a terltOriului iil " a pat,"tei. Timp de patru zile, intregul nc.sLq
.ed erea Io Iosi r ii c orespu nzdtoare a i ntr eg i i s upra - Programul de cercetare asigurd imbinarea or- popor a urmarit cu cel mai inalt inte.res
'4e agricole, realizarea programului de irigalii 9i ganicd a cercetdrii aplieative cu cercetarea tun- cu cele mai alese ginduri gi sim!arnrnte
;-buntrfiri funciare, extinderea chimitdrii gi me- damentuH" in natematce, fizicd, chimie, biolo.
ce.rzarea completd a lucrdriior, aplicarea largd a gie, meclicind $i alte domenii, spadnd aportul $ti- desfigurarea lucrdrilor Congresutu' a
s'tc erir iIo r $ ti i rl ei agrozoote hn i ce, vor transf or m a irlei la infdptuirea cincinalului 1986-7990, cit si Xlll-lea al Partidului Comunist Rornan
qewllura [drii intr-o agticultutd intensive, de la asigurarea de soltji"ii tehnice pentru infiI.tuirca eveniment de importante deosebiti In
irnl6 prducllyitate .Fi eficielta. $eza/€ pe baze abiectlvelar dezvoltd.rii ecor,omico-sociale a t erii viata partidului Ei a fdrii, in dezvoltare
mdiene. industriate. in perioada de dupi 199O.
economico-socialea acesteia.in faurt-
rea societelii socialiste muftilateral dez-
f,r.'rFlf"tltt- voltate gi inaintarea Rom6niei spre c+
munism. Au fost zile de comunista sar-
bdtoare, in care milioanele de inimi si
corFtiinte ale nafiunii noastre au trait
din plin acest nou moment de referir{i
al devenirii sale socialiste.puternic co-
ffi**l[ nectate la uriaga incdrcdturd de idei 5i
sentimentece au izvorit sub cupola Sa-
lii PalatuluiRepubliciiSocialisti Romd
nla.
Materializind voinla intregului partid
.fj gi a intregului popor, cu inalta constr
infa revolufionard9i patriotici, crr pro-
ciune $i cutezetorspre un viitor senin,
luminos, apre o via[6 demni gi liberd,
spre comunism.Jara intreagi gi-a afir-
mat astlel hotdfrea nestrimutati de a
cortinua ferm +i eroic vastul proces re-
volt4ionar desfE$urat sub conducerea
Partidului Comunist Romdn,a secreta-
plinirii acestor idealuri mi@e, a impe-
iuoaselor obiective de dezvoltarestabi-
tite de Congresulal Xlll-lea o constituie
hotirirea attt cle pregnant exprtmala
a forumului comunigtilor,a intregu-
lui popor, ca tovarigul NICOLAE
CEAU$ESCUstrategul marilor,nga$re
victorii conternporanegi arhitectullnf4i-
$arii de gizi a Romdniei,si fie realesin
fruntea partidului, in suprema fur(b
de secretar general.
Hotirft sd ducd la implinire vib{enta
chernarea partidufui, a secretarufuisiu
gefieral, tineretul firii, animat G ebr-
nul patos revolulionar de devotamen
pentru partid, pentru patrie, vede
simte, hiieqte gi se angaieazi sa duce
flanurra cura6 a izbinzilor spre viitor
Bpre comunism. Realegereatovarbulur
NICOLAE CEAU$ESCU, cimaciul si-
gur, neostenit clarvdzitor al r$iunir
noastre, in fungia de secreta geriere
al partidului, este gi va fi pentru cei rftd
tineri ceEfeni ai patriei rloastre, pentru
purtitorii cravatei rqii cu tricolor, ca
de altfel pentru intregul popor, cfezi-
Sia inf6ptuirii celor mai mir{e gi ct-fr+
zitoare. planuri, chezigia ci e*e devir
istorie,.rotunjescistoriade milenii a po
porulur roman.

8F214-ns
PEIITEI'CERCUBITE i pentru ,,MOS"), reduc€rea la minrrn
oE RADloG0ilt0METRrE
OPEBATTVA
i a numdrului de C.l. necesere,loiocr-
0E tA cAsErEProillER|toR i
$ .$onflr.0RPATBTET i tatea extinderii capsciEtii mernonei
R&rBrtlffi
HGspT{}* tre
$lr€sR{}t}r
PHFtTffitlB*ffiil!& tlH S& ffi?
Pfi|r|C|FTUL DE FUNCT|oilARE
Radioreceptorul prerentat in con-
tinuar€ tolose+te la antrenamontele
gi concursurile de radiogoniornetri€
pentru pionieri gi gcolari 9i functio-
neazd in banda de 80 m/3,5 MHz.
Aparatul a fost realizat $i experi-
rnenlat c{r foarte bune rezultale la
Casa pionierilor Fi goimilor patri€i
Pecica, iudetul Arad.
Principiul de functionare se ba-
zeazl p mixarea direcli (sincrodi-
nare) a semnalului receplionat cu
semnalul unui oscilator local avind
frecvenla identica cu cea a purta-
toarei, rerultifid direct semnalul de
modulalie de audirofrecventi. Selec-
tia fal6 de canal,elealiturate se face
simplu, prin tdlerea frecvenfetor au-
dio mai inalte, care corespund cana-
lelor alaturate. Pentru ca tensiunoa
de audiofrecvente r€zultate s6 fie cit
mai mare trebuie ca diterenla de
taza intre frecyenla oscilatiei locale
qi a semnalului si fie cit mai apro-
piate 6e zerc.
Avantajele sincrodicei sint urmi-
toarele:
- se obline o selectivitate mare
prin liltrarea in audiofrecvenf6,
curba de ssl€ctivitate fiind aceea a
filtrului de audiolrecvenl*
-- se poate obfine o selectivitate
variabili, prin modificarea filtrului
de audiofrecventd;
\
\.-* '*+t#
I . STAHT lil* YFrC'Fr
n A.IJTEilICITAFIE
- purtiitoarea semnalului tran-
smis poate aYea un nivel mult redus
tirl6 de aceea necesarein cazul unui
semnal obignuit mgdulat in amplitr-r-
drne, deci o economie de energie ta
eml$te;
- semnalu| aplicat mixerului este
redus, deci amplificarea necesari se
tace mai ales in audiofrecvenld;
-- nu existi o frecvenle imaginr:
gi deci selectivitatea la intrare este
mai putin preten{ioas5;
D1 D2
! prin schimb&ri adecvate paslr:rs
- componentele electronice folo-
site sinl reduse ca numdr.
REALTZAREA PfiACTrcA A RADIG
RECEPTORULI'I
Fladioreceptorulcuprinde urmi-
toarele etaie: un circuit de intrare.
uh amptificitor de radiotreo/erla {T,),
un mixer echilibrat un oscilator
varrabrl (Tz T:), un littru irece-ios,
ampliticatorul'de audiofrecverda
I8A741 si T4i si sursade alimentare.
c lr c ult ul dc I nlr ar e , f o r n r a l
dintr-un circuit oscilant LC. reali-
eeaze selectarea frecvenlelor dorite"
kntru stabilirea exacte a dire4iei
de €misi€ se folosesc doud antene.
Antena d€ lerita este formati dintr-o
bard cilindrici cu lungimea de
14 cm .gi diametrul de 1 cm gi are
25 spire Cu Em 0,3- lnductanfa de
cuplai, bobinate pe aceea$i bard de
ferite, are B spira Cu Em 0,3. Antena
de sens este formati dintr-un fir
lung de 5(hm.
Amplltlcalorul d6 radiotrecvenli
reariodc este re8lizat cu tranzisto-
rul T, in conexiunea lip emitor co-
mun {EC}. Potontiometrul de 5@
de la intrare sorvegte la reglaiul sen-
sibilitelii radioreceptorului. Sarcina
amplificatorului o constituie prima-
rul trans{ormatorului Tr,.
tffrerul echlllbrat (demodulelo-
rul), lormat din diodele Dr-Dl (EFD
1S8), prime$te intr-o diagonali a
I
::+ jt:_li-\{-:eF|sw+-J-
*
puntii semnalulde radiofrecvenleitrt
ir! cealaltediagonalSsemnalul de la
oscilatcrul local. Transformatoarelg
mixerului echilibrai Tr 1 Si Tr 2 a,jt
iiecare 3x1Ospire conductor Cu Em
Q
-O,e
lnfdgurArile se realizeazi pe mie.
zuri toroidale din fcritd tip T16(7x6
(dimensiuni 16x7x6 mml. Feritels-.
utilizate trebuie sa poatA lucra pina
la frecventa utilizati, !n cazul rte
fate, cel pulin 3.6 MHz.
BFn4-215
Orcllatorul est6 realizat cu trari-
zistorul T" conectat in montai cu
colectorul la masi, cu reacfie capa-
citivd intrs bazd Si emitor. Tranzisto-
rul T3 are rolul de separator fatA de
mixer. Alimcntarea oscilatorului 6e
tace cu tensiunea stabilizatd (FL
6.21.
Bobina L2 din circuitul oscilant LC
serie are 25 spire conductor Cu Em
@ O2 bobinate pe o carcasd Fl de la
radioreceDtorul,,Albatros".
Flltrul lrece-los este coBlpus
dintr-o celuli lTformati cu elemente
RC. Celulalr elimini componentele
semnaluhjl audio cu trecvente mai
mari de 2,5-3 KHz.
Arnpltficrlorul de ancllofrecvenli,
cu o amplilicare de circa 7C0de ori,
este con$truit cu circuitul integrat li-
nrar BA l4'1, ca pre.embliticator s.t
tranzistorul Tq ca amolificator final.
Circultul integrat iJA 741 io con+
xrune de clrcurl ilrversorasigura o
amplilicare mare care se regleaza
cL! atutorul Bemlreglabiluluide 1 M(1.
Sur3' dc dlmentarc poate fi for-
mate dintr-o baterie de 9 v s6u de
doua baterii cte 4,5 v legate in serie.
Montajul se realizeazepe o place.
de cablaj imprimat cu dimensiunile
de t40x55 mm. Bqbina L2 va fi ecra-
. natd.
Tranzistoarele T1, Tz, Te pot fi de
tipul 8F214, 8F215, BC1O7 etc.
Tranzistorul T4 poate fi de tipul
AC181, 8C107, BC10g etc.
!--:F!k:#
Activitdlil€ de radiogoniometle
*perativa, sau .,vinetoareade vulFi-
se bucuri de o mdre atraclie i-
rindul pionierilor si scolarilor avir,;
urr caracler Instrtictiv-educativ.
Dealllel ,$in6toarea de vulp! ' esie
o ramura sponive care nscesita drn
partea celor care o practica o pregi-
iire complexa teoretice gi practrca
materializatA in multe ore de antre-
naffient in sali gi pe teren. Exper.+
ftla a demonstrat ce elicacitatea
antrenamentelor si rezultatele obtl-
nute in cornpetilii depind in mare
mdsurd de nivelul d€ dotare tehnica
al cercului de profil.
() dotare adecvaffi presupune. pe
linge receptoarelc de goniomedriesr
existenla unor statii de emisie aJt+
maie i,,vulpi") capabile sd tracsmr€
indicativele de identi{icare ale cdc(
cinci ,,vulpi": ,,tu|OE",,,MOl". ..MGS-
,,MOH" $i ,,MOs". Pentru a ye+. 'T
aiutorul echipelor de goniornetne in
obtinerea unor rezultate suFlertoere
publicim schema unui autornat de
manipulare in cod MORSE cu cir'
cuito integrate (C.1.), coftitrui't ia
Casa pionierilor gi goimilor pet!'[e
Vi$eu de Sus, avind o capacitate a
memoriei de 32 biti, capacitate s!f-
ciente pentru memorarea unuia drn
cele cinci indicative cu Dauzede ire
bili intre s€mne.
La proiectare s-au avut in vedere
c?teva din cerintele ridicaie de l-lr
asemenea automat.si anume: cap+.
citatea msximd necesari (32 hqr
raa unor C.l. numerice uzuaie. h
urmi dar nu in ultimul rind oosrulr-
principiul de funclionare.
Analizind schema de principiu (f,?
1) a automatului putem difere*,a
urmitoarele pdrfi componante:
1. Generatorul semnalului de tact -
GST, in modelul prezentat, esle
realizat cu tranzistoarele 71, T; $r
formeazd un oscilalor de relaxare
Frecvenla semnalului de tact de-
pinde de constanta de timp ciata de
valoarea rezistorului R Si a capac:te
rului C $i se stabilste astfe{ ;?'ici
viteza de transmitere sn tie de C)
semne/min. Oscilatorul Doate fi co{!
struit dupa preferinfd $i cu a"te
componente electronic€.
2. Memoria este realizatA cu dtode-
sub forrna unei matrice, agezde pe I
bare orizontale 01, 02 ..., Cb s q
bar€ verticsle Vt, ...V1.Fiecdrei rnrcr-
sectii dintre bare ii corespunde ue
bit, adion un ,,O" logic sau lcg€
in funclie de prezenla sau -'1" ab6e(:ia
unei diode.
3 Unltatea de baleiaj a meinorlei
se compune din tloui pefi distrort€:
una asigurS baleiajul pe orizo.rra.:i
iar cealalti pe v€rticale. Astfel se
executi citirea conllnutului !'nem+
riei de la $tinga la dreapta gi cle s{rs
in jos. Gitirea pe orizontala este
asigurati de un numirdtor asirrcron
de ? biti (CDB 47S) cu lrilnsport
succesiv cu iegirile decodificate Ci-
lirea p€ verticali se asiguri de un
numdrator asincron de 3 biti (CgrB
472, QDB 473) cu transport sarccesiv
cu i€sirile decodificale.
4" Blocul da manipulare a em4ate
rului este format d1n C.l. 8, C.1.9si
T3. Cele doui C.l. formeazi un
multiplexor MUX care are rokrl d€ a
transfgra irform4ia mefitcriei h o
singuri iegire sub lorrna unor impul-
s u r i c o r e sp u n zd to a r e co d u l u i
MORSE.
Manipularea propriu-zisd a emi?+
torului se face de cdtre T3 direct sall
prin intermediul unui releu in furrc1e
de puterea emiletorului.
5. Oscilatorul monitor este o urii-
tate tacultativi, format din dor..r
:a:*;:inJr':j

