Montaje Electronice - Colectia Cristal - 1982

.
'

UIE JlmlESflV

Mf}.YLUE

E f ,E(:TRONICE

Referent: iug. BlUE SZ.'llJL\.llY

Coperta: JOHGOS HIOPOIOS

1{)S2 Bl'eURE~TI

en Q ..

..

ca .CI

-

editura~

(LIE lVllHAESCU

l\10NTAJE ELECTRONICE

ca

.-

....

U CD

-

t::I

;cristal

DIN PARTEA AVTORULUI

Numiirul tineriior pasionasi in domeniile cele mai spectaculoase ale tehnicii, printre care electronica ocnpii un loc prioilegiat, este din zi in zi mal mare. Progresul economiei nosionale, in care un rol important if ocupii prelucrarea compleza

, adatelor, dirijarea proce/lelor de produciie, outomatizarea num.roasclor tehnologii de [abricaiie in ccle mai diverse ram uri sin! coordonatele [iresti ale unui in teres fara precedent falii de cl-ctronicii.

Pc de alUi parte, dincolo de iuteresul profesionai. fatd de acest domeniu este relecantd proliferarea eercurilor tehnicoaplicatioe in ~c()li ~i facultati, in irureprinderi ~i institute de cercetare, in case de culturd ale tineremlui, Case ale tehnicii: etc., in care problemele eleetronicii, in a,eeial eele legate de aplicaiiile practice ale acesteia deein. posioname .teme de dezbatere si, mai ales, de. activitate direct aplieativii.

P uternica dezooltare a scolii romdnesti, larga deschidcre spre cerintcle produciiei, coruinutul tehnico-aplicatie al tnviitilmintului, orera premise optimc pcntru realizarea obiectioelor educatici tehnice a tinerilor.

Lntegrarca in(J(l(ilmintului cu productia se constituie, d(', aSClIU'.lZCa, tntr-un fer:.til teren de' aplicare ~i concretizare a schemeior fji montajelor electron ice, autentice # practic inepuizabile surse de recliziiri utile in autodotarea laboraioarelor, cabinetclor si atclierelor, in ultima instantii, in perfectionarea pro(,{,SIt/Ul educational.

La desehidcrca Forumului tinerei generoiii, in luna mai DIM), tocariisu] Nicolae Ceausescu ariita: "Trebuie sit fim pe deplin constienti cii asigurarea mersului tnainte pe drumul progrcsului si cioilizatiei ne 'impllne sa muncini mai bine, so, trerem la 0 calitatc a muncii noua, mai complexii, bazatii pe ridicarea nioclului de pregiitire profesionalii, tehnica, $tiintilici )'1i culturalii. In «cest mod este nccesar sa asiguriim 0 oalorifi('{II' I' su.perioarii atlt a matcriilor prime, cit /ji a fortei de muncs,

• colectia crista). 5

(/ intcliucniei creatoare a poparului, [actor determinant al fiiuririi cd' s~c('('~'Ha socialismului si comnuismulni:',

N oua calitate a muncii este un factor determiu ant in formarca tineretuiui pentru muncd si ouuii, in educaiio fehn.~di a tinrrilor, proccs cu 0 dcosebitii pondere in [orm/in (I ,('ll/oarelar gcncraiii de muncitori calificasi, tehnicieui si .\jll f'/u/I,~'il:

Volumul de fa(a vine in intinipinarca ('erin/rioT llf,iln ,la,:g cere de constructori amatori, dornici sii-si rerij'i('(' aI" iuulinile §i posibilitiiiile in realizarea de montaje electronicc. Cu. un grad redus de dificultate, dar neocolind experierua ciiiiorilor in domeniu, constructiile de alimentatoare, radiorecrptoare, instrumente de miisurii, generatoare de semnal, amplificatoare etc. prop use se adreseazii tuturor categoriilor de elcctronisti amatori. De aceea, s-a aout in oedere reluarea unor montaje dcosebit de simple, care s-au dooedit utile in inuierca tinerilor in acest domeniu, cit §i prezentarea unor montaje mni complexe, dar cu grija ca [iecare montaj sa aibii un numiir rcdus de piese.

Caracterul practic, de exerciiiu al unor construciii va fi accentuat §i de [aptul ca nu s-au indicat cablaje anumite, mantajele putind fi desfiicute dupa reglare §i utiiizare, iar piesele sa fie folosite pentru realizarea altor scheme.

Asigurind constructiilor §i un design potrioit, 0 mare parte a montajelor reprezintii 0 utilii sursii in. autodotarea laboratoarelor scolare, a cercurilor tehnico-aplicatice din scoli, a Casclor de culturii ale tineretului etc. cu aparate §i instrumente [olositoare in cele mai diverse scopuri.

t ITEL\ lWCO.\L\.~DARI

Rindul'i]p ell' m ai jos se adr0Sef\zi\ tinorilor radioconstruetori illt'i'pttllli·i. ill S;:"I,::I tiP H ('(lmpl!'!!l ~i si:;tetnntiw curiost.intek- cit' ri/d\ ~i I'adiotplllli"l! [l1'ill1il •. 'ill ~coalil. SHII din Jeeturi par! i"'i!itl'l~ despr« ('ornponentp (,lpctrollice, rniislJratori. J'egi.tj., "I e.

In l11u!lp construct ii f'!"('IJ'Ollif'P rnorlerne, tranzist.orul, prin (':l1ilil~iil' SHIp llW('itlii("~. ('1('('ll'i(,8 ~i cconomice s-a impus in lor-ul 11ILIIlui elect ro..: ... Dllpii cum se 9i.ie, tranzistorul are diruensiuni r(}al'~n mici, (I hllll{t rl'zil-'tt'n\<l. mecanicii, nu necpsit il PIlPI"!..!ii' ph'e\l'il'il jj('lllru inc[ilzif'l';J Iilamen telor, ca in euzu] t uburilor ele('.tr(lIiicp, Sf' alimontcaza la tensiuni seazute, eliruin in d pericolul accidentelor prin electrocutare ~i are dural a mare de Iunctionare, Dar, in comparatie cu tubul electronic, tr anzistorul este mult "mai sensibil la variatiile de temp-ratura, Iapt care impune luarea unor masuri de terrnosl abi lizare.

In (_!'cller'al, tranzistoarele se construiesc din materiale semioonductoare (germanin sau siliciu) ~j au in cornponenta lor trei rpgiuni numite emit or, haza ~i colector.

Fabricile producatoare livreaza doua tipuri de tranzistoare ~i anume pnp ~i npn, no tate astfel dupa caracteristicile zonelor cornponente. Grafie, simbolurile tranzistoarelor slnt aratate in figura 1. La un tranzistor montat intr-o schema so noteaza:

UCE = Iensiunea dintre colector ~i emitor ; U BE = tensiunea dintre haza ~i emitor; Ie = curentul de colector ;

IE cnrentul de emitor;

In - curentul de bazit

Fig. 1

Cc,'c'cfor

,

fmt/o.' pnp

CQ/l'.Cfor

!'!

Ee:;/gr npn

~ colectia cristal. .,.

J:'raciw, mont.ajele dH Htllpiil'icatu<t1'(! ell \i;iliZjS~( ,iI" In care sint indicate tensiunile, sensurile curentilor prin ('Ie(~.trozi~i polaritatea sursei de alimentare siu] notaL") j'a in figurile 2 [1, b.

...

In montajul eu tranzistor pnp, colectorul ~i baza se cupleaza la poluI negativ al bateriei,pe clnd in rnontajuI eu tranzistor npn, colectorul ~i baza se cupleaza la polul pozitiv al hateriei, prin intermediul unor rezistoare.

Helatia curentilor intr-un tranzistor, potrivit sensurilor din figura 2 a, este IE = IB + 10, Valoarca curcntului de baza IB este mult mai mica decit a curentului de cc,l,:,ctor Ia.

Raportul intre variatia curentului de colector i) variatia curentului de .baza este un parametru foarte impJ2",'nt ~i utilizat al unui trenzistor. Este numit factor de «IT. pi i Iioare ~i notat in general cu litera greceasca beta (~).

Hezistoarele Rl ~ R2 formeaza un divizor de tensiune pentru polarizareabazei. Cu un voltmotru se pot verif'ica valorile tensiunilor pe diversi electrozi ai tranzistorului §i in acest mod se poate stabili functionarea et.ajului.

Analizlnd schema din figura 3, in, care este prezentat un e~~j dea!llplifiear.e en un tranzistor EFT ~53 (pnp) , o_b,servam ca1n sene eu emitorul este cuplat nn rezistor de 1 kiloohm,

a·

Fig. 2

b

Fig. ~.

8' ~ colectla crista! •

nvln d rolul de a stabiliza Iunotionarea el ajului, Prin aceast a amplificarea gtobalaa et ajului scade ~i se spune ea rnzistorul RE creeaza 0 reactie negative. .,

Daen valoarea-rezistorului RE cre$te', atunci ereste ~i stabili tatea in Iunctionare, dar arnplificarea scade. In cazul elnd RE este lntrerupt, etajul tnceteaza sa functioneze .

. Legarea Ia masa a emitorului,' deci scurteireuitarea rezis- / torului RF;, aduce 0 pronuntata erestere de amplificare, dar etajul poate sa aibil 0 Iunctionare instabila, In special din cauza Incalzirii. In cazuri <extreme, tranzistorul se poate distruge.

Pentru a obtine 0 Iunctioaare atabila a etajului, lara a diminua amplificarea, in paralel cu rezistorul RE' 11 fost niontat un capacitor.

Pentru semnalul de audiofrecvent.a, un capaci Lor de '100 rnicrofarazi prezinta 0 impedant a mica. Deci, pentru com ponenta continua a cnrentului etajul are 0 reactie rkgntiv:\ prin rezistorul de 1 kiloohm, dar pentru componenta de audiofrecvent a, emitorul este legat practic la masa prin capacitorul de 100 microfarazi. In Celul acesta, etajul prpzintii. stabilitate, avind totodata ~i 0 arnplificare mare.

Verificarea unui etaj este simpla. .

Conectind un voItmetru ca in figura 3 se rnasom'& c.iderea de tensiune pe rezistorul· RE• Daca instrumentul indica, de pilda, valoarea de 1 V, Insearnnii ca prin r~~;{,tt)r treec un eu .. rent de 1 m A. S-a amintit anterior ca valoarea curent.ului de haza este foarte mica, de ordinul a 0,2 : .. 10 micrcamperi. Aceasta inseamna cil. putem Ioarte hine aproxima valourea. de 1 rnA ce trege prin emitor ea fiind aproape egaUi 8U valoarea curentului de eolector. In felu1 acesta, eu 0 masurat oare pe rozistorul din ernitor, verifiefun functionarea etajului determintnd ehiar §i valoarea curontului de colector. Daca pe rezistorul din emitor nu exist a cadcre de tensiune (voltmetrul indica 0 V), lnseamna cii prin- transistor nu trece curent Vi atunei verificiim daca exist a tensiune pe colectorul teanzisto-

rului. '

Se poate tnttmpla ca pe emitor sa masuriim aproape 9 V, dcci valoarea t.ensiunii bateriei. Aceasta situatie indica des f(~ctarea rezistorului RE, respectiv Intreruperea sa.

In cazul in care pe emitor nu exista cadere de tensiune, If' pc colector (fig. 4) se masoara valoarea tcnsiunii bateriei, .;;:-;camna ctt tranzistorul esle blocat ~i atunci trebU;8 sa sa j

• cole eli a cristal. a

Fig.

masoare tensiunea pc bnzi-t. Existenta unei lonsiuni pe haza indica defectarea tr-anzist.n-ului, iar lipsn t I'rl~; unii pn baza ne obliga sa verificam ruzistorul cu valo.n:e dt~ (;3 kiloohrni sau sa montam in locul lui WI aiL rezistor de care sintern siguri ca este bun.

Prin aceste rnasur atnr] simple putem astfel determina stare a tranzistorului ~i a pieselor din mon t aj,

La unele montaje pe care dorirn sa Il~ construim prirnirn indicatia ca valoarea curen tului de colec Lor sil fie, de exemplu, de 1. rnA. Evident, eel care a experimental montajul a utilizat Ull anumit tranzistor. Daeil tr anzistorul de care dispunem are alti pararnetri, vor truhui facute uncle retusuri la valorile rezistoarelor de polarizaro, Pentru aceasta, in montaj, .in locul rezistorului H, de 68 kiloohmi, se monteaza potsntiometrul P de 100 .kiloohmi ~i un rezistor de 5 kiloohrni ca in figura 5.

Fig. 5

Determinarea punctului de f'unotionare se fate astf'cl:

Be \··(lJ)!:'dpaz;\ volt f1lPtrul In hornele rezistorului de emitor (1 kiloohm) ~j ~p rlltp~te but.onul po tentiometr ului P pinu cind inxl r-unu-n t (II indica 1 V. Sf' deeoneeieazi[ apoi potentio-

.1 (J • colectia cristal •

metrul din punctul X ~i ell till oh uun«: rtf Sf' II,ib;q;\;'i! Ill! m )0, ~i Y, deci pntentiumetrul p lu: !"/,i.<['lf'll' ,j" ;J kiluoluni, 5e conecteaza apoi Inl)'" 'lljj'lI~id !);I!!'l'ipj 5i 1'1:(" L!l1 1'1":";:'0l" care Inlocuies: o eele duu.-, (,h'l1wnl,' !Ii ;iiZilLp IiI 1'1'~'hi, .\-;;I.hr, cele d01H1 re'zistoal'e «hisnui t« ("'IIP":;:~/' !n htld, ·HI. '~! Ra (fig. 2a ~i 2b), au rneuire.i dfl II fixil I) i!),lIil1iV, p'l];u·il"le.

Obisnuit , ln l re huz.i si «mi tor. t('I];;;'II1')<I f',;l .. de 1),15 ..• 0,25.. V (Ia tranzistoarele ~1I germaniu) ~i 0,:> ... 0,7 V (In tran-

zistoarele eu siliciu). '

Divizorul rezistiv din belza (fig. 2:1 ~i 2b) cl'eeazil urmatoarele sit uat ii:

Daca rezistorul HI este pus in scur tcircui t, tranzislorul se defeoteaz.i (se dis] ruge jonctiunea prin er()~terea .curentului de colector}, iar daca rezistorul HI l'sLe lu trerupt., baza fiU mai este polarizat.a ~i tranzistorul se blocheaza,

Lipsa rczistorului Rz produce el'p~tel'ea curentului de colector ~i lncalzirea tranzistorului, iar dad. aceasta inCillzire' nu se ohserva la timp, tr anzistorul so ponte defecta. Cind R2 este in scur tcircui", deci haza este pusa la masa, tranzistorul S8 blocheaz;l si ..tajul nu fuue\ ioncaza,

Considerln d trunzistorul, HI ~i R2 in stare nor-mala ~i avtnd ()lllweLat insu ument ul Cit in fignra 3 pu t.em faee urmato arel« precizari: dn.] HI este intrr-rupt., sau 82 in scurtcircuit, vuloarea tonsiunii masurate este zero; ctrid R2 este in trorupt sau HI si-a micsornt mult valoarca .. tensiunea m asurata ar« v.ilori mull m ai mari declt eele normnle, ajungind la jum at.atea tensiunii bateriei sau chiar mai mull.

Exisl;l cazuri clnd trobuie sa verificam un aparat care are mai multe p[.aje. Opel'aFile deeurg succesiv, din etaj in et.aj, ddprminindu-s<> asHe! regimul de lucru al trunzistoarelor.

Montajul dill figura 6 "eprezinta un amplificator de audiofrecven] a cu dona etaje .. Considerind eli aplicam un

fig. G

• colectia cristal. 111

Siil:lJdi la in trnre prin capacitorul Ci ~i ca in difuzor nu Sf 8U de nimic, urmeazii sa determinam cauza nefunctioruirii. La prima masuratoare conectam instrumentul pe rezis torul din emitorul tranzistorului T 1 §i, conform celor indicate anterior, presupunem eii am ajuns Ia eoncluzia ea 8t:PSt ei aj este in stare de functionare.

Urrneaza deci verificarea etajului urmator. Coneetiim ,i aici, mai Int.li. instrumcntul pe rezistorul RE2• Daca instrumout ul indica .0 tensiune, este Iearte probabil ca etajul sa fip ill fHrim normal de Iunctionare, si atunei Yom veri fie a st ,U'P(l en'paci l.o arelor C, ~i Cc: existind posihilitatea ca unul din ek sa fie defect.

Alti1 sit.natie ar fi ea pe rezistorul RE2 sa nu fie tensiune.

Conec: lim instrumentul pe colectorul tranzistorului 1'2' Lipsa tenl;iunii pe colector indica ori ca prirnarul transformatorului T, pste dezlipit de la sursa de alimentare, ori ca este In t f'f'f1ll'l:

III cazul in care pe colectorul Lranzistorului 1'2 masurarn ,tolll~i o tensiune, aceasta va fi egala ca valoarecu tensiunea sursci d(' alirnentare, rezultind ca tranzistorul ori este blocat, ori este defect (s-a viizut ea tensiunea pe emitor este zero).

Pcntru edifieare, urrneaza sa conectam instrumentul pe bazii. Prozont.a unci tensiuni pe haza arats ea tranzistorul - • pst,., defect: lipsa tensiunii pe baza ne obliga sa verificiim in prirnul rind rr zistorul R4.

Evid-n t, dupa ce s-a depist at 0 pieaa delectu ~i a Iost Inlueuita, urmeaza sa m asuram tensiunile de polarizare ale tranzistorului, Iiindca numai in aeest fel asiguram 0 IunctioDHI'e normal a a montajului.;

Trebuie avurtn vedere cit toate masuratorile se fae eu un voltmetru a carui impedarrt.a este de eel putin 20 kiloohrnijV. Se recomanda voltrnetrele electron ice care au impedn.lIta de intrare foarte mare. Utilizarea unor instrumente ell impedant a midi de intrare modif'ica regimul etajului supus mrisuratorii, iar valoarea tensiunii masurate este eronata.

Trehuie avu t in vedere illS,l cii nu n um ai tranzistoarele Sillt import.ante intr-un montaj. ci toate componentele: re~ zisto are, capuci tome, bobiue ele. Aceasta irn pune construeturului folosirea ~i manipularea atent.a a tut uror pieselor, in special in mouu-n tul cln d 8P in cepe conectarea lor intr-un circuit.

12 • colectia cristal •

;\siff'l, in tr-un moutaj electronic ponderea fI d~\in rezistoarcle. Acestea se construieso in majOI"it.atN'l "iuurilor dintr-o pelicula de carbon depusa pe un suport ceramit:. Fiecare rezistor este marc at cu valoarea eezistentei MJ,e.., rnarcaj care poate fi direct cu cifre sau in codul eulol'ilol'. Tilt pe rezistoare mai -este marcatii toleranja ,-alor:ii (5%, 10% sau 2O'01oy. In unele cazuri, pe corpul rezistorului este mercata ~ valoarea puterii pe care o poate disipafara sa se detel'ioreze.

Aceastii putere deriva din valoarea in trinseea a rezistorului §i curent ul ee-l parenrge: P = RI2.

Rezistoarele pentru 0,18 W, 0,25 W, 0,5 W, 1 W, 2 W stnt cu pelicula de carbon, iar cele pentru pllteri mai mari: 5'W, 10 W etc., sint cu fir metalic de rezistivitate mare. Valoarea unui rezistor se masoara cu ohmmetrul, aparat specializat in acest seop, dar mai poate fi masuratit ~i ell opunte sau folosind un voltmetru §i un ampermetru.

Capaci'toarele trebuie obligatoriu ·verificate inainte de plan tare. In special capacitoarele pe suport ceramic de tip placheta, destul de fragile mecanic, trebuiernasur ate. Intr-o prima aproximatie, masuratoarea poate fi doar calitativa, de exemplu, se controleaza eu un ohmmstru dacfi este in scurt circuit sau nu. Neavind scurtcircuit se poate folosi (trecerea curentului alternativ prin el lnseamna cil. pnatc fi plantat in montaj). Desigur, este recornandabil ca un-capacitor sa fie IDilsurat cu capacimetrul.- ."

Diodele, indiferent scopului pentru care sin l fabricate, sepot controla cu un ohmmetru. In sens de conductio, rezistenta lor este mica, de citeva zeci sau sute de ohmi, dar in sens invers valoarea masurat.a atinge valori de sute de kiloohmi. Exista cazuri msa ctnd trehuie sa determinam valoare~ tensiunii stabilizate la 0 diodii zener, din cauzastergerii marcajului de pecorpul diodei.Aceast~se poate deterrnina corned cu montajul dinfigura 7. De Ia o. suraa (alimentator san baterii) Be aplica pe dioda 0 tensiune prin, intermediul unuirezistor. Pe dioda, in paraIel, se cupleaza un voltmetru.

Fig. 7

• coleetla cristal. 13

V<I''':II','(' t ensiunii m.isurate de volt.mr-tru este chiar tenSiU!I"H Zt'ller. In eazul leg.irii in cun ductie direct a a dindei, instruruentul Yil indica aproximativ U,7 V.

Trnsiunea sursei trebuie sa fie tot deanna mai mare ea tensiunea zener,

Celelalte clemente, cum ar Ii bobinela, se vef'ifi(~iL ell ohmmetrul, daca infii~urarile au continui tate. Valoaren Hxaet,l a inductantei se deterrnina cu aparate specializat«.

Heamintim ea orice constructor amator trebuie sa" dispuna de un ciocan de lipit cu puterea de pina la 60 W (se recomanda unul cu puterea de 35 W). Pentru lipit se va utiliza aliajul din plumb ~i cositor, eunoscut sub denumirea de fludor.

