Laborator 1 EIM

ECHIPAMENTELE MEDICALE ŞI PROTECŢIA

PACIENTULUI

1. Scopul lucrării: lucrarea îşi propune să familiarizeze studenţii cu modul în care

sunt clasificate aparatele medicale, ce condiţii trebuie să îndeplinească acestea pentru a putea
fi folosite cu scop medical. Sunt exemplificate de asemenea cazuri în care pacientul ar putea fi
pus în pericol de aceste aparate cu uz medical.

2. Introducere:
Utilizarea aparatelor electronice medicale în diagnostic şi tratament ridică o serie de probleme
importante atât pentru securitatea pacientului cât şi a personalului medical. Din acest motiv este
necesar ca toţi cei care proiectează, construiesc sau utilizează aparate electronice medicale să
cunoască efectele curenţilor electrici asupra organismului şi să ia toate măsurile pentru
excluderea oricărui risc în folosirea acestor aparate în activitatea medicală.
Problema securităţii pacientului aflat în contact cu aparatura electromedicală este considerată la
ora actuală o problemă vitală. Nerespectarea normelor de electrosecuritate poate produce
pierderea de vieţi omeneşti.
Este important de observat faptul că un pacient este mult mai susceptibil la pericole decât o
persoană sănătoasă ce foloseşte un computer. Multe aparate electro-medicale pot avea regiuni
care ating sau sunt introduse în pacient pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp
ceea ce pune un pacient în pericol de electrocutare. De asemenea, majoritatea pacienţilor au
sistemul imunitar redus ceea ce îi face mult mai sensibili la curenţii de scurgeri. De aceea există
standarde foarte stricte pe care apartele electro-medicale trebuie să le îndeplinească pentru a
putea fi folosite cu uz medical.
Prinicpala formă de manifestare a electrocutării este fibrilaţia ventriculară. Aceasta constă în
contracţia haotică, cu o frecvenţă foarte mare a ventriculilor ce are ca efect: încetarea funcţiei
pompei cardiace, prăbuşirea debitului cardiac şi a tensiunii arteriale.

1 
 
3. Factori de risc în utilizarea aparaturii medicale:
Curenţii de scurgeri sunt cei mai importanţi factori ce pot pune în pericol viaţa unui pacient. De
aceea măsurarea acestor curenţi de scurgeri este cel mai important test de protecţie electrică a
aparturii medicale.
Curentul de scurgere reprezintă curentul rezidual ce trece prin izolaţie după ce o tensiune înaltă
(mai mare decât cea de funcţionare aparatului) a fost aplicată pentru o perioadă de timp.
Dar, ce rău poate face un curent de scurgere de intensitate mică? Este incetăţenită expresia:
„volţii te omoară nu amperii”. Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus trebuie făcută mai
întâi o clasificare a curenţilor de scrugeri şi evidenţierea posibilităţilor de apariţie a acestora.

Şocul electric este generat de curgerea unui curent electric prin corpul uman şi nu este nevoie
de o intensitate foarte mare, mai ales cu pacienţii ce au un sistem imunitar slăbit pentru a
provoca probleme. Conform NFPA 99, doar trei condiţii ce apar simultan pot produce un şoc
electric pacienţilor sau operatorilor:
a. O parte din corp este în contact cu o suprafaţă conductoare;
b. O altă parte a aceluiaşi corp este în contact cu altă suprafaţă conductoare;
c. O sursă de tensiune ce va genera un curent prin cele două puncte de contact (Fig. 1).

 
Suprafaţă conductoare
 

 
Tensiune activă
 

 
Suprafaţă conductoare
 

Fig. 1. Condiţii de bază pentru a producerea şocului electric

2 
 
 O reprezentare simplă a curentului de scurgere este următoarea: dacă o persoană intră în
contact cu un aparat electric care functionează, cât curent trece de la punctul de contact cu
aparatul, prin corpul persoanei şi înapoi la pământ sau alt punct?. Acest lucru înseamnă că
oricând cineva intrâ în contact cu un aparat electric un curent va circula prin corpul persoanei
repective? Răspunsul este da: un curent de un anumit nivel va circula mai ales la aparatele ce
folosesc fişă bipolară. Dacă acest curent are o intensitate mică (<0.5 mA), un adult nu va simţi
nimic. Şocul ar putea apărea dacă persoana ar fi expusă la curenţi de scurgeri mai mari de
0.5mA.

Tensiune 1. Posibilitatea ca pacientul să vină în contact cu o

linie de alimentare.
Aparat medical 2. Posibilitatea de a exista părţi metalice expuse.
3. Posibilitatea de defecţiune ce ar duce la încărcarea
electrică a carcasei.
4. Posibilitatea ca unele părţi metalice expuse să nu
mai fie legate la pământ.
5. Posibilitatea ca un pacient sau un operator să intre

  în contact cu suprafeteţe încărcate electric.

6. Posibilitatea ca o altă suprafaţă conductoare care ar
 
putea să devină referinţă (pământ) este în
  apropierea aparatului medical.
7. Posibilitatea ca pacientul sau operatorul să ia
 
contact cu a doua suprafată conductoare devenită
  referinţă.
Pământ
 
Suprafaţă conductoare: podea

Fig. 2. Cazuri ce ar duce la electrocutarea pacientului sau operatorului

Există mai multe tipuri de curent de scurgeri:

• faţă de pământ – curentul ce circulă de la sursa de tensiune prin izolaţie către

conductorul de pământ;
• prin carcasă – curentul care trece de la arasa la pământ sau altă parte a carcasei printr-
o conexiune conductoare externă diferită de conductorul de legare la pământ.