fr
rffis{}r! *ffi€Fffi$H
:=-! i c, sponibileca re alcatu ies cun
. 'c"rrt basculantastabil.Acest osci-
l€iar s€ poate omite, caz in care cele
o:-"ja porli pot torma generatorul
se'Tnatuluicie tact
prircipiuri de tsnctlonare se poate
deduce rigor urnrarind formele de
undd din tigura 2. Initial, circuitele
basculante bistabile (CBB) sint in
starea Cr (Qr = Qz = Qs = Qa = Qu =
O). Aplicareaunui impuls de tact la
intrarea de tact a primului bistabil va
dact. La venirea celui de al do o-a
impuls de tact pe intrarea prin':! ul
bistabil, Qr va trece din starea : ;n
starea O. Aceasta schimbare 3e
stare creeaze frontul de cadere .e-
cesar pentru a bascula al clcliF-
bis^tabilqi deci Q2 va trece drn O ln
trece pe Q1 din starea O in slarea l.
1. lnainte de cel de al 32_ieaimo_s
de tact. toate bistabilele sit in
starea 1. lmpulsul de tact 32 deter-
mini Qr, Qz, Qs, Qd, Os sa rs/ina ;fl
o.
Progremarea memorlel. Cufloscind
Bistabilul al doilea nu-$i va schimba principiul de lunctionare $i ilnind
starea ?ntruclt el este basculat de cont de raportul de 1:3 intre pur"d sr
lrontul de cddere al impulsului de tinie $i durata pauzelor, se Poare
tact adica de trecerdEdin starea 1 in trece u$or la codificarea @ntinutui*r
starea Cr a nivelului de la intrarea de memonel:
un punct - 1 bit = 1 inters€f €
fird diodi:
o linie = 3 biti = 3 intersecfii f-r:
diode.
[)urata oauzerse obtine ldentrc ']?
montrnd una sau trei cliode la irrt"
secliile resPective. Se recornar:;
selecfionarea diodelor in funclb e
rezistenta lor directa.
Punere&In funcliune. Lucrat inc'r
jit $i cu componente veriticate.au:c-
matul porne$te din primul momefl.
Totugi se recomandd ca rnontarea s€
decurgi intr-o anumiti ordine care
sd permitd $i veriticarea itnediate a
functiondrii diferitelor et4e si ei-eft
r tual inliturarea defectelor apai-ute
contr-olul functiondrii f5cindu-se cr
un voltmetrude c.c. Pe domen;ulc€
10 v. Montarea se incepe cu GST s
se continud cu numeraloare'e s
decodificatoarele,
Frogramarea memoriei se lace i.
funcfie de semnaleledorite {.,MC,E
- "M{rl" etc.}. Prin constructia aur@
matului nu realizim numai o simoiE
autodotare a cercului ci, ceea cr
este mai important, inilierea e{en}.6
intr-o ramuri de virf a electronrer
tehn!ca de cdlcul, prin farniliarizar.m
lor cu diferitele circuite folosie
cum sint: po(i logice, numaratoare
decodificaloare, memorii €tc.
materfalele nsoerare:
C.f. 1 CDB 473: 2 CDB 472 3
CDB 473; 4 CDB ,lO8; 5,6.7. CD€
410; 8 GDB 4@; 9 CDB 4fr; r. -
BC 177, 251: Tr, T3 - BC 107, i7O
D - 1N4001;D,-,. - EFD 108. Ba
244 etc; R = 22 K; Rr = 1,8 k; Rz=3 3
k; Rsc - 2.4 k; Q = 3,2 nFi Cr.: =
0.22 nF.
Paglnl reafizale d:
hg. Ule Chkofil
EITAFIT SPFIE V3TC!F| .

