ANESTEZIA IN STOMATOLOGIE

SI CHIRURGIE OMF

Anestezia dentara
Anestezia reprezinta introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a
provoca disparitia sensibilitatii.
Cuvantul “anestezie” provine din limba greaca si semnifica absenta sau pierderea senzatiei.
Anestezicul este substanta care atenueaza sau inlatura temporar durerea. Exemple: xilina,
mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina.
- se face in functie de segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele anestezice
si mecanismul lor la acest nivel. Exista trei tipuri mari de anestezie:
• Anestezia locala - este cea produsa prin contactul substantelor anestezice, de tip local, pe
receptorii periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata
unor interventii de mica amploare.
• Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin nervii periferici,
plexurile nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub
garou si mai cunoscute de dumneavoastra - rahianestezia si anestezia peridurala.
• Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o multitudine de substante si o
aparatura speciala, ea realizeaza mai multe deziderate: analgezia (inlaturarea durerii si a
reactiilor vegetative ale acesteia), hipnoza (sau somnul anestezic), relaxarea musculara si
echilibrarea functiilor vitale.

- anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa de anestezic local a terminatiilor nervoase

periferice perilezional (intradermic, subcutanat, intrafascial, intramuscular);
- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o
regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii neuronilor senzoriali;
cuprinde urmatoarele tipuri particulare:
bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului
ce inerveaza regiunea interesata
bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar)
bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert)
bloc al nervului sciatic
bloc al plexului lombar (N femural, obturator, femurocutan lateral)
bloc al nervilor intercostali
bloc spinal (rahianestezie)
bloc epidural (peridural, extratecal)
- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier) - interventii chirurgicale asupra membrelor,
dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in
prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la
radacina sa;
- anestezia generala - inhalatorie (IOT, laringiana), intravenoasa

Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune

- pierderea constientei ori somn profund - care este datorata administrarii unui agent
anestezic, fie prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau de agenti
halogenati), fie pe cale intravenoasa (barbiturice, ketamina, etomidat si mai recent diprivan)
- disparitia durerii - care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice ca
fenoperidina sau fentanilul
- folosirea unei substante paralizante - care permite relaxarea musculara necesara unei bune
desfasurari a intreventiei
Privind modul de actiune al anesteziei generale asupra organismului se refera la:
- agenti blocanti neuromusculari
- pierderea cunostintei
- cortexul cerebral
- agenti inhalatori pentru a controla raspunsul autonom si a produce analgezia si amnezia
- benzodiazepine pentru efectulbenzodiazepine pentru efectul antianxios si amnezic
- obstructionarea conducerii nervoase
- intreruperea transmiterii sinaptice

Riscurile anesteziei dentare

Zona anesteziata nu amorteste. Cauza: anomalia anatomica a zonei anesteziate
- Anestezia “nu se prinde” atunci cand in zona anesteziata este o infectie, iar pH-ul
organismului este in scadere (5-6) fata de valoarea normala (7,4)

Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in artera
- Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata unde va
intra acul, un anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri o
structura nervoasa. La pacientii mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau
o artera este mai mare.
- Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar din cauza
vasoconstrictorului, care provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin)

Dureri prelungite, amorteala, parestezie

Leziuni vasculare
Leziuni nervoase
Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul anesteziei
pentru dintii inferiori
Hematomul obrazului
- Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate acul seringii
- Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului (se aplica pentru
24 h un pansament compresiv apoi tratament cu antibiotice)
Necroza mucoasei
Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului
Intoxicatii sistemice
Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de
catre substanta anestezica
Reactii de hipersensibilitate sau alergice - este bine ca daca nu ati mai facut nici o anestezie
locala in scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test alergologic (prin test cutanat)
Reactii adverse date de vasoconstrictor
Riscul de infarct miocardic
Trimusul - limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie

:
-
-

;
(
,
)
;
In stomatologie si chirurgie OMF, anestezia generala prezinta multiple elemente de
dificultate si risc specific acestui teritoriu datorita:
- zonelor reflexogene mai numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial care expun pacientul la
declansarea unor reflexe nocive;
- dezvoltarii unor procese patologice (tumori, supuratii) in raporturi strinse cu caile aeriene
superioare;
- limitarii sau imposibilitatii deschiderii gurii in constrictiile de maxilare sau anchilozele
temporomandibulare;
- dificultati de a mentine permeabilitatea cailor respiratorii care risca sa fie compromisa in
cursul interventiilor prin secretii, singe, corpi straini;
- desfasurarii in acelasi teritoriu a activitatii operatorului si anestezicului si limitarii reciproce a
cimpului lor de actiune;
- dificultati de urmarire clinica a mersului anesteziei prin supravegherea miscarii globilor
oculari, a reflexelor palpebrale

Utilizata in: oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie

Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala

TEHNICA
Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului.
Administrarea se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1 minut pe
mucoasa cu pasta analgezica si in mod current prin aplicarea unui tampon imbibat cu
anestezic si lasat citeva minute pe locul unde se va intervene, sau prin pulverizare sub
presiune.
Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1-
2 minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia anestezicului, cantitatea utilizata si
intinderea zonei de aplicare trebuie atent controlate.
Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu pantocaina 0,5%, cocaina 2% sau
prin pulverizarea acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea insasi reflexul de voma.
Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului nazopalatin aplicind cite un
tampon imbibat in anestezic pe planseul foselor nazale linga septul nazal, indaratul
subseptului; cutanat anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului pe mucoasa
planseului bucal in santul paralingual la nivelul ultimului molar.

Indicatii
- restrinse la interventiile superficiale si de scurta durata, adica, incisia unui abces superficial
subcutanat sau submucos, extractia unui dinte temporar cu rizaliza accentuate

Se izoleaza cimpul operator, se usuca regiunea si se proecteaza jetul de kelen de la

o distanta de 25-30 cm, urmarind linia de incizie printr-o miscare continua a jetului de-a
lungul ei. Pentru grabirea evaporarii se poate proiecta concomitant asupra regiunii un jet de
apa. Aparate special pentru administrarea locala a kelenului ii maresc eficienta. Instalarea
analgeziei este indicata prin aparitia unei coloratii albe; zona respectiva devine dura si se
acopera cu un strat asemanator cu zapada.

Anestezia prin injectie

Sunt necesare instrumente de examinare; seringi Record sau din material plastic de 2 si 5 cm; ace
de injectie inoxidabile cu bizoul scurt, bine ascutite, nu prea subtiri, de lungimi diferite, scurte de 2.5-4
cm, lungi de pina la 12cm; pensa anatomica pentru manipularea acelor; comprese sterile; eter, alcool
70% simplu sau iodat de 2%.
Reguli generale: bolnavul este examinat corect; ne asiguram ca nu prezinta contraindicatii pentru
anestezia locala si ca a fost corect efectuata preanestezia.
Pentru anestezia pe cale cutanata se barbiereste locul de punctie, se degreseaza pielea si se
antiseptizeaza cu alcool 70% sau iodat, aplicat de la centru spre periferie. Pentru anestezie pe cale
orala, bolnavul isi clateste gura cu sol antiseptica, apoi i se aplica aspiratorul de saliva.

ANESTEZI E PRI N I NJECTARE (sau pr in inf ilt r at ie locala) - se

realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in t esut ur ile pe car e se
int er vine chir ur gical sau in jur ul acest or a , si sau pr in inject ar ea
anest ezicului local la dist ant a (anestezie in baraj) de locul unde se intervine
chirurgical.
Acestea pot fi
 directa intramucoasa
 punctiforma
 liniara (superficial, profunda)
 difuza
 intragingivala
 plexala - indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui
 “in baraj” - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces tegumentar)
 tronculara - anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in
vecinatatea unui nerv dentar
 intraligamentara – anestezicul local se depune in tesutul periodontal
 intrapapilara - la nivelul papilei dentare
 intraseptala - se foloseste rar
 intraosoasa - se foloseste foarte rar
 intrapulpara - la nivelul pulpei dentare

Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca: obturatii, curatarea cariilor,

pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.