3 
 
 • prin pacient – curentul ce circulă între elementele aplicabile pe pacient sau între
acestea şi pământ;
• curent de scurgeri auxiliar prin pacient - curentul care străbate pacientul în timpul
utilizării normale ( ex. curentul între electrozi). Acest curent nu trebuie să producă efecte
fiziologice.;

Exemplu curent de scurgeri: Pacientul este monitorizat cu ajutorul unui cateter plin cu
soluţie salina în vederea supravegherii presiunii sanguine. În acelaşi timp el poate veni în
contact cu un aparat alimentat de la reţeaua electrică. Situaţia este descrisă în Fig.3. Prin
atingerea de către pacient a saşiului televizorului prin acesta se va inchide un curent
capacitiv către nulul de împământare al prizei monitorului de presiune.

 
F    Monitor de
N  TV  presiune

F  N 

Fig. 3. Exemplu curent de scurgere.

Standardele internaţionale au impus anumite limite pe care aceşti curenţi de scurgere nu trebuie
să le depăşească. Aceste limite sunt dependente de clasificarea anumitor tipuri de echipamente
electronice de uz medical.

Principiul de bază, specificat de fiecare standard este ca fiecare aparat medical să aibă două
nivele de protecţie la electroşocuri.

Atunci când un singur mijloc de protecţie împotriva electroşocurilor este defect sau când apare
o singură condiţie anormală ce implică pericol spunem că sunt îndeplinite condiţiile de prim
defect. (single fault).

4 
 
4. Clasificarea aparatelor medicale. Limite impuse pentru curenţii
de scurgere.

Clasa I. Aparate ce au prevăzut un conductor de împământare care leagă partea metalică a

carcasei de împământarea prizei. De asemenea prezintă fişa bipolară, detaşabilă precum şi
izolaţie de bază (izolaţie ce oferă protecţie de bază împotriva electrocutării).

Fig. 4. Aparat din clasa I 

1. Fişă cu contact la Pământ;

2. Cordon de alimentare detaşabil;
3. Pini de legatură ;
4. Conductor de protectie (între carcasa metalică şi pământ);
5. Terminal către pământ;
6. Izolaţie de bază;
7. Caracsă;
8. Circuit intermediar;
9. Componenta principală a aparatului;
10. Componenta ce se aplică pe pacient

5 
 
 Tabel 1. Limite curent de pacient si curent auxiliar de pacient

Tabel 2. Curent de scurgere faţă de pământ şi de carcasă

Clasa II. Aparate care au prevăzută o izolaţie suplimentară a părţilor aparatului aflate la tensiuni
periculoase. Fişa este bipolară dar fără cordon detaşabil şi de asemenea este eliminată
necesitatea folosirii conductorului de protecţie.

Fig. 5. Aparat clasa II

1. Fişă bipolară;
2. Cordon de alimentare;
3. Izolaţie de bază;
4. Izolaţie suplimentară;

6 
 
 5. Carcasă:
6. Masă;
7. Componentă principală;
8. Componentă aplicată pe pacient;
9. Izolaţie întărită;

Clasa III. Alimentarea aparatului se face de la o tensiune nepericuloasă. Aparatele din această
clasă de protecţie se pot alimenta şi flotant de la baterii (cele portabile). Tensiunea maximă de
alimentare la aparatele amplasate în organism este de 6V.

24V 

Fig. 6. Aparat clasa III.

În funcţie de relaţia cu pacientul, aparatura electromedicală se clasifică în aparate:

A. fără legătură electrică sau neelectrică cu pacientul (aparatură de laborator)

B. cu contact direct cu pacientul, pentru aplicaţiile medicale la suprafaţa organismului sau

intern (fără cele cu contact pe inima pacientului)

C. cu contact direct pe cord.

5. Modalităţi de măsurare a curenţilor de scurgeri.

Curenţii de scurgere sunt măsuraţi pentru a asigura că izolarea electrică oferă o protecţie
adecvată împotriva şocurilor electrice. Testele sunt proiectate astfel încât să simuleze contactul
dintre corpul uman şi diferitele componente ale aparatului şi apoi se măsoară curentul de
scurgere printr-un corp uman simulat sau o reţea. Valorile obţinute în aceste teste pentru
curenţii de scurgere sunt comparate cu limitele acceptate stabilite în funcţie de tipul produsului
testat (clasa din care face parte), punctul de contact cu pământul şi de modul de operare al
aparatului în condiţii normale şi condiţii de prim defect.
Măsurătorile curentului de scurgere sunt realizate cu aparatul alimentat în toate condiţiile cum
ar fi în standby şi functionând la capacitate maximă. Sursa de tensiune este realizată în mod
normal printr-un transformator de izolatie. Sursa de tensiune principală ar trebui să fie la 110%

7 
 
din cea mai mare tensiune pentru care a fost proiectat aparatul şi la cea mai mare frecvenţă.
Aceasta înseamnă că pentru un aparat pentru care tensiunea este de 115V, 60Hz şi 230V,
50Hz va fi testat la 110% din 230V (adică 253V) la o frecvenţă de 50Hz.
Curenţii de scurgeri sunt măsuraţi atât în modul de funcţionare normal cât şi în condiţii
anormale. Condiţiile normale de funcţionare se referă la faptul că aparatul este alimentat atât în
standby cât şi la capacitate de funcţionare maximă.
Există câteva reguli generale care ar trebui urmate atunci când se efectuează măsurători de
curenţi de scurgeri. Produsul care trebuie testat ar trebui plasat pe o suprafaţă izolată şi departe
de orice suprafaţă metalică legată la pământ (minim 20cm). Circuitele şi cablurile de măsurare
ar trebui pozitionate cât mai departe de surse de alimentare neecranate.
Unul dintre cel mai important test al curenţilor de scurgere pentru aparatele din Clasa I este cel
pentru curentul de scurgere faţă de pământ. Acest test măsoara curentul ce circulă înapoi prin
conductorul de protecţie, legat la pământ, din cordonul de alimentare.