'#i."*
groasi alcdtuiti (prin indoire gi fixa-
rea la imbindri cu buciti de sirmd
subtire, ori sudurd cu cositor) car-
casa vehiculului (aceasta poate fi lu-
crat6 Si din plasd impletitd din sirm*
groas6, din aceea folosite pentru
garduri). Montati carcasa pe patina
din stinga cu doud balamale, astfel
incit sd se poate migca asemindtor
unoi u$i. A$ezali deasupra folia de
maletial pla$tic {din aceea lolositi
pentru solarii legumicole) 9i lipifi-le
marginile (indoite) cu prenadez sau
alt adeziv pentru material plastic.
Dupd uscare, vehiculul poate fi dat
in folosinti.
Observafi ci ,,pilotql" se agazd pe
sc?ndura centrale in pozilia "Fle
burti". Cirmirea se face cu-pici0a-
rele. Datoriti formei sale a€rodina-
mice, sania aceast+ p€mite coboriri
cu vitezi sporite in comparatie cu li-
purile obiQnuite, unde rezistenla
oousd de frecarea cu aerul este mult
mai mare. Vehicukjl prezinte $i o
foarte bune stabilitate in mers dato-
ritd faptului cd sistemulr sani€-om
are aici centrul de greutate foarte
aproape de sol.
:i
'--li'rl
:i
rt
stricl cotele iddicate cu amenuntime Veli obline astfel trei patine gi un
in desenele cu detatii ate figurii. scaun ce pot fi montate (rspeclrv
Tiia{i cu ferastrelll (cit ftai bine as- clemontate) cu mare uFurinla prin
cutit) $i finisali muchiile cu hirtie simple incastrare. Vopsili sania cr-r
stichte sau cu o bucatd de geam. doud straturi supraguse de vogsea
Fixali cu guruburi peniru lemn pie- de ulei sau de biciclete, ori cu ca-
sele J de 2, pe 3 de 4 $i pe 5 de 6. lux.
6xo. s
cu platbandi de aluminiu (sau te lrr
n model sirnplu d€. v€hicul crali in rnod spscial din so^ndura d€
combinat p€ntru coborit pante cu brad, ori figii de placai lipite cu ad+'
zapada, destinat a fi lolosit de o sin- ziv plastic).
gurd persoani, poale fi construil re- Asamblarea pieselor gi a suban-
pede $i firi dilicultili de cdhe oric€ samblurilor A-E o veli face - ur-
amator. mirind indicatiile din desen - cu
talerlale nqs€a8?a:leavi metalica aiutorul unor guruburi cu piulile ha-
(nu aluminiu) cu diametrul de xagonale sau de tip fluture. Legdtrr'
I mm; leavi metalici {nu afuminiu) rile dintre tevile metalice ale cirrr€i
cu diametiul de 16-20 mm (pentru ,le sudafi. lmbindrea dintre suba*'
axul cirmei); platbanda metalicd late samblurile A $i B o vefi face cu un
de 40 mm gi groasi ,de 4-5 mm; $urub de olel previzut cu doui piLr.
scindurd cle brad groasd de lite (pentru sigurante).
18-20 mm; doua capete de schiuri; Piesele metalice care se pot oxida
guruburi; vopsea anticorozivd, vop- (de exemplu cele de tier negalYanF
s€a de ul€i. zat) vor fi acoperite cu un strat pro-
Prelucrerc ll monlere. Tni4i si tector de vopsea cu miniu de plumb,
preluc14i at?t materialele metalice apoi vopsite.
cit $i pe c€le lemnoase, potrivit tor- Observali ca vehiculul poate fl
melor $i dimensiunilor din desenul u$or demontat in vederea depozitirj.
aliturat. T6lpile (schiurile) vehiculu- lui in spafii restrinse.
lui le puteli obfine prin reiolosirea
virfurilo,r .unei perechi de schiuri Paglnl rediz.le dc
rupte sau u2ate, ori le puteli inlociJi prof. C|andu Yodi
gTA;lT SFF= VIITCIF r 7

PHNH'ffiK]
SPflDffiTE]ffiHH,H
HDHHAffiNA=
trl n model original gi contortabil
li vehicul, care alunecd usor p€ za-
: ?da gi gheald, pentru o persoana,
:Jteli lucra singuri, afa cum v€deli
. figura de ansamblu.
f,leterldele nccolar€: scindure de
:.ad groasd de 25-30 mm psntru
:,resele1 {postament},2, 6 gi 7 {lrina
:€ mina); scinduri de brad, stejar
sau fag groasi de 40 mm pentru
:resele 4, 11, 13, 14 Fi 15; cu$ac de
emn de slejar sau brad cu dimen-
s,unile de 40 x 6O mm p€ntru pie-
,.€le 12 9i 1e table de fier zincata
_lro€sa de 0,2 - 0,5 mrn p€ntru
piesa 5 $; pentru invelit muchia pati-
€lor 13 (din spate); un bulon cu
: a p a tilet at $ i piu lili lu ng c le
rr0-160 mm, gros de t5-20 mm,
.jn arc spiralatde olel {8) pentru ac'
E r STAFIT SFFIE VllTtfFl
feristrdul toate protilele lemnoase,
polrivit desenelor trasate, si finisali
muchiile cu pita sau hirtie sticlata
Dimensionafi gi tSiali din tabla {cu
foartecele special) carcasa 5. Fixafi
ginele d€ tabld pe muchiilepatinelor
13, cu ajutorul guruburilor penlru
lemn.
lncepeli montajul general cu pla-
ca-suporl 1, pa care fixa{i pe rind:
piesa 12, apoi 4 9i 16 (cu ajutorul
bulonului3), urmate de 2 Si 6, 14 gi
11, de lrina 7'cu arcul ei & Dupd
ac€asla fixali patinele din tale pe
suporturile 15 qi pe acest€a pe cu-
$acul 16. Mofitali gi petinele din
spat€ (13) pe cugacul 12. Continuali
cu agezarea carcasei de labl6 5, pe
care o fixali cu guruburi pentru
lemn atlt de placa 1 cit Si cle piesele
2 qi 6' ln sfir$it; montali plScile 9 +i
'10{rezemati pe piega 11} ale scau-
nului. Ou acsasta, sania propriu-zisi
e tarminati. Penlru finisare, vopsi-
li-o cu doui straturi de vopsea de
ulei pe pirlile lemnoasc $i cu vop-
sea tip duco pe tabta piesei 5.
nw
fionarea frinei 7; dou6 perne (9 9i
10) din poliurelan imbricat in folie
de malerial plastic tip musalgla;
doui patine obignuite vechi; Sutu-
buri penttu lemn: vop$ea tip duco 9r
de ulei.
Flsftrctst$ fl moDtare. Desenele
nunneroase vd ajuti sa luctali cu
preciuie $i eficiede. Dupe ce lis stu-
diali $i vi pregitifi toate materialsle
la indemini, incepeli prin a ttasa
(desena) cu creionul prolilele tulu-
ror pieselor din lemn pe materialele
specificate mai sus {netezile cu rin-
deaua), resp€dind cu alenfie for-
mele $i dimensiunile indicate in de-
ssn6l6'detalii" S€obitura de torma
dreptunghiulari din scindura posta-
mentului 1, n€cesari trecorii mane
lei trinei, o dali tolosinct dalta p€n-
tru lemn $i ciocanul. Tiiali apoi cu
a propunemarcr sa construilri'
model original de sanie indivioua.:
- ce se monteaza prin simpla ;--
castrare a pddilor ei principale
aqa cum vedeli in figurd Agada.
cind nu este foiosiie, poate li pi.s-
trati in spalii reduse. Spre a Dutee
urm5ri lesne detaliile de constrrlci,e
piesele e1 componente sint identlfi-
cale cu cifre, dupd cum urrfteaza 1
patinele mici laterale(2 bucitii: 2
"=
supo4ii port-patindlaterali (2 br.
cali): 3 = patina (schiul) centrala: 4
suportul patinei centrale; 5 = rea-
z e m u l s c a u n u l u i ( 2 b u ci l r ) ; 6 =
placa $€zulului.
Ialerlrlele n cce r a r c: in
desenele-detaliiloate malerialele d€
bazi sint lemnoase, adica otacal
gros de 12 mm, care are avanielL.i
ca se modeleaze ulor- Dar - clupa
posibilitilile fiecirui construclor -
unole piese pot li modificate ca
strudure. De pildd, patinele 1 pol fi
lucrate din labli g r o a si cl e
1-2 mm; piesele 2, 4 si 5 pot fi din
scindura (indilerent esenla) gro6a
de 12=15 mm; patina 3 poate ti un
schi (rimas de la o pereche din care
unul s-a rupt, ori chiar un schi rupt
din care a aamas o bucata lungi cF
1 250-1 300 mm); placa 6 poate ri
dln scinduqi sau pal gros de
12-15 mm. In alar6 de acestea m€'
sinl ngcosare quruburi pentru bmn
gi vopFea de ulei-
Prlr|Gts! gl monlac. Trreafi c:
grij6 (folosind rigli. llorar Si creio.
moale) p€ materialele de mai sr.rs
profilele celor gase Fisse, orbritir'-
du-vi tlupd formele 5i respeclinc
I
,t0
--- T
\n zse
g,
 a:
-,
ttint pulin€ reahzarile inre-
grstrate de gtiinla secolului XX care
sd-Si fi licut atit de spectaculos 9i
de masiv intrarea in viala societdlii
ca laserul. Ne-am familiarizat cu
aceasld notiune gi poate ce tocmal
d€ aceea uitam cd lasetul s-a niscut
abia in urmd cu 25 de ani $i ca ar€.o
,.carier6* aflati doar la incepul. ln
19€O,lizicianul T.H. Maimen ficea
se l'rsneasca dinlr-un cristal de ru-
bin. un fascicul de lumiod coerenE.
h*,outitile in dom€niu s-au succedat
im€diat, in rilm acceleret, aparind
laserul cu ga;Z,cu lichid, cu gelatine,
cu bioxid de carbon, cu azot, cu he- "=F
lru cu serniconductqri, Dar, pentru ----
a o;trunde in lumea cu adevirat mi-
rrficd a ac€stei fantastioe reaclil in
lanf si Yedem mai intii.
J:.i:s slli{f f j{}}ig,*AF-

Lassrul cu rubin, unul dintre cele

mai cunoscuto, este alcituit din trei
padi principale: l-rnedlul eclli -
care este constituit dintr-un cristal
de rubin de lormi cilindricd; 2- xl*
temul ]eroo|nt reprezentat d€ doua
placule paralele cu invelig refleclori-
zanl: - 3 - rlrtemul de pompal sau
cum i se mai spune '* de excitalie