La lipire, ea decapant se recomanda eolofoniul (saciz).

Nu se VOl' folosi acizi intrucit sint foarte corozivi, Colofoniul dizolvat in spirt Iormeaza 0 solutie deosebit de hun a ~i de cornoda in tehniea lipirii. Firelor care slnt izolate, li se inlatura mai lnt.li izolatia pe portiunsa ce urmeaza a fi lipit.a, se ung apoi cu solutio de colofoniu, dupa care se lipesc.

lnlaturarea izolatiei de email de la lit a de Inalta frecvent a este deosehit de dificila prin mijloace mecanice ~i atunci se recurge la urmatorul procedeu: capat ul ce urrneaza a fi lipit se a~aza pe 0 t.ableta de aspirin a ~i cu virful ciocanului de lipit (pe care este putin flu dol') se apasa usor. Dupa citeva secunde, stratuk fI~ email este dizolvat, iar virful firului litat este cositorit.

Ctnd se lipeste un tranzistor, 0 dioda; un rezistor sau capacitor, virful ciocanului de lipit nu se va tine apasat pe terminal mai mult de 5 secunde, intructt piesa poate fi distrusa din cauza caldurii. Daca in intervalul de 5 secunde lipitura on a reusit., inlaturam ciocanul de lipit, curatam ~i aplicam decapantul, dupa care se repeta Iipirea,

In procesul de wpire, virful ciocanului nu trebuie sa aiba zgura sau sa prezinte deformari. Sa nu uitam ea de reusita lipiturilor depiride in mare masura Iunctionarca unui montaj.

Dupa ce un montaj a fost realizat, se face 0 verifieare viwaUl a modului de plant are a pieselor (in comparatie ell schema eleclricil) ~iIlumai dupa ce ne-am convins ea totul este w~ezat coree! put om cupla 9i sursa de energie elect rica. Functionarea mnnlajului ar~ltH eil piesele sint bune ~i au fast corect interconcctute ; in ('·HZ contrar, vom supune fieeare {.j nj LInnI' rmisurntori ~i rl'lll~UI'i.


L'l m ull e din lllnn!n.ip!t~ prezen t ate - ill special radiorecoptoure --', Jl\'li~J'II HS;'1I1LlrPH semnalului au f'ost recornandale ei17li. III a':e:,:t ~C()P, 1:('le m ai potrivitf(",sint e111?tile cu impedaut a il·, :2 nil:) ohmi, dar' s;~ pot obt ine rez ult nte bune

folosind ~i allt' t ipuri .. \st_f,~I, la apn!'atple de radio por tabile

se livrpazi'i si cite .) easerl rniniat ura. Aceasta are impcdanta

de 60 ohrni '~r a dmit e un curent de eel putin 150 m A, avin:d

totodatll un fuarte hun randament acustic. Capsulele telefonice au, de ascmenea, un rundament acust.ic foarte bun, avind impedant.a Intrs 47 ohmi ~i 200 ohmi. Cu rezultate foarte bujie pot Ii folosite ~i castile hi-fi, mono sau stereo.

In cazul eil arnatorul nu dispune de ea§ti, 0 solutie acceptabila 0 const it.uie montarea in locul lor a unui difuzor miniaturu, ell impedanta de 8 .. -, 16 ohmi, dar, in acest caz, auditia va fi mai slaba.

SLHSE HE\!! 'L'.\T\l:F

u",(r <1".','1 l.. p"irna H:r!tTt· alimr-n tarea I'll pnergie dt~C't,.jCi:, d ";1011';1' tI :j :t, ..troni';e echipat.i cu tranzistoare sau ell Cil'l"i!tp i>ltt'~2r;l:p P'If'P a so facE' fara dificult ate. avind la disp'll,i!.> bnii"il. !otll,)i ntunci clud este yorba de pu teri rnai Hli\ri l!';-lwif' <i III iliz.im aliment area din re\f'aua de curent

\lndul 11.' (llil'lf'l1tnre eu energie electrica ~1 unor mont aje S!ilIP]" s.iu (,!tinr H aj)arnlllrii elecl.runice comploxe executate df' ill!lU10l'i an:' () marl' i:nporlnntii pentru buna lor Iurrctio-

In g('llf'I'aJ, Cit surse de energie sin! utijizdte Ionr te mult b.itcriile. (hI' dill cauza duratei lor de functionare limitata ('''[C' n~conL,"dabil sa se eonfectioneze 0 sursa de alimentare df' Ie\ ~'etpaua do curent alten{ativ.

Schema hloc C\ nlimant.atoarelor de Ia rotea este pre zentalit in Iizura 8 ~i cuprin de: transformatorul de rete a, redrs- 501'111, celula dp filtraj ~j stabilizatorul de tonsiune.

~~._i_L'_"_" __ ·~·rBj /i,ii~' tj J:;,jb//" ".r + Fig. 8

Trunsfurmalorul de ret.ea transform a tensiunea de 220 V fllll'-O ali I) tensiUIle de valoare convenabila ~i creeaza 0 izolare tntro n~tcaua eleotrica ~i montajul construit,

Hedl'l'sontl permite obtinerca tensiunii continue din tensiunea alternativa ~i cuprinde diode redresoare sau punti n,dl'csoare fabricate anume in aeest scop.

Deoarece dupa redresare tensiunea nu este perfect contiJllI:l, se rnon teazu un Iiltru de netezire (celula de filtraj).

Variat iile Ipilsiunii de relea sau orice variatie a consumului de cureni la ip~il'ea filtrul;li atrag dupa sin~ modificari ale

16

• colectia cristal •

I ,!I>;lUIlii QOIllill~H" P,mt.l'u eliminarea acestui neajuns se r,,!,,~('sc stabili Zij !oare electronic!', care totodata pot regIa ,,: exactitato ~i valuarea tensiunii la iesirea alimentatorului.

Alimentatorul cu tensiune de ioslre reglabila este foarte 11 i il at unci cinrl ,:e regleaza san se verifidi diverse montaje

,·](·dronice. .

-Hedresor mOlloalternan~

Alimentatorul este prezentat in Figura 9 ~i cuprinde un transformator tip sonerie, 0 dioda rodrosnare ~i fi1trul.

. _.

'fransformatorul are in secundar prize pentru 5 V ~i 8 ~.

Daca Be cupleaza dioda la priza de 5 V. Iaie~ire se va obtine () tensiune continua de 7 V, i~ dacil Ia intrare se foloseste priza de 8 V, Ia ie§ire se va obtine 0 tensiuno continua de It V. Consumul decurent maxim admisibil cste de 200 rn A.

Dioda D poate fi tip·ul1N400t, 1:,\4004 s.a.\! F407. Capaci- 1narele' C1 ~i Ca trobuie sa aiba eel putin 1000 microfarazi fjpcare ~i 0 tensiune de lucru de eel putin 12 V. FiJtrul aliment aturului este format din capacitoarele (\ ~i C2, impreuna en

~()niI S. -

Socul esle const.ruit pe un miez de fier (provenit de In-" 1Il1 mic transformator) eu 0 sectiune de 4 ".5 em", pc care se hobineaza, dt incape, sirma CuErn co diametrul de 0,4 111m.

r Il loeul socnlui se po ate menta un transformator bobinat eu ~illl:wi g;oasil.

c'\limentatorul se poate utiliza in ruiniaut(Jmatizi\I'j, dar 1111 este potrivit pent-rll alimentarea .aparateloe de radiove"f'[l'I,ie, intrucH' mai contine 0 com ponon 1 a pulsatorie de tensrune.

• coleetia cristal. 17

Redresor duhhl ulternuntn

Daca in locul unci si ngll;{~ diorlo H' 111 on t l'Hzei 4 diode sau o punte redresoarc (IF\IO,S sau 1PVI) S' ohiill8 re dresorul dublaalternant a prezcntat in figlll'll 10. Dio delo ~i t ransformatorul slnt de acelasi tip ca la Figura 9.

Redresorul poate fi folosit, de aspmenea, pcn tru alimentarea montajelor de miniautomatizuri, curen t ul maxim pe care-I debiteaza fiind tot de 200 rnA.

Redresor prevazut en fiJtru en tranzlstor

Alimentatorul prezentat in Figura 11 utilizeaza 0 celula de filtraj eu un tranzistor ~i debiteaza la iesire 0 tensiune de 12 V.

Transformatorul de reiea are un miez de 5 em", In prirnar se bobineaza 2200 spire din slrma CuEm 0,15 mm, iar in

AD/55

Fig. 11 a b

18 • colectia crista! •

AD/55

i'pcunda1' 9:) spir« din slrma CuEm 0,6 mm. AGest alimentator poate debita GOO m A cIaea tranzistorul este mont.at pe 0 placa radiatoare de caldur a eu supraf'ata de eel put in 36 em",

Se Ioloseste un tranzistor de tip pnp (EFT 212, ASZ 15, ASZ 17, AD 15:'> san echivalent, dar se poate folosi ~i un tranzistor npn (cum ar fi BD 135). In acest caz, montajul se va modifica (vezi figura 12), respectind aceleasi valori

pentru pieso ~: transformator. Daca in loc de 12 V, construetorul urrnar- ~'e sa obtina 0 tensiune continua de 9 V, atunci in secundarul transformatorului se vor bobina numai 70 de spire, restul pieselor rjiruinlnd cu aceleasi valori,

Cu un transformator de sonerie cuplat de priza de 5 V din secundar ~i un tranzistor AC 180 K se poate asigura alimentarea pentru un aparat de radio tip " Neptun" , "Alhatr0s" etc.

Alimentator pentru 12 V

Alimentatorul din figura 13 Ioloseste un translormator de relea CIlXf) in primar primcste tensiunea de 220 V. iar in seeundar debiteaza 12 V. Dupa redresare, pe primul capacitor elec:trolitic t.ensiunea continua este de 17 V.

Ca clemente de redresare se folosese 4 diode F J07, EFR 135, EFH 1:36. lN4001, lN4004 san 0 puntc redresnare 1P\11.

,j(!f"y-'.J ~ IlV ?J2T;;~~

Fig. 13

• coleetia crista). 19

Hf'C!'i:tjlll If'll~ill,)ii ,f' J'i(l'!.' ('U poklJl""m,,II'ld df_,ll' k iloohllJi lilllillat in baza tJ'i!!lzii>torului jJl'iil ,'<11'(' ,"," ,'1:d)il!'~';e

si IJUnl'lul d,~ functionnre it! acest uia. .

. .

Trnnzistorul reeornnndat. AD 155, 1'",1,1" j'i inluI'uit I'll ASZ15, EFT 212 etc. ~i f:{' va monta PI' ll:l radiator cu supralata de eel putin 2'* em". Becul de In i,,~ire (12 VilO/) m A) evit a supratensiunilo din mont.aj in I impul Iunctioniirii lara sarcina.

Transformatorul Tr are un miez de G ~m2: penlru 220 V in primar se bobineaza 1 760 de spire din slrma CuEm 0,25 mm, iar in secundar 120 de spire din sil'tna CuEm 0,8 mm, Capacitoarele eleetrolitiee VOl' trebui Sit nihil 0 t ensiune de Iucru de eel putin 25 V.

Stabilizator eu dioda zener

Dioda zener mentine la borneIe ei 0 tensiune constonta indicata de constructor. Cu ajutorul un or astfel dc diode se pot realiza montaje care asigura 0 tensiune de iesire constanta. incliferent dad! variaza tensiunea din reteaua elect.rica sau se modifica valonrea sarcinii, 'l'cSpPCliv; co.isum ul Ia ie§ire.

Alirneutal.orul C'11 tonsiunc stabilizat.i prin in tcrmcdiul unei diode Z['P,'f pl'Pz':'ntat in Figura 14 cuprin de un tr-ansfer-

mutor tip sonerio cuplat Ia iesirc pe horna de S V. Dioriele D1 --- Dl Slut de tipu11:'\~OOl, F,±07, D7J, D22G etc, Duca se urmnrcste obtinerca unei t.enaiuni de 6 V, atunci dioJa lis tn:h,uie sa fie de tipul PLGV2Z, iar rezistorul R trehuie flU nibil valocrca (],' GO ohmi/l \V. Psntru tl'llsiunea de ie sire

d ~ -" I' - , I)J ..., "\ ~ - Z' . -[ R r- ,..,. ,'. I

e I,~J, (J()(:;1 ('sip ,11';) " Jar rezistoru are 3, (_';;mlj

0,:;' \Y,

Tn [lI'(lslQ dC;:I'-l ,_ ;:lllJ'i, f")lj~,:~.I;~iLd max im (~~Jl~-li.s!b_d c':te de 1(1) "1-\, s,lf'j,icnt Pill'\! Cj-:il"';l:,';-(:l i;lj:;i <,r.i-',l!, '\ radio til' 1" i iii,; '.I';).

1', II i ru ,:tnbilizarua tellsiUllii, ill li'L:ul unei diode zeuer ,,, i' nron ta 0 jonctiune a unui tranzistor, asa cum se \':;' in Iigura 15. Astfel Iranzistoarele eu jonctiunea BO

rig. 1';

d,·f,'c!{i pilL fi utiliznte ca diode ohisnuite sau diode ZE:IH'r, a , d"r .rn-t are se obtino cu montajul din Figura 7.

Tr»: sfurmatorul Tr este de son-rlo, rerlresoru] «uplin,j d ~" la h( .rn a de 8 V. epIc 4 diode redreso are sin! j ,; ~OOl HIJ () punt« 1P~JO,.S .

. \ limentator stablllzat pentru 900 III W

.vlimen lutorul cu tensiune st ahilizat a, care !Hlati' Iur';,'" 0 putere de 900 rn'" sub 0 tensiune do 9 V, prez"ilht in i:;':Jra 16, Ioloseste un transformator de rt:\l'n avin d miez

-.9V .. t '-'-0

r~.··

,:j

T.

I + ._-.--. -''0

Fig. II',


eu sec+iun« dt' j (:l\l~: i:l pr imar st.' j)obinea;JI '221)0 de sprre din sirmii CuEm O,L:) mm , i.ir IIi secun dar V:; de spin> din s1rmii CuEm 0,4 mrn. So fU]I)sl>"tp un tranzistur BD l:3G.

Puntea l'er\r('soal'e es!« f()I'1~~'-:\ din 4 diode DH :104, L\4UOI sal! 0 pun l e de lip AEG B20C450 sau lP.\IOG (J.P.H.S.)

Stabilizarc.i esto D.sigurala de dioda zencr, iar cole doua capaci ' o [ll't) «Icctrolit.ice asigurii 0 hunu Iiltrare a tcnsiunii. Pen tru tonsiuni de iesire in tre 6 si 12 V, in locul dio.lei DZ I 309 se monteaza alte diode, cum ar Ii, DZ 3UG pent.ru 6 V, DZ 310 pontru 10 V etc.

Tensiunca de iesire ponte fi rcglata fin In l.re 0 V ~i 9 V, dace BP Ioloscste mon tujul din Iiguru 17.

-trv

Fig. 17

Inlrorp

+0

Transforrnalorul ~i l'ecirpsol'1I1 slot la fel ell cole din Iigura 16.

A1imeu1aior, stabilizat en tensiune fixR

Stahilizarea tcnsiunii de iesire a unui aliment ator se poate obtine 7i cu montaje in care este utilizat ~i un tranzistor en Iunctia de amplif'icator de ernare (Iiguru 18).

Tranzistorul 7'2 are ernitorul Iixat la un potential ('011- stant dat de 0 dioda zener. Baza lui 1'2 sesizeazu orice varia-

-; /,'0/.55

/~v ,;1 I -,

,~

I~ J4::-

r~ I ".

i

b

Fig. 18

22 • colectia crista} •

tip tit' tensiuue dt' la j('~irl'n st ahilizat oru!ui prin ,·('11' dOUil ;'('zi~toare dp 1.2 kilooh~1i, I'Pspcet iv 2,4 kiloohnri. Co!eetorill t ranzistorului T 2 est« cuplat direct la bH7.H tranzistorului 1'1'

Daoa tensiunea la iesire (;re~1 P, trail zis torul T 2 se deschide mai mull si curentul sau de rolp('lor crcste. Cresterea curentului de coleclor erpl'azi'i 0 Cadp!'f~ de tensiune ;'nai marc la bo: ,,,.!t, l·pzis'oarnlor de 200 ohmi si 430 ohmi, cnea ee inseamn a II miscare a potentialului hazei tranzistorului T', ~i 0 micsornr« a curenl ului prin accst tranzistor - deei ornic~Ol'a]'t' a t ensiunii la iesire. Astf«], are loe 0 regTare automata a tr-nsiunii. Tranzistorul Tl reeomandat este AD 155, dar poato fi inlocuit eu alte tranzistoare de putere mai mare (ASZ E), ASZ 17, EFT 212). Tranzislorul trebuie montat pe un rnrlialor de raeire din tabla de aluminiu eu supraf'ata de eel put in 50 em",

Se VI'. utiliza un transformator ea eel deseris Ia redresorul mononltemant.a ~i 0 punte redresoare B20C 450 sau 4 diode F407, 1\,4001 etc.

Alimen tatorul debiteaza 0 tensiune foarte stabila si bine

Iiltrat a, '

Ca pi esc alternative, in locul tranzistorului EFT 323 se ponte rnonta EFT :35~1, MP 40 etc., iar in loc de DZ 307 so poate monta PL7V5Z.

AlinHmtator stahilizat en tenslune reglabila

In figura '19 este prezentat un alimentator stabilizat a carui tensiune de iesire poate fi reglata Intre anumite limite.

2tYJ{)S5
QI tam _, .'2/1

Ikfl
IA o
c J
2()(!1f1/
/15 V
ICO[}
Fig'. III
• eoleetia cristal • 23 Ih/;' II'i1nzi~l".'1I1lli.BC I()"; ponte fi pulcll·izntd ,·11 riiYd!'.' t"II,;illl:i din potcn\ionwtrul fIe J kiloohm. In jurul nx ului pUlr'!I\ilJllIHtrului se vor notu valorile tensiunilor de it'i'iirt', carr' jlot fi reglate inLre 9 V ~i 12 V. Cureutul debit at poate ajuuge pina Ia 700 m A. Tranzistorul 2N3055 se monteaza pe un radiator de riicire eu suprafata de 64 ern",

Pentru eonfectionarea transformatorului se vor Iolosi tole cu sectiunea de 5 em", bobintnd in primal' 2200 de spire din slrrna CuEm 0,15 mrn, iar In secundar '155 de spire din strrna CuEm 0,65 mm.

Alimentator eu dublare de tensiune

Pentru alimentarea unor montaje ce urmeaza sU fio plasate in apropierea unor transformatoare ale aparatelor de radioreceptie, se recomanda schema din figura 20. Ea reprezinta un alimentator stabilizat, care utilizeazii Infa~urarea de 6,3 V de Ia ie sireaunui transformator (eventual recuperat

Fig. ~O

24 • colcctia cristal •

tIc la 1I11 "'paraL cu tuhuri f'kr:l.ronilJe), dehit.in.i la i!'~rc e tp));;;iUllC continua stahilizat.a de maximum 14 V.

St.aliilizatorul de tcnsiune are ell element serie de reglare tranzistorul AC100K, iar ca amplificator de eroare tranzistorul BC 107, BC 108 etc., luind ca referinta tensiunea diodei zener DZ .306, PL6V1Z.

MontajuJ prevede doua diode in regim de duhlor de tensiune, care pot fi de tipul: F 057, F 4D7, 1N4001, _1N4004, D 226 etc.

Rotind cursorul potentiometrului de 1 kiloohm, la ie§ire tensiunea' variaziiIntre 8 V~ 14 V. Acest alimentator poate debita 500 mA, dar daca in locul tranzistorului AC 180 K se monteaza AD 155 (ell radiator); curentul absorbit de consurnator poate creste pin.a Ia 1 A.

St.abilizator autoprotejat de mare putere

Aparatura electronic a mai complexa care Ingloheaza (} cantit ate mare de piese, deci cu un pro] de cost ridicat, impune unele precautii in alimentarea cu energie electrica.

Aeestui deziderat Ii raspund alimentatoarele ce furnizsazii o tensiune stabilizata electronic ~i, in plus, sint prevazute eu sistema de autoprotectiev.deci care atunci clnd Ii se solicita un curent ce depaseste 0 anumit a valoare, ele Iimitcazii automat curen tul electric spre consumator.

AstfeI, montajul din figura 21 oste un stabilizator electronic autoprotcjat ce are ca element de referj)l~a 0 diorla

T,-?NJtJss

l'jg. ~l

~ colectia cristal. 25

PL9Vl7.. La intrerea mont aju'ui S\' /lplif"ii (l t ensiune J"hlre~atii ru Yd1"tFPa dp 3:> V. Elemcn tul dt, control il constit uie un ! run zis: I);' de pu tere, 2N30:J5 (I'd, care lo rindul sau este com.nidat Ui' tranzistorul 1'2 (2:\,1613 sail BD 135). Ca amplificator de eroare esle folosit tranzistorul 1'3 (BC 107-BC 171). Valnarca tensiunii de iesire se regleaza eu potentiomet.rul 1\ e are determine poIHrizarea bazei lui 1'3 in raport en tensiunea stabila de pe emitor provenit.a de la dioda zener.

Mndul de function are ca stabilizator de tensiune este urmatorul, Presupunem ca la iesire consumul de curent ere~te ~i deei tensiunea scade, deei seade ~i tensiunea pe baza tranzist orului 1'3 care antreneaza dupa sine scaderea curent.ului sau de colector. Scaderea curent.ului de colector de la 1'3 micsoreaza e;i<lerea de tensiune pc rczistorul de sarcina ell valoarea de 2,2 kiloohrni: accasta lnseamnti eli tensiunea Ia baza tranzislorului 1'2 cre~te. deci curentul sau de colector cre~te, curont care se injretenzi\ in baza tranzistorului 1'1' Tranzistorul 1'1 se deschide mni ruult, caderea de tensiune pe PI scade si in modul acesta tensiunea la iesirea stabilizatorului ereitr permanent la valoarea initiala.'