Fig. 7. Circuit de măsurare a curentului faţă de pământ

Fig. 7. Prezintă conexiunile de bază la un aparat medical pentru a măsura curenţii de scurgeri faţă de pământ. Acesta
se măsoară cu MD. Acesta este un punct în conductorul de protecţie legat la pământ între terminal pământ de
protecţie şi masa de referinţă. Măsurătorile se fac de obicei după următoarele condiţii:

Tensiune directă: S5 jos;

Tensiune inversată: S5 sus;

Prim defect: normal- S1 deschis S5 jos;

Prim defect: invers- S1 deschis S5 sus;

8 
 
 Laborator 1 EIM
SISTEMUL DE ACHIZIŢIE BIOPAC.

I. Scopul lucrării: lucrarea îşi propune să familiarizeze studenţii cu mediul de

cercetare Biopac prin prezentarea principalelor componente hardware şi software ale
sistemului. În prima parte a lucrării sunt prezentate funcţiile şi toolset-urile pe care componenta
software le înglobează, precum şi modul de utilizare a acestora. În partea a doua a lucrării este
exemplificat modul de achiziţionare a electrocardiogramei (ECG) cu ajutorul sistemului Biopac,
având următoarele obiective experimentale:
9 familiarizarea cu modul în care se realizează înregistrarea activităţii
electrice a inimii precum şi întelegerea sursei acestei activităţi ;
9 însuşirea principalelor metode de măsură a activităţii electrice a inimii;
9 corelarea evenimentelor electrice afişate într-o electrocardiogramă cu
evenimentele mecanice din timpul unui ciclu cardiac;
9 observarea schimbărilor care apar în electrocradiogramă asociate cu
respiraţia, poziţia corpuli, exerciţiu, greutatea corpului şi vârstă;
9 înregistrarea electrocardiogramei prin 3 respectiv 6 derivaţii atunci când
subiectul este întins, aşezat şi realizează un ciclu respirator mai rar decât
cel normal;
9 observarea unei aplicaţii a legii lui Einthoven;

II. Descrierea sistemului de achiziţie Biopac MP150WS

Biopac Systems, Inc., a fost fondat în 1985 şi până in prezent a avut ca obiectiv de activitate
proiectarea şi producerea de sisteme computerizate educaţionale şi pentru cercetare. Acestea
sunt folosite în principal pentru analiza semnalelor biomedicale, şi includ traductoare, electrozi,
amplificatoare, accesorii pentru înregistrări, componente software, dedicate pentru cercetare în
medii universitare, spitale, farmacii şi institute de cercetare.

În prezent există două tipuri de sisteme pentru cercetare în domeniul semnalelor biomedicale
oferite de Biopac Systems, Inc., şi anume:
 • MP100 (poate fi instalat pe Windows, MP100WSW, sau pe Mac MP100WS)

• MP150 (poate fi instalat pe Windows, MP150WSW, sau pe Mac MP150WS)

În laboratorul de EIM se va lucra cu sistemul MP150WS care este fromat din componente
hardware (vezi Tabel 1.) şi software.

1. Prezentare componente hardware:

Principala componentă hardware a sistemului de achiziţie Biopac este modulul de achiziţie
MP150A – CE prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 1. Modulul de achiziţie MP150A - CE

Partea din faţă

POWER – VERDE - Indică faptul ca sistemul este alimentat

ACTIVITY - ROŞU – Indică transfer de date înspre/dinspre

sistemul MP150;

BUSY – VERDE – Indică faptul că sistemul MP150

achiziţionează date;
 
Partea din spate
POWER ON / OFF buton pentru pornire / oprire sistem;
Intrare DC – se foloseşte pentru a conecta fie o baterie fie
convertorul AC/DC:
• MP150 are nevoie de 12V la 2 A;
Port SERIAL – sistemul poate fi conectat la computer prin
intermediul unui port serial:
• Foloseşte un conector standard MINI DIN 8;
• Trebuie folosit doar pentru a conecta MP150 cu un PC
(via USB1W) or Mac (via USB1M);
Ethernet – pentru a conecta MP150 la un computer sau la o
reţea locală de calculatoare (LAN);
 Partea laterală
Conectarea modulelor
Partea inferioară
Comutator Firmware
Cele două intrări conectoare sunt proiectate pentru conectare
directă către UIM100C (interfaţă universală):
• Semnalele analogice sunt transmise printr-un conector
cu 37 de pini (partea superioară);
• Semnalele digitale sunt transmise printr-un conector
de 25 de pini (partea inferioară).
IMPORTANT - NU ESTE UN COMUTATOR DE RESET
Comutatorul Firmware este localizat în partea inferioară a
unităţii MP150, într-o adâncitură pentru a preveni activarea
accidentală – NU este un COMUTATOR de RESET pentru
unitatea MP150.
Atenţie! Activarea Comutatorului Firmware va determina ca
unitatea MP150 să funcţioneze cu versiunea anterioară de
Firmware încărcată în aceasta.