:tt
I .ltaaalataaaa
a a t t a a a r a a a aa
a.aaatalal|aaa
a
a
a
ijj

de rubin, provocind o emisie indusi

electronicd care e8te de tapt un tel
d€ ,"blitz" in spirali. Gilindrul cle ru-
brn a cirui lungime variazd intre 2 9i
30 crn ar€ capetele (bazele) pofizate
ertraordinar de fin $i gste inligural
ch spiralele ,"blitzuluir. Din lumina
emisi de aceaste lampi cu descir-
care in ga:z, doat o mici parle -
mai exact, radlafh bleu gi verde -
este utilizati pentru a €xcita ionii d6
crom din cristelul de rubin (dupd
cum se cunoa$t6, rubinul este un
amestgc de oxizi de crom 9i alumi-
niu). In urma acestui ,"oompaj op-
tic", atomii din mediul activ trec din
starea de neexcitare (a) in cea de
acumulare a energiei (b) cind
electronii sint situali pe un nivel
energetic superior. Treptat, o psrte
din atomi incep si radieze sponta!,
prin revenirca la starea iniliaE. ln
acest m-oment, o parte din lotoni
scapd in exterior iar alli totoni se
c|,eplas€aze paralel cu axa cilindrului
(c.). Lovindu-se de suprafafa refka:-
tate, cascada de lotoni se amplilr.:
traversind mediul activ excitat (c
Fasciculul luminos erupe prin cela-
lalt capdt al criglalului de rubin dinc
na$tere unui concentrat de lumrna
sub tormd ds razi (e). Aceasta ar R
o descriere simplificati la maximu'r:
a fenomenului LASER. a c6rui clefi-
nilie este conlinutd chiar d€ nume{e
eeu, fiind compus dln initialele eo-
glsze ale sxpresiei *enffHrr |r
,nln$ pdn cmlrluncr d. r.a+. *
nruldi'.
Fftr**ir,1T:tf ::
La 20 octombrie 1962 la Institutur
de fizica atomice din Eucure+u. i*
tra in lundiunc intiiul laser rorn*
nesc, lara nodre dwri$d asfiel
prlnlrs primele din lwrrc care-g
coRc€Flreaza potefltialul gtiir4ific sr
tehnologic asupra unor noi sr qro-
mildloare clomenii al€ cunoasH
contemporane: opticq co€fenra sr
electronica cuantici. Intre pnnctpa-
lele realizdri ale sp€ciallstilor r@ninr
se numdri lserii cu cobfati utnF
zafi in analiza unor substanfe cnr
mice. laserii cu bioxid de carbc.r
care pot prelucra melalele gran fuz -
bile, sudindu-le sau tiindu-le. lase-'
cu heliu-neon, laserii cu solirJcu -e
cimp toart€ larg de aplicalii in trala-
mentele termice, in fabticarea com-
ponentelor electronice, in medicina,
tetemetrie etc.
Ca domeniu de virf, celcelarea in
s€ctotul laserikcr ocupi un loc im-
oortant in elaborarea $i perfecliona-
lea tehnologiilor. Dintre rezultatele
cercetdrilor romane$ti se remarca
realizarea reconl a instalatiilor de ni-
trurare icinici utilizate in operaliile
d€ cementare a olelurilor, instalalii
ale cilrcr pertormanl€ le situeazd la
nivelul cel mai avansat al tehnicii
moderne. Piesele lratate cu aceste
inslalalii au o duratA de funcfionare
de 3-4 ori mai mare decit cele tra-
tate prin metode clasice. O alti rea-
tizari a Institutului de Fizic6 9i Teh-
din otel inoxitfabil in unitelile meta-
turoice. bttre performantele acesteia
se-remarci ciegterea productivitalii
cu peste 2fi) la suti, inliturarea
complete a pierderilor'de metal prin
Eiere, eliminarea operatiilor de de-
bavurare a tevilor.
l,{e-am oprit doar la cileva dintre
aolicatiile cercetdrilor romane$ti in
dbmeniul laserilor. La ele s-ar mai
pJtea adeuga multe altel€, linalizate
sau in curd de tinallzare, cum sinl
l.ineletehnologii ultrarBodern€.con-
structia acceleratorilor defoctosco-
Dici si medicali, a instalaliilor de ali-
n€re cu laseri gi altelo, ce-$i gdsesc
serul e prezent in industrie $i medi-
cini, in qgriculturi $i cercetarea$ti-
intifici. In medicini, de pild6, sute
de mii de cazuri au fost tratale sau
rezolvate cu laseri. Laserii de mare
putere se folosesc la indep6rtarea
tumorilor ori la operali! chirurgicale
deos€bit de complexe. In qr€u abor-
dabilul sector al oftalmologiei, in in-
terventiile p6 cord, la operatea ur6.
chii pentru redarea auzului, indepir-
tarea celulelor canceroase prin ,,to-
pire" - iati aria largi a utilizdrii la-
serului, ca si nu mai vorbim de ope-
rafiile curente la carc locul bisturiu-
lui a fost luat de raza laset, leti a
mai singera taieture
Una dintre cele msi practice $i fo-
lositoare aplicalii ale laserilor o re-
prezinti prelucrarea materialelor
care nu pot ti abordat€ prin m€to-
dele convenlional€: c-elefoarte sub-
tiri sau foarte dure. ln toate aceste
situalii, laserul este deosebit de efl-
cient: cu ajutorul sau se taie, se su-
deaza; practic e de neinlocuit dupd
cum se poate constata in industria
moderni de automobile. Pe lingd
utili26rile din laboratoare, pentru
misuritori dxtrem de precise, laserii
se utilizeaze $i in telecomunicalii.
Una dintre problemele cu care se
contruntA lumea de azi este suprain-
circarea inlormalionald careia actu-'
alele sist€me de telecomunic4ii nu-i
mai pot face tale. Speciali$tiiprevid
disparilia cablurilor telefonice obig-
nuiie a caror capacitate 6ste sca-
zuti. Ceea ce Ya aduce laserul in
schimb poate pdrea de-a dreptul
lantastic: -rn principlu, telelonul cu
laser va permite oricui de pe glob
de lratsmenle mcdlcsl'e (dar $i luturor) si se inlrefina simul-
tan cu toli locuitorii acestei planete-
Prognozarea recoltelor, detectarea
E ectul laser, putind ,,organiza"lu- resurselor minerale ale planelei.
controlul proceselor industriale, lo-
mina si a-i potoli aoilalia electro-

aplicatii dintre cele mai diverse atit
slb raportul sporirii productivilalii
cit si sub aeela al imbuni|elirii toh-
nrco-constructive a p{oduselor.
Documsnlclc Corgrclul$l al
XIH-hr d Perlfdrbl Corrudrt Fo-
nin rteb#ccc per&u ttrlcl srcini
priwtt*c in dmenisl delrollirlt
nici, este dernonsiral spectaculos
prin faptul ci lasciculul, cars slre-
bate cel 380 cxlo de kilometri ai dis-
tanlei Pemint - Lune, aPare Pe su-
pratala selenard ca o Patd lumi-
noase avind abis 3 km diamcttu.
Tocmai matea putotg de concen-
lrare a enotgi€i razei determioe lal-
gile aplicelii ale acesteia. Astizi la-
calizarea avarlilor la conductele de
tr.ursportat gaze, petfol ctc., thida-
rea avioanelor gi navelor maritime,
studicrea sistemului solar etc. etc.
- iati dotnenii in care lasorii i$i
spun cuvintul, apllcaliile lor prefigu-
rind descoperiri nebinuit de spocla-
culoase in toate dire4iile catcetirii
si tehnologiei industrial€.
lmaginile prerintd citrya aplic€i.,
ale laserilor:in cercetarcaqtiintifrca
(toto 1), in topirea rn€talelo{ (fol.
2), in sudarea gi tiierea aliaielo:
dure (loto 3), la analiza speclraE a
luminii (foto 4) Oi in inter\enliile chi-
rurgicale (toto 5).