Cind tensiunea la iesire a stabilizatorului creste prin micsorarea consumului de '('urent., ere~te tensiunea' pe baza lui 7'11 curent.ul sau de colcctor creste, scade deei polarizarsa bazei lui T2 si imnlicit curentul de colec tor al tranzistoarelor 1'2 ~i T1, ~are (~onduee Ia 0 diminuare a tensiunii la iesire.

Protectia la supracurent este coman data de tranzistorul 14 de tip Be 107 san BC 171.

. Se ohsorva ('[\ la iesirea stabilizatorului este montat un rezistor cu valoarca de i ohm. Caderea de tensiune la bornele acestui rr-zistor este determinata de curenl.ul absorbit de snrcina. Clnd Sf' absoarbe un suprncurent, tensiunea bazaemitor al tranzistorului TJ croste ~i deschide acest. tranzistor, Curentul S(tll de colector fiind destul de mare creeaza 0 didere mare <It' tonsiune lJe rozistorul de 2,2 kiloohmi din baza lui 1'2' Trail zist orul T 2 l~i micsoreaza curer. LuI de emitor, al,r'iigind (hlJ~,i sine i;'i ll1iqorar~a cu~untllIui ?e eoI,e?toI' a Jill 7]. (:(,(,H ('P t'('lIdu\'e la protejarca intregului stabilizator. ',ll di~Jln,'i\ia suprnconsumului dp ourent. tranzistorul 1'1 ~f' blndIP<lz:1, tl'HIlZislllHJ'pjP T~, 7'1 intrind in regim normal d., ftlnl'(iolllll'P. im' "il'l'uil ul rlf' alimentare SP restahilest«.


Valoarea curentului electric de la care incepe sa Jucreze p"otectia se stabileste din potent.iometrul P2, prin polarizarea care 0 Iixeaza bazei tranzistorului T 4'

Constructiv, stabilizatoruI se poate monta pe 0 placu] a de circuit imprimat sau cu circuit clasic, avind in vedere cil tranzislorul T I (2N3055) trebuie plantat pe un radiator de caldura cu suprafata de eel putin 100 em",

Dupa ce montajul a fost asamblat se cupleaza Ia tensiune, iar Ia iesire se fixsaza un voltmetru ~i 0 sarcina (doua becuri de 24 V in serie). Se rasuceste cursorul potentiometrului PI ~i se verifica plaja de variatie a tensiunii de iesire. Se deconecteaza apoi becurile ~i se conecteaza in locul lor un reostat inseriat cu un ampe'rmetru. -Se regleaza apoi reostatul ~i se citeste pe ampermetru valoarea curentului. Pragulla care dorim sa intre in functiune protectia de curent (1 ... 2

A) se stabileste din P2•

Cu aceste operatii, stabilizatorul este gata pentru exploatare.

Stabilizator eu ampliilcator de eroare dilerential

Un montaj electronic de stabilizator cu mare eficienta este prezentat in Figura 22.

Modul de Iunctionare BU difera mult de montajul din Figura 21, en deosebirea oa amplificatorul deeroare este de tip diferential, com pus din tranzistoarele T4 .~i T 5, ambele de tip BC 107 sau BC 171. Tensiunea baza-emitor a tranzist.nfului T 5 este stabilizata de dioda PL6V2Z. Tranzistorul

lO IJ1!'

10 ~

HJ ;"O'l ~

10

feD

o-_.----_.c=~._----~~----.__.--~

+

Fig. 22


1'4 primeste pO baza 0 tensiune proportionala ell tensiunea de iesire a stabilizatorului. Cele doua tranzistoare au ca element comun rezistorul de 1,5 kiloohmi din emitor, or tocmai diferentele de tensiune ce apar pe acest rezistor determina coruanda tranzistornlui T2 ~i respectiv eficacitatea stabilisarii de tensiune.

Dar asupra tranzistorului T 2 lucreaza rI tranzietorul 1'3. - protoctia 18 supracurent. elnd la iesire este solicitat un curent mai mare de 0,8 A, eaderea de tensiune pe rezistorul de 1 ohmjf \V creeaza 0 tensiune bazs-emitor care' trece in saturatie tranzistorul T 3. Tranzistorul BD 135 (T1) YU fi mont at pe un radiator dp caldura.

Alimentator' protejat cu tiristor

Prutectia unui aliment.ator pontru aparatura tranzistorizcdil. S·" poate face ~i eli un tiristor, a~a cum estp prezentat in srlieina din Figura 23.

Tensiunea rcdresata de celt> 4 diode 1;'1:4001 est.e transrnisa consumatorului prin tranzistorul de putere 2N3055. Tranzistorul BF 257 care coman da tranzistorul 2l\~l{}55are Iixat' pe hazii un potential stabil cules de pe potcntiometrul de 1 kiloohm , potPfltial care stahileste ~i valoarea tensiunii de it'~jl'e .

. Tensiunea slabilizata de la bornele potsntiometrului esle datu de dinda Zener PL8V2Z, tensiune care are valoerea de aprnximativ 8,4 V. In conditii de functional's normala a alimontatorului. becul de 2'i V nu este aprins.

Ctnd curent ul la consurnator depa~e9te valoarea de 1 A SHU ctnd, din Intlmplare, .la ip~il'ea montajului se produce un scurtcircuit, ci:iderpR de tensiune d;> pe rezis+orul de 1 ohm!

23 .• cclectia cristal •

1. \V produce '!':li(:hidel'ea 't.il'i~:<ll'IIIUi ~j deu blucar.!u tnlHl.it-ltorului BF 2:)7. Aceasta at'l'ag"~ dupa sine bloearea.t.raIP;iRt(lrului 2N3055 ~i protejarea lilt regului mnn I.;lj. FenOITH'fi It! este semnalizat de bec, care se va aprinde.

Pentru ca stabilizatorul sa reintre in functionare (dupi! ce s-a Indepartat supraeonsumul de curent) este sufieient sa se apese butonul m ce intrerupe alimentarea tiristorului. 'I'iristorul este de tip TN 0,8 sau altul echivalent de mica putore.

Cu valorile pleselor din montaj se obtine 0 tensiune stabilizata intre 2 ~i 18 V la un curent de 1 A, clnd tensiunea redresata are 22 V.

Potentiometrul de 1 kiloohm poate fi prevazut, eu un buton ~i eu 0 scala gradata In valori de tensiuni de iesire.

Montajul aeestui tip de stabiIizator este reeoman dat pentru Iucrari Oi probe in Iaborator.

Transformatorul are un miez de fier eu sectiunea de [) em 2, in primar avtnd bobinate 2200 de spire CuEm 0,15, inr in sccundar 165 de spire CuEm 0,8.

Tranzistorul 2N3055 se va menta pe un radiator de racire J.in aluminiu, eu suprafata de 100 cm2•

Alimentator eu tensiune stal)i1izata, eu circuit integrat

Pe linga oircuite integrate logice au fost create ~i circuite integrate liniare stabilizatoare de tensiune, eel mai rasplndit ia .noi fiind ~A 273, realizat de LP.R.S.Baneasa.

La aceste stabilizatoare cu circuit integrat, constructorul amator trebuie sa respecte modul de eonectaro indicat d,,· uzina constructoare ~i, hinelnteles, v~lorile maximo ale t-nsiunii aplicate §i curentului absorbit,

Astfel, in figura 24 este prezentata schema electrica a un ui stabilizator de tensiune cu circuitul integrat ~A 723

+141'

?/I~r

r--~--t (n

---t---. -0

• colcctla cristal ~ 29

tare poato d-bi ta un cunu! Il1R.\]]I) de 1,.5 A, tensiunc« de iP9il'e acoperind 0 plaja d(' va'ori cuprinse intre 0 V ~i 14 V. Tranzistorul s!!l'ie psi!' de tip 2:\'5298 (sau 2.\3U55), dar pentru curenti mai modest.i poate fi folosit BD 137.

Oricare ar fi tipul t.ranzistorului, nu trebuie uilat cil. se montsaza pe radiator de oaldurji.

Transforrnatorul are un miez E + I cu sectiunea de 5 em", pe care se bobineaza 2200 de spire CuErn 0,15, pentru primal', ~i 150 de spire CuErn 0,6 pentru secun dar.

Valoarea tensiunii de iesirs se stabileste eu potentiornetrul de 2,2 kiloohmi.

I~STRU}IE~TEJ'Dl<; :U.\.sUL\

Instrumentele de masura slnt aparate indispensabie oricarui constructor «loctroniat f'iindca numai cu ajutorul lor putem pune in evidenta existents ~i valoarea m arimilor electrice.

Constructia instrumentelor de masura este, in general, dif'icila, iar producerea lor ~i in special precizia masuratorilor este reglementata de norme international recunoscute §i respectate.

Constructorul amator poate (~i este recomandabil) sa-~i procure un voltmetru sau avometru; restul instrumentelor pentru laboratorul sau trebuie sa ~i Ie faca singur. Aceasta' a ~i fost ideea calauzitoare in alcatuirea acestui capitol: instrumente diverse, usor de construit ~i etalonat pentru autodotarea laboratorului constructorului electronist alit Incepator, cit ~i avansat.

Cu instrumentele prezentate se poate masura toata gama de marimi electrice uzual tntllnite in montajele construite de amatori.

Este bine ca piesele ce urmeaza a intra in componenta unui instrument de masure sa fie selectionate cu grija, sa fie masurate, sa nu prezinte deformari mecanice, urme de supralncalzire (daca au mai fost utilizate in alt montaj) §i, in fine, sa aiba terminale bune spre a facilita conectarea.

Orice instrument, ca ~i orice aparat dealtfel nu se va face direct, ci intii pe un montaj experimental §i numai dupa ce slntem convinsi de buna function are se face montajul definitiv, care apoi se introduce in cutie.

Multa atentie trebuie acordata etalonarii ~i gradarii sealelor. Aceasta se va face prin comparatie cu un instrument profesional (operatia se va repeta de citeva ori) , iar atunci clnd exist a posibilitatea se VOl' utiliza chiar serviciile unui laborator de metrologie. In timpul exploatarii, instrumentele

~ eoleetia cristal ~ 31'

11. r;';'l;,\ll'j ~" y~ '1' mnnipul» ell grijil, evit indu-s- ~n,'un[~ 111'·I;clni.:e, {'X!, :j,T''':l b l'adia\ii 80la1'p sau eal.,ricp in lr-uuiv«

Un voll.me tru sau all instrument nu S8 va mont ino mull limp euplat Intr-uu circuit, ci at lt a timp cit est(' IH'~'oi,' pentru dccluareu l1lt'tsur-iltorii. Estc, de asemenea, T'f:'C'Olwlllllabil ca. din dna in eind. sa se verifice et.alonarea instrumr-n l.elor ~i at unci cind pslp ~azul sil se retuseze et.alonareu.

o atentie deosebitit trehuie acordat a sursei dl] nlinien lure a instrutnentelor, care ar putea provoca indicatii crenate. S!; VOl' Iolosi deci surse de energie electric a cu tonsiune Ioarte stahila.

Verificator de cireulte

Constructorul arnator este deseori pus in situatia de a verilice elemcntele de circuit al(_l montajelor rnaliznte.

Pentru vcrificaroa continuit.atii unor circuite (fir-n electrice sau rezistoare) se poate Iolosi, printre ultela, un instrulUf'.iJt cu in dicatie senora (fig, 25).

Fig, 25

'"

Instrumentul p,,1,p, de fapt, un oscilator a carui alimentare

se rualizeaza prin circuitul ce urmeaza a fi verificat. In acest scop, oireuitul Sf', cupleaza la borneIe notate in schema eu AB. Cu ajutorul acestui montaj se pot masura circuite sau rezistoare avind o-valoare maxima de f,4 megohmi .

. . Tranzistorul T este de tip AC 125, EFT 353, EFT' 323 etc., iar dioda D este EFD 108. Transformatorul de iesire Tr est€ de tipul celor utilizate Ia aparatele de radio "Miorita" sau' .. Mamaia", iar difuzorul este tip miniatuea cu impf,(lenti1 OJ 4 .,. 8 ohmi,


Yerificawr pentru rezistoare ~i capaeltoare

Montajul prezentat in Iigura 26 permite verificarea ~ rn ~l:,:urarea de rezistente ~i capaoitati eu valori cuprinse Intre 1 ohm ~i 1 megohm, respectiv Intre 10 pF ~ 1 microfarad,

IN(J

C;.~

~o.~------<~--+--4----,--o+

Fig. 26

Pentru efectuarea masuralorilor, capacitorul suu rrzistorul de valoare necunosoutii se monteaza la bornele C xRx, care. Impreuna eu elementele fixe ~i cele doua portiuni ale potentiometrului Ph Iormeaza 0 punte. Pe 0 diagonala a puntii se oupleaza sursa de semnal, iar In cealalta diagonala o pereche de cii~ti cu impedanta de cel putin 2 000 ohmi.

Pentru a masura elementul necunoscut, se roteste potentiometrul Pl pinS. clnd in casca semnalul devine minim sau dispare definitiv (pun tea este ill echilibru),

Ordinul de marime al valorii masurate sa stabileste din cornutatorul S I}i pe pozitiasa din schema se mascara rezistente eu valoarea cuprinsa Intre 0,1 megohm ~i 1 megohm. Acest raport de 1/10 se mentine pe to ate sealele de masura.

3 - :\fontajc electronice

• eolectla cristaJ •

33

Pe panoul din jurul butonului axului potentiometrului·· se VOl' nota repere eu indicatia 1, 2, 3 ... 10.

Pentru etalonare se iau 10 rezistoare cu valori cunoscute, de exemplu, intre 1 '" 10 kiloohmi, in trapt» de cite 1 kiloohm. Se monteaza, pe rind, la bornele Rx ~i din potentiomstrul PI se aduce pun tea in echilibru, iar in drcptul reperului de pe buton, pe scala, se trece fieeare valoare.

Indicatiile ordinului de marime se tree pe pozitiils comutatorului S de exemplu, 1...10 ohmi; 10 ... 100 ohmi; 100 ohmi ... 1 kiloohm etc. Astfel, etalonarca pen tru rezis, tente a fost terminata ~i instrumentul este gata de lucru,

Etalonarea pentru capacitoare se face in acelasi mod. Potentiornetrul PI esle cu variatie liniarii, iar transformatorul Tr este de tip miniaturii (de iesire san dt~ cuplaj), din care se folosesc doua infil~urti.ri, inrliferent carp, legate potrivit schemei.

Yerificator pentru trnuzistoare hipolure

In figura 27 este prezentata schema uuui oscilator de audiofrecventa care permite verificarea tranzistoarelor de mica putere, de tip pnp. Dncii tranzistorul montat este in

stare (t.~ t'unqional'l',ln cascii (impedau].u .Ie 2000 ohmi) se va auzi un semnal, dar dncil tranzistorul osl!' defect, in cases Ill! so va auzi rurmc.

Schema pormite Sil se verifice nurnai tranzistoare de tip pnp, ial' puni ru verificarca t.ranzistom-olor np» fie inverseaza polaritnten sursei lIe ulirucntaro ~i a ,:ap,'!"iforului eJect 1'0- Iitic.

34 • eolectia cristal •

. In figura 28 este prezentat un alt mod de verificare a tranzistoarclor pnp de mica putere. Aici tranzistorul de verificat, T, este montat Intr-o schema de oscilator, iar semnalul provenit de la el este apoi amplificat de tranzistorul T 1 (de tip EFT 319, EFT 353, MP 39, MP ~O ek). dupa care este ascultat in difuzor.

Fig. 28

Transformatorul Tr, poate fi din etajul final audio de la aparatele industriale de radiorecoptie. Dadt lrunsformatorul este pentru un etaj in contratimp, atunci se va Iolosi numai 0 jumatate din infa~uraroa dubla,

Transformatorul Tr; este legat astfel tncit infa~urarra cu spire mai putine (pentru rlifuzor) sa fie in circuitul de eolee lor.

Transformatorul 1'1'2 este identic cu 1'1'1. I~'gal normal tntr-un eta] de ie§ire. Dif'uzorul de lip miniaturti poatf' avr-a

or-ice impedant a. .

Tranzistorul ce urmeaza a fi verilicat se rnonteazu la cele trei contacte C, B §i E. Apoi se alimenteaza montajul prin lnchiderea Intrerupatorului I §i in difuzor trebuie !,ia Sf' auda un semnal de audiofrecvant.a, Daca lipseste semnulul, so \'3 roti potentiometrul PI, de la un capat la celalalt. Daca nici asa nu se constat.a prezenta semnulului, at unci so veririei'i flaCH tranzistorul T a lost coreet montat ~i dadi face un bun cont.act in bornele de IcgiitudL

Acest montaj poate servi numai la verificarea trunsisl.n:tr·plor pnp (de radiofrecventa sau audiofrecvont a).

• eolectia cristal. 35

Tester PCQ\c'u trauslstuare speeiale

Verilicarea tranzistoarelor ce urmeaza a Ii plan tate hi. montaje pentru tnalta frecven~a este absoIut obligatorie, De multe ori este mai putin important sa cunoastem e..~ae' factorul de amplificare, dar de 0 deosebita importanta este sa verificiim dacu tranzistorul Iunctioneazii sau nu in regim dinamic ~i in radiofrecventa.

In figura 29 este prezentata schema unui tester care poate verifica toate tipurile de tranzistoare hipolnre sau erect de ctmp pentru frecvente inalte.

Fig. 29

Pentru a face masurutori, tranzistorul I,I_! nrmeaza a fi testat se conecteaza lntr-un montaj de oscilator stabilizat ttl CHarlo Frecventa cuartului este in jur de 20 MHz (dar poate fi ~i mai midi). La oscilator este cup!;;! un volt.motru electronic.

Testarea decurge astf'el: avin d cornututorul ](1 deschis, se monteaza tranzistorul in soclu, apoi sefill.eHZU comutatoI'll) M2 pe pozitia pnp sau npn (dupa tipu1 tranzistorului}, dupa fare se comut.a ~i ~3. 5e inchide apoi Nt ~i 5e urmiireste i ndicatia pe instrument. In cazul in care instrumentul nil indicii nimic, tranzistorul Il\l vste in stare de flln('1i,)rJ~jre PHD-

36 • €:olct,tia cristal •

I I'll I'ndiofrecYen\ i:i ' pllatf' fi bun ill alt,· ~t'0l'uri) SHU poate ji ,hial' defect.

~1I(,lll de raditlff'L't'\'en\,ii sc va construi pe un miez de f"rf 1,1. pe care Sf' iJlloi!i('uza 25 ... 30 de spire CuEm 0,25

[nt regul tester "(- I,pnte ruon ta Int.r-o cul.ie care pe capit' are plant.ate :1 socluri pontru cele tT'{li tipuri rle tranzist.",.r.>: ~IOSFET. FET ~i bipolar. Tot pe capac se monteaza ,.·1" [rei comu l atoare (KJ• K2 ~i K3), bu tonul potent.iometruiu: tit' la voltrnetrul electronic ~i instrurnent ul de masura,

Ohmmetru peutru valorl mici

Pentru mjisurarr-» unor rezistonte eleetrice cuprinse jilIn:' 1 ... 900 ohmi, Sf:' recornanda mont ajul simplu din fig-lfl'H 30 care nu I1Pcesitii declt un instrument indicator, un potentiornetru, lin r ezistor ~i sursa de aliment are.

Fig. :{ij

.!: b' '-------( 0-- j. fix

Instrumentul indicator I are rezistenta interna de aproximativ 100 ohmi ~i deviatia totala Ii acului pentru 1 rnA,

Etalonarea ohmetrului se face astfel: se inchide contaet ul K, se pun in scurtcircuit bornele A B ~i se regleaza potentiometrul de. 250 ohmi pioa cind indicatia instrumentului este maxima, ceea ce indica R = O. Apoi se conecteaza rezistoare de diverse valori cunoscute intre 1 ... 900 ohmi, notlnd pe scala indicatiile respective.

Pentru a efectua masuratori mai iotii se lnchide contactal Jr, apoi se regleaza valoarea zero din potentiometru (AB In scurt circuit), Din conectarea rezistorului necunoscut la hornele AB, pe scala li vom citi direct valoarea In ohmi,

• eoleetla cristal. 37

Ohmmetru cu circuit integrat

. S~hema din figura 31 reprezinta un ohrnmotru rsalizat cu circuitul integrat [j A741. Citirea valorii rpzistentpi ma- 8';1rat? este directa, pe scala unui instrument de 1 ';IA, indicatia fiind aproape Iiniaru. Mai precis, d"IWlldentH dintre curentul 1M (prin instrument) ~i valoarca H, a 1'l!zi~Ipntf'i necunoscute are la baza relatia:

R.\. = RelM'

+JOY

2,7 kll

1,9 sa (1Tz)

,'Fi~. 31

/flU kfJ

De exemplu, pentru Re ='" 100 kiloohmi (rezistent a etaIon, de precizie 1 %), valoarea R; = 100 ki loohmi va fi ~?itita Ia cap de scala (1 AI CC~ 1 mA).

Montind mai multo mzistsnt« etalon , He' selectate printr-un comutator, se pot obtino sensibilitJ].i diferito ale ohiu«trului (X 1, X 10, X 100, X 1 000).