O parte din componentele hardware ale sistemului Biopac sunt descrise în Tabelul 2.:
Tabel 2. Componente hardware ale sistemului MP150WS

COMPONENTĂ CARACTERISTICI IMAGINE

Interfaţa universală
(UIM100C&HLT100C )
- reprezintă interfaţa dintre sistemul MP150 şi
dispozitivele externe;
- este folosit in general ca interfaţă de intrare
a semnalelor pre-amplificate şi/sau semnale
digitale pentru unitatea de achiziţie MP150.
Alte semnale (ex. cele provenite de la
electrozi sau traductoare) se conectează la
module specifice descrise mai jos;
-16 canale analogice de intrare (conectori
mini-phone jack de 3.5 mm);
-2 canale analogice de ieşire ( conectori mini-
phone jack de 3.5 mm);
-16 canale digitale de intrare/ ieşire;
-oferă o cale directă între canalele I/O
analogice,digitale şi dispozitivul MP atunci
când se achiziţionează sau se transmit date
către echipamente externe;

Amplificator traductor general
(DA100C)
-HLT100C are aproximativ aceleaşi funcţii ca
UIM100C dar se foloseşte pentru conectarea
traductoarelor ce au nevoie de alimentare;
-se pot conecta până la 16 traductoare.
IMPORTANT - echipamentele externe de
laborator, ce au alimentare proprie, trebuie
conectate la sistemul MP prin intermediul
unor izolatoare, atunci când sistemul este
conectat la electrozi ataşaţi de o persoană.
Pentru a conecta echipamente externe la
sistemul MP folosiţi:
• pentru semnale analogice – isolatorul
INISO sau OUTISO (cu HLT100C)
pentru semnale digitale – STP100C (cu
UIM100C)
-zgomot de nivel mic;
-amplificator diferenţial în punte;
-operează cu diferite traductoare: de
presiune, de forţă, sensori de
lumină,microfoane etc şi aproape orice
traductor sau senzor activ sau pasiv;
-reglaj variabil al amplificării
-tensiune de referinţă ajustabilă pentru
activarea traductoarelor pasive (±10V)
-control al offset-ului.
-filtru trece jos (10Hz, 300Hz, 5000Hz);
-filtru trece sus (DC, 0.05Hz);
-tensiune de intrare:
Amplificare Vin(mV)
50 ±200
200 ±50
1000 ±10
5000 ±2
Amplificatoare de Biopotenţial
ECG100C
-înregistrează activitatea electrică a inimii;
-ieşirea poate fi comutată între ECG normal şi
detecţie vârf a undei R;
- FTJ: 35Hz, 150Hz;
-FTS:0.05Hz, 1Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;

Amplificare Vin(mV)
500 ±20
1000 ±10
2000 ±5
5000 ±2

EEG100C
-înregistrează activitatea electrică a creierului;
-poate realiza măsurători EEG uni şi bipolare;
-ieşirea poate fi comutată între EEG normal şi
detectare unde Alpha;
-FTJ: 35Hz, 150Hz;
-FTS:0.1Hz, 1Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;
Amplificare Vin(mV)
5000 ±2
10000 ±1
20000 ±0.5
50000 ±0.2
EMG100C
-amplifică activitatea electrică a muşchilor
generali şi scheletici;
-FTJ: 500Hz, 5000Hz;
-FTS: 1Hz, 10Hz, 100 Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;
Amplificare Vin(mV)
500 ±20
1000 ±10
2000 ±5
5000 ±2
Amplificatoare traductoare
PPG100C -înregistrează pulsul şi oferă informaţii cu
privire la presiunea sângelui, densitatea
acestuia.
-amplificare: 10, 20, 50, 100ş
-FTJ: 3Hz, 10Hz;
-FTS:DC, 0.05Hz, 0.5Hz;
-filtru notch: 50Hz/60Hz;
-impedanţă de intrare: 2MΩ;

SKT100C -măsoară temperatura de suprafaţă, internă

sau a aerului;
-domeniul de temperaturi: 5ºC - 60ºC;
-FTJ: 1Hz, 10Hz;
-FTS:DC, 0.05Hz, 0.5Hz;
-Senzitivitate: 100micro ºC;
Amplificare Domeniu(ºC)
5 5-60
2 22-43
1 27-37
0.5 30-35
Traductoare şi cabluri
TSD200
TSD200 -folosit pentru înregistrarea pletismografică a
pulsului;

TSD201 -folosit pentru înregistrarea efortului

respirator; TSD201

TSD121C -dinamometru isometric;

-măsoară forţa exercitată de anumite grupe
de muşchi;
-pentru măsurarea puterii braţelor, picioarelor,
puterea de răsucire;
TSD121 

TSD111 -măsurarea forţei care apare pe călcâi şi

degete în timpul mersului (forţa de călcare);
-încorporeaza doi senzori de forţă, unul în
dreptul călcâiului şi celălalt în dreptul
degetelor.
 TSD111
TSD 202 -traductor de temperatură;
-înregistrează modificările rapide de
temperatură;
-timpul de răspuns de 0.6 – 1.1 sec;

TSD202
TSD 155C -cablu pentru măsurători ECG;
-poate fi folosit pentru înregistrări ECG 12-
derivaţii;
-permite înregistrarea simultană a derivaţiilor
I, II, III, aVR, aVL, aVF şi a unuia dintre [V1, TSD155

V2. V3, V4, V5 sau V6];

-este lung de 3m;
-conţine încorporat un terminal Wilson;