STAI*T giFHE lfllTgB I


Se poale epune c6 omul s-e ellbe-
rd de sub roHa nalurll" Firi discu-
fi€ ci €eat$ a dre la ciderca ias-.
dtaHli, chlar deci unul cite unul, a
t turor ldolllor, p"ntru r tace loc tot
mel mutl rfngruruftri pc care umani-
trlea $-l merlti cr.r adevirat: onurl.
k|le cucerlra ale ltllnlei nu fac dc-
cit si conflrme tl ri reconllrme cd
h afara omulul nu erlgti nlmlc ce
ru 3'ar putea rupun€, mal csrtnd
rau mal tkzlu legll 3uyerane a glndl-
rli sale dlalecllce, nlcl ufl dum-nozeu.
nbi o lume erlerloari rcinleleaed,
Fffiri de mlrtsrs. Cred ci ar li uttl ri
prezenlall In revieti clleva dlnire cu-
cerir{e ttllnlel care dovede*c cl
qnul nu mal poale fl lngenunchsat
de fe*romene gl fo4e ale nalurll, de
FCl'rnoaS|3rc.
Varlllcs St matolu
eleri, Garanoebe*
o-o
o c?
{Eltr:
''rllClfilEEF|
*lt$A-l
PEffTfiII
ETES$IITfiTf
Heul Varlle - Buziu. Citcsc cu
Edt lntercr paglnlle dln revlrti In
Glre !s prednti Flanet6le sht€mulul
rrilru rolar. Vl propun.ca in pagl-
* r.ddel oi scrql ?l derpre yllto-
rrl .ofidel rpallale .Plonctr lff der-
D.c crrc s€ tpune ci va mal func-
Fffi erci mu$ anl.
Pasionata aventure a cunoa$terii
Cosmosului a ?nscris la loc de
frunte activitatea sondei spaf iale
arfiericane 'Pigneer-lo" care a dev€-
nil primul obiecl fecut de om care a
pdrdsit sistemul solar. Lansat la 2
m€rtie 1972, ,,Pioneer-l0', in qreu-
tete de aproape 300 kg 9i lunfr cii
un automobil Volkswagen, a pirisil
la 1! iunie 198!i sistemul nostru so-
ler. In cei 11 ani de activitate,a fost
gimul aparal care a zburat dincolo
STAHT SFHE
Frf|tETEtuft AEtEVAFttf
Asemenea scrisori na.au mai sosit
$i cls la al+i cititori, tofi solicitind sd
$criem despre descoperirile prin
care omul a triumfat, descoperiri ce
infirmi credinla in fo4e supranatu-
ral€. lala in rindurile de mai ios ci-
teva repere din calea afirmerii Sliin-
lei, a forlei creatoare gi ginditoare a
omului. In numdrul viitor vom pre-
zenta gi alte realizdri ale $tiinlei con-
temporane.
. Omul a pa$I pe Lund, pdrdsind
leagdnul de milenii al civilizaliei,
cle Marte; primul care a strabatut
centura de asteroizi; primul care a,
strdb6tut radiatia ucigdtoare a pla-
netei Jupiter; primuf care a fotogra-
tiat cle aproape planeta Jupitei 9i
satelilii sdi; primUl cdre a demon-
$rat ce fo(a gravitafionald jupite-
riana poate fi folositd ca o catapulta
Spre alte planete; primul care a strd-
bitut orbitele planetelor Uranus,
Pluto Si Neptun. Agadar, citeva prio-
ri6li de mare importanfd in desci*
frarea tainelor Universuiui.
Dar ,,Pioneer-10"mai este simbo-
lic pentru inci un fapt. Poarte cu el
un mesaj al pemintenilor c6tre even-
tuale liir{e r4ionale. O pticuli de
aur, inugiaati de astronofl|ul Carl
Sagan, in care sinl precizate siste- ,
mul nostru solar, citsva simboluri
universale $i abstractii matematice
gi siluetele unei ferngi $i a unui bdr-
bat care fac un semn de salut cu
mina. Un rnosaj de pace. Dacd fiinte
inteligente, exislente, poate, printre
a$tri, il vor intilni $i cerceta cu-
rioase, vor avea posibilitatea - exa-
minind pldcufa - sA ajungd la con-
cluzia ce a fost creat pe o planetd
unde existe bdrbali Si femei si unde
$tiinla cunoa$te o large dezvoltare...
ln cazul ci nu va intilni nici un
obstacof in drumul siu, ,,Pione-
€r-10" va exista cit va mai exista pe-
m?ntul, aclice cel pulin cinci mi-
lioane de ani, vreme in care va con-
tinua sd celetoreascd in Cosmos. A
pdrdsit sistemul solar cu o vitezi de
49 177 km pe ora. Mai tirziu, cind
vor inceta semnalele. nimeni nu va
mai gti cit de repede se indreapti
spre sau printre stele. Dsr-este $ufi-
c ient s e ne gindim c d p e s t e
10 507 ani va da binete primei stele
- Steaua lui Bernard, peste 30 mO
de ani va trece prin aproprierea ste-
lei Ross 258, cA.peste un milion de
ani... Da. peste un milion de ani, un
obiect fdurit de oamenii Terrei va
dura in sternitate...
VIITCIH
Lt,I s?!!RtTtF!C *
Feriodlc, in casele pkrnkrrfor I
lolmllor patrlel din iu<lreld Covasnr
se deetiloari un Interesant concllnt
pe leme de edrcalie ttiinlilica r r*>
nierllor. lmaglnea prezinti un ag(.cl
de la ultlma edllle ciqtigsG de e#
paiul din Braleq. la aqiun€ ar pr|t
clpal zece +coli din Covasna. Br+
le$, Boro$neul *lare, Z8gen, p+
rilrTrATrv
E
piull, Ztbala, Comandilr, Tern sfs
liu, Recl. De refiarcsl ci in_f-t f
unltill de plonlerl, concursrd . r>
lrenal un marg nurnir de doniari -
pdetenl el adenirulul tflritfic- Ilcz-
bsterlle, concuraurlle ail ayul n|eni-
rea de a combate prln aderirurle
ttt|nlel, credlnlete b ldh{e, cor{'-
nutul unor cir$ rdlgbacc, bEcrF
dele derpre potop elc,
pe care natura nu a reu$it sd le cre-
eze niciodat6
. Computerele analizeaze. in fre-
care minut, citeva mii de date cuese
a Radio-telescoapele construite de pe tot globul, .referitoare!a siarea
in ultimii ani permit sd primim infor- vremii gi evolulia tenomenelor n€l+
matii cle la distante de t0 miliarde orologice.
de ani lumind. o 90 la sutd din toti oamenir r
. Transplantul de organe a trecut
Stiintd pe care i-a avut omenrrea
din sfera visului in cea a realitdtii. pind-acum sint azi in vial5.
o (; serie de maladii - altida't6 o ln ultimul secol media de virst6
larg rdspindite - au fost definitiv a populaliei planetei s-a dublal
eradicate. a SUperminiaturizareaa p€rmrs
. Energia sOlare a inceput si fie ca 50 000 de tranzistori se fie inor't+
utilizatd. suili intr-un degetar.
. In coloanele de sintezd ale chi- I Avioanele supersonice ating -t'F
miei se oblin substante $i materiale teza crari de 2 500 km
AJllurt,de €utremure
cutremure $i
,l-4. de_furtuni gi
de_turtuni $i grindina.
grindin6. traznetui fu,lJE*l*
fu.rF*r*r
r.Inspatmlntatpe oameni.e-clipse,
-Ajllur=r,de incii de la inceputul existeniei lor. Recrezer.rE..e
Re'rezer.rE..e
religioase
lrgroase s-au nascut indeosebi datorit6'
datorit6 neajutordrii'
neajutorerii omutui
omului iain i"p;
tupla ;"
cir
fo4a gi fenomenele naturii.care i-au apdrut miSterioasesi inzlsrarJlip*r.
teri supranaturale.
Revolutiatehnico-$iiinlifica
a zitelor noasireesretait
torma- radicalizirii produse in tabloul raporturilor omului cu natura Aitaz..
forma
crno tulgerele artificiale se realizeaze prin descdrciri electrice ale n|a-ritor
n|a_.ito.
tensiuni, lenomenele naturii nu-l-mai infricogeazdpe om, gtiinfa gasndrde
explicalii din c€le mai convingdtoare.