Pentru a compensa rezistenta intemti Hi a iustrumentului (in cazul clnd ea nu este de 100 ohmi), rezistenta R2 fie va inlocui cu un potcntiometru de 3 ... j kiloohmi. Ajustarea se face astfel Inclt suma dintre R2 ~i Hi su fie de 3 kiloohmi,

Dioda stahilizatoare are tensiunea tin ro:ferinta de :3 V (se sorteaza),

Alimentarea montajului cu 30 V S!3 raee de In un redresor stabilizat. Se poate fi)]osi varianta filr;J Iransfn)'matol', «onsumul de curent Iiin d mic,

Voltmetru electronic simplu

In multo cazuri trehuie sa constatum da,_',) ill lr-un anunut punct dintr-un oircuit exi"Ui sau n11 un s.mnn l !If) radio sau audiofrecvent a, oporuti .. ,·itl'!' ,~~' pon'" 1',,;,: j I:) II~OJ' cu volt-

38 • colectia crista) •

me[l'll! electronic prezentat in schema din figul'H :12. El f';;te com PUg din doua capacitoare, 0 dioda ~j un mif'I'OHIIl pprrnetrl!

Fig. ~;2

/1'(914

O---J1?+)

IfJF ,~~

In! I . JiJ jlA

Prirnul capacitor este monl.at numai pHlllnl 1,lu"area unor ovcntuale tensi UBi continue, 1[\:-;111 d stl [I'('HI';I component 11 alternative.

Dinda 1N914 redreseaza semnalul, iar capaci [(lnd de 1 n F H' lncearca cu tensiunea redresata (Ia HllolIl'l'H dr' vlrf a scmn ulului de radiofrocventa) ~i produce 11sHel (kviatia Ilf'ului in strumentului indicator,

Daei"t nivelul scmn alului este Ioarte mic. aces tuia i se 1'(1 lit f' atasa un etaj amplificator construii ('11 dplla I runzisL(lllrl- Be 107 (fig .. 3.3). Amplificatorul IIfl' (J inljlPdrllltli. de

~]/4 -~~I) •

!fIn! ,

:n/I / j(l{()v aA

Fig .....

inl nu'e ~i (I ampliticar« mure. In acest caz, insirumentul indiculor ponte fi §i mai put-in sensihil. Datorita faptului ea inll'Hfea amplificatorului are impedanta de intrare mare, voltrnetrul se poate cupla direct pe circuitele oscilarrte lara H 1(' nltcra factorul de calit ate.

r «ltmetru eleetronic eu iml)edanhl dr

'Illtr:tre de ordinul megohmilor •

\' oltmetrul electronic prezentat in schema din figura 3'. permite masurarea tensiunilor pina Ia 20 V, pe 3 scale. Pc scala 1 se masoara tensiunile Intre 0 V ~i 5 V, pe scala 2 1f·n!'innile intre 0 V ~i 10 V, jar pe scala 3 tensinnile tntre

• celeejia cristal. 39

...--------------

Fig. 34

o V §i :llj V. Instrumentul este indicat In special pentru aparatura tranzistorizata ~i numai pentru tensiuni de coren' eontinuu. Impedanta mare este Cl'eata de eele doua tranzistoare, 1'} §i T 2 (Be 107), in montaj ~Darlington (repetoare pe emitor).

Ca jnstrument indicator M se Ioloseste un microampermetru cu seusihilitulea de 100 microamperi.

Mon tajuJ esIe prnviizut cu doua surse de alimentare, una de 9 V !j.i alta de 27 V.

Operatia de etalonare decurge astfel: se sourtcircuiteaza intrarea ~ din potantiomotrnl P se regleaza indicatia zero a instrumentului. Se introduce apoi la intrare 0 tensiune de 5 V (ppntru ,;nda 1) !}i se regleaza potentiometrele de 25 kiloohrni aslf,,1 ca instrurnentul sa indice valoarea maxima (cap de sr:aJfl), Se Intrerupe apoi tensiunea de 5 V, se pune din nOH in s"U1'tcireuif intrarsa si se verifiea daca s-a mentinut I'UIH:C{IJ .11· zero. ln cazul c'il a fost nevoie de un retu~ din plltel.tiullII'lml P. atullei se va desface scurtoircuitul, se aplica dIll non tlHlf.;iullna de fl V la intrare ~i iarii~i se regleaza indicc+is cap dt: scala.

Pe r:elpli-l.lI" scale se introduc numai tensiuuile de 10 V, respeetiv 20 V, ~i din pot.entiometrele de 50 kiloohmi, respectiv 100 kiloohmi, se regleaza indicatia cap de scaM (deviatia maxima a acului indicator).

Dupa aceste reglaje de indicatii extreme, de zero §i maxim, se trece la et alonarea fiecarei scale de masurii.

Ca sursa de tensiun« fle poate Iua un grup de baterii legate to serif', de pilda, j haterii a cite 4)5 V. In paralel Be

40 • coleetia cristal •

Jeagii un potentiometru liniar de 50 kiloohmi ~i de pe aef'sla Sf' eulege tensiunea neeesara etaloniirii. .

Etalonarea se face prin comparatie eu un alt voltmet.ru de preeizie ca in figura 35. Pentru scalele 1 lji 2, notatiile se tree din volt in volt. Pentru scala 3, notatiile se tree din 5 in 5 V, iar lntre aceste puncte Sf' tree ~i notatiile pentru fie-

care volt. .

Fig. 35

50 en

+

llic1'Osmpermetru electronic

Montajul prezentat in figura 36 permite miisurarea curentilor de 5 ... 100 microamperi, valori greu de masurat cu lin instrument ohisnnit.

Fig. 36

Trunzislorul peale Ii de t.ipul EFT 353, EFT 319 ett'., ,bl' datorit.a principiului Iolosit , indicatia instrument ului, rospectiv sensihilitatea montajului, depinde de Iactorul de amplificar« a tranzistorului utilizat.

lnst rumentul indicator are sensibilitntoa iJdT'P 1 m A §i 5 m A.

Peut ru «t.alonare se vu folosi un instrument \:I"'ifi'~Ht, prucedlnd astfel: se pune montajul in Iunctiune ~J. sc urt.. ircuit.ind intrarea, cu ajutorul potentiometrului P2 se reg-lcHZii. indicatia zero; se tnseriaza apoi lntr-un circuit aparattl! im proun a I'll instl'Ulllf'ntul et alon )i 1111 rezistor corl'spun-


Zill i'I' (pPIJtrulimilHl'f'H curvnt ului) III n~a fl'] inclt lell~iunea lqdi"id,', ~fl )lY'(I(hl('fl ('U curunt de or dinul microamperilor.

IIilli"Htill IlIHxilllfl (cap Ill' ~l'altl) a micronmpcrmotrului {",'('lwlli,' ~t' I'PI .. df'lIztt dill !,(ltentiometrul PI pontru a f'i co .. r(,Jn 1'1 ('II ('ell H in« ll'lIl1l «n l ului u talon: so yerifica din 1I0U in .. di"H\ia ZPI'O ~i :-'(' n-vine la iudicatia d~ cap de :;(';).111, ..

l"'lItJ'lI 1'f('l'11WI'IJH d,~ miisurfitori ouren le. Innintca uti .. lizi"'ii ~(' ajust .. az'-, iudicut.iu zr-ro, ,'alibrarl'a verificindu-se Iii illl!'rnde dc' cil"\"{l luui.

\Iilllcnlan'a urontnjului Sf' va fu!'(' cu (I baIN'if' de tip ~, (i, de 1,Cl V.

tuput'irw'tru to ... J 000 pf'

Ln instrunn-n l pr-nt I'll m{,SUI'H1'PH cupncitourelor este fln'l,I'liI at in rig-lira :\7, Celt- dllW\ t.ranzistoarp asiuura (I tensiun« de radi"rrt·('Y('utii.. in!' diorlelr-, lmpreunii cuiustrurnen-

l.ul ill .. t'ormeaz{l 1111 vult rue I I'll eleclrunic. i ntr« voltmetru ~i gellPrntof' Hf' intercaleazu capacitorul ('(' Ul'lllPHZ[i 11 fi m asurat , dr-ci valoarea indical:'1 tI,· vnlt me l ru va dl'l'illd,' til' ",,1011- J'{'H .. cupucit orului.

'I 'ran zistoru] 1'1 (EFT ;\J7, EFT ;U!J, p /,01. ,\F L\D (·Il',\. ('chipenz1l Ull o t aj osr-ilntor (,aJ'l' g'PIH'I'pnz,\ 1111 st'lIlllal cu 1'1't'('Yl'Il\a de 4~(1 .. , f)(_)(J k l l z. Bubillil T. [lnall' I'i I'I'CllPPI',dil (h- la un t runslurruator de fl'eevPll(ii illlel'lllf'llilll';~ r"I"f-it I" apHI'all'If' ('II tuhuri deetl'oni('.f' Hall ~l~ 1'(Jmd.rllil'~ll' PI' II car- 1'11>;(, til' JIlHI(~I'iHI plasl i. ell diumel rul til' 11 111111 PI'\'I-ilZula ('1I 1111 Illif'z ferOIlI1lg-Ill' I ir-. )I" (',U'(',j>;,) ~I' hubinl'Hzii I~)(I de

42 • colectiu cristul •

spil't' ell Slrmi1 CuEm 0,1 .. , OJ;) nun. Priza pontru conecta-I rea ('mitorului se senate In spira 20 de la masa.

Sornnalul de la Iranzistorul 7'1 este preluat de tranzisto-: "111 7'2 ~i aruplificat. Tranzistorul T2 este de acelasi tip ell' 7'1' in colectorul tranzistorului T2 este montat ~oelll de radioff'l'cven\ i1 S, ACCHt soc este realizat pe 0 carcasa identica ell ;1 bohinei L, bobinind 350 de spire cu strrna CuEmO,1 mm.

Diodele /)1 si D2 sint de tip EFD 108, AA 112, J N 64 .. lc. Instruruentul indicator JI este un miliampermetru ell sensihilitiltl'n de 1 mA,

POlCIi! iometrcle semireglabile, PI, P2, (1 kiloohm) njuta la etalonarea sealei instrumentului. Daca in circuit se afla poIfmtiometrul Pll se pot masura capacitoare eu valoarea de II) ... toO pF, iar cind in circuit se afla P2, se pot m asura ca-

pacitoare ell valoarea de 100 ... 1000 pF. . I

Peutru etc\lonarea scalei instrumentului ell se va proceda i asLfel: se alimenteaz-i montajul ell 9 V ~i se introduce in circuit potentiometrul Pl' La bornele de ma:mra se cupleaza lin capacitor cu valoarea cunoscuta, de pilda 100 pF. Se l'olp~te apni PI pina cind acul instrumeut ului Jf are 0 deviatie maxima ~i SH noteazu ac-st puncl eu toO. Inlocuim apoi eapacito- , I'll I de too pF ell un ul tIP 10 pF. [n aceaslA situatie, acul inslrumen lului va avea n deviat if' foarte mica si no tam, si aces: punct , pf' scala cu r-if"a 10', Cupliim apoi, p~ rind, capacitnar« ell valori din 10 in 10 p1" ~i, de asernenca, no tam pe scala aces.e puncta. Astf'el se etaloneaza scala 1ntre JI) ... ; iOO pF. !

Pent.ru etalonarea scalei intre 100 ... 1000 pl", introrlucern in circuit potcntiornetrul P2' MonUim la bornele de mi1su"a un capacitor de J noe) pI' ~i rotim potentiometrul pentru deviatie max in.a it acului instrumentului. In rest.,! op(~l'aFa decurge CH ~i III cazul anterior. .

('apaelmetru pentru laborator

Tensi unea la bomele unui capaci tor erf'~te nx ponontinl in procisul de incarcare dar, daca sursu este de curent .:onstant. tncurcarea estn liniar-a. Folnsind uceust a part icularitall'. aparatul din f'iguru :38 permite masurarea capacitoarelor «u dielectric de orice reI (hirtie, pJastic., elect rulitio], ill r"'WI dorneniu lA.rg (10 nF ... 10 000 microfnrazi}.


ii'S 470 fl

, '''J;'

I/L_-.

Fig. 38

Tranzistoarele 1'} ~i T 2, cu piesele at"'!'('rdr', Iormeaza ctte o 5ursa de curent constant (independente). Sursa f'ormatn din T}, diodele cu siliciu Dl - D2, rezistorul R6 ~i unul dint!"!' rezistoarele comutabile din grupul H, - E5 asigurn- alimr-ntarea capacitorului necunoscut, Comutatorul K, perrnite selectarea domeniului de masur a. Comututorul Kz, in pozitia arlitatii in schema, sunteaza Ia mas a curen tul generat. Actionind acest comutator in pozitia 3, Sf' porneste lncaroarr-a oapacitatii necunoscute. Datorita principiului aratat rezulta 0 crestere Iiniani a tensiunii la bornele capacitorului.

Circuitul integrat C1 1 (741) are intrarea neinversoare ( -;) conectata la Rs, de la care se eulege Iensiunea de referinVi. Intrarea inversoare (-) este legal a la capacitoruI nocunoscut. Daca aceasta tensiune depa~e~tp eu cltiva milivolt.i valoarea de reff!rin~ ii, iesirea comparatorului (C1 1) comuta brusc de la +12 V Ia -12 V.

Tensiunea de ie~irp it com paratorului comanoii a doua Fursti de curent ooust ant, formatii din T 2. diorlele eu silieiu ])3 - D4 - Ds ~i rezistoarele R}o - RlI·

Capacitorul C, St' irwRfca de la aceast a 8UI'Si'i. Comutatori.l Kz (prin sectiunea K28) asigura scurtcircui tare a acestui


c:l.pac;itOJ· Inain te ~i tlupii efeelloluI'ea m i'isliriHorii. In ti-m pul miisuratorii, alii [(204, dl ~i Ki,B slnt descbise (poz. 3). Curent ul constant al sursei formate din TI tnearca ex (capacitorul nccunoscut), iar sursa formatd din T2 incardi C1. Tensiunea creste liniar, iar kt atingerea valorii de referin~a comparatorul haeculeaza ~i dioda en siliciu D6 se polurizeaza inVel'S, oprind astfel tncarcarea lui ['t. Intruclt acest capacitor se tncarcii lruiar ~i numai in intervalul de limp pinii lu bascuIarea oomparatorului, tensiunea m asurata la borne este direct proportionalii eu valoarca capaci torului necunoscut

(ex)' _

Pentru a evita descurcarea lui (') ill t impul masuratorii, aoest capacitor trebuie sa fie .,jeetrnhtic, de buna cali tate.

De asernenea, instrumontul d~~ llliiSIJl'<l trebuie sa prezinte o rezistenp interns cu valoare dl mai mare. Aceasta conditic se l'cnlizeaza prin cirr-uitul integrat C1 2 (741) irrtercalat tnll'f' instrument ul U'" llHisUl'a de 1 rnA ~i bornele capacitorulni. Hpz;slol'ul RI:I* (1 kiloohm) se alege in functie de insu-ument ul Iolosit, ill asa fel Inctt lu 0 tpIlSiune de 1 V, acesta sii iu.diee cap de scala (1 rnA).

De remarcut oa in locul instruruenl ului se poate utiliza ~j un multimetru, corellnd valoarea lui HI:l* ~i reg-lind in mod corespunzator pe H . Ajustarea acestor vnlori se face pentru a ohline cit mai exact 1 m A, respectiv 1 V in cazul fixiirii la bOl'lle1e:Cx H unui capacitor etulon de 1 microtar-ad. Comutatoarele Irl ~i 1<:2 vor Ii potri rite pe pozitii cqrespunzatoare. Capacitorul C2 a fost indus in circuitul lui 1'.; pentru prevenirea autcoscilatiilor. Este reoomandahila Iolosir.:n in aces' scop "a unui capacitor cu polistiron sau mica.

R9 ~i R l~ profejpuza amplificatoarele operationaltJ in cazul unei even tuala opriri a ret-p]ei de alimentare, cind C ~ ~i (\ sint indircate. Deseareal'Pfl acsstor capacitoare prin amplif'icatoarelo operatinnale ar putoa distrug« circuitele integrale.

De reman-at cil. tot pentru evitarea acestui ncajuns se fo}o~~te in exploatarea normala pozisia 1 a seetoarelor J(rzA ~i M2H, cu care se intrerupe oireuitul de alimentare ( + 12 ~i ---12 V). In aeest fel, la punerea In funotnme, rotirea comutatorului M2 pe positia "miisllra". (poz .• 1) se face prin trecerea obligatorie prin pozitia "repaus" (poz. 2), care asigura descii.rcarea capacitoarelor C ~ ¥i C1. AeeasHi opef~tif. prf'aJahiJii de descareare a capaeitcareler este obligatorie

• eoleetia eristal. 4!

Ia ~i(care musuraro dec-Iuata, penlru elirninarea tensiunilor rezidualo care afedeazl1 precizia nrasuraturii. Mentionam acest .lueru pontru a sublinia importanta contuctolor 2 si 3 de In comut atorul K. v, :,;('(·toarele :1 Hi B. Sursa stl.lbilizat/t de alirnentare (fig. ;:~)- JIll prezintu T'Hrti('ularititti deosebite.

Consumul rni« }Jf'l'mitp fulosirf'H unei scheme simple, stahilizare« rpf{lizIJlfhH.i' numai prin f(l]08irpa diodelor zcner DZ1 DZ2.

Etalonurc«. Sl' !'!-'gleaz(t zeroul rnecanic al miliampermetrului, Sf' ('oIH'('le'azii apoi un capac-itor etalon rIp.1 microfarad lit hornolo ('x' Comut atorul J{1 Hfl potriveste pc pozitia ,.)' 1". St' THll'lIf'stl' aliment area. inr K., ~f' roteste in pozitia

',.H·PHlI~". S" Ilw'n\ilte in aeeHsth pozitif' aprox'illtativ ao' s, apoi H' I n'('(' li:~ in rozitia "masul'a", Aoul.instrumentului va devia pilltt la 0 anumit.a valoure. Se va rcgla imediat poten[iometrul trimer R8 plnii cind acul instrumentului indica f'x-aet ('ifnt 1 (cap d« scala). In caz de nevoie, Sf' ajusteazii valoarea lui R13.

EtalonHl'ea pe un singur domeniu e~le suficient.a. restul domeniilor l'iilld implicit et.alonate de R, .. , llr,. Se repet a opef[r~ia r11~ etalonare dupa 0 ())'i\ de Iunctionnre.

Efp('11111l'PU m ilSllf'<1tol'ilul' est (' deosehit tiP simpla. Manevrr-lo ~11l1 iden t ice ell ('pl\, descrise la operutia de etalonare.

Timpul df' in('iilzil'l~ penl ru regim normal !-'~l!-' tiP un minut. .I\'h·nf·i(lllihtl eii norma de ahaturi admisibile de la vuloarea Jlomi;lalii 1a cupacitoarel« (~I('drolitice (,,,1(, (lposebil de larga, in ~pl'cil:tl. spre valorilo mai mari. Dill aem,t motiv se recomanda [CRt/H'Pi! valorii pe un domeniu ('II lIll or-din de marim« mni 1ll1I1'\' (I('eit valoarea numinala. Illai aIel' la valori apropiute tI" ('Hf' ti,' ~I'Hla. ,\"If(,L la nli"IHII'an'/l unui ('Hllltcilor


de 100 microfarazi se testeaza prima data domeniul x lk. Daca s-a masurat 0 valoare mai mica de 100 microfarazi, se poate repeta operatia pe domeniul X 100. Aceasta pruden~a es Lfl utili\. pentru a evi ta socarea miliampermetrului,

La masuraroa capacitoarelor cu 0 capacitate necunoscuta (s-a §ters inscriptia) se va folosi pentru testare dorueniul cu valoarea cea mai mare.

Tranzistormetru

Pentru verificarea ~i masurarea tranzistoarelor pnp ~i npn se recomanda montajul din figura 40. EI permite determinarea curentului rezidual IcEO ~i a factorului de amplificare in curent ~ (de Ia zero la 500) eu 0 precizie mai huna Je 10%.

C o--t-iC:::::::J-<t--Clo..!.

B EO-+-r-~-----------~----'r~

pnp

Rr ISO fIl f1100 fl.;-JOOKll PEPIJ R4-7SOk/l pSOO

R,-75kfJ

IcEO

Fig. !to

Cind se urmareste masurarea curentului rezidual IcEO se procedeaza astfel: se fixeaza tranzistoruI in bornele de masura oorespunziitor tipului (pnp sau npn). Pentru inceput, lntrerupatorul 81 se ana in pozitia deschis §i 82 in pozitia inchis, iar cornutntorul 83 in pozitia lao. In aceste conditii, tranzistorul de verificat: esto conectat eu eolectorul si nmitorul intr-un circuit electric care cuprin de instl'lml~ntul de mti'-;t(ril. rozist.orul 1ft> suntare R. ... ~i hateriile B2l rospectiv


B:l. AsHel se maSOHr,-, ("lI'pntul rezidu«! IN.", ell baza tranzist orulu] decom-c 1;11 il. Bpzistorul cu '"/1 tOan':l 1,5 kiloohm i I'PJl!'ctal ill Pal',"'" vu IlllTPrllpatorul SI fOl"rllPHZa 0 protn·tip impo triva unci p"l'lIlualr straplHlitu'i it jonrt.iunii cok-ctor-

e.ui lor. '

Sursa de alirueu tnre -- bateria BI ~- lm preun a eu n,zi.:itOl'II1 de 1,5 ki luoluni ~i potentiometrul ell tntrerupator S5 Iormeaza cirouit ul .ur-n t ului de comp-nsare earp echilibr(~az:i curentul n"'zidual la ruasurun-a Iactorului ~. Cu ajutorul oornut atorului bipolar Sj se l"iXt'HZii regirnul de rnasura (pnp sau npu).