MEC SERIES
MEC100C -cabluri prelungitoare folosite pentru a mări
distanţa dintre pacient şi sistem;
-creşte comfortul şi posibilitatea de mişcare;
-lungime de 3m, clips metalic pentru ataşarea
de haine;
TSD 108
-nu conţine nici o parte metalică (cu excepţia
clipsului detaşabil);

TSD108 -microfon pentru sunete fiziologice; JUMP100 & JUMP100C

-este folosit în general pentru ascultarea
zgomotelor Korotkoff;

JUMP100&JUMP100C -folosiţi pentru a crea referinţe comune între

amplificatoarele de biopotenţial (ECG);
-lungime 10cm;
 2. Prezentare componentă software
AcqKnowledge este componenta software a sistemului de achiziţie Biopac şi reprezintă un
program interactiv şi intuitiv ce permite vizualizarea , măsurarea, analiza şi transformarea
datelor.
Principalele categorii de funcţii pe care AcqKnowledge le poate îndeplini sunt:
-monitorizarea procesului de achiziţie a datelor (nominalizarea canalelor de înregistrare,
calibrarea, stabilirea parametrilor achiziţiei şi conversiei analog/numerice, definirea funcţiilor
matematice de prelucrare on-line a unor forme de undă);
-stocarea datelor înregistrate în memoria calculatorului sau pe un alt suport şi manevrarea
fişierelor cu înregistrări (copiere, ştergere, tipărire, etc.);
-procesarea semnalelor discrete după înregistrare (operaţii matematice, funcţii analitice,
analiza în frecvenţă, filtrare, funcţii statistice, etc.);
-accesarea unui editor propriu (jurnal), care permite notarea anumitor comentarii sau
rezultate ale măsurătorilor, specifice unui set de înregistrări.
În Fig.1 este prezentat un exemplu de fereastră AcqKnowledge şi sunt evidenţiate principalele
componente ale programului.
Nume fişier
şi cale

Meniuri
program
Instrumente
Bară Markeri
instrumente
Parametri
măsuraţi
Axă
Etichete
canale verticală

Regiune
rezervată
markerilor

Semnale
înregistrate
pe diferite
canale

Instrumente de
Axă
selectare şi
orizontală
mărire
Instrumente
Indicator de
jurnal
stare
Afişaj jurnal

Modul de
Canal Modul de salvare
selectat afişaj
Fig. 1 Componente ale unei ferestre AcqKnowledge
Pentru a porni aplicaţia AcqKnowledge se face dublu click pe iconiţa care se
AcqKnowledge 3.9.1.lnk

găseşte pe desktop şi o fereastră similară cu cea din Fig.2 va apărea:

Fig. 2 Selectarea modului de lucru dorit

În acest moment există două posibilităţi:

• deschiderea programului AcqKnowledge şi folosirea acestuia în modul No Hardware,
prin selectarea căsuţei corespunzătoare, atunci când nu este conectat un sistem
MP150 la calculator;
• selectarea adresei sistemului MP150 care este detectat de computer (pot exista mai
multe sisteme conectate atunci când se foloseşte conectarea prin LAN);

Următorul pas este setarea parametrilor achiziţiei din meniul MP150. În Tabelul 3 sunt descrişi
parametrii de achiziţie oferiţi de programul AcqKnowledge:

Setarea Canalelor – permite setarea canalelor de achziţie, precum şi frecvenţa de eşantionare

pentru fiecare canal în parte.

Fig. 3. Fereastra ce permite setarea canalelor de achiziţie

Tabel 3. Parametri de achiziţie pentru setarea canalelor
Parametrul de achiziţie Caracteristici
Aquire - permite selectarea canalului respectiv pentru a fi folosit
în procesul de achiziţie;
Plot - permite afişarea canalului respectiv în momentul
achiziţiei; dacă butonul nu este selectat, datele pentru
canalul respectiv vor fi colectate dar nu vor fi afişate;
Values - permite afişarea valorilor numerice achiziţionate, într-o
fereastră separată. Pentru a deschide această fereastră
trebuie selectat MPmenu>Show Input Values.
Label - permite asignarea unei etichete pentru fiecare canal în
parte.
Analog, Digital , Calc - permite selectarea tipului de semnal ce va fi achiziţionat.
Calc permite efectuarea de diverse prelucrări ale
semnalelor ce sunt achiziţionate(semnale sursă), si
afişarea noi lor semnale în timp real;
Presets - permite selectarea anumitor funcţii presetate ce se pot
aplica asupra semnalelor ce sunt achiziţionate (semnale
sursă). Aceste funcţii sunt active pentru canalele de tip
Calc.
Channel Sample Rate - permite setarea frecvenţei de eşantonare pentru fiecare
canal în parte. Implicit valoarea acestei este frecvenţa de
achiziţie dar poate fi setată la valori mai mici. Pentru
canalele calculate (Calc) frecvenţa de eşantionare
trebuie sa fie mai mică sau egală cu cea a semnalelor
sursă

Setarea achiziţiei – o dată ce canalele au fost selectate se trece la setarea parametrilor

corespunzători achiziţiei.