I Construclia acestai jucirii optice
* oferi prileiul unor amuzamante
lb6sbit do inleresante datoriti ma-
ri vari€tali de imagini stractive pe
Gare le puteli lorma 9i observa cu
*.dorul €i-
Llorlalah nes{.lc: doui bucili
& oglindi (sau doud oglinzi de bu-
annar) 9i una de carton, identice, de
b.ma dreptungrhiulari; earton sub-
trq o buc4ici de geam rnat (sau
F caft afi lipit hirtie de calc) 9i
Oua. iOentice, din go&m obisnuit
tdar) de formi triunghiulard; bucd-
tslc d€ sticlS diterit colorata' mer-
gele, pietricele; hirtie adezaYa
tscoci).
un prim model, mai simPlu, il rea-
I8ali astfcl: tu4i doui oglinzi de bu-
annar gi o bucati de carlon, toate
de ac€Ga€i mirime gi asamblali-le
qrb lorma unei Prisme. Pentru a le
irc, lipiti cele lrei piege pe margini
cu hinie adeziv6 9i fixafi totul cu
NIil SARTt!il
PERI$GGP
Feriscopulesls un instrufient oP-
' tc in care tazele de lUminesint ab#
tJle de mai multe ori de la linia
aiutorul unor oglinzi
- &eepti cual prismelor cu reflexie
|6ane sau
r EiE LA Jc'G LA I\/|AIEE|TFTTE T
doui inele de cauciucsau cu bucili
d€ elastic. Luali aPoi o bucqice de
goam mat 9i sezali-o p€ un suport
itceuit din trei-patru buceteb de
l6rnn (satr alt m'ateria$, €9B16 ea
ina[ime, asttef incit lumina sA poati
pitnrnde pe sub geam. Dsasupre
icsstuia, in centru, aiez4i la intim-
plare citeva bucito!€ de sticla (cio-
buri mici) difrrit colorate, mergele$i
pietricele. Plasa$ deasupra privna
cu c€le doui ogffnziin pozilie verti-
cali +i privili prin decchidereasupe'
rioard, a$a cum vsddi in ligura al6-
lurda. Toat€ obiectele obsorvata
prin abest caleidoscop dau o ime
gine .simetrice deos€bit de fru-
totale. $ pormite unui obsor\tator,
cd€ 39 ges€$b SCUng in spatc,le
unui zid, gard sau lntr-uo fanl,
groapi sic. sA privaalci ce se inlim-
pli in afara adepostuluisau.
Fenlru a c,onstruiun nrod€ftlo pF
rlseop simplu, dar efici€flt, awfi ne.
rrois de qrmiloef€fe tttrlJao bu-
cate de carton cu dimensiunilede
SOOx650mm (de preferat colorat);
<loui oglinzi de 55 x 00 mm (cum
sinl gele de buannar); lipinoh arace-
tin; scoci.
Fehrcrrn tl ttrontara Pe foaie de
cgrton d€e6l}4i da doun ori sch€tna
din figura cu detalii. Tii{i exact
iorma necesare.PBacGstealipili (cu
lipinol sau prenadez) cele doui
oglinzi A, la loeurile dato (b lltera
reqpecliva.O0srt/8ti ci de vor fi in
clineta (la montai) lntr-un unghi de
45". Pliali apol cartoanolsde-a lun-
gul linillor punctat€; suptapunell
marginile gi lipili-le bina cu ar@Etin
sau lipinol, qa currt vedefi fn figura
urmetoer€. Cortsofid4i lipiturils cu
treFFdru in€fe de scocl (hir$e de'
zivd) puse la distanle egflle p6 luF.
gimsa instrum€ntului.
STAHT
mqasi.' Schimbali pozitia colcctbi
de cioburi, mirgele $i pietricele: pri--
vili din nou:,de liecare datd vqi |e
dea o alte irnagine.
lata cum put4i construi $t un tit
de caleictoscop portabil.
A$€zali c6le doui oglinzi in inte-
riorul.unui tub de carton sau intr-sl
fsl de ambehj anum€ lucrd de
Jorma unei prisme, astfel incit ele si
formere un trnghi asculit. La und
din capete inchideli tubul cu cloui
bucdlele de geam: cea din exHior
din sticE mat*, iar c€a din int€rbr
din geeft obignuil Intre ele lis4i rn
mic spafiu, ln care plasati ca 9i rr
primut model, mici bucdlele ct€ stF
cli colorati, mdrgele, pbtrkefc eic-
Cealalli d€schidere a tubukri (b
@rtort o vefi inehide cu un ca9* 4
carton sau detabl6. In centnd acas-
tuia dali un orificiu cu diaFEtrul cb
5-8 mm. Privind apol Prin acec
orificiu-ocular, v€li put€d obs€rra o
varietat€ intiDile de forme gi€onF
rice colorate.
lmaginile cafeidoscoPice s€ F
zeazl W tenomonul de re{txia hr
minii.
Dupd usc4rea lipiturilor' il ptttsti
lot€xti im€diat. Frivili prin oglirda cb
i€. Wtl wfta iilragiffia €a arttr
obs€rv4i in ultima ligwi.
Dacd dori{i, puteli lucra ad in-
strument gi cu o lungime mai tnse.
pini la l(ffi mm. Fretltttd Pufe+i
vopsi Gattonul .Pe dinahri in cu-
loare neagri.
SFFE wllTGlft I I
 n A T € L IEF ItJL m H ACASA
impreuni
Seconstruim
FRtt'lclFruL
*e F{Jr.*eYlcr-tAEE
Orice motor electric fac6'apel in
principiu la legile electromagnetis- acolo unde curentul este intrerupi.
ptlict mului din care nu vom reaminti de-
Flgufr de rnramblu -l-El (:it principalele rezultate:
Lsm€l€ p€rlt . doi magneti de semn cofltlar se
atrag;
*Pott Perll $urub e trecerea curentului printr-o bo-
botna bini di na$tero unui cimP magnetic;
bobina se comPortd atunci ca un
magnet;
o o varialie a cimpului magnetic
transversal pe o bobini da nagtere
unui curent; cit timP dureazd
aceastevariatle, bobina se comporte
ca un generator de electricitate;
Colc ln mm . dacA schimbdm sensul cimpului
magnetic variabil care traverseazi
Btletle
spirele, schimb6m de asemenea terialele de care avem nevoie pentru
sensul curentului apdrut;
r Dac6 schimbim sensul
Fig. I
curentului in sPird, schimbem, de
asemenea, sensul cimpului magne-
Soclu tac rezultat.
Fis. 2 rizul Modul cel mai simplu de a tran-
de lor siorma un curent, intr-o mi$care
mecanici, este de a pune o bobina
8,.8,=60x r i din cufru ?n fala unui magnet. Daci
C,.C' =75x 6
nu circula nici-un curent, nu se in-
timpli nimic; dar in momenlul in
care se stabileste curentul, bobina
Fiq. 3 devine magnet $i reacfioneaza cu
cimpul creat de magnet: cei doi
Biere, detelll magnetise vor deplasaunul in func-
tl rar|GHrrg tie de celdtalt. Este deci o deplasare lungi de 15 mm, cu 4 piulile; orice'
de materie. Transformarea acestei
migciri rectilinii in rnigcarecirculara
nu ridici probleme: se monteaza
bobina in unghi drept pe o axd care
va servi ca axd rnotoare, $i se Pla-
seaza magnetul in Planul sPirelor, netice ale ugilor sau din pionezae
foarte aproape de extremitdtile lor.
La trecerea curentului, bobina se
aliniazd cu rnagnetul,ficind ca axul
pe care este lixatd sa se roteascd.
Dar, evident, mi$carea se opre$te
atunii cind bobina este in linie cu
magnetul, in acest mom€nt trebuie
oprit curentul, pentru a lesa rotalia
Fig 4 6e continue liberi, apoi de a-l resta-
PerI bili in momentul in care bobina revi-
F', F,, F' '- t.: ' s r '3
ne spre magnet. Este deci necesare
existenla unui contactor intermitent,
dar sincronizat cu rotafia axului.
Acesta este ansamblul colector -
perii care va realiza aceste operalii;
in cazul cel mai simplu unde nu este
C€nlrut d€cit o bobini, nu sint decit douii
magnalllor fire. deci doud contacte de efectuat.
Dificultatea conste in a regla an-
samblul (colectorperii) in asemenea doue conditii:
mod incit curentul se lie stabilit in '
momentul in care bobina este in
Fis.5 unghi drept cu rnagnelii.
Suporlul Gimpul magnetic creat in spire
I magnqlot tinde sd se alinieze eu cel al magne-
filor, ldcind sa se roteasca axul cu
un sfert de turi. Aiunse in acest
punct, periile inceteazi s6. apes€ pe
contacte; nu mai trece ntcl-un cu-
rent si bobina continud sd se invir-
teascd deoarece nu o mai solicil,l
Fis. 6 nici-o forti. Cind bobina a parcurs
din nou un sfert de turi, se gisegte
O.cuddul din nou in unghi drept cu magnelii,
lamalor se va restabili curentul, dar in sens
rotorulul invers fald de cel precedent, eroare
ia;il. F2 din cauza cereia bobina va reveniin
3 eremdrra) pozilia pe care tocmai o pdrAsise.
Plasind cele doud perii in doua
iF?#*'.:-
P . g?AFtT EPFIE VllTClFl
r
puncte diametral oDuse, se obtine
tocmai aceaste inversare a curentrF
lui. Bobina este atunci parcurs'ai,€
un cimp magnetic de sens contrar
Drecedentului,si ea continue al tre;-
ioa sfert de turd in acela$i sens
Odatd din nou aliniatS, dar in direc-
lie opusd cu magnelii,.curentul eslF
intrerupt si termi4a ultimul sfert de
iure al rotaliei. ln acest moment
parcursul reincepe,'9iciclul se con-
iinui la infinit: motorul f unctio-
neaze. De reguld un asemen€a mG-
tor nu pornelte prin el insr.tgi:pen-
tru aceasta trebuie sd se gdseasca
tocmai tn pozitia unde curentul irF-
cepe si circule. Dar magnetii au
tendinta de a mentine rotorul {b+'
bina) in pozifia aliniatd, tocmai
Este deci necesar si il Punem in
mi$care cu mina. Evident pot exista
motoare capabile de a porni ldrd im-
puls, dar penlru aceasta se dispun
trei bobine in stea, la 120" una fala
de celelalte.
Reolat corect, motorul functto-
neazd la o tensiune de 1,5 v ta 3 v
cu un curenl de 0.2 la 0,4 A
FTATERIAI=ELE HECESARF
C o n s t r u c t ia p e ca r e r e vi sta
,,Scienceet Vie" o propune este er-
trem de simple. Sd incepem crr rna-
constructia modelului propus
o Mase plastice in foi de 2 mrr
grosime.
. T a b t a de o t€ l : r e cu p e r a ta
dintr-o cutie de conserve; partea de-
cupatd va fi netezite $i decapata.
a Conductor de cupru emailat cL
diametrul aproximativ de 0,3 mm.
eventual va fi recuperat dintr-un
lranstormator vechi.
. Alamd flexibili: poate fi dec'-
llata din lamele de conlact ?t€ b;:-
teflrlor uzate oe 4,5 v sau lamelece
conlact de la relee scoase din uz
a 2 guruburi, diametru de 3 mm
gurub de dimensiuni apropiate se
poate folosi.
a 2 m a g ne l i , cu d i m e n si u n i l e
aproximativ de 25 x 10 x 6 mm; pot
fi recuperafi din inchizetorile rnag-
magnetice.
o 1 ax metalic cu diametrul cle
ci.rca 2 mm; ac de tricotat, coarda
de pian etc.
o Adezivi pentru mase plastice
(tricloretilend)Si aracet.
FEALTEAFEA PRACTIC.A
A eoNSYnUCTl€l
Soclui este format din Piesele A
aracet) magnetilor se vor resFta
1) polii magnelilorsi fie.opu5r:re-
Derarea este u$oara, penlru ca '-
bceasti pozitie, magnelii trebute aa.
se atrage.
2) centrul magnelilor trebule sa
lie la 27 mm de baza suportulu'
Rotorul constituie partea princ!-
pald a motorului electric. Mreui
inaonetic al rotorului (bobinei) s€
con-lectioneazedin tabla de tie'
con{orm fig. 5. Tabla, de la o cutie
de conserve, se decapeaza 9i apc
 8pilfifi
r}E*{}*ATHUE
Atit la Pomul de iarni, cit $i in zi-
lele cind sirbdtori{i Anul Nou, ciu-
tali sa decorati inceperile intr-o note
teiliva, specific6. laiA o sugestie
pentru c6nfeclionarea unei aplice
decorative.
Pe un dreptunghi din Placai, gros
de 1-2 mm, aranjali li fixali (cu
mici coliere din sirmd, sfoard colo-
ratd in verde etc): triunghiuri de
sirmi vopsite cu bronz argintiu sau
auriu, crengufegi conuri naturalede
i ^'icirrea a|elrlrSti PrP brad. fiourf decupatedin hirtie colo-
z,-d in-5l4rul *!*ctri* rat6. gl6buri multicolore de sticld -9i
a s+ i!'i blal fire de beteald, aSa cum vedeti in fi-
oura aldturatd.
- O aslfel de aplici poate ti oferitA
sr ca un {tar de sezon.