Hpzisloarele HI' n-spectiv R2, Rs SHU R4• permit aliment.area hazei cu un curent determinat: aceasta per-mite masurarea curvn tului ' de colector , din care se poate apoi calcula valoarea Iactorului tI(· amplifieare, conform relatiei Ie '07 = In X~.

Prin alogereu \"al"!'ilor potrivite alp rezistoarelor HI - R4, corespun zator dornoniilor' demasul'are, Iactorul !3 route fi cit it direct pe scale instrumentului.

Pentru a face m asuratori, mai tnainte se verifica dacji int.rerupatorul S1 este in pozitia deschis, daca instrument ul de miisuril este conectat cu intrerupatorul S2 in pozitia 1 mA, iur comu t.atorul 84 €st.e In pozilia corespunzatoare lipului de t.ranzistor de verifieat, Apoi se trece la verificarea tranzis!orului respectiv.' Dad. acul instrumentului prezinta n deviatie foarte mare, ffiseamnii ea tranzistorul este defect, avlnd jonctiunea coleotor-esaitor stra,punsii.; tncazul to care t1anzistorul est« in stare buna. se mAsoaTa in eontinuare curentul rezidual I CEO !}i Iactorul de amplificare ~.

Intregul aparat se monteaza tntr-o carcasa cu dimensiunile de 150 X 100 xGO mm, cahlarea ~i montarea pieselor

fi'ieindu-se pe placa frontali. .

Rezistorul de suntare RJ: se poate caleula eu ajutorul formulei:

Rx = R,i/9,

unde R; eate rezistenta interns. a instrumentului indicator. . Ca instrument indicator Be folose,te unmioroampermetru de 100 micreamperi (sau un alVDmeWu care posed a aoest domeniu).

fltpitulul III GENERA'l'OAHE HE SE1BAIJ

Alaturi de instrurnentele de masllra, gelleratoarele de semnal sint indispensabile constructorilor amatori din domoniul electronicii, pentru reglarea, verificarea sau depanarea oricarui gen de aparat, atit din audiofrecvent.a, cit ~i din radiofrecventa. Operatiilerespective se efectueaza principial in Ielul urmator: la intrare se aplica un semnal de 0 anumi la forma ~i Irecvonta pl'ovenit de la un generator, iarsemnul se urrnareste cu un instrument de masura pe trniectul electric al mon tajului supus testarii.

Generator pentru 1 000 lIz

Radioamatorii au uevoie, clteodat a, pentru reglarea unor apar ate, de un generator cu frecventa fixa, simplu ~i de mid dimonsiuni.

Pentru a frecvenla de 1 000 Hz se poat-e construi generatorul din figura 41 a, care cuprinde un tranzistor pnp ~i 0 retea de deCazare Re. In locul tranzistorului EFT 353 poate . fj montat oricealt transistor pnp, avJnd un factor de amplificare ~ mai mare de 40.

Fig. 41 a

20

• celeetia erlstal •

49

,

Fig. U b

Potcntiometrul cu valoarea de 5 kiloohmi (liniar) permite reglarea gradului de reactie, respeetiv a nivelului semnalului de audiofrecventa (in anumite limite). 0 variant a de conexiuni este prezPIltata in figura 41 b.

Generator AF pentru laborator

Generatorul pre zen tat in figura 42 lucreaza in gam a 30 Hz - 36kHz, debitind un serunal sinusoidal. Aeest gen de generator de S€mnale standard cu variatie continua in banda ~i posibilitati de reglare a nivelului de iesire este foarte util p-ntru reglarea §i verifiearea aparaturii do audiofrecventa cum ar fi preamplifieatoare, mixere, amplificatoare de putere etc.

Gama de frecvente generata este impartitii in trei subgame astfel: 30 Hz - 360 Hz; 300 Hz - 3,6 kHz; 3 kHz - 36 kHz. Schimbarea subgamelor se face cu un comutator 2 X 3 pozitii sau cu un comutator tip claviatura (3 clape).

Acordul fin in fiecare subgarna este asigurat de un potentiometru dublu pe un ac de 2 X 10 kiloohmi cu variatie liniara a rezistentei.

Pentru ca amplitudinea semnalului sa nu varieze la capetelo de gamii. s-a mon tat un bee de 24 V 125 m A; care prin vuriuti« l'f'7.i"tflltt:i Iilamontului modif'ica polariznrna tranzist orului T~. Ca element do referin\ii pcntru tcnsiune esto rnontnt (1 () dind;) zen PI' ('11 tensiuneu ,II' :1 V.


•

)15mJ/

l

•

l'I'lIl)elt~ dOllii tranzistoare :'lInt EFT 3;):3, iar al tl'Pih'a tranzistor este BC 107.

Dupa oe montajul a Iost rcalizat, in paralel pe potentiometrul P3 Sf' conecteaza un voltrnetru electronic PI' scara 0 ... 5 V, sauun simplu indicator de curent alternativ ~i dupa ce montajul a Iost aliment at eu pnergie electrica la 0 tensiune de 12 V, trehuie S3 sesiziim aparitia semnalu1ui de audiofrecventa. Dacs acesl Ienornen nu Sf' intlmpla, se reg]eaza potentiornetrul P2 pina apar oscilatiile.

Se observf ea Ja iesirea zencratorului este montat un atenuator eu trei Irepte, 'in raport 1/10.

Heglarca nivelului de iesire se face astfel: lntre borna 1,:1 V ~i masa se conecluazii un voltmetru electronic (etalonat In valori pfectiv£, ale tonsiunii) ; potentiometrul P3 se Iixeaza In pozitia "maximum'" ~i Sf~ regleazi'i potentiometrul P, plnii eln d volt.metrul fllp('tl'ollie indica 1,5 V.

h~ jurul axului pntentioIlwtrului P3 se traseaza apoi 0 scala ell gradatii cuprinse intre 0 ~i 15, iar nivelele (punetele pe scala )se st.ahilase tot dp volt metru electronic.

De retinut ca al unci cind Sf' Iac aceste determin ari, generatorul trebuie sit luerezp la aproximativ jumatatea freeventei din subgum a it dou». Se deconecteazfi apoi voltmetrul electronic si ~e rnon toaza in locul lui un frecventmetru eu ajutorul C1J;'lIia fi~ grudf'Hz.1 scala Irecventelor din Jurul axului polf'Jl\illlllPtl'uJui riP 2< 10 kiloohmi.

Oscilator llF

Oscilatorul cu freCH'ntci variabila pl'ezeutat in schema din figura 4:3 ate till singur tranzistor (npn) de tip BC 107, BC 109, BC 177, BF' 2H ~i Iurnizeaza un sernnal eu 0 foarte bun a stabilitate a Irecventei. Tcnsiunea de alimentare a montajului este stahilizat.a d~ dioda zener DZ 309 sau PL9.

Pentru conf'ectionuren bobinei L se foloseste 0 eaJ'casa din material plastic, cum ar fi, de pildl1, eele de lafrecventa iutermediara din televizoure. La (I frecvcn!il mai mare de 10 MHz, pentru bobinaj se va Colosi sirma CuEro 0,4 mrn ; astfel, pentru valorile din schema §i bobina L avlnd 14 spire bobinate una lingS. alta, generatorul va debita osoilatii cu frecventa de 12 MIIz ± 0,1%. Daca bobina are 35 dl' spire

, 52 • colectia cristal •

Fig. 43

din sirma CuEm 0,25 mm, oscilatorul va debita frecventa de 5 MHz.

Bobina va fi montatii in ccran, iar capaeitoarele fixe vor fi ell mica. sau stiroflex.

r

Oscilator pentru verifidiri AF §i RF

Montajul din figura 44, care Iurnizeaza un serunal de audiofreoventa de 800 Hz ~i un semnal de radiofrecventa de 450 kHz modulat cu 800 Hz, este un instrument util in verifidiri AF ~i RF.

• eoleetla cristal. 53

IOnr Af"

...._-----f--------~-- --0

Fig. ~~

Bobinele L} ~i L2 se vor confectiona pe 0 carcasa do feriLii tip oala. Carcasele pot fi recuperate de la transformatoarole de frecvent a in termediara Iolosi tfl la radiorecep torul "Turist". Bobina L} are ao de spire, iai' L2 are 110 spire, am hole bobinate cu f5lrma din CUpl'U ornnilat plus mutase, eu diametrul O,l111m.

Pentru punerea in functiune a oscilatorului so cuploaza borna RF la antena unui i'adioreceptor ~i in difuzorul acestuiu trebuie sa se auda seuinalul cu frecventa de 800 Hz. Dacii nu Sf' aude, 8P inversoaza legiiturilfl In cap()tde infii~u·


l'itrii L1• In cazul existentei semnalului, se regleazii pentru auditie maxima potontiometrul P ~i miezul bobinei. Cu acoastu operatie, generatorul este gata pentru utilizare. Semnalul de audiofreovsnt.a se ia de la borna AF. iar borna de rnasa so leaga la §asiui aparatului ce urmcaza 'a fi controlat.

Tranzistorul poate ri oricare din tipurile EFT 317. EFT ;MI. P 401 etc.

(hmerator RF 0,15 ... 30 ~IHz

Schema din figura 45 reprezinta un generator de radiofrecvent!'i modulat in amplitudine, care aCOpeI'll. gama de frecvente cuprinsa intrc 150 kHz §i 30 MHz.

Genoratorul dispune de 4 circuite oscilante comutabile prin oomutatorul dublu ,'1\ - 82, Cell' 4 bobino se ('xceutii pe carcase ell diametrul de 10 mm prevazute cu miez reglahil de feritii. Bohina /'1 va avea 440 de spire din sirma CuErn 0.12 mrn, cu priza la spira 110. Ui\imea bobinajului este 8 nun. Bobina L2 are HiS de spire din CuEm 0,15 mm CIl [Jrizil la "pinl -'i8, latimea hobinajului Iiind It mru. Bohiua '-1 art· 2'1 tI(, ~pirl' din strma CuEm 0,-15 mrn, ell prizu la spira 7, bobilJalf' spira lin!!'i! spirn. Nurnarul de spire pentru prize I'~t(, l'ollsidt'I'at faFt de punctul de masa al fieci'irei bobine. CapaciloaI'elp (\, ('2, c:) ~i (',I slnt semivariabile de ~) ... ;~O pl'. Ar-nrdul in flp('iU'" g/tlnti se face din Cr'

ell eele 4 cil'vuitf' oscilante, Irecventeh- Iuudamentale

pill acoperi gumele de l~)o kHz :3GG k Hz ; ;·H;:, k Hz ... 850

k Hz: K:)O kHz ... 2 MHz: .~ !\IIIz 10 MHz. eu urmonica a

:2-11 din gama ~l !-it' neoperi'l intarvalul 1,7 MIlz ... q MHz; «u unuonica a doua dill gam a ,4 se acoperii intervalul X :\111 z ... 20 MHz, iar cu urrnonica a :3-a din gama -1 se acopera intervulul 12 ~IHz .. , 30 Ml lz. Se observa eii generatorul IUCI'('HZil pe 6 ganw de fT·cevenl<1. La etalonarea scalei capaciIurului CI, trehuie [inu! cont de faptul eii pontru pozitia }:I comutatorul S. do oxemplu, apar 3 scale cu Irecvente,

Trunzistorul T~ din oscilatorul de radiof'I'N'vpn\ii (AF 1;1~1. P H 1, 2 S\ 2:{~) e tc.) ponte fi modulat in amplitudine "II lin sernnal lip 400 liz dHt do oscilatorul dt' «udiotrecvent.a

f:"hipal CIl tranzi« I 01'111 1'1' •

()H'iJatoI'ul de :uHiiofl'ccvent,(:i are in cornponent a sa un fill ['II duhlu T. Prn t ru umorsnroa oscilatorului RP regleaza

• colectia (~ristal. 55

~
CI)
•
J', 4-
I"l
E.. J
~
.;.:..
;" I
I"l .Lgy
...
t;." (4!
.-
:.:
- T-r
••

/0 J
Tnt' 12 4-
l/r{] Cv
500
pF
Fill. ~5 potentiometrul PI, avmd eontactul Ir dcschis. Tranzistorul U'l trebuie sa aibil un factor de amplificare cit mai mare (de pilda, EFT 353).

Oscilatorul de audiofrecventii moduleaza in amplit udine Ii generatorul de radiofrecventa, Intruclt polarizarea bazei tranzistorului T 2 este determinate de circuitul de ooleo tor al tranzistorului T1• Gradul de modulatie este de 30 ... 40%. Daeil se ill chi de contaotul If, osoilatiile de 400 Hz Inceteaza, far generatorul de radiofreoventa devine nemodulat.

Etalonarea sealelor generatorului se face prin comparatie cu un alt generator sau reoeptiontnd semnalele sale eu un receptor bine etalonat. In cele 4 game de haza, capetele de gama se fixeaza din miezul fiecarei bobine pentru frecventa inferioara, Nivelul de radiofrecventa se rcgleaza din potentiOlhetrul P2•

Alimentarea se face cu 9 V ~i se st abilizeazil la 8 V cu dioda zener DZ 308.

Generator de bare TV

Amatorilor eUl'e doresc sa depanezd televizoare ]e prezentam in figura Mi un generator de bare TV orizontale §i vel'ticale. In psenlii, generatorul de bare se compune dintr-un oscilator de in alta Irecvent a, modulat in amplitudine de doua generatoare de sernnal dreptunghiular, de frecvente dilnrite, care dau imaginile oorespunziitoure de hdT'C orizontale ~j v-r+ieale.

Generutoarele de SI'IIlU<I Ie drepl unghiulare sint eire ui La hasculan Ie astahile. liecare generator are cite doua t.ranzistoare din seria SO 107, BC 108, BC 1~)9, BF 2f!t, sau BF 215, care, impreuna I:U piesele aferen te, impun frecvcnta semnalului gf'nerat.. -,hUel, astabilul construit en tranzistoarele 1\ ~i 1'2 genercazil sernnal pen tru bare orizontale, jar astabilul const ruit ell r.J ~i 1'~ gpnPfPflza somnal pentru bare verticale.

Bohina L din gl'neralol'ul ric raJiofl'erYlm!.ij are 7 spire din sirmii CuEm 0,8 mm, bobinate ell pas de 0,5 rnm. Bobinajul se face filra rar.'asa, diame trul ill terior al bnbinei fiind

6 mm. .

'n et.ajul oscila tor RF se Ioloscste un trunzistor T., tip HI-' J81, BF J8;j, BF 200.


.\ 1'1 lI'd II I pt: l'iP('Hf'(' ,'a!ln) TV s(' race din capacitorul CII CHI'I' 1'011 If' fi un ! I'inwl' ('II dipleet.ric corarnie sau aor,

"I lilt Ivihrator IH'lIt I'U depunare

Cnnstrui! "lI dOUH tranzistoaro EFT ~\I7 SHU EFT 319 ~j ,dimHltfll ('II :1 V, multivibrntorul gencr(·az/\ I) undii dreptunghiulal'lt "II Irecventu tiP baza in jur de 1000 Hz. Unda dreptunghiular« p;:le foart« bogata in armonici, deci cuprinde al1l aspectrul audio. !:it ~j speotrul de radiofrecventii. Acest alrii!1I1 l'('('()lllHlldit mont.ajul in depunarea aparatolor de l'adif' ~i TV,

Dup" CIIIlI ~(' ,,));:('1'« in ri~UI'a /17,la ie?il'ea de audiofrec\'I'II!i~1 Sf' cupleuzi (,:tpil('ilmul J,~ 2,2 nF, care permite trecerea 1'1'1'1'\('11\(']111' lilit! jllas(' (ehiur fundamentala de 1000 Hz). ""1111'11 q"'iri,'al"'" unui amplificatnr Ut' rndiofrecvcnt.a, mult.ivilli "llIl'lIl ~I' ,'''pl'':I/it prin ,'npnei1ol'1I1 <1,. :-) pF ..

;ll'. • colecti» cristul •

Fig. ~7

Fiin.l de gabarit foarle mic, aeest auxiliar al depanarii, impreuna eu sursa de alimentare, poate' fi montat Intr-o cutie de plastic din care ies eele doua borne de semnaJ.

Generator audio

peutru itnlit,area altabetulul morse

Pentru cei care dorcso sa iUVI'tu alfahetul morse, In figura ·'18 a este prezent.at un generator audio simplu, care are frecvent.a In jur de 1 kHz. Pcntru comanda semnalelor, in cir«uit a Iost provazut un manipulator telegrafic, care ar putea fi ~i un ul folosit in Irusele de mon taje- jucarie.

Semualele SOUOl'P prin care se controleaza "tl'flllsmisia" ~e ponte face Iolosin d un dif'uzor, dar, preferahil, SP vor folosi .. :l~ti.

ill montaj se folossste uu siugur transistor (pnp, de midi putere), de tipul EFT 31!) ... ;~23.

Schelin ponte fi realizutri ~i en un tranzistor npn, indife- 1'1'1It oneil pstn pentru inalUi snu joasii frecvent.a, dar in cazul acosta va fi necesar 811 se inverseze lsgatueile de la baterie ~i cell' all' ,~apacitorului nlectrolitic.

Fig. ItS a

• colectia crista). !'ill

Alimentarea muntajului se face de la 0 haterte -de 9 V sau folosind dou« baterii de 4,5 V legate in serie, care of era o dU\HUi mai mare de functionare.

Pentru a avea tonalitatea dorita a semnalului acustic se va actions potentiometrul, eu ajutorul caruia se poate regla frrn-enta de oscilatie.

~lontajul se ponte realiza practic sub forma stationara, folosin d 0 placa eu circuit imprimat sau provizoriu, pe 0 bucata de carton, legln d terminalele pieselor prin rasucire potrivit schemei de conexiuni prezentata ill Iigura 48b.

Capitolul 1T A~IPLIFICATOARB

Montajele prezsntate in acest capitol se caracterizeazl prin simplit.ate in executie fi Iunetioaare buna, caraoteristiei loarte import ante pentru inr,iel'ea in tehnica amplificatoarelor ..

Pentru buna fune¥onare a montajelor se vor respecta In primul rind valoriIe Fieselor indicate In schema, apoi valoarea tensiunii de abmentare.

Constructorul amator trebuie sii Iaca m asuratori spre a aduce in regim normal de function are unele etaje (cazul amplificatoarelor de putere) sau spre a optimiza serneiul altora,

La intrarea amplificatoareJor se va aplica, dintr-un gen. erator, un semnal adecvat, semnal ce va Ii urmirit pe parcurs eu ajutorul unui voltmetru ssu a unei perechi de ca~ti.

Ca alimentator in perioada reglajelor este foarte indica. unul de tip autoprotejat,

:\mplificator stereo pentru ca~

Exista cazuri c1nd auditia unui program muzical nu se poate face in difuzor din diverse motive ~ atunci se folosesc amplificatoare rnici care asig_t~r8, 0 buna auditie fntr-o pereche de ca~i. Un 3l:itfel de amplificator are sch:ema electric a in Iigura 4ft Printre calitatile sale so pot enumera gradul mio de dis: orsiuni ~l banda largii de Irecvente reproduse.

Po ambele canale eJ (olose~te patru tranzistoare eu sili('iu de tipul BO 177 sau BO 251.

Dupf rnontarea pieselor pe un circuit clasic san imprirnat nu estf' nevoio de nici un reglaj suplimentar. Semnalului preluat de la picup sau magnetofon i se poate coreota amplitudi'H'<J prin inlormediul potentiometrelor de la intrare.

Alillll'lltul'eH. se Jace de la 0 baterie de 9 V.

• colectia l"ristal. 61

.Fig. (,9

Amplificator AF 200 III W

Amplificatorul prezentat in figura 50 este echipat eu doutt trnnzistoare in montaj Darlington prin care se asigura o amplificaro mare ~i 0 impodanta de intrare a amplificatorului de ordinul sutelor de kiloohmi. Folosind in montaj .

-trunzistoarele Be '109 (T}) ~i BC 107 (T2), Ia ie~ire so ponte ottine 0 putere de 200 m W.

MOIJUnd in IOCll! trunzistorului BC 107 un trnnzistor BD J~;j snu BD 137, putcrea amplificatorului cre~te simtitor. In [lef's! caz, reglajul volurnului se va face ell un poten[iomotru de 1 megohm.

Am plificatorul poat-: I'i intrcbuintat ca e taj final 10 un J'[Hlioreeeptor san lntr-un picup en dozi1 piezoelectrieil.

Irifuzorul ponte [lvra impedant a de 6 ... 16 ohmi,

4701./2

f -c::::r-+--_-~

:h! -:..

~ . .

'-

Fig, ~;o


Amplificator 1 W co (3A 741

Montajul prezentat in figura 51 asigura 0 amplificare mare cu distorsiuni mici (sub 2% )~i 0 putere de 1 W pe 0 impedant.a de 4 ohmi.

Fig. 51

Ca amplifioator de tensiune este montat un circuit integrat ~A 741. Acesta pe una din intr ari primeste 0 polarizare fixa (pe terminalul 5), iar pe cealalta intrare (terminalul 4) se aplica semnalul de la microfon, radio, casetofon sau picup prin intermediul unui potentiometru pentru reglarea volumului (25 kiloohmi).

Ie~irea circuitului integrat excita un etaj amplificator de putero in contratimp format cu tranzistoarele 2N3053 ti 2N2904. Sarcina amplificatorului 0 constituie un difuzor cu impedanta de 4 ohmi.

Dupii constructie, singurul reglaj al montajului consta In echilibrarea etajului final, reglaj care decurge in felul urmator: lntre masa ~i emitorul tranzistorului Tl so cupleaza un voltmetru, se actioneaza apoi asupra potentiometrului PI pinii voltrnotrul va indica jumatatea tensiunii de alimentare, respcctiv 6 V.