Fig. 4. Setarea parametrilor achiziţiei

Tabel 4. Parametri de achiziţie
Parametrul de achiziţie Caracteristici

Modul de stocare
Record - sistemul MP va stoca datele înregistrate pe durata
achiziţiei
- sistemul va achiziţiona date în mod continuu, dar va
Record Last
stoca doar ultimul segment de date echivalent cu durata
setată pentru achiziţie;
Modul de salvare
Save once - achiziţia va începe când butonul de start este apăsat şi
se încheie fie când expira durata de achiziţie setată, fie
când se apasă butonul Stop; datele sunt salvate şi nu se
mai poate achiziţiona în continuarea chiar dacă timpul
setat nu a expirat;
Autosave - permite realizarea mai multor achiziţii una după alta, atat
timp cât durata de achiziţie setată nu a expirat. Datele
fiecării achiziţii în parte sunt salvate în fişiere diferite.
Append - este similar cu Save Once, doar că acest mod permite
oprirea si restartarea achiziţiei la intervale arbitrare. Cu
alte cuvinte atunci când se apasă butonul Stop, achiziţia
nu este încheiată ci doar este în pauză;de fiecare dată
când achiziţia este restartă, un marker este introdus ce
indică timpul (hh-mm-ss) la care s-a reluat achiziţia.
Locaţia de stocare
Memory - permite stocarea datelor în memoria computerului (RAM)
în timpul unei achiziţii. După încheierea achiziţiei datele
trebuie salvate pe hardisk. Acest mod oferă frecvenţe de
eşantionare mai mari, dar în general computerele au
memorie RAM mult mai mică decât spaţiul pe disk;
Disk - permite salvarea datelor direct pe hardisk-ul
computerului în timpul achiziţiei;
MP - permite stocarea unui volum mic de date în memoria
unităţii MP150; 4MB.
Acquisition Sample Rate - permite setarea frecvenţei de achiziţie, cu alte cuvinte
indică sistemului MP câte eşantioane să înregistreze
pentru fiecare canal, într-o secundă.

Acquisition length - permite setarea duratei de achiziţie;

În continuare sunt descrise cele mai importante componente din Fig. 1 pentru a face cât mai
accesibilă şi eficientă folosire programului oferit de sistemul Biopac:

Meniuri

Tabel 5. Meniuri program AcqKnowledge

Meniu Acţiuni Descriere
File> -New , Open, Close, Save graph, Save -permite operaţii clasice cu fişiere;
graph a, Print graph, Printer Setup,
Quit,
Edit> -Undo, Remove Waveform, Cut, Copy, -operaţii clasice de editare, similare cu cele
Paste, Clear, Clear All, Insert ale procesoarelor de text şi grafice;
Waveform;
>Duplicate Waveform -creează un nou canal, duplicat al canalui
selectat;
>Select All -selectează toate înregistrările indiferent de
mărimea zonei vizibile;
>Clipboard -se pot copia măsurătorile, graficele,
setările de achiziţie şi valorice numerice ale
semnalelor.
Transform> >Digital Filter -se pot aplica filtre IIR, FIR şi adaptive
(FTS,FTJ,FTB,FTS);
>Math Functions -se pot aplica funcţii analitice elementare
ca: ABS, ArcTan, Connect endpoints, Exp,
Limit, Ln, Log, Noise, Sin, Sqrt, Threshold;
-se aplică pe o selecţie făcută asupra
semnalului care va fi înlocuită cu rezultatul
funcţiei analitice;
>Template Functions -Set Template, Remove Mean, Correlation,
Mean Square Error, Convolution, Inverse
Mean Square Error folosite pentru
compararea diferitelor forme de undă.
>Integral -calculează integrala nedefinită pe
porţiunea de semnal selectată şi înlocuieşte
selecţia cu rezultatul integralei.
>Derivative -caluclează derivata porţiunii de semnal
selectată;
-se foloseşte metoda diferenţelor finite şi un
filtru trece jos;
>Smoothing -netezeşte forma unui semnal prin
înlocuirea valorii într-un punct cu media
aritmetică a valorilor vecine (se pot alege
numărul de eşantioane vecine considerate);
>Difference -calculează diferenţa în amplitudine dintre
două eşantioane aflate la o anumită
„distanţă” între ele; diferenţa este apoi
împărţită la intervalul dintre cele două
eşantioane.
>Histogram -produce histograma porţiunii de semnal
selectate, într-o fereastră separată;
>Resample -realizează reeşantionarea semnaluli
selectat (decimare sau interpolare)
>Equation generator -se pot defini diferite formule, ecuaşii pentru
 procesarea semnalelor;
-se poate folosi informaţia din mai multe
canale într-o formulă;
>Wave math -permite manipularea aritmetică a
semnalelor din diferite canale, sau a
diferetilor porţiuni selectate din semnal.
>Power Spectral Density -extrage puterea semnalului selectat la
diferite frecvenţe (axa orizontală trebuie sa
fie setată pe frecvenţă)
>FFT -calculează transformata Fourier rapidă
pentru semnalul selectat;
-afişează magnitudinea şi faza semnalului
în timp şi de asemenea componenta
continuă şi componentele pozitive de
frecvenţă;
-permite selectarea diferiţilor algoritmi
folosiţi pentru calculculul FFT.
>DWT -aplică transformata Wavelet discretă peste
semnalul selectat;
-afişează componentele de joasă şi înaltă
frecvenţă.
>Find peak -localizează puncte de extrem în cadrul
unei selecţii, pe baza unor opţiuni privind
tipul extremului (vărf pozitiv sau negativ), un
nivel de prag pe care extremul trebuie să-l
depăşească, locaţia punctului de început al
cautării.
>Find Next Peak -localizează următorul vârf care
îndeplineşte condiţiile setate la Find Peak,
de la poziţia la care se află cursorul;
>Find All Peaks -determină toate vărfurile ale semnalului
selectat;
>Find Rate -extrage informaţii din semnale fiziologice
care au un anumit grad de peridiocitate (ex.
ritmul cardica extras din înregistrări ECG).
>Specialized Analysis -include instrumente automate de analiză a
semnalelor pentru a economisi timp (ore
sau chiar zile) şi standardizează
interpretarea rezultatelor.
Display> >Tile Waveforms -centrează semnalele din fiecare canal pe
spaţiul disponibil;
>Autoscale Waveforms -face vizibil tot semnalul dintr-un canal
conform domeniului de timp.
>Overlap Waveforms -prezintă toate formele de undă pe aceeaşi
ordonată si sunt aduse la aceeaşi valoare
medie (), astfel încât afişarea unui anumit
voltaj este în acelaşi punct pentru toate
canalele
- pentru a examina formele de undă
asociate;
>Compare Waveforms -afişează toate canalele la aceeşi scală a
amplitudinii;
-scala verticală va fi aceeaşi pentru toate
canalele şi se ajustează offest-ul fiecărui
canal astfel încât toate formele de undă să
fie afişate centrat.
 >Autoscale Horizontal -face vizibilă întreaga înregistrare (întreg
domeniul de valori reprezentat pe abscisă
este cuprins în ecran);
>Zoom Back -micşorează imaginea cu un nivel (care în
prealabil a fost mărită cu intrumentul lupă);
>Zoom Forward -măreşte imaginea cu un nivel;
>Reset Chart Display -pentru a reveni la afişajul iniţial (după ce
graficile au fost mărite sau axele
modificate).
>Set Wave Positions -se poate schimba ordinea de afişare a
formelor de undă sau se poate selecta care
dintre formele de undă să fie afişate;
>Wave Color -permitea alegerea culorii pentru
reprezentarea unui semnal şi a tuturor
etichetelor asociate;
>Horizontal Axis -se poate schimba offset-ul sau intervalul
de eşantionare pentru axa orizontală.
-poate fi schimbată unitatea de masură
(frecvenţă, timp sau arbitrar);
>Show -controlează diferite opţiuni de afişare şi ce
informaţii adiţionale sunt afişate;
>Statistic -oferă diferite informaţii despre semnal ca:
lungime, nume canal, valoarea minimă,
maximă, medie, intervalul de eşantionare.
>Preferences -generează o fereastră de dialog în care se
pot seta diferite preferinţe: optiuni de
măsurare, modul de afişaj al formelor de
undă, si alte caracteristici ale
AcqKnowledge.
>Size Window -se poate specifica dimensiunea exactă a
ferestrei în care este reprezentată forma de
undă;
>Set Font -permite schimbarea font-ului;
-font-ul presetat este Arial dimensiune 8.
>Load All Data Into Memory -pentru a imbunătăţi reprezentarea grafică
a fşierelor mari (memorie de 2GB.).

