Cee A OUVIN VUENLIGH FOU ACWE ATOATU PAYLECTOR: TEODOR SCARLA‘ TEHNOREDACTARE UTERLZ COM! TON ANTONESCU IN COLARORARS a COLE ELECTROPROIECT S.A. SECTIA 1 'V COORDONAT DE HORIA COCEI Hi stilt. rile? Wt ae ema PARTEA INTi Sint nevoit si-mi incep povestirea din ziua aceca de demult cind am {ntilit pentru prima oara pe cavalerul des Grieux. Accasta s-a intimplat cu ‘eo cinci sau sase luni inainte de plecarea mea in Spania. Traiam intr-o Tinguratate de care arareori mi smulgeam, totusi, casi o indatorez pe fiica fea, intreprindeam uneori mici calatori, scurtindu-le pe cit imi sta in puting. ‘Ma intorceam astfel intr-o i din Rouen, unde ca ma rugase si merg ca sAsolicit prin Parlamentul Normandiei recunoasterea tnor dreplur, si anu- me asupra nor piminturi ramase mie mostenire de fa bunicu-meu dinspre mama, dreptuti pe care cu ile cedasem ei. Apucind prin Evreux, unde am nas noaptea dinti, am ajuns a doua zi pe la vremea prinzului in Pacy, cale dde cinci-sase leghe de acolo, Intrind in oriselul acesta, am fost cuprins de tnirare vazind pe locuitori in stare de alarma. Ieseau alergind de prin case si se inghesuiau la poarta unui han de rind unde stationau dou cérufe eu ‘oviltir, abia sosite, judegind dupa caii lor inca nedeshamati, plini de spume $i parind rupfi de oboseala, M-am oprit o clipa ca sa intreb din ce pricina se au m-am putut limuri mai deloc; gloata atitata nu lua in seama intrebarile mele 9 inainta mereu spre han, imbrincindu-se # ingramadindu-se de-a alma. n sfisit am vazutivindu-se in poartiun poteras ‘ca banduliera pe piept, cu flinta pe umir si i-am facut semn sa se apropie. Lam rugat sé-mi spun pricina invalmaseli. + Ce sa fie, domnule, nimica toata! mi-a rispuns el. Ia niste femei pierdute pe care le ducem, eu sitovarasii mei, la Havre-de Grace, de unde 0 Sale imbarcdm spre America. Printre ele sint citeva mai nurli si asta ii aft pesemné pe oamenii stia. ‘Mi-as fi vazut indata de drum, dupa limurirea poterasului, dacimu m-ar fioprittinguielile uneibatrine care rocmalicyeadinhan plesnindu ipalmele tuna de alta si strigind ca ceca ce se petrece induntru ¢ 0 adevarata barbarie, ‘ceva care-fi incrincena carnea de groaza si de mila, — Dar ce se petrece? am intrebat-o. ~ Alelei, domnule— mi-a réspuns ea ~intrit aumai si priveste! Tiserupe inima, zau aga! 7orice alta imprejurare ag fi 1-0 urifjeau mai d (ea chipului ¢ 1 Pecitifingduin ook aes lei vederea elim inspic alg evita, Slings co-star atase lea sisi intoar sata ake falaymuvoia eee a8 ac aac rotiste dint-o modest aS ascundl era att de fi Cei sase . ase poterasi care insofeau jai reascat inet parea enent-general par spus ~ di Setter de poli. Nu rea pare fost ins yea nam primi ordin so ert mal welt lachpiincarl si nck AABN "Finded ana 9° mal ml ape clea, port