,{ p$ffi IIE l&*fr*A

$TII!EAT
roseste uc bil de brad' se vor bate
cuiele direct Tnel. Batul-catarg s€ Ya
Dlanta vertical pe scindura-supofi
iorin fixare in cuiul ac€steia)' apo
At.mbL''|
i'e va troce la montarea conurilor c$e
nrloadrl earton, pornind, fire$te, cu cd de ta
-. -t
F'g' baz6.
megrnrdc
d roloruftd Fomul acesta orlginal poate fi irc'
Dodobit cu crengule $i conuri #
bracl, globuri dln sticld, fi$ii (F sta
niol, iucirii u$oare, bomhoane inr+
-t-
I
me|eri.Iel€ ncqt rrc: carton velin' tite etc.
rrl hirtie tucioase de culoare verde, o
bucati de trestie sau un bet de
{ brad, o sclnduric6de forme PatratA
tntiC$il. cu litura de 12S-160 mm, un cui
bmafi lung, sirmi sau cuie subliri, arace-
adrclvl tin.
dln p8|*Sc P}oluctat€ ll monLrc. Se decu-
peazadin caAon clnci (sau gaPte)
biscuri (cercuri) cu diametre des-
crescetoere,a$a cum se vedein de-

lhghtul
flr 9* c"!.N
bobk|i Drovizoriucu ctle doua ace cu ga-
$rparloarS inatie.*poi, s€ astsaptepind cind li-
oituril€
' Se scot se ueuce bifle.
acele 9i se imbracd fie-
care con ln h?rtie verde, lucioagi'
care, de .Eemen€8, 9e liP€tte la
margini pe carton.
Pentrua monta verticalacesteco-
nuri se ta lucra $uportul-catarg.S€
Fig, I va bate un cui lung in sciodurica
o6trati (desen3). Gu o suli asculita
BoSttduf be vor bxecuta in trestie c?teddue
tEtotr|ful orificii transversale,incrucigate(d€-
sen 41.in locurileunde vor fi spriii-
nite i'onurilede carton (poziliiledin

Fio lt lmottllltrt€!
6 4 5
- col€clorulul

' ETAHT EPHE VllTClFl r'

 * $*E*ffi€s'YE* YH*4ru$#€3-SY$ffrg.$-$F$ffH
x

ir&ffiffiffi*H
;:Fffiru€ffiLJ
'".e1gH#&ruffi
Nu o dati s-a intlimplatca la aterizareir;vionului,o
atlati in zborsi se iabeascide parbrhulaeron;r
-rasire
er. sb-l spargS,reducindastfelconsiderabilvizibilitatea
lrn cahindspre exterior.Speciali$tiisint in ciutaea
i:nLrnra!flrifrlreristeolla impacluldintrepasire gi par-
bru Inragineaprerinl6un asemeneamoment{evident
re-irn srnrulalotl, cind la vitezade 980 km/h a aerona-
vei. o parire s-a izbit de pabriz. Testul a denlonslrat
ci noli tip de parhrblaminatdin slraluriauilice gi de
policarbonalise poale deforntain momentulirbit{rii cu
127 nm pentruca apoi sE-girwind la lormaini;ial5!
LovituraEoduce crip6turi la unul dintre sttaturi cele-
lalte rtmilfM ln slitre cotespunriltoar€utpi vizibilitefi
hrrne a pilolului in timpul manevrelotde alerizae

t-i*t *"eiEf; Tg Ir *s,Ffi i:- trc 2O0O00 si 600 0A0 de ani. Aceste strctud au
lfisl atant cercetate pefltru a studid evolt4ia celo-
" tei de gheqe a ilandtei noastre precum qi io lo-
#F4ffi*&Ee" geture cu o serie de meteorili cdzqi eici.

GHEATA FIERBINTE
!e-.rm obisnuil sA crectem ca apa nu poate
er'sid irt siaro so/idd la o lefipetatute de pt:5i{1
'C. Studiile intreryinse de lizicianul englez Brtd
gman au arg|€t ce fucrurile sint pulin diferite: la
b presiune marc apa trece in stare solidi $i rd'
mine asa la o temperaturd mult mai inaltd clecit
dC. in acest mod s-a ardtat ce pot exilta mai
multe leluri de gheaf6, nu numal unul singur.
Acea gheafi, numite ,,ghsald tierwnte nr. 5", se
obline la uria$a preilune de 20 ffi atmoslere gi
rdmine solidd la o temoclatgrd tte 7f.C. Ea ne-ar
lnge dagetele dacd am putea-o atinge. Dar
ac€asta este imposibil: ,,gheala nr. 5 8e obline
sub presiunea unai prese de lo(d lntrun vas cu
rcrelii toarte grogi construiti din oletul cel mai
bun. Deci aceasld ,,gheatd" nu o€,ateli atinse sau
yizutd, gropriefitilo si fiind cunoscute numai pe
cale indirectd. Esto interesant de remarcat cd
qheale fierbinfe" tst€ mai densd decit cea obi$'
nltd, chiar mai densi decit apa. Ea at trebui sd
se sculunde in apd, in timp ce gheala abi$nui6
p,rfesfie.
-CEA
HAI VECHE BUCATA DE GHEATA
in tacut Colarada, situat ln unul dintre crdl*
.e1e sfirse alc munlilot Anzi, la o mie de kilo-
netri in sudul capitalei Botivlei, La PE'z,au tos,
cescopeilte bweil de ghealfl datind dp 15 M <Ie
iyll.
Flecordul absorut de wchlme a ghelii it delin
insi unele stratuti din AntarcticL af,ate in regiu-
t?€,aAlen HiHe a ciror vff.cti sa apreciaze a fi h'

#ffiffiffiasre*.-..
ffiffiffig'ff#&ffiffi
$e ltie ci la {abticareacornponentelu elccttonicese
folosesc Ai m€tale prGlioase.Cind plicile cu compo"
nente devin inutilizabilein cea mai mtre parle se re
nunli la ele. Recents'a reugit si se recupereremeta-
lele prelioasedin miile de tone dGcomponenle 9i circu-
ite electronieecae se rebuteai ori se detecteaei.Pto'
cesul consti in sortarea 5i micinuea eomponentelor
cae aBoise supununei tehnologiide celcinatein tim-
pul cffeia degeurilemetalicebrute sint transformatein
ceno95oxideti. Particulelede dilerite milimi din ce
nuql sint sortate de un magnet rotativ. Un calculator
anali:eari 5i stabilegtecu eractitaletehnologiatopirii
acestorpartie{lein unul din cele noui futnaleale insta-
laliei. Metalulfierbintererdhate|le tutnatin bareinalt
irnbogigitein arr, agint 5i platini din care,in final se
separemetalulde bari. ln Anglia intr'un singuran ir
stalalraa recuperatmai mult de o toni de aur 9i impor-
lanre canlitili de argint gi platina
 s trllt[LCIG e
VFEAUSfi SilU

ISUEHTS*EA
t
F{}Fr0GnnFuLul
E
lllha€le Oancea - :!|mnlcea Ap
dori si atlu Bile eeua dlD lrtoria In-
venlirii lonografulul ll ullerioa?eile
perfecllonirl aduse aceslula. stqTFTA
Rrc0H$TtTUrTr RESt|il0fi$TETt Edison avea lreizeci de ani cind a FTEtr}ACTIEI t