MP150> >Setup Channels -permite setarea numărului de canale pe

care se va face achiziţia de date precum şi
frecvenţa de eşantionare;
-permite alegerea tipului de canal, analog
sau digital;
-permite încărcarea unor tempalte-uri legate
de setările canalelor pentru diferite tipuri de
înregistrări (ex. EEG Alpha, EEGBeta, ECG
R Interval etc);
>Setup Acquisition - se controlează frecvenţa de eşantionare;
-locul unde vor fi memorate datele în timpul
achiziţiei;
-si durata fiecărei achiziţii;
>Setup Triggering -permite începerea achiziţiei prin
intermediul unui declanşator;
-implicit declanşatorul este pe Off şi
achiziţia se porneşte prin apăsarea
butonului de Start;
 -declanşatorul poate fi analog sau digital;
>Setup Simulator -se pot produce semnale pe unul sau două
canale în timp ce se face achiziţia de date;
-se pot genera 4 tipuri de forme de undă:
dreptunghiular, arbitrar (se setează forma şi
durata dorită), sinusoidă;

Măsurători (determinarea unor parametri ai semnalului)

AcqKnowledge oferă o varietate de măsurători ce se pot aplica datelor achiziţionate în fiecare

canal în parte. Implicit, programul afişează măsurătorile pentru canalul selectat la momentul
respectiv. Pentru a selecta alt canal pentru care să se efectueze anumite măsurători, se apasă
pe căsuţa SC şi din lista care apare se selectează canalul dorit (vezi Fig. 5.).