Aml.lificator 6 W co ffBA 810 AS

Arnplificatorul prezontat in figura 52 poate fi realizat tn varinn!:l mono sau stereo, avln d ca etaj de putere circuitul

• eolectla cristal. 63

•

Fig. 52

inll'gml TBA 8J(I AS, La illtl'HI'1' iii' poatl:' cupln ;';('IIJ1lal de l:t Il~HS'llntof(ll1, piru» sail Hpnral dl_' radio. Semnalul est e apoi HI'll'lifil.:t\t de un h anzistor deli" Be 1U8, 'BC 11.,-: SHU 130 :l:t;. DII pi'! acest etnj de aml'liricare ul'llwazii i-orr-c toru] de 1!l1i .. \sl fel S8 ponte obtine forma d\' rii;.;puns dorit.ii pentru Li!llda de fl'ecvC'lltii cuprinsa inl re flO ~i Hi 00 Il z, asi~llr-indu-sr po Iiccnre cantil 0 put ere de iesire de G \Y P" 0 impednllUi de 4 ohmi.

iJ(l1 cntiometrelt' Pl.P2 ~i Ps au valoarea de 100 kiloohml ell v;;rinlie Iiniara, iar potentiometrul P4are tot 100 kiloohrni, d.u ell variatie logm-itmica. Pentru variants stereo aceste / I" It 1'1l~ iornetre vor fi duble.

elnel :3e face asumhlarea, pies de din corectorul de Ion 88 Hliril'HL.ii chiar pe potentiomctre , leg-Mura cu celelalte parti j'f(i' ill o!H-RC:~U cablu ecranat.

Hf'dresorul trehuie sa asigure UII curent de eel putin 1,2 A 1'l'lltl'lI variants stereo.

A mptifieator 8 W cu7 tranzistoure

Amplificaiorul prezentat in figura 53 arnplificil liniar s-mnulele cu frecventa cuprinsii intre 30 Hz ... 30 k llz, cu ," neuniforrnitate in banda mai mica de ± 10<;;, (L 1 dB), l'il~IHlIlzincl conditiilor de Inalta fidelitate.

Puterea In jpsil'c este 8 \V,eu distorsiuni neliniare mai III it·i, de ::> %, eu fi(:ielltii pentru 0 auditie obisnui I ii dr~ muzica, Ciud nscultarea are loc la un nivel al volumului ar-ustic relati v scazut., de circa 2 \V, tranzistoarelo finale Tl, ~i 1', n II ne(:(>;;i1:1 radiatonre (Iiecare tranzistor pu Lind radia usor 0 put{'r'p de pinii la 1 \V, fura a avea novoie de radiator suplimentw'), In 'cazul clnd auditia se Iace la nivel mai ridical. va fi np\"(,ie de radiatoare de circa 50 em2 pontru fie('Hl'e tranxistor I'i lIitl.

Trauzistorul T) este un repet or pe emitor ~i pl'l'llIilp obtjlll'r~)l unei impcdante de intraro ridicat a, de orrlinul sutolor rlf' kiloohmi, Iapt care face posibilu conect area la bOI'II,'1 de iut rare §i a dozelor de picup ell crisl al.

Trunzistoarele 1'~ ~i Ta slut amplilicutoare til' Iensiune ell I'r,:w1ip, negativa elf' curen t, stabil .. di II punct til' \'1,dl'l'(' Lel'mi«. Tranzistoarele T4 ~i 1'5. fL' st.ructuri difer'itl' (pllp ~i n-spr-ctiv, npni. permit obtinereu II d(llll\ tensiuni ill anti- 1'111.'-1 pentru tranzistoarele final!' 1',; ~i Tj.


~l ,:uontnjc elect roruce

•

•

!?k/)

0.221'1" IOIr!}

IOOllj.lr

H.)

250

4-811

1l,5!} 1

Curent ul de repaus (fAra semnal la intrare) al tranzistoafelor filial!' pste de «rrlinul a 10 ... 15 rnA. Aceasta valoare SI' rf'g!"i\Zrl at_,ticllJlnJ asupra rezistorului de 100 ohmi conectafl in tre noh, douji haze ale tr anzistoarelor T 4 ~i T s.

Pelll ru ohtinersa unei benzi largi de frecvente s-a folosit o rt'flc~if' negativa de tensiunc destul de pronuntata (aproape 20 dB), formats de rezistorul de 10 kiloohmi in serie cu capaeitorul de 0,22 microfarazi, conectate lntre iesire (colectorul lui T 7) ~i colectorul t ranzistorului T 2.

Alinientarea se face de la un redresor de 24 V (de preferinla 0 sursa stabilizata), care sa permits un curent de ptna Ia 1 A.

Interfon

La majoritatea instalatiilor de interfon, atit numarul abonatilor, cit §i posibilitatile de apel centrala-abonat, dar mai ales abonat-centrala slnt limitate de restrictii de ordin tehnie. Aceste neajunsuri se tradue, de fapt, prin diminuarea schimbului de inf'ormatii in timp, reductndu-se substantial ut.ilitatea,

Montajul de interfon prezentat in figura 54, in afar a simplitatii schemei electronice, care neeesita piese putine §i foarte usor de procurat, are §i citeva atribute proprii, printre care §i acela ca numarul de abonati poate fi extins oricit §i, in plus, orice abonat poate face apel la postul central.

Principial, interfonul se compune din postul central, linia de ahonat §i postul de ahonat.

Postul " central contine sursa de alimentare, amplificatorul lranzistorizat, difuzorul Dif 1, releul de comutare ascultare-vorhire Be §i comutatorul de abonat Na. La ahonat este instalat, la linie, difuzorul Dif 2, printr-un capacitor de 50 microfarazi, precum §i hutonul de apel N2•

Sursa de alimentare este oonstituita din transformatorul Tra la care, pe un miez cu seetiunea de 4 cm2, in primar slnt hohinate 2750 de spire din strma CuEm 0,1 mm, iar in secundar 90 de spire din slrma CuEm 0,35 mm.

Redresarea se asigura cu 0 punte de tipul B 20 C 450 sau eu orice alte patru diode co pot suporta un curent de 500 rnA, de exemplu, F 407. Amplificatorul este de tipul clasic, 1&


•

•

Fig. M

Bee

e't"l' primul elaj (EFT :r):J) t·:;l(· umplificator d~' tensiune, 81 (hi 1":1 etaj f'ste dpfazol', iar e l.ajul final, echipal ndr<tllZistoar·k EFT 31:3, (!st(' umplificator in contrutimp

AUt. trunsl'ormntor-ul defuzor (Trl), cit ~~ t.ransformatorul (h· it·~irB (TI'J sI1I1 eele ut.ilizate ill radioreceptorul "Alhatros S GBl TA",

Comutatorul ell' abonat , [(3' esle format din ansamblul mccanic tip cluviUlura pentru eomutareu g'mllf'!('l' (Ie unda, din cafe fiecare clapa dessrveste un abonat.

Montind claviatura de la aparatul "Alball'o:,;"; sau "Mamaia" vorn avea posibilitatoa comunicarii cu ;) abonati. Pentru un numiir mai mare de abonati se VOl' mont a claviat uri suplimcntaro

Tot la post ul ct'ntl'al este montat ~i releul ce asigura prin eon tactele sale lreeerea ascultare-vorbire. Acest releu poate fi d« orieo Lip ce IUl:rpuza la tonsiunca de 9 V. Eventual, se po ate monta un releu ell tensiunoa de lueru de 12 V din care Sf> extra!! 15 .. , 20% din spire, mar'indu-i astfe] sensibilitatea,

ln pozitia initialv., cea figurata in schema, interfonul este in stare de repaus, amplificatorul sau nefiind alimontat eu

l('f)siune. '

Daea post ul principal doreste sa cherne abonut ul, atunci se apasa clap a K3 stabilindu-se contactele 1 ell ;! ~i 4 eu 5, dupa care se apasa butonul KJ ~i releul He ane1an~eaza stabilindu-se legaJura lntre eon tactele sale be ~i cf. Cu aceste doua manevre, difuzorul Dif 1 este cuplat Ia intrarea amplifit,atorului, difuzorul Dif 2 este cuplat la iesirea amplificatorului ~i chiar ampJificatoruJ este alimentat cu tensiune prin ('011 tactele 4 ~i 5 de la claps K3•

Vorbindu-se in fata difuzorului Dif 1, mesajul va fi auzit de cei ce se af1a In preajma difuzorului Vif 2. Haspunsul de la abonat poate fi asoultat prin simpla tntrernpore a contact ului Kb moment in care releul declanseaza ~ prin contactele sale inverseaza rolul difuzoarelor.

La terminarea legiHurii, clapa K3 se trece In pozitie initiaJa. Apare eel de-a} doilea eaz ~i anume clnd abonatul 00- r('~te sa cheme postul central. Singura manevra este apasarea hutonului K;].. care prin linie (Ia masa) inchide circuitul de alimentare al hecului ce va semnaJiza poatului central apelul. r .a primirea apelului. postul central apasa clapa K3 ~i astfel


cont.actul :2 >;'! int.rerupe dn con tactul :J ~i !';I' Ip1IL(';t 1:1 ,'untactul 1, Sr. apnsii contac tul KJ ~i aboual ului j !i\- n-Ispullde cli ap .. lui 11 lost r"+;ppti')IlHI. B"l'ul lip S"lllIWlizil!'" !s1.p de tipul 12 VjO.l .\ sa'll similar. i)!' remurcat Cil dn'~Ii. spnmalizarea optics nu !'Hlr Hllfi!·ir'IlI,I. ill paralel ell bp"ul sau d:liar in Ior-u] sau poate fi COI1P"lnl un avertizor SOHnI' de tipul son erie S:lU hUZI!)',

. 1\'111 ru lezurea altor abonat i, se va ins ta la citp Ull comutator K3 pcn l ru fipen!'t'. illl;e acesto comutatonro, contactele 1, 4 ~i ,i 88 h'ag,-I intr« t'le, la cont.actul .,! S8 leag-a linia fieearui abonut, iar la contactul .3 se leaga elernontul de semnalizare, bee sau sonerie.

Liniile de abonat pot fi facute din fir de sonerie pentru distanj.e de plna la 100 III sau din fir mai gros cind dist antele slnt mai mari.

Difuzoarele sint de tip radioficare (0,25 W) de la care s-au exclus transformatorul ~i potentiometrul,

Amplifieator de antenii pentru ~OUH canale TV

Montajul a carui StdWIll,1 este t)l'PZt'ntafi'i in figura 55 cuprinde doua etuje amplilicatoare pent.ru doua canale diferite de televiziune, Part icularitatca montajului ('Ollsta in faptul ca cele doua eiajP de amplificnr« poL fi comandate prin tensiunea de alimentare, ut.ilizind un sinsrur cablu de coborire, avlnd ~i propriet.atea de a 1u;;T'a efl 1I1l I'iltru de separatie psntru cele dO\l3 canale de tel-viziune.

Astfe!, cind prin socul de radiofrocvont a SR.3 se aplica +14 V, rninusul Iiind cuplat la ecranul cablului de coborire, lucreaza arnplit'icatorul Toi, aliment area primindu-se prin dioda 1;\9f!. (D1), amplificatorul Tv'2 fiind blocat,

Invers, cln d prin SR .3 se aplica -14 V, prin D2 este alimentat amplificatorul T~'2,

Constructiv aces]. dublu-amplificator de antena se realizeaza relativ usor, iar in final ambele et.aje se introduc lntr-o cutie metalica (din tabla de Iier). Etajele propriu-zise se monteaza pe 0 placa de circuit imprimat; pe care S(~ creeaza insule pentru sudarea pieselor com ponente. Se observii ea intrarea nu confine cirouits acordatc, deci pericolul in tl'8.1'ii in oscila~ie este eliminat,


,

,J3pf 0--1 Tv,-

120pr

t--o 10 fe/evl?or

880

fir I

Fig. 55

Daca amplificatorul TiJI urrneaza a lucra pe canalul 6, atunci L, va avea aproximativ 6 spire, iar pentru TI'2 pe canalul 11, L2 va avea4 spire. Arnbele bobine se fac din sirma ClI Em 0,5, diamelruI bobinajului avind 8 mm.

CupJarea Iiecarui amplif'icator la antena se face prin cablu coaxial eu irnpedan].a de 75 ohmi. Acordul unuictaj dec urge astfel: se cupleaza antena la inlrarea televizorului §i se observa calit atea imaginii §i a sunetului reception ate. Se intercaleaza apoi lritre antena ~i televizor amplificatorul alimentat ell energie electric a, se observa §i in acest caz calitatea semnalului pe ecranul televizorului. In majoritatca cazurilor, ouplind amplif'icatorul, scmn alul receptionat va fi mai slab. Se trece at.unci la aeordarea circuitului oscilant astfel: eu 0 ~llrllbelnita izolata se Indeparteaza sau se apropie spirele bobinei 9i se obscrva in continuare calitatea imaginii pe televizor. Daca din aceasta operatie riu se obtine 0 imbunatatire a calitatii imaginii, se conectcaza in locul capacitoarelor de 12 pF doua capacitoare trimer de 10 ... 40 pF §i se incearca acordarea en ele. Acordarea eircuitului odata realizatii, se ffiasoara (sau se aproximeaza) valoarea capaeitatii Iiecarui trimer ~i se Inlocuiesc en capaeitoare de valoare fixa.

~ eoleetla cristal. 71'

•

Dup.i CP ambele elaje au f.1~t ;!cljI'dalp. ";" jn..llid (cuut.ra intemperiiloi-) intr-o cut ie 1lI(·1 alieli., apoi Sp fixeaz,l pe sl.llpul de sustinere al antenelor.

Cele 3 §ocuri de radiofrecvent.a, SR 1; S H 2 §i S u a. se confecFoneazil pe miezuri de ferita cu diametrul de J ... 4 mm ~i lungi de 10 mm, pe care se bobinsaza cite 10 ... 1.5 spire din CuEm 0,4.

AIimentarea se face de la un redresor cu tensiunea bine ftltrata sau de Ia 4 haterii a pite 4,5 V legate in serie. Nu se va omite montarea (ltoga televizor) a inversorului de polaritate I pentru redresor spre a se rsaliza comutarea celor dona etaje amplificatoare.

Capitmul Y RADIORECEPTOARE

Prin speeificul lor, de a oferi constructorului amator posibilitatea imediata de alldiere a unor programe radiodifuzate, radioreceptcarele au constituit prima ~i principals atractie pentru pasionatii domeniului. Constructorul incepator nu. dispune de dotare tehnica, iar In dernlnarea practica este I'8- lativ redusa, motiv pentru care, In capitolul de fata, vom pl'e- . zent.a radioreceptoare usor de executat, ce necesit.a putine piese, dar ale caror rezultate slnt destul de bune .

. Arnint im ca radioreceptoarele, dupa modullor de Iunctionarc, au capatat mai muIte denumiri care, de fapt, Ie ~i repl'czinta calitativ. Astfel, radioreceptoarele eu simple deteetie preiau sernnalul de la circuitul de intrare, il detecteazs, dupa care cornponenta de audiofrecvonta este aplicat.i unor perechi de d~ti - sau mai tntli unui mic amplificator ~i apoi eiislilur sau difuzorului.

'In radiorcceptorul en reuctie, semnalul selectat proveni t dill anteo:l este Intii amplificat de un etaj, iar de }W sarcina acestuin n parl.e din sernnal este adus iarii~i la intrare (in faz"i ell scmnalul de intrare), prin procesul de amplificare rezult in d un scrnnal mult mai pirternic.

i\liirimea semnalului de reactie arc 0 valoare admisihilrl maxima Gl'itica (Ire lucreaza imediat sub aceast a valoare). Dneu ~e depase8te aceasta valoare, etajul intrA. in autoosciJa\ie ~i in loc de arnplificare se aude un puternie flnierat, iar program III receptionat devine neinteligihil.

SI' mai cunosc ' apoi radioreceptonrele in rnontuj I'efl .. x, pnrlicularitutea consttnd In Iapt ul 4~(1 primul !'Iaj, ill afar'a rolului de arnplif'icator de radrofreeventii san de et.llj eu r'PliC~i", mni arnplificu ~i com pnnen I H tiP iluditlfl'p('ypn\u.

'Un all tip de radioreceptor f'~tl' "cl cu :;IlIWf·I't>HC~il' .. \i"i primul elaj f)sl~ileazi} pI:' 0 I'ro(:v,mFI proprie, realiztndu-se In ff~11I1 acpsta 0 pu t ernit~ll alii pli ficH!'p H samualului I'P,'ept,io-

• coleetla eristal. 73

nat., Dupa el.ajul de suparreacti« se obtine direct scmnalul de audj'd'I'P('venta. Cel mai folosit tip de radioreceptor este suplq'hderodina. Acesta prin ealitiitile sale eIectrice se Ioloseste oriunrle este nevoie de 0 legatura stabila ~i de bune calitati elect ri •. :l' ale semnalului.

III radioreceplorul superheterodiria, unui etaj convertor i se aplica semnalul provenit din antena ~i un semnaI de la osoilat orul local (heterodina). La iesirea convertorului se obtine un semnal a carui frecventa este egala cu suma sau diIerenta dintre frecventele celor doua semnale aplicate convertorului. Semnalul rezultat se numeste semnal de frecventa intermediara, care este amplificat (puternic), detectat, componenta audio iara~i amplificat a dupa care este aplicat a unui traductor electroacustic (difuzor).

De remarcat ca variatia Irecventei semnalului receptionat irn pune totdeauna modificarea frecventei oseilatorului local in asa fel ca suma sau diferenta lor sa dea nastere semna-

lului d~ frecvent a intermediara '(cons tanta). '

Abordarea constructiei radioreeeptoarelor de catro lncepatori se recomanda a se face pe tipuri de radioreeeptoare in ordinea prezentata anterior. De aceea ~i capitolul "Radioreceptoare" debuteaza cu montaje de maxima sirnplitate. Cu acestea, tlnarul va capata experienta eonstruirii unei bobine si se va familiariza cu modul de conectare a unui tranzist.or. Numai dupa cea construit citeva radioreceptoare cu ampIificare direct.a sau cu reactie va putea sa abordeze oonstructia unui aparat mai complex, cu mai multe etaje sau chiar superheterodina.

Radioreeeptoare eu un singur tra.nzis.tor . u •

Radioreeeptoarele cu un singur tranzistor prezmta un mteres deosebit pentru tinerii radioconstruclori deoareee cu piese relativ putine pot realiza montaje f~nctionale, a'.'~nd astfel satisfactia primului succes in domeniul constructiilor elee tronice.

In contin uare prezenlam citeva dintre montajele care au devenit clasice in rin durile "mon()tranzist.or"-i~tilor.

Figura b6 prezint.a U11 radioreceptor cu simple detectie ~i ('U auditie in rasc a. Partea cea mai int sresan tii 0 reprpzinHi. modul Sal! de alimentare.


hg.56

Semnalul de la antena se aplica, prin bobina LI, circuitului oscilant [,2 CVI, apoi este detectat de dioda DI ~i amplificat de tranzistorul T, care are roI de ampIificator de audiofrecventiL

In acelasi timp, prin bobina LI, antena este cuplata Ia eircuitul C(l2 [.3. Se ohserva ca Ia bobina La este cuplata dioda Dz ~i lin I'apaeitor de 100 microfarazi. De fapt, de Ia hobina L3 se ia un sernual de radiofrecvent.a ce se redreseaza cu dioda 1)2 ~i astf'el capacitorul de 100 microfarazi se Incarca cu 0 anumit a t.Plu,iulle. Cu aceast a tensiune se alimenteaza tranzistorul T ~i astfel aparatul nu are nevoie de batorie.

Pentru receptia unui post se roteste capacitorul CVI pina cind in ea~c:\ se nude un semnal. Se roteste apoi ~i capacitorul CV2 ~i la un moment dat, in casca, sr.mnalul receptionat so va auzi foarle puternic, .

Diodele /)1 ~i 1)2 slnt de tip miniatura, de pilda EFD 108, iar tranzistorul este EFT :317, EFT 319, P 401, EFT 353 etc.

Bohinele T-I ~i L2 se construiesc una linga alta pe 0 carcasa en miez, aviud diametrul 6 ... 8 mm. Pentru LI se bobineaza 12 spire, iar; pontru L2 7;-) de spire cu sirma CuEm 0,15 ... 0,2 mm. Lungimea hobinei L2 este de 1,5 em: Bobina L3 se const.ruieste pc acelasi tip de carcasa, avind 90 de spire din nceeasi sirmii.

Capacitoarele varia bile au valoarea maxima de 500 pF.

Pentru C('2 se poate Iolosi ~i un capacitor semivariabil. ln acest, caz, la bornele capacitorului do 100 microfarazi se colwdenz(l un voltrnetru ~i so rotoste C"2 piJHl ce voltrnetrul are I) indicnt ie I1IH\.imiL C(I~ raminc in aceasta pozitie.

ell bnbinclo prezcntnte so poate recept iona gama undelor Illpdii .. \ntpnnll'rhuip sti aih:l circa 10 III lungime.


Un rudioreceptor sunplu, care Ioloseste principiul reactiei «ste prezsntat in schema din figura 57. Tranzistorul Iolosit este de tipul EFT 317, EFT 319, P401 etc. FatS. de radioreceptoareIe cu simpla detectie, montajuI eu reactie cuprinde un capacitor, Cr, care eupleaza iesirea cu intrarea etajului amplificator. crr-lnd conditiile de intrare in oscilatie.