Tehnica
Pentru a face intepatura mai usor de suportat, se efectueaza o anestezie topica cu
pantocaina 2% sau un spray analgezic. Acul este schimbat pentru o fiecare noua intepatura
si se evita atingerea sa de buze, dinti, limba. Bizoul acului este indreptat spre planul osos.
Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1 %) pe linia de incizie pana la
aparitia efectului de “coaja de portocala” (buton dermic) - in abcese.
Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina, ropivacaina) plan cu plan,
permite efectuarea de operatii de apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea
peritoneului si a mezourilor permite operatii mari pe abdomen la bolnavii tarati. Infiltrarea
trunchiurilor nervoase permite realizarea anesteziei loco-regionale de conducere (tronculara
– nv. sciatic, nb. colaterali digitali; plexulara – cervical, brahial; spinala - rahidiana si
peridurala)

Infiltratie locala
 Interesata este doar o zona anume.
 Tehnica:
- La o interventie complicata necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o dilacerare
a tesuturilor.
- Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face mai intai un buton
intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe traiectul liniei de
incizie, plan cu plan, in pielea sau mucoasa, tesut celular, muschi. Acul este impins aspirind
si injectind incet sol anestezica in tesuturi, apoi este retras partial si introdus in
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior. Anestezia se
instaleaza in 5 min.

Infiltratie la distanta
 Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate la distanta, circumscriind intr-o figura
geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o anestezie
terminala, deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza
cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .
 Indicatii - restrinse, in interventiile pe obraz, regiunea submandibulara etc., in special
pentru extirparea unor tumori.

ANESTEZIA PLEXALA: indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului

in dreptul dintelui .
 Arcada superioara - acolo unde corticala osoasa e subtire
- Aria anesteziata: periostul, osul, mucoasa vestibulara, 1 maxim 2 dinti daca substanta
anestezica se lasa intr-un singur loc
- Indicatii:
*pulpectomii vitale
*extractii dentare
*rezectii apicale
*extirpari chisturi, epulide, etc.
*plastii limitate mucoasa sau os
- Contraindicatii:
*interventii de chirurgie parodontala
*anestezia unui grup de dinti
*infectie sau inflam a mucoasei
*corticala anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)
-Tehnica
- punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila (in fixa => distensie = durere)
- bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
- directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si D de acesta
- injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se anestezicul sub
mucoasa, intre aceasta si periost, lent, fara presiune
- lasarea anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare mai rapida a
anesteziei (difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie mai intinsa pentru anestezia IS
punctia anestezica se poate face trecand cu acul prin frenul buzei superioare, dinspre partea
opusa zonei pe care dorim sa o anesteziem datorita dispozitiei filetelor nervoase prin
anastomozele cu ramurile nervoase contralaterale.

 Arcada inferioara – zona incisivilor, si in special la copii si tineri

- Indicatii:
*anestezia a 1-2 dinti frontali
*anestezia mucoasa si periost reg V frontale
*vasoconstrictia unui teritoriu
- Contraindicatii:
*afectiuni de tip infamator in regiunea frontala
*procese tumorale
-Tehnica
-idem

6. Anestezia regionala/tronculara
ANESTEZIA TRONCULARA: anestezia unuia sau mai multor dinti deodata -
introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
- este o anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe traiectul trunchiului nervos
sau la nivelul orificiilor osoase de intrare sau iesire a trunchiurilor nervoase, intrerupand
conductibilitatea si propagarea sensibilitatii dureroase:
1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se produce anestezia lui si a
tuturor ramurilor nervului trigemen.
2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare) ea actioneaza
asupra nervului maxilar.
3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra nervului
mandibular si a maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.
4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra nervii dentari supero-posteriori sau
nervul dentar inferior sau pe unde ies nervii suborbitari si supraorbitari, naso-palatin, palatin
mare, mentonier si incisiv. Daca se depune la nervul lingual, bucal, maseter, sau
maseterinul, care se desprin din trunchiul principal mandibular, anestezia se numeste
tronculara periferica.
- este o anestezie sigura, reduce volumul solutiei injectate, reduce numarul de intepaturi,
tehnica este simpla, atat exo cat si endo.

Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (terminala a nervului oftalmic), ca zone

de anestezie sunt cuprinse tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern al
orbitei, tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul frontal cu musoasa sinusului frontal,
tegumentul radacinii nasului, tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul sacul lacrimal si
segmentul medial al pleoapelor.
- Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia din chirurgia maxilo-faciala, pt
regiunile invecinate nervului supraorbitar, pt plasti sau interventie pe sinusul frontal.
- Dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in reperarea orificiului

REPERELE GAURII SUPRAORBITARE (osoasa)

- pe arcada sprancenoasa la 2-3 mm deasupra marginii osoase,
- la 1 cm lateral de unghiul intern al orbitei,
- pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera

 Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece la intepatura, acul
patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase, in 1/3 interna a arcadei
sprancenoase, medial cu orificiul supraorbitar. Directia acului si profunzimea, usor in jos,
inafara si inapoi. Imediat dupa ce se inteapa se cade pe os, in scobitura supraorbitara si fara
sa se patrunda in orificiul supraorbitar dar pastrand contact cu osul, aici se va depune
anestezicul. Pt anestezia ambelor ramuri ale nervului oftalmic, locul de intepatura e
intersprancenos. Directia acului va fi impins intr-o parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei
linii care trece prin regiunea sprancenoasa

dintii incisivi si caninul, partial premolarii 50% din cazuri, osul, parodontiul si mucoasa
vestibulara, pleoapa inferioara si fata latero-nazala, jumatatea buzei superioare, peretele
osos antero sinusal si mucoasa corespunzatoare a sinusului. Este folosita in procedurile
stomatologice si in chirurgia maxilo, atunci cand anestezia plexala e insuficienta sau cand
anestezia nu se pot face din motive patologice.

REPERELE GAURII SUBAORBITARE - osoase, dentare, de parti moi si mixte.

 Reper ele osoase
- marginea inferioara a orbiteila 6-10 mm sub marginea inferioara a orbitei
- la unirea 13 interne cu cele 23 externe
- pe linia verticala care trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei
- pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara, suborbitara cu gaura mentoniera
- pe linia verticala care trece prin sutura maxilo-malara
 Reper e dent ar e
- pe verticala care trece prin axul PM2 superior sau intre primul si al doile premolar
- cam la 25 cm deasupra apexului PM2 superior
 Reper ele par t ilor m oi
- la 0,5 cm inauntrul liniei verticale, medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte
- pe verticala care trece prin marginea interna a corneei
- pe vertiala care trece prin comisura bucala
 Repere mixte
- la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii cu linia oblica ce porneste de la
marginea gingivala intre IC si IL omolateral si care merge la aproximativ 4 mm deasupra
partii interne a suturii fronto-malare. Repere pt situatia in cazul in care se face pe calea
exobocala: reperele gaurii suborbitare,aripa nazala, santul nazo-genian, marginea inferioara
a orbitei. Pe cale endobucala: repere la gaura suborbitara, fornixul vestibular superior,
caninul, marginea inferioara a orbitei si fosa si bosa canina.
 Cea mai frecvent folosite sunt acele de mici dimensiuni, gura trebuie sa fie
intredeschisa, se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular intins, inainte se poate aplica o
anestezie topica, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza marginea inferioara a
orbitei cu indexul si gaura suborbitara cu policele.
Calea exobucala
Este in caz de leziuni endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.

La mandibula
ANESTEZIA LA SPINA SPIX (n alveolar inferior)
- cale orala -

- Indicatii
*interventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la gaura
mentoniera la linia mediana
- Contraindicatii
*procese inflamatorii sau tumori la locul de intepatura.

Reperele
- nivelul planului de ocluzie al M inferior
- creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
- plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian
intern.