ui{ IIbIAGII{EfrP
inventat fonograful. Aceasta n-a fost
nici prima, nici uliima dintre cete T U C I '- H UGU F- ffd fi i - N r
delul 9rceava. Mai intii vrem se ie
PtrTBAT De produsul din irnagine beneti-
peste o mie pi cinci sute de inventii
ale sale: dar a fo6t cea mai contro-
felicitdm pentru consecvenla cL
care participi lun6 de luni la con-
ciazd industria electrotehnica din versata. Pentgu fonograf Edison a cursurile revistei. Am relinut propu-
fard gi de peste hotare. Vi cerem sa lost socotit, pe rind, ventrilog, min- nerlle pe care le-ai fecut p€ntru pa-
precizali despr€ ce produs esta cinos, $arlatan gi a fosi dezavuat ginile de enciclopedie ale revistei
vorba si eventua{ locul unde se fa- chiar gi de societillile itiinlifice ale De altfel, in planul pe anul 19iI5 am
hricd- timpului, pentru cd era de necrezut Si prevazut s6 scriem despre hoto.
grafie $i despre enigmele incd nee-
Figura a fost ob- ca un sul infiqurat in ceard 9i legat lucidate pe Terra.
linutA facind o sin- la capele cu diferite sirine sa poata illCULA illHAl Roilorii de
gu ri tiiie tur t i
Firintr-un petrat $i
sRESTtnI vorbi ca omul gi ehiat sd cinte. Edi-
-
Vede - fudelul Teleorman, Mutlu-
son a reugit sA dea pe piale un mo- mim pentru aprscieril€ la adresa re-
imbinlnd cele doua
parli rezultate.
RSPr$n del mai perfeclionat, fonograful s-a vistsi. La concursul ,,Cine rispunde,
irnpus, aducifld inventatorului sdu ciqtig6", pot obline un premiu si di-
Ali pulea sh reconstituiti patratul, Arborele care creste cel mai re- celebritatea merita$, iar_in urmdtorii ploma numai cei care raspund exact
aratind cum trebuio tiiatd figura din i)ede este bambusul. gtili care este zece ani cucerind intreaga lume. la toate intrebirile. Vom pubtica
nou, tot printr-o singurd decupare? cre$terea acestuia intr-o ord? intr-un numir viitor schema unur
Perfec{ionirile ulterioare: in 1887 metronom-
germanul Berliner a inventat discul AIIGELESCU GEORGE - T9
R€amintim cititorilor nostri ce vor putea respunde exact la toate intrebii-
plat, cu ac de zinc, lansind gramofo- Murej. Despre impdierea p6sirilor
r'te consultind coleclia pe anul 1984 a revistei.
C-r$tigdtorul .va primi un premiu in obiecte 9i Diploma ,,Starl spre viitor'. nul; in 1925 s-au fecut primele inre- arn scris in revista noaslra nr- 6 drc
gistrdri electrice; in 193ti}a apdrut -t982. Avem in vedere se prezenterr
elrpr{ e l&a: Chede+ llfuc€e, strad. Oborutul ?rl - Sdu Mare. discul de 33 Um, edilat de R.C.C.,in un material dospre impdiere:t p€st;-
Wdorul
A.t rnal rispuns la tnlrGbS.lle coneurrulul: Bd]bieru Petri$or - localitatea Gologanu, America Qi apoi, in 194& discul de lor.
ird. Vrancea; Puiu Bogdan - Bragov; Daniel Mocanu - Alexandria; Daniel Dorcea -- 23 de minute. Astdzi cilra anuald a LUCIIH FLOREA - Buqlr€tfl
Cq:slanla; Cornel O€aconu - Rm. Vilcea: Matius Simeu -- Oradeai /ddrian Mirea - Cele doud date care te' ihtereseaza
Craitra; lonel Stanciu - Jucu de Sus, iud. Ctui: Ciprian Peia - Timi$oara;Marius Tir- inregistrArilor pe discuri este de o
sird: la 21 iulie 1969 a avut loc ass.
irru - Bragov; - Stanciu Bogdan Ovidiu - Bucuregli; Aurelian (]prea - Drobe- iumetate de miliard, in intreaga l e n i z a r e a c o sm o n a u l i l o r N . Ar -
la-Tumu Severin; Ovidlu Vagu - Braiov; lon Crigan - Timigoara" lume. mstrong $i E. Aldrin intr-o zona a
Mdrii Linistii cu ,,Apollo"-1li ta 14
noiembrie 1969 a evut loc coborirea
pe luni in LM a doi cosmonauli de
pe ,,Apollo"-12:Ch. Conrad si Atan
iu elel*tTle PARTTcIpAHTTL*R Bpan.
LA COileUEStRH-g nrVt$TEl Gu pril*jul AI*ULUI NOU
1985, feliEitim cEldurcs
pe tqi cititorii gi colabora!c-
rii reviglei, $rindu-le noi suc-
+e$e $i impliniri, reeultate
des$eblte ls inviiiturd s;
mult* g*n5tatd

;ded cpre viltor'l

Le #ULTI ANI!

GFI ES EA L A TS TE TT L CT F T Dqsene de t{lC NICO|jESCU

- 3 i } EE P E NT RU - UN MONTAJSIMPIII,
CARE -POMUL
VAAVEA
I-UMINAREAPOMU. APRiNDE D0UA6HiRLANDE LUMiNi FOARTE Redactor-;cf: ilIHAI NEGULESCU
ATRAcTivE.{- Colectlwl redacllonal:
Ingl IOAN VOICU - !€cnetrr
responrabll de rsd*tb
lns. lLtE CHIROIU
rtrc t{tcotAEscu
frEDACTIA: Bucure+t' Pi4a S{tnEii nt 1'
telefon 17 60 10, interior 144.1
Administratle: Editu€,,Scint€ia"- Titrarui
Combinatul poligrafic Scinteii'-
"Ca3a
Abonamsnte - prin oflciila
- A ! * RES P E CTA T S C H E M A - . , 9i ag€r{iil€
V6 rugim sd-i atuiali pe lslelii no$tri" aretindu-le care P.T.T.R. Cititorii din streinAbte s€ pc*
ast€ gre-seala.Scrieti-ne intr-un plic pe carg rRJuitali sa abona prln ,,ROMPHESFILATELIA' -
lipili, alituri de timbru, cuponul d€ mai jos. Cbtigatorul sectorul axpoft-import presi P.o. Bor
va primi Diploma r€vister ,,Slart spre viitor" gi un premiu 12-201, t6lex 1fi!76 prslir Bucure+ti, C+
in obi€cte. l6a Grivifoi nr. 64-66.
Haspunsul corect la ,,Greleala islelrlor" din numarul ltfliurcrlrah nepubliclle nu ra hD
treculr bateria a tost coneclald inver8. polrzt
Ggfigalorui etapei: Gsbfi€l Bebe, str. l.P. pavlov
Er. 50-52; s€dorul 1, Eucurc?tl

16 F.gild eso H

IdEs & pardeipareHr 14 Talonde participare


' factor eser{ial de progres- De
Procesuf ampJude edificare a
Romdniei socialisie, al cerui
IITDU$TfiIA obiectiv fundamental€ste dat de
dezvgltareaputernica a todelor
de produ{ie, a bazei tehnF
co-rnaterialein yedereatrecerii
nfis$tilll,{}H la taza superioari a societilii
socialiste, la construqia cornu-
nismului in Romdnia, presu-
pune, pe linga o mobilizare
eiemplard a tuturor capacitililor
umane,accentLtareaputernici a
procesului de promovare larga,
in toate sectoarFlFecononriei
nalionale, in activitateasociali, a
cuceririlor gtiinfei gi tghnicrr,a
progresului tehnic. In ac€st
sens,industriei constrrrctoarede
,rl,,t."r, m4ini-unelte Fa revenitin actu-
alul cincinal sarcini sporite,
',:,;::1.:::'
av{ndu-se in vedere iniluenta
decisivd a acestei industrii asu-
pra tutufor ramurilor economiei
n4ionale.
. Semnificativin acet sens este
faptul cd in anul 1984,din tota-
lul produdiei de m6ini-unelte,
35 la suti este constituit din rna-
.1 gini specialeiar 65 la suti din
I
il m4ini unelte'complexe.lndus-
EnrEt| tria de m4ini-unelte participa
trotiritor fa dotarea qconomiei
nqionale cu m4ini specialeEi
:rt linii de transfbr construqiil€ de
rneini beneficiazi de 1 135 bu-
illit t | ff| r-c e cati pe an, irdustria m6inilor
I lidqrJ-tt* auto - de 250 buc./an;industria
f!?trl f*If'l i .t femnului- de 250 buc./an:in-
tflltl l,Itr t - dustria metalurgicd - de 150
i ft buc./an:industriaaviatici - de
: lfilEil I flLr I rte 132 buc"/an.
t it $il f t a t
GIL-**-. *r
*tt
Ca ramurd prioritari in strate.
gia dezvoltirii monomiei nalic*
nale, construqia de m6ini-u-
nefte este caracterizati de ccr-
foftrtanle ce devin tot rnai mult
cumentele G ongr esului al
Xlll-lea al partidului, jalonezi
noi perspective pentru industria
constructoare de rn4ini-unette-
Preocuparea pentru innoire gi
perfeSionare va gdnfne in aten-
tia specialbtilor. In sensul imbu-
natiitirii generale a nivelului tefr
nic Ai calitativ al produselor se
va a4iona ca ponderea produ-
selor la niwl mondial ridicat in
totalul produdiei induslriale si
creasca de la 69 la suti in 1985
la aproape 95 'la suti.in 19tX).
CreSterea competitivilAlii produ-
selor la €xport, se va face astfel
incit valorificarea unei tone de
materie'prirnd iacorporati in
produsele destinate exportului
si creascE in medie, lala de
1983, cu 10 la sutd in 1985, cu
18 la suti in 1987 Si cu 25 la
srla in 19$.
In acste cifre se- re{Fssc si
direqii de adiune pefltru co,ft-
strudiile de m4ini-unelte avind
in yedere ci extinderea rnecani-
zirii gi automatizirii in toate ra
murile industriale s€ va realiza
intrrun asemenea mod incit
ponderea produselor realizate in
.sistem mecanizat
$i automatizat
s6 ajunga la'65 la suti in 1S,
circa 70 la suti in 1987 Ei peste
90 la sutd in 1SlO.
lmaginile prezintd dotri dintre
m4inite-unelte rominesti ci;
inalt grad de automatizare gi cu
performarte tehnice care le sittr
eazd printre cele mai tune pre.
duse de acest fel realizate pe
plan mondial.