Fig, 57

Montajul prezentat luereaza in gama undeJor medii. Bobinele L, ~i L2 se oonfeotionsaza pe obara de ferita lunga de 10 ... 12 em §i diametrul de 8 ... 10 mm. La unul din capetele barei de ferita se face un manson de carton, care poate fi deplasat pe bara §i pc aeest manson se bobineaza, pe 0 latime de 2 em, un numar de 60 de spire din slrma CuEm 00,1 ." 0,2 mm care formeaza bobina L1• Peste Ll, eu aceeasi slrma, se bobineazii 6 spire care Iormeaza bobina L2• Bobina S se oonfectioneaza pe 0 carcass eu miez de ferita, indiferent de diametru, pe care se bobineaza 150 de spire cu aceeasi strrna


t:H!ii rl, Lapill,itotu, .. lp vari.rhile Co ~i C,., prirnul pentru ",'Mdul (,jr"nit ulri tI., iut.rar« ~i al doilea pent ru rf'w·tie, 1.IU ,'i1paeil;lt"il lilinimii tiP ~)OO pF ~i slut com plet separate.

Prn ' I'U H rvceptiona mai multe post uri, I,a circui: ul de intrun- ;w (:Upl(l-HZ,i ~i o antena prin intermediul unui capacitill' tI.>, I 00 pI",

Dupii ce 'aparatul a fost con feetion at, se verifica daca.nu s-au cornis orori In lpg-area pieselor, apoi Sf' ('uplf:'HZa ",ii~1 ill' ~i bateria de «limentare. Sf' r'ote~te capaeitorul c~· pinil clnd in cil~ti S8 allele programul unui post, dupa earp. prin manevrarua lui Cr auditia Sf' tmbunatateste. Daca Sf' rotoste in (:011- tinuare C,.. in ca~ti va aparea un 'fluierat puternie, foP,PH (:e

inseamna ca aparat III a intrat in oscilatie. ,

Hadioroceptorul din figura 58.la care alirnentarea se f;.we ,'U lpllsillne mica, de maximum 3 V. f'ste un rpceptor ell I'('«CtiH Cf' ponte receptions gama undelor medii.

Bobina de acord L este construi la pe () hara de fm'i1 Ii I'U .Iiametrul de 8 ... 10 mm si lunza de (j ... LOcm. Firul pf'rJlI'\! bobinaj este CuEm sau cupru acoperit ('II, matase, de

I C, "

0)170:: pf eli, ~-+--=-+------- ........ -;--.,...-_.

"

:'7tlk()

~~---)

~,&r

Fig. 1)1\

• coleetla emtal. "17

diametru 0,1 ... 0.3 mm, deci practic orice fel de sirm a avern Ia d i~ [lozitie.

Bobinarea se face pe un suport de carton ee ponte culisa pe bara de ferita. Pentru sectiunea AB se bobineaza 70 de spire, iar pentru sectiunea BC se bobineaza ~ spire.

Socul S are 100 .,. 200 spire, bobinate cu orice fel de slrma, pe un suport cu miez de ferita. Sensibilitatea aparatului se regleaza din potentiometrul de la alimentare, iar alegerea posturilor din capacitorul Co, Ascultarea se face in ca~ti. Tranzistorul folosit este EFT 317, EFT 319, P 401, AF 139, AF 127, AF 114, AF 115 etc.

Radioreceptorul din figura 59 este de tip reflex, adica singurul sau etaj este mai Intti amplificator in radiofrecventa, apoi, dupe. ce semnalul a fost detectat de dioda D, compo-

Fig. 59


nell ta de audiofrecvent a este iara~i trecuta prin acelasi of aj ~i arnplificata. Auditia semnalului se face lntr-o pereehe de c;i~' i eu impedanta de 200 .. , 2000 ohmi.

Bobinele LI ~j 'J2 slnt construite pe 0 bara de f:'!'iti\' de s('('~iull" circulara, ell diarnetrul de JO rum ~i cu lunginll'CI de 11):i .,. 1:21) mm. PI" accast a bara se fac doua manso au: de hi,'; i.: :',dl carton suhtire, care se pot deplasa cu u~\II'i!lta dp-1\ l:1!l.l.!ul bareisi pe care se Infasoara sirma eelor dOll;) bo-

bill!'. ['I ~i 'J!. ' '.

Ponuu H','pp\ionarea undelor medii, pI" lin m anson lung dl' 1 em S" vur bobin.i In spire pr-nt ru L" iar PI' (·.,Iid,tlt mans..n, 'un~ d., :~ rn. , ~" v-rr b,d;nfl ()J de "pirl' 11t-'1!1'1i L~ ~i se va scoate () pri;",;' I;; spir'a :\ (It, iii punc!ul in (:1\11' ",de (:OIWCtat.a dioda. 1,<1 a':('il:;\cl Iwid! St' \'upleaul baza ! ra nz.ist or-ului, A!llI)('I,~ bobine S'.~ T'ealizeazii cu sirma lit at i'i sau cu sirflla em ailat a, cu diametrul tiP 0.15 111m. Bohin<1 L3 are ~iOO de spire din sirmu emailata cu diarnetrul de O,1~) mm, infa~uT'ate po un suport de material p last.ic cu diametrul de 6 rnrn. Lungimea bobinajului va fi de 2 em.

Ca anteni'l se va folosi un fir lung de eel putin 5 m. Capacitorul variabil are capacitatea maxima de 270 pF, dar poat.e fi mont at ~i unul obisnuit, avind capacitatea de 50{) pF. Trnnzistorul foiosit este Be 107, Be 109. BF 214 etc.

PIon tru receptia undelor ultrascurte, cele mai simple mon taje sint cele care lucreaza pe principiul superreaotiei. Un as reI de radioreceptor esle prezentat in schema din Figura 60. Bobinele LI §i L2 se confoctioneaza din slrma CUEITI 0,8 mrn, pe 0 carcasa de material plastic fara miez, cu diametrul de G mrn. Inf'aeutarea L2 are 9 spire bobinate eu pas de 0,5 mill, iar la distants de 3 ... 4 mm de ea se bobineazii LI care are 2 spire. La punerea radioreeeptorului in Iunctiune, se :n;;nevreaza Ct pina cind se aude in casti un fisiit desl.ul de puternic. Apoi, se roteste CCI pin a cind i~ casti s'e va auzi, la un moment dat, programul unui post din gam a UUS. Daca nuditia este slaba sau insotita de Iluieraturi, pentruoptimizare se regleaza potentiornetrul P.

Socurile de radiofreovent a au cite 50 de spire din slrma C:.IEm 0,1 ... 0,15 mm, pe carease far a miez, de orice diametru, Ca~lile au irnpedanta de 2000 ohmi.

Se recornanda utilizarea tranzistoarelor special construite pentru Irecvcnte inalte, cum sint AF 139, AF 230, P 411 etc.


Fig. 60

Pentru a obtine 0 sensibilitatemai mare a radioreoeptoarelor pe unde ultrascurte se recomanda folosirea unui amplificalor simplu (vezi fig. 61).

Fig. 61


An!CJ1il dl' J'1'("')l1,ie IW lIlolllpHZil lao iutl'l:l.l'ea umplificatorului,

Bobina t1. f[U'll carcasa, este construita din sirma de cupru Hl'gintat, d zz.: 0,5 mm ~i are 15 spire. Diametrul bobinajului est e de 7 mm, iar pusul de bohinare 0,4 ... 0,5 mm, Bohina 1.2 este idenli(.:ti ell 1-1, dar Ia spira 3 de la colectorul tranzistorului se conectcazii capacitorul de cuplaj eu blocul UUS din ra dioreceptor."-

Cele doua capaci toare sernivariabile au capacitatea de 2,5 ... 8 pF.

Amplificatorul se monteaza pe 0 placu~a de circuit imprimat, avind grija ca cele dona bobine sa aiba axele perpen-

diculare. .

Dupa ce amplificatorul a fost montat, se receptioneaza un post din gam a UUS ~i pentru auditie maxima se rotesc cele doua capacitoare Cl Vi C2•

Radioreceptoare eu doua tranzistoare

Hadiorecoptoarele cu doua tranzistoare nu prezinta complicatii dcosebite fata de eele eu un tranzistor, iar perforrnantele mai bune, cu posibilitatea de a avea auditii in difuzor, constitui« un punet de atractie pentru tinerii radio-

construe tori. '

In figura 62 osle prezentatii o schema a unui radioreeeptor ell amplificaro dirccta, cu dou a tranzistoare,

Bobina L ~i capaoitorul variabil C v formeaza oirouitul oseilant eu ajutorul caruia se seleoteaza posturile de radiodifuziune. Semna Iul de radiofrecventa este apoi detectat de

dioda EFD 108 ~i, prin capacitorul eu valoarea de 10 micro-

. farazi, components de audiofrecventa este aplicata pe baza t.ranzistorului T1• Acest tranzistor amplifica semnalul §i prin cuplajul direct intre colectorul tranzistorului T 1 ~i baza tranzistorului T 2 semnalul ajunge sa fie iara§i amplificat.

, Intruoit. in oolectorul tranzistorului T2 slnt montate 0 PE'reche de ca~ti, " foI'~ se poate asculta programul postului de

radio receptionat., .

Tranzistoarele Tl ~i T2 pot fi de tipul EFT 319, EFT 323, EFT 353, OC 72. MP 40 etc.

Bobina L l'f' renlizeaza pe un baston de feriHi, ce se utililea zit Ia an I I'llI'll' aparatelor de radio portabile, lung de

• celeetia .cristal" 81

Fig. 62

10 ... 12 cm ~i cu diametrul de 8 ... 10 rnm. Aproape de unul din r-apete se vor hobina 70 de spire din slrma CuEm 0,1 ... 0,2;:) rum, pe 0 carcasa de hirtie groasa.

Capacitorul variabil Cu, cu ajutorul caruia se selectsaza post uriIe, trebuie sa aiba capacitatea maxima de GOO pF. Alimentarea se va face Iolosind 0 baterie de 9 V, dar el poate function a ~i cu 3 V.

o alta posibilitate de realizare a unui receptor ell amplificare directa este prezentata in figura 63. La acest aparat auditia se face in difuzor, iar in locul antenei cu feri ta se foloseste 0 antena olasica (un fir aerian), bine degajata.

Semnalul captat de antena se aplica prin capacitorul de 1 nF Ia infa~urarea L2 ~i este indus in eircuitul oscilant L1Cv'

82 • colectla cristal •

Fig. 63

Circuitul acordat selecteaza postul dorit, apoi semnalul este detectat de dioda EFD ,107. Componenta de audiofrecventa este aplicata tranzistorului T1, care realizeazd 0 amplificare in tensiune, apoi tranzistorul T2 preia semnalul, il amplifica ~i prin intermediul transformatorului T; Il aplica difuzorului.

Bobinele circuitului de intrare se confectioneaza pe un suport din material plastic, carton sau bachelita. Acesta trebuie sa aiba un diametru de 6 mm, iar in interior sa fie prevazut cu un miez de feritii sau ferocart.

Cind se urrnareste receptionaraa posturilor pe unde medii, pentru infa~urarea Ll se vor bobina 75 ... 80 de spire cu sirrna CuEm 0,15 ... 0,2 mm, sau izolata cu matase. Bobinajul se face spira peste spira, ca ata pe un mosor, scotlnd 0 priza la spira 10 sau 15 de la punctul de masa, la care se cupleaza dioda. Infasurarea L2 se confectioneaza din aceeasi strma ca §i L, ~i are 7 ... 10 spire. Bobinajul L2 se face alaturi de Li.

Pentru receptionarea undelor lungi, numarul de spire se dubleaza pentru amlndoua bobinele.

Transformatorul de iesire poate fi oricare din tipul celor utilizate la aparatele de radio industriale echipate cu tranzistoare. Evident, daca primarul are infa~urarea duhla, deci era destin at unui etaj in contratimp, atunci se va folosi numai jumatate din primar.

Dioda detectoare poate fi EFD 107 sau oricare alta dioda

cu contact punctiform. La nevoie, tranzistoarele pot fi in- J

locuite cu alte tipuri. Astfel, in locul lui EFT 319 poate fi montat EFT 317, P 401, iar in locul lui EFT 323 poate fi montat EFT 353, MP 42 etc.

Dupa ce montajul a fost realizat, se cupleaza antena (confec1ionata dintr-o hucata de slrma cu lungimea de 5 ... 10

~ eolectla cristal • '~ sa

S'"

011, JUp;~1 o:al'" so-> l'otef;ltf' .... qJCwitorul variahil ~i se eauHi rel:pP\iOllan~a lUII·i stat ii de radioemisie. Dueii prin rot.irea completa nu se receptioneaza nici un post, atunei se introduce <,ite putin miezul de feritii in bobina ~i se rote~t.e din nou oapaci-

torul variabil pina SP, obtine receptia. .

Difuzorul esh>' de tip miniatura, cu impedant a de 8 ... 16 ohmi.

Aliment area se face de la 0 SlU'sii de 4,5 ... 9 V. Radiorcceptorul din Iigura 64 are 0 amplificare mare, auditia fHf'illdu-se in difuzor, desi este alimentat numai eu 3 V.

r---9y 0,/1 -Il'

L 10f!

T pf

~~~~~--~------_.-----+----~

Fig. M

Semnalul selectat de circuitul oscilant L_Cr este detect at eu dioda D, iar componenta de audiofrecvent a, prin po tcntiometrul P ?i capacitorul de 5 microfarazi, se aplica pe baza trsnzistorului TJ, JJ) schema se ohserva modul de leg<ltUl'a mai deosebit lntre (,pie doua tranzistoare: emitorul primului tranzistor pstI' cuplaf chiar In baza urmatorului tranzistor ; prin ac(!a~ I H .unplificarca psI e foart" mare, Aces! mod de ruplare a dO~lil ll'anzistoure 80 numeste montaj Durlingtnll.

Pent.ru I'PCI"ptiooar'ea undelor medii, bobina L se confectionraza pe " earcasij de 'carton, prespan san material plastic cu diametruld ... :iO mm, pe care se bobineaza Stl de spire din sinHa ClIEn! (),:.~ rnm. Hobinajul se face spira Jillga spira. Capacitorul ,j. .. aeord ('1' are capacitatea maxim:'! de' 500 pF, deci ~(' 'I'f'a tp 1'0105i (l sectiune de la un capsci tor eu dielectric

, a(ol' scm «mbele sectiuui cuplate in paralel' ale unui capacitor

miniat Uf',) IIp la aparatele de radio portabile. .

Dirl-da D este de tip EFD 106, EFD'108, AA 112, D2E, 1Y>!I.\ de. Cele doua tranzistoare sint identlcP. de pil.-ta EFT ::l!l EFT :::2~l, EFT ;~5:1, ~1P ag-etc.

Trallsf"r'lIIut .. rul de iesiro Tr poate fi eOllfectionl\t pe Uti miez ('11 ';I'(·tilltlp~ df! 1,5 ... 3 em~, in prima~ avind 600 de

84 • (·.e~ia crista) •

SPO'I' dill ~il'III~1 CliEril U,I ,_,11.1:) 1I1111, iar In secun dar 70 de I'Pll'l' dill stun;1 e:1 Em O,2:J .. , ().:l min. La nevoie, trunsforli,;tI"l'ul p(latt' I'i procurnt ~i dill ('(JInert (trunsformatorul de i('~il'p de 1<1 fll'i('(' lip de aparnl <II' radio). D(> nsemenea, Ie !'<lilLI' utiliza ~i Ull Lransformatnr dr- sl\llt'rif' "au chiar un iran~rll]'mator tiP rudioficar«,

Difuzorul poato fi mini at ur.i "au obisuuit , ell impedanta lk /1 ... 8 olnni,

A ntena este un fir metalic lung de 5 ... 6 m.

Dupa coulectionare, aparatul nu are nevoie de reglaje; prin simpla rotire a capacitorului, in difuzor Sf' va auzi prograrnul unui post de radiodifuziune.

Un alt radiorecoptor cu amplificare direct.a, care functioIJ('uza in gama undelor medii, este prezentat in figura 65.

Modul cum sint cuplate cele doua tranzistoare creeaza 0 irupedant a mare la intrarc ~i 0 amplificare pronuntata,

Fig. 65

• colecpa cristal. 85

Impedanta mare de intrare provine dill faptul ca tranzistorul T', este montat ca repetor pe emitor Din acest motiv, circuitul oscilant este cuplat direct, fMa priza sau Jnfa§urare suplimentara,

Tranzistorul T', are 1"01 de amplificator, detectia (§i 0 ampiificare) facindu-se ou vranzistorul T2•

Tranzistoarele r, ~i T2 slnt de tip BC 108 sau BC 109.

Bobina circuitului oscilant se confectioneaza pe 0 bara de Ierita lunga de 10 em ~i cu diametrul de 8 mm, avind 80 de spire din strma CuEm 0,08 ... 0,1 mm. CapaeitOl'ul variabil are valoarea maxima de 250 pF.

Bobina radioreeeptorului se poate confectiona ~i pe 0 carcasa cu miez, dar in acest caz la intrare trebuie sil se cupleze 0 antena exterioarii. Auditia se face in ca~ti en impedanta de 2 000 ohmi.

In figura 66 este prezentata schema unui radioreceptor reflex, eu doua tranzistoare, care perrnite auditia in difuzor

~

~--+--L.J-t-----~ I~o,t 9V I

+ i

~~~--~~~~+_j

Fig. 66

a posturilor din gama undelor medii. Mont aju] fire un randamont ridicat prin faptul cii detectia sernnulului se face eu doua diode, intr-un mont.aj duhlor dp lensiune.

Circuit ul oscilant Llev permite seleelarea postm-ilor, apoi somnalul de radi()fl'e(~wllta este aplicat baz"i trnnzistorului 1'1, prin infa~urarHl L2. Prin aceasla semnalul este aruplif'icat §i apoi esl.e detect at de diodele VI ~i 1)2, -inr components de audiofrecventa pstfe' aplicat.a tot bazei tranzistorului TI• De data aceasta, tranzislorul 1'} lucrcaza ell. aruplif'icator ele audjnfl'pt:Yl'nt{io In 1:o11tinuare, sernnalul este prell!at ~i amplifi.at de tranzistorul 1'2 ~i prin interrnediul translormatorului T,. aplicat difuzorului.


La conlectionarea bt)binelor £1 'i' ,"2 :-;,' Ioloseste sirmii CuEm 0,1 ... 0,15 mm. Ca suport se Vii i"Jn,'i " barR <If' rerita cu diamet rui de 8 mm ~i lunga df'12 ('111.

Pe bara se fae dpliu mansoane glis.u.!« tit' hirtH' ).11'11;1;';,1.

Pe un manson se bobineaza 70 de spirt' pr-ut ru "I' ial' Pl' ,,' lalalt manson se bobineaza 8 spire CP fIlI'1l1eaZl-' h()bilJd l,~. Socul de radiofrecventa S are 350 de spire dill slr'llli\ CIII':111 0,08 ... 0,15 mm, bobinate pe un miez de Ierit a, bobinajul facindu-se spira peste spira,

Bobinele £1 ~i £2 se fixeaza spre unul din capetele harei de ferita, si, alimentind montajul, se roteste capacitorul C(J plna cind in difuzor se va auzi sernnalul unui post de radiodifuziune. Apoi se regleaza potentiometrul P, din care se Iixeaza polarizarea bazei tranzistorului 1'1, plna ce auditia devine maxima. Totodata se apropie ~i se departeaza una de alta bobinele L, ~i L2 plna ce auditia este ~i mai puternica, dupa care cele doua bobine se rigidizeaza pe bara de ferita. Manevrlnd capacitorul variabil se vor receptiona mai multe posturi de radio.

Tranzistoru1 T1este EFT 317, EFT 319, P 401, 2 SA 102 etc., iar 1'2 este EFP 353, EFT 323, l\lP 42 etc.

Capacitorul variabil C; are capacitatea maxima 500 'pF.

Diodele Dl ~i D2 sint cu contact punctiform, cum ar fi EFT 108. Transformatorul de iesire Tr poate fi Iuat de la orice tip de radioreceptor, iar difuzorul are impedanta de 4 .• ;8 ohmi.

Radioreceptorul din figura 67a prezinta 0 sensibilitate ~i o seleotivitate remarcabila prin artificiul de montaj din primul etaj: reactia pozitiva plus amplificarea semnalului de

audiofrecvent.a. .

n Cr5-50pF

u 'I " II

~ "_+--f-+-I II II

2$ Jlf

Fig. 67 a

• eolectia crista I • 87

Circuitul de inl.rare este coustruit pe 0 h,ml de ferit <'i, d,' sectiuno rotunda, Iunga de 8 ... 10 em.

Pentru receptionarea undelor medii, bobina Ll are 50 .It; spire, cu priza Ia spira 40 deIa punctul de conectare a eapacitorului variabil, Bobinajul se face cu sirma CuEm 0,1 ..• 0,15 mm, spira linga spirit La distanta de 10 mm de L1, pe aceeasi carcasa de carton se bobinaaza L2, care are 8 spire din aceeasi slrma ca ~i L17 bobinaj spira Itnga spirit Socul sic radiofrecventa La se construiestepe 0 carcasa eu miez feromagnetic, avind 300 de spire, cu slrma CuEm 0,08 ... 0,1 mm. In locul acestui ~oc poate fi utilizatii §i 0 hobilla pentru unde lungi de Ia aparatele de radio.

Montajul cuprinde doua diode, Dl ~ Dz, de tip miniatura (EFD l06,EFD 109, 1N54A, AA 112, 1N542, D2E, D2B etc.), cafe asigura detectia ~i dublarea tensiunii detectate, Tranzistorul r, este EFT 317, EFT 319,2 SA38, iar tranzistorui T 2 este EFT 353, OC 75, AC 125 etc.