- Tehnica
- capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele dentare larg
deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara
- se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu indexul mainii
stangi cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele cand se face la arcada stg
- locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1 cm deasupra
planului de ocluzie al Minf
- directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu osul in zona
crestei temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada inferioara
- acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata interna a ramurei
mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii acesteia, necesitatea mentinerii
contactului cu osul va face ca corpul seringii sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a
mandibulei ajungand chiar in dreptul C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de
inclinare a ramului mandibular
- injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si continua pana la
1.5-2 cm, profunzime
- la 1 cm se aneseziaza n lingual
- la 1.5 – 2 cm nv. alveolar inferior situat mai posterior

Anestezia tronculara a nervului lingual

- odata cu anestezia nv. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se depune AL la
spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale submandibulara, 5,5 cm)
- odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate)
- anestezie separata tronculara a nv. lingual.
Anestezia limbii
Nv. bucal e o ramura terminala a nv. temporo-bucal. Trece prin spatiul pterigomandibular are
traiect descendent si spre ant, paralel cu marginea ant a ramurii ascendente a mandibulei,
pe care o incruciseaza la nivelul bazei apofizei coronoide (punct important pt anestezia
tronculara ) si se indreapta spre obraz, aici in dreptul bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:
  intr-o ramura interna - pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in dreptul
molarilor inf (mai rar si in dreptul premolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara
corespunzatoare molarului 1)
 si o ramura externa - care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-comisurale

In stomatologie si chirurgia orala se abordeaza ramura sa interna prin:

- infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator
- sau prin anestezia tronculara la baza apofizei Coronoide.

- detartraj subgingival
- rezolvarea cariilor de colet vestibulare si subgingivale
- prepararea bonturilor subgingival
- plasarea unei matrici

- tehnica usoara pt anestezia prin infiltratie

- anest ezia tr oncular a bazala a nv. mandibular

Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:

- Pacientul are gura larg deschisa. (Pentru a anestezia prin infiltratie plexala pacientul are
gura intredeschisa). Mucoasa se dezinfecteaza cu alcool.
- Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea anterioara a
ramurii ascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal de ultimul molar
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar superior;
corpul seringii e indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in
afara si relativ orizontal.
- Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii ascendente
la baza apofizei coronoide, fara a intepa periostul, (2-4 mm adancime), 0,3 ml/10 sec.

Anestezia tronculara bazala

- Nivel de incostienta care este foarte apropiat de nivelul anesteziei chirurgicale complete.
Pacientul nu raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli durerosi (ex. intepaturi).
- Anestezia nervului maxilar.
- Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar impreuna cu dintii si paradontiul respectiv,
a sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei foselor nazale si a vestibuluilui bucal
superior, hemibuzei superioare, aripii nasului si pleoapelor inferioare.

Anestezia ganglionara
- Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale lateral subzigomatica, folosind
procedeul Braun pentru anestezia nervului mandibular si un ac curb pentru a patrunde
prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii mai
favorabile de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda prin gaura ovala pe
o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.
- In prezent acest tip de anestezie este inlocuita cu anestezia prin intubatie.

7. Anestezia regional prin acupunctura sau electropunctura

Anestezia regionala poate fi obtinuta prin stimulare periferica cu ajutorul unor ace in puncte
de elective diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se intervene. Mecanismul
analgeziei in raport cu teritoriul in care urmeaza a se interveni. Pentru ca analgesia sa fie
eficienta este necesara colaborarea pacientului, increderea sa in succesul metodei.
Stimularea acelor se poate obtine manual imprimindu-li-se miscari de rotatie sau de dute-
vino efectuate de medic sau pacient, sau prin stimularea electrica utilizind un current de
intensitate slaba. Analgezia se instaleaza in 15-20 de
S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu
efect analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimuland nervii periferici, ar distrage atentia
de la durerea de baza. Dupa medicina traditionala chineza, influxul vital, circula in corp in
lungul a 24 meridiane sau linii de inaintare, in legatura unele cu altele. Pe lungimea fiecarui
meridian se gasesc punctele-cheie. Ele se impart in 5 categorii:
- punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o functie organica deficitara
- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o functie organica ce sufera prin exces
(hiperfunctie, hipersecretie etc.)
- punctele surse care regleaza
- punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase spontan atunci cand meridianul pe
care se gasesc este perturbat
- punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala atunci cand ea se afla in exces intr-
un organ.