Menu Pull –down Menu Pull –down

selectarea canalelor pentru măsurători
Afişarea
rezultatelor

Fig. 5. Modul în care se pot realiza măsurători asupra canalelor achiziţionate

Tabel 6. Parametri ce pot fi calculaţi pentru un semnal achiziţionat
Nume Parametru Descriere
none nu se estimează nici o marime (este util de exemplu pentru copierea ferestrei
grafice într-un document, dar fără a copia toate datele ci doar o parte dintre ele)
value valoarea funcţiei la primul moment al intervalului selectat sau valoarea la momentul
marcat de cursor, dacă nu este selectat un interval;
delta diferenţa dintre valorile funcţiei la capetele intervalului selectat
p-p diferenţa dintre maximul si minimul funcţiei în intervalul selectat
max valoarea maximă a funcţiei în intervalul selectat
min valoarea minimă a funcţiei în intervalul selectat
stddev valoarea deviaţiei standard în intervalul selectat
integral valoarea integralei funcţiei definite pe intervalul selectat (rezultatul este aria dintre
graficul funcţiei şi axa absciselor, conform definiţiei integralei)
area aria cuprinsă, pe întervalul selectat, între graficul funcţiei şi dreapta care uneşte
valorile funcţiei la capetele intervalului selectat
slope coeficientul de regresie nestandardizat reprezintă raportul dintre variaţia funcţiei şi
variaţia argumentului pe intervalul selectat, respectiv delta/delta t; în cazul unui
singur punct selectat se calculează local panta, între punctele vecine, la dreapta şi
la stanga cursorului
time valoarea corespunzătoare momentului la capătul final al intervalului selectat
delta t/f/x diferenţa dintre valorile argumentului (t, f, x) la capetele intervalului selectat;
semnalele asupra carora se fac măsuratori pot fi: forme de undă (pe abscisă se
reprezintă timpul t), spectre de frecvenţă (pe abscisă se reprezinta frecvenţa f),
histograme (pe abscisă se reprezintă o mărime oarecare x)
freq pentru un interval selectat într-o reprezentare in domeniul timp, reprezintă inversul
lui delta t; pentru un interval selectat într-o reprezentare în domeniul frecvenţă este
valoarea corespunzătoare frecvenţei la capătul final al intervalului selectat
bpm este accesibil numai în domeniul timp şi reprezintă inversul mărimii delta t
multiplicată cu 60; este util atunci când intervalul selectat corespunde unei
perioade, iar bpm reprezintă frecvenţa fenomenului (beats per minute)
samples indică numărul curent al eşantionului marcat de cursor; pentru un interval selectat,
se indică numărul curent al eşantionului corespunzător capătului final al intervalului
selectat
delta s numarul de eşantioane cuprinse în intervalul selectat.
kurtosis indică “cantitatea” de vărfuri dintr-o distribuţie (distribuţia normal are kurotsis 0)
lin_reg calculează regresi liniară (ajută când se doreşte să se determine panta pe o
porţiune de semnal cu zgomot);
lyapuvnov calculează rata exponenţială a divergenţei unui system atunci când este perturbat
de la condiţiile iniţiale;
mean calculează valoarea medie a amplitudinii porţiunii de semnal selectate;
median valoarea median a porţiunii selectate
median T,min T, indică momentul de timp a eşantionului care reprezintă valoarea median, minimă,
max T maximă
skew măsoară statistic gradul de îndepărtare a unei distribuţii faţă de distribuţia
Gaussiană
stddev măsoară deviaţia standard a porţiunii de semnal selectate

Tipuri de cursor

În colţul din dreapta jos al ferestrei grafice prezentate în Fig. 1 sunt trei etichete ce reprezintă
trei tipuri de cursoare: cursorul sageată, cursorul  si lupă.
Cursorul săgeată activat (printr-o apăsare cu mouse-ul) face posibilă selectarea unui canal
prin apăsarea cu mouse-ul, fie pe butonul etichetei care îi corespunde (stânga sus - deasupra
graficelor), fie în spaţiul grafic aferent canalului respectiv.
Cursorul  activat permite selectarea unui interval (variabil doar după abscisă şi extins pe toate
canalele afişate), sau poziţionarea unei linii de marcare la o anumită valoare pe abscisă; pe
intervalul selectat se pot efectua măsurătorile descrise mai sus, cât si operaţiile matematice.
Intervalul selectat este marcat vizual prin schimbarea culorii pe ecran.
Lupa activată permite descrierea pe ecran, cu ajutorul mouse-ului, a unui dreptunghi; zona
astfel delimitată este mărită la eliberarea butonului mouse-ului. Pentru a reveni la imaginea
anterioară utilizarii lupei se execută comanda Display >Zoom Previous.

Markeri
Pe linia aflată deasupra graficelor, din Fig. 1 se pot introduce markeri. Aceştia se inserează la
achiziţionarea sau la procesarea semnalelor şi pot fi însoţiţi de un text explicativ de max. 80
caractere. Operaţiile cu markeri se pot realiza atunci când este selectată opţiunea Display >
Show > Markers.
Inserarea unui marker se poate realiza instantaneu, în timpul înregistrării, prin apăsarea tastei
ESC, sau pe înregistrare, la momentul dorit, prin apăsarea mouseului în spaţiul destinat
markerilor. Este recomandat să se asocieze un scurt text sau o codificare fiecărui marker,
pentru a putea fi mai uşor identificaţi la procesarea înregistrării, mai ales în cazul inregistrărilor
lungi. Markerul activ ia culoarea roşie şi este afisat textul care îi corespunde. Linia markerilor din
fereastra grafică se termină cu un grup de sageti:
- săgeata stânga şi săgeata dreapta, care deplasează înregistrarea afişată până
la următorul marker în sensul respectiv;
- săgeată îndreptată în jos, a cărei apăsare cu mouse-ul deschide o lista de
optiuni:
• Find si Find Again care permit căutarea unui marker dupa textul asociat;
• Clear Marker si Clear All Markers care elimină markerul activ, respectiv
toti markerii;
• o listă cu textele asociate tuturor markerilor din înregistrare, pentru a
putea fi imediat gasiţi.

Informaţia produsă cu ajutorul programului Acqknwledge este salvată cu opţiunile File > Save
Graph si File > Save Graph As… în fisiere de tip .ACQ, care pot fi citite numai de
AcqKnowledge, dar informaţia conţinută în ele poate fi importată în editoare de text sau grafice.
Există însă şi posibilitatea extragerii informaţiei afişate pe ecran cu ajutorul comenzilor:

9 Edit > Journal > Paste Measurement, care transfera in jurnal datele de pe ecran, sau;
9 Edit > Clipboard > Copy Measurement, care memoreaza datele de pe ecran si le
poate transfera intr-un alt fisier (de exemplu in Microsoft Word, unde se executa
comanda Edit > Paste).

Notă: Însuşirea tuturor caracteristicilor şi funcţiilor programului AcqKnowledge se va

face pe parcursul întregului laborator.