Avand dimensiuni foarte diferite, de la animale planctonice microscopice pana la crabul-

paianjen urias din Japonia, toate crustaceele au un element comun: un scbelet extern articulate
si dur care sustine corpul animalului si il protejeaza.
Crustaceele reprezinta una din grupele de animale care si-au dezvoltat un schelet articulate
complex, asemanator unei carapace. Acesta sustine muschii si organele interne ale animalalui
si il protejeaza de dusmani.Toate aceste animale sunt cunoscute sub denumirea generica de
artropode, ceea ce inseamna “picioare articulate”.Aceasta pentru a le deosebi, in mod evident,
de molustela cu cochilie, ca de exemplu scoicile si midiile, care invelite intr-o crusta tare si
avand articulatiile mobile.
Cel mai cunoscut grup de artropode il reprezinta insectele dar mai sunt multe alte creaturi,
cum ar fi paienjenii, scorpionii, centipedele si miriapodele, care au aceeasi structura a
scheletului. Unele dintre aceste animale sunt asemanatoare crustaceelor. Ele si-au dezvoltat
corpul de artropoda deoarece acesta reprezenta cea mai buna solutie pentru a le sustine si
totodata de a le proteja tesaturile delicate.
Scheletul extern, numit si exoschelet, este de fapt tegumentul ingrosat si durificat, numit
cuticul. Compozitia acestuia variaza in functie de tipul animalului, dar in randul insectelor el
este de obicei din chitina, un material cornos, felexibil, asemanator celulozei (componenta
principala a lemnului). In multe cazuri, la crustaceele mari, marine, cum ar fi crabii si
homarii, cuticululeste impregnat cu calciu astefel incat “carapacea” devine mult mai dura, mai
calcifiata. Animalul este astfel protejat de multe pericole si el poate sa creasca pana la
dimenisuni mari fara sa se prabuseasca sub propria lui greutate.
Dificultati de crestere
Procesul de crestere este plin de dificultati si pericole. La animale cu schelet intern -cum
suntem noi- oasele cresc, pur si simplu, in acelasi timp cu muschii si organelle care le
inconjoara. Exoscheletul cornos sau calcaros al unui artropod nu poate insa sa creasca in
acelasi fel. Daca muschii si organele interne ale animalului continua sa se dezvolte excesiv,
presiunea interna va creste pana cand cuticulul va crapa.
Fenomenul nu se petrece la intamplare. Sub armura curente, animalul mai are una, pentru
inlocuire, care se afla intr-un anumit stadiu de dezvoltare. Cand exoscheletul este pregatit
pentru a fi schimbat -si animalul incepe sa simta stransoarea- crusta este fortatasa cada, chiar
de presiunea aerului sau a apei, pentru a scoate la iveala cuticulul aflat sub ea. In timpul cat
acesta este inca moale, animalul il umple cu aer sa u apa, pentru ca atunci cand crusta va fi
dura, sa-i permita animalului sa creasca. In aceasta perioada, animalul simte nevoia sa se
ascunda, simtindu-se vulnerabil.
Anatomia
Unele artropode, cum ar fi insectele si paienjenii, au un numar bine definit de membere (sase
la insecte, opt la paienjeni), insa la crustacee numarul lor este mult mai variat. De obicei, un
crustaceu are o percehe de member pentru fiecare segment al corpului. Aceasta structura de
baza este evidenta daca observam una din crustaceele cele mai comune, si anume paduchele
de lemn.
Corpul acestui animal, asemanator unui armodial, este alcatuit dintr-un sir de segmente
blindate, fiecare segment avand cate o pereche de membre. Ele nu au insa toate acelasi rol.
Cele de pe primele sapte segmente, situate in imediata vecinatate a capului, sunt folosite
pentru de plasare, spre deosebire de cele de pe urmatoarele cinci segmente, care au fost
adaptate pentru a deveni organe de respiratie. Perechea de membre care se afla pe segmentul
final are mai degraba rolul uni organ de simt decat cele doua perechi de antene care pornesc
din capul mic al animalului. Cu toate ca segmentele paduchelui de lemn par a fi asemanatoare,
la o privire mai atenta se poate observa ca ultimele sase formeaza o coada, inserata in ultimele
sapte segmente “umblatoare”. La multe crustacee, aceasta distinctie este mult mai evidenta,
segmentele “umblatoare” unindu-se cu capul, pentru a forma un segment cap-corp principal,
numit cefalotorax.