Aliment-area se face eu 9 V, iar auditia intr-o pereche de cu§ti. Capacitorul variabil are capacitatea maxima de 500 pF.

nupa ee montajui a fost realizat, se cupleaza bateria §i se roteste capacitorul variabil pina cind in c!i§ti se aude semnalul unui post de radiodifuziune. In acest punct se regleaza §i cap.aci~oruI Cr {>en~ru auditie maxima, evitind intrarea tn oscilatie a etajului,

Daca la rotirea capacitorului Cr nu se observd aparitia intrarii in oscilatie, atunci trebuie inversato capetele de Iegatnra la bobina £2' Dupa inversare, receptorul va deveni

foarte sensibil ~i fonrte selectiv. -

In figura G7 b Sf) prezintil 0 varianta de conexiuni,

Un alt radioreeeptor cu .reactie §i reflex, Iunctii Indeplini te tot de primul etaj, este prezentat in figura 68.

Semnalul selectat de circuitul LICu este aplicat primului Lruuzistor ~i readusJa intrare prin bobina La- Aducerea in faza cu semnalul incident creeaaa 0 reaetie pozitivii, obtinlndu-se in felul acesta 0 pronuntata sensibilitate ~i selectivitate a radioreeoptorului. Din colectorul tranzistorului Tl, prin capacitorul de 1 nF, semnalul de radiofrecventil. este aplicat diodelor de detectie Dl ~i D2• Aceste doua diode slnt conectate ell WI grup dublor -de tensiune. Semnalul de audiofrecventu rezultat este din nou aplicat tranzistorului Ttl prin §Oi'ul '\1, deci primul etnj este aUt cu reactie, cit ~i reflex.

88 • celeetia ~istal- ..

•

•

Fig. 67 b

• .

,i·

11.0{]

"

" I

DJf:

2.5" jlF

Fig. 68

Pentru radiofrecvent.a, sarcina tranzistorului T1 esl.e socul S2, iarpentru audiofrecventa este rezistorul de 5 kiloohmi.

Semnalul de audiofrecvent a amplificat de 1'1 este aplicat etajului final prin capacitorul de 10 microfarazi, care Il amplifica ~i prin interrnediul transformatorului Tr, respectiv a difuzorului Dif, Il transform a in semnal acustic.

Bobinele de la intrarea radioreceptorului sint realizate pe 0 bara de ferita cu lungimea de 8 ... 12 em ~i diametrul de 8 ... 10 mm,

Pentru receptionarea un delor medii, bobina Ll are 80 de spire din sirma CuEm 0,1 mm, bobina L2 are 10 spire, iar bobina L3are 6 spire, ambele cu strma CuEm 0,3 mm. Bobinele se executa pe mansoane de carton ee pot glisa pe .bara de ferita. Bobinnjul se face spil'ii Iinga spira. Bobina L3 se executa peste ['1 ~i aceste doua bobine YOI' fi montate spre unul din capetele barei de feri1 [I. Bobina L2 va fi plasat a spre mijlocul barei de Ierit.a.

Cele doua tranzistoare sin t de tip BC 107, BC 108, BC 109, BF 214, BC 215 etc., iar cele doua diode detectoare sint de tip EFD 10G, EFD 108, EFD 115.

Capacitorul variabil are valoarea maxima de 500 pF. Transformatorul de iesire est.e de la orice tip de aparat de radio.

Socurile .'1'1 ~i 82 se realizeazf pe carcase cu miezuri de feri tii P" care f'C bobiueaza cite 100 de spire ell sll'ma CuEm 0,1 mm.

Dupa ep H fost construit , singurul reglaj al reecptorului ('('f)stii in conectarea eoreeiit a bohinei '-2 (pentru a produce


1'1';I"\i:( pllzili\:':), (Jp'!I'H1ia "Illll'lli\ iII ild,'I'sehimbHI'f'n Ieg.Hurilor Iii bllhiIH1I_~. PI'P(~UIll ~i in df'plaSHI'Pn "i pe haru de I'l:'rita. Heglajul amplifi"ill'ii se ohtine prin modificarea pularizarii bazei t.runz istruului 1'1'

Difuzorul esLe tip miniatura, cu impedant a de 4, .. 8 ohmi.

Pentru i'PI'pptinnarea gamei de unde ultrascurte poale fi fulu,;it Il'lllJiHjlli dill fig;lra G9 (cu superreactie). Sousibilitatea moul ajului este foal'te mare, chiar daca tansiunea de

Fig. 69

alimen tare scado ell' la 9 V Ia 3 V. Circuitul oscilant este format din bo hinn L ~i capacitorul variabil Co,

Bobina L, avin d 5 spire, se confecvioneaza din slrrna CuEm 0,8 ... 1.5 mm sau cupru argintat, farii carcasa ~i are diametrul de J2 nun si lungimea de 10 mm. Antena ~i emitoru] Sf' cupleaza la spira 2. Cu un capacitor variabil de 3 ... 15 pF se acopera gama de frecvente euprinsa intre 65 MHz ~ 150 MHz.

Sensi hil i tatea etajului, respectiv stabilirea pragului de oscilal ie. se face prin polarizarea bazei tranzistorului T rBaza primeste lensiune prin rezistorul de 500 kiloohmi, de Ia potentiometrul de 10 kiloohmi, care stahileste regimul de functionare al et.ajului.

Antena este un fir lung de 1 m sau 0 antena de Ia aparatele de radio portabile, ce se cupleaza Ia cireuitul de ncord prin capacitnrul semivariahil de 2 ... 12 pF. Acest capacitor se reglpazc\ pentru 0 auditie maxima.

Semualul de audiofrecvent a de la etajul echipat cu Ti estc aplicat tr anzistorului T 2 care are rolul de amplif'icator de audiofrec '"tmtA. •


.\lIdi~irl SP PUiti., j'at;l' in c{l~li suu lntr-un difuzor, iar dad; 111 lomd ca~tiJ()1' Sf' monteaza un rnzistor de 2 kiloohmi se . poate Iace cuplajul (printr-un capacitor de 5 microfarazi] ell un amplificator AF.

Tranzistorul 1\ poate fiBF 180, BF 200, BF 215, 2 N 918, 2 N 915 sau KT 315, iar r, poate fi BC 108, BC 109, !BC 177, KT 3/12, KC 147 sau 2 N 2586. Plantarea pieselor se face cu conexiuni seurte ~i rigide.

In figura 70 este prezentati1 schema unui radioreesptcr eu superreactie, destinat receptionarii undelor scurte, realizata eu doua tranzistoare cu ereel de clmp. Cele doua tranzis-

Fig. ;11


.toure sin L m,lIItnl .. ':11 1,ll'lllin:dll! S (sursc) ,'0111111. ~i pf'illlr-un rezisl.or de 3,3 kiluohllli la mas;!, formln d ast Ir-l un ,,fnj n.ul l ivibrator.

Bobina se cOlifee~iunl'az{l pe un SUpOI't til' .:H!'!on sau m atorial plastic eu diametrul de ;) em. Pen l.ru L, se hohincazu 26 de spire din sil'ma CuEm 0,2:) ' .. 0,35 mm, spir« lillga ~pira. La circa 6 rnrn de LI se bobinsaza 3 spire pentru bobina l% cu aceeaei strma ~i in acelasi mod ca ~i Ll. Capacitorul C" are capacit.atea cuprinsa intra 2 ~i 30 pF, dar dad nu se dispune de un astfel de capacitor seuti1izeaz3. unul obisnuit, la care se scot citeva placi,

Cu 0 antena de 70 ... 90 em se recei)~ioneazii gama un delor seurte in conditii foarte bune.

Adaptol' pentru un de ultruseurte

Programele emise pe ultrascurte pot fi receptionate cu ajutorul montajului din figura 71 a. Mont.ajul se numeste adaptor Iiindca ie~ireasa trebuie cuplatii la un amplilicator de audiofrecventa. In fig. 7ib este data schema. de conexiuni.

La bobina Ll se conecteaza antena (0 antena de televizor, o antena dipol special construita sau chiar douii fire).

Cirouitul oscilant cu ajutorul caruia se selecteazii postuj dorit este format din bobina L2 §i capacitorul variabil Co,

_ Tranzistorul Tl lmpreuna cu piesele aferente formeazil un etaj de superreactie, deei pe baza tranzistorului T 2 se aplic a -semnalul detect at, adieu chiar semnalul de audiofrecvent.a,

Fig. 71 a

~ (.'olectia .cristal. . 93

~
""
•
n
Q
-
n
n
-
... -9'
~
n
Ioj
....
flO
-
~
-
• Fig. 71 b

~

~ Acest semnal este amplificat de tranzistorul 72 ~i finale I'i r introdus la born a de picup a unui radioreceptor SHU ascult at

intr-o pereche <I .. C';-!~Ii.

Tranzistorul t, 1'::;1 p !It' tip AF 1:39, 2 SA 2:J:> , P 4\1:3, UC 171 etc., iar trHI,/'i~!()l"U1 1'2 este EFT ;)53, EFT 32~~, EFT 319, \lP 42, AC 12;), OC 72 etc.

Hohinelt' T'i - T'2 Sf' c'mfe("~if)neaza pe 0 carcasa din rnaterial plnst it-, lw.'~pan SHU chiar carton, cu diarnetrul de 10 ... 12 mru. Slrrna de bobiuaj folosit.a este CuErn 1 ... 1,2 mrn. Pentru L1 se bobineaza 3 ... 4 spire, iar pentru L2 se bobineaza 7 spire.

Bohinajul este spira linga spir a, iar distanta intre cele doua bobine este de 2 mrn. In carcasa se fac 4 gauri in cafe se intro duo terminnlele celor doua infa~urari, Iiin dca orice dcplasare a spin-lor atrage dupa sine modificari in functionarea mont.ajului. La spira 5 (dinspre colee tor) a infa~uriirii [2. s: dczizoleaza putin sirma ~i in acel punct se Iipeste un fir sau chiar terrninalul capaeitorului de 2 nF ce se cupleaza Ia emitor,

Capaeitorul Cv are capacitatea maxima de 30 pF ~i este reconiandabil sa fie cu dielectric aer, dar, practic, au dat bune rczultate ~i capacitoarele trimer pe suport ceramic.

o Iunctionare stabile se obtine numai daca etajul cu superreactie pste construit cit mai rigid, cu consxiuni scurte ~i eventual introdus intr-un ecran metalic. Alimentarea se face ell ~) V, consumul de curent fiind Ioarte mic.

Radioreeeptor cu trei tranzistoare

Din seria reeeptoarelor eu amplificare directs face parte ~i eel din figura 72. Acesta are Ia intrare un circuit care poate sa acopere lntreaga gamii a undelor medii. Circuitul se face

-4,5V

+

Fig. 72

• colectia cristaI. 95

•

pe 0 bara de fenta (special construita pentru eireuitul de linLena). Pe accasta bara se face un manson de carton (care pnate glisa), pa care se bobineaza 70 de spire din sir-rna ell Em 0,1 ... 0,25 mm, bobinaj spira ltnga spira, cnnst.ituin d Inr.l~urareu Lt. Peste L1 so bobinoaza, cu aceeasi SirY;H't. to spire care constituie infa~urarea L2• In paralel pi> "I se cupleu7.R l'ilpaeilorul variabil.

Transformatorul din colectorul tranzist-u-ului T', se poate confectiona pe un miez sub forma de tor. de aala san bara de ferita. tn cazul ca se Ioloseste 0 barrl de feriLa, acensta trebuie sa aiba un diametru de 4. mm ~i 0 Iungime de 10 ... 20mm.

Inra~urarile L3 ~i L, se realizeaza eu sirmii CuEm 0,1 mm; astfcl, La are 150 de spire §i L4 are 300 de spire.

Se ohserva ea tranzistorul Tl Iuereaza ea amplificator de radiofrecvent.a, deci, aiei va fi montat un EFT 317 sau EFT 3l!).

In baza tranzistorului T 2 este mon tat a (I dioda de detcctie H semnalului (EFD 108, 1N914 etc.].

Tranzistoarele T 2 ~i T 3 lucreaza ea amplificatoare de audiofrecvent.a, a.~a ea T2 poate Ii un EFT 353 ,i T3 un EFT :IX:. De ret-inut ca T 2 ~i T 3 pot fi ti de acelasi tip.

Auditia se face Intr-un difuzor miniatura sau Intr-o peroche de ciW.i.

Alimentarea eu energie electrica 'nu impune restrictii, a~n I'H se ponte cupla 0 baterie de 4,5 V san doua baterii de

4':) V Ipgah· in serie, .

; Radior~l'(\ptur ell TEA 790

Reeeptionarea in bune conditii a. emisiunilor radio locale san /-lIe un or posturi nu prea lndepartate care se transmit tn gama uudelor medii se poate face cu radioreeeptoare eu amplifie are directa, Un astfeI de receptor este prezenta.t in Iigura n, cu mentiunea ca el este eonstruit cu un amplificator echipat cu circuitul integrat TBA 790 (de Iabrioatie I.P.R.~.· B4neasa).

Partea de radiofrecvent a se compune dintr-un circuit de acord, L, - C , doua etaje de amplificare- RF, realizate ell trnnzistoarele 7'1' Tz ~i un circuit de deteetie cudublare de tensiune.

96 • colettia cristal ..

•

•

Antena A, un fir exterior, izolat ~i dt'~iljal, cuuect al. In cireuit ul de acord prin capacitorul ('} (de Z(~l'i sau sute de pi co" Iarazi) nu este obligatorie ; e(} imhuniitiite~t(. substantial ~uditia ill cazulin care re"ertia se face in iucaperi eu peretii din }?eto~ Q1·rna~. Capaeihn'ul .variabil (,:' t'st!\ de .til~nl celor fulosite l'l rad]()f'pcpptoarple .,Albatros , .,\[hmaIa· ete. Sf' poato utiliza 0 singura sectiune (cca 350 pl-'). Bobinele L} (dp acorrl) ~i L2 (de cuplaj) sln t realizate p» un manson decarton care gh;paz,l PI' 0 bar;1 (II' fr>riLit en diHIIldrul de 10 mm, lungii de eca 12 om. Bobina L] coniine 70 de spire, iar L2 are :3-4. spire, ambele illLI~uriiri fiind realizate cu litll de radiofrecvent.a. Se pot. Iolosi bohinele de un de medii de Ia radinreceptourele in dustriale.

1'} ~i 1'2 sint en siliciu, dp tip npn, I'U factor de zgomot reclus (Be 108 C, BC 173 C, BC 109 etc.). Cuplajul dintr« ntaje CS't' dtT','d (f[ira capacitor), cu pnrt.ioulari l.ur-a I'a polarizarea baz~i lui 7\ (prin lid so feWI' dill ernitorul lui 1'2'

Dindel« de dd"c[ie Ih ~i iJ2 sint pun«t irtl;'Il1P, tiP oxemplu, 1 \' 914, 1 N 4148, EFD lUB etc. Dao., .'slp posibil, SP VOl' soda exernplare care au rezistenta inversu cil mai m arr-, , o alta part icularitate a schemei 0 oonstit uie ahsouta enp~citorului de cuplaj intre circuitul de deh!t~lip 9i pote~l!i')I:ilCtrul de volum, P; polarizarea diodei /)2 se face direct prill P.

Valorile pieselor nu sint critice, partes de l'adiofren-t'ir\.a nnavind nevoie praotio de nici un reglaj; SH "plimbu" doar carcasa bohinolor pe bara de feritfi pantru a depista pozitin optima.

Amplificatorul de audiofreovont.a il coust.ituie circuitul in legrat TBA 790, la care, respectind valorik- pieselor indicate de producator, nu este nevoie de regJaje sau tatonari. Ca sarcina a etajului de audio se foloseste un difuzor eu irnpedan\a dp Ii ohrni,

Alimental ]a 9 V, receptorul dezvo1ta suficient.ii putere pen tru auditia intr-o camera. Tensiunea maxima de alimentare IlU trehuie tot usi sa dep[i~eascii 12 \.

Badioreeeptor pe 3,0 11Hz

Radioamatorilor Incepatori care doresc a receptiona banda de 3,5 ~JHz (80 111) Ie prezentam un radioreceptor cu 0 schema eleetridi deosebit de simpla, (tar cu hune rezultato in trafic,

98 • colectia eristal •

De remareat ell. aeest aparat poate receptiona toate tipurile de modulajie: CW, MA, MF sau BLU (SSB), acoperind eu u§urinta banda 3 500 ... 3800kHz.:

Din schema electrioa (fig. 74) se observa cit primul etaJ constituie un detector eu raactie avind ea element esential

, ' ,

rig. 7',

un tranzistor (1'1) BF 214 sau BF 215. Bune rezult.ate dau in~ acest etaj ~i tranzistoarele din seria BC (107, 108, 109 etc.), Al doilea etaj este un amplificator AF eu tranzistorul (T2) Be 107 (sau echivalent), ee are ca sarcina 0 pereche de,

caati (indiferent cu ee rezistenta intern a). ~

, , 'd

Bobinele Ll ~i L2 slnt construite pc 0 carcasa oiroulani cu ' diametrul de 10 mm (prev.izuta eu miez magnetic). Pentru L1 se VOl' bobina 10 spire CuEm 0,4 eu pl'iza la spiru 6~ bo-. binaj spira Bnga spira, Pentru 1:2 se YOI' hobina as de spire din strma litatii 10 X 0,05. In Iipsa il(·!'~I .. j slrme Sf> poate

folosi ~i CuEm 0,4. , )

Montajul aparatului se face pe u pltkuta de circuit imprimat, pe a carei supl'afata metalica s-au desenat ~j exccu tat prin zgiriere mici insule pentru Iipiroa piesclo}'.·

Primul etaj se tnconjoara cu un ecran metalic diu tabla de fier (de la cutii de conserve) sau cu bueilt,j de circuit imprimat.

Pentru rcglaj so fixeaza capacitoml ('v pentru valoaro maxima. (pozitia Inchis) ~i se regloaza miezul bohinei pina ce statiile de Ia 3 500 kHz se aud bine. Se dcschide apoi capacitorul CD (valoare minima) ~i se verifica daca se and ~i statiile din celalalt capat al gamei (3 800 kHz). Pragul reactiei, respsctiv sensihilil af ea. se reglcazi1 din potentiometrul Pt.


Semnalul pentru ,'egJaj se poate da ,i dint.r-un geum'iJ Lot' de radiofrecvont.a.

Cei care (lores(' a asculta banda de 7 MHz vor reduce numarul de spire din bobine (L1 = 7 spire; L2= 24 spire). Antena (fir exterior bine degajat) ~e "a cupla la una din bom«le ho-

binei L1• ,/

Alimeulareu se face eu 9 V din haterii,

Radloreceptor pe 'I MHz

Dezvoll.area productiei de COlli ponen te electronice a permis Inlocuirea unor clemente mocanice cu altele eleetronice, cun~ cstI' «azul capacitoarelor variabile Inlocuite cu diode varicap.

lin exnmplu pruet il: de utilizure a diodei varicap pontru acordul unui eil>euit oseilant este prezenlat ill figura 75 care reprezintu schema electrica a unui receptOl' eu roactie pontru gamH un delor scurte in die at in traficul radioarnatorilor.

La intrurea r-adiorecoptonului , pe 0 carcasa cu diametrul de 8 111m (ell miez dl' ff'rita) sillt conectate bobinele L, ~i L2• Bohinujul L'.J iH'" H spire dill CuEm 0,6, bobinate spi.ra Hnga spira. Al.lI uri <11' L'!. ~e hobinoaza 3 ... 4 spire din CuEm 0.2, tot spirri ling;i :'I'ir,'l, cHI',' fOl'mnaza bohina L1• Bobina Ll serveste pent ru "Uplfll'l~a iUltfllWi. iar 'J2 pen tru sl,)petarp[l.;;laliiJO!' dt· radi,),

Penh'l) ,w'I!'dul ,:ir,,'ui(ului p:-;t~~ Hlonlatti. djo~l(-l varicap ]) d.· Iipul UB t::!l Silll B\ j02. ,'are 1';;11, ('olllanditU, din potell \ ionu-t I'll I PI'

I~tiljltl ,:11 1 1'<111 zi >; 1 111'111 2 '\ n2'2 (8HII BC :i37, BC 107, BF [)7) Plit. .. munt.at in ("pgilll d" ,il'1..eel.oI' ('U resctie. Intrarca in IIs('ilatip ~j pr<tgul de r;';w(it, :'it' ,.;tahilf'~1 p din polPlltionwtrul P2 ! I kiloohrn].

Semualul tiP audiofr~'I'Yt~Ilv,j ill': gase§t-t" pe ]N(~JltiulJletl'\l1 P3, riP JW ,~;m" s,·~ t~uleg(', ili apoi liP. aplica circuitului integrat fl-A 74'1, Ai!'i semnalul sufera 0 amplificare pronuntata, dupii 1';(1' .. s,' pOlitI' 1:l.~(~nlj.1l ill di~t.i (san «hiar intr-un difuzor mini II tUl'li l,

OatH!" bohiueior prezeu ted.; siul. pentru banda de 7 :\Hlz (40 m \. dar· ;W.('stf' receptoare pot Iunctiona hine ~i in :1,5 MHz, 14 Mil z. dl~i in celelalte doua benzi alocato radioumatorilor (21 ~i 2K 'IlIz). Prnt ru g'nma de 3,;) 11Hz, L2 are 12


',~

Montaje Electronice - Colectia Cristal - 1982

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Montaje Electronice - Colectia Cristal - 1982

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

.

You might also like

Montaje Electronice - Colectia Cristal - 1982

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Montaje Electronice - Colectia Cristal - 1982

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

﻿.

You might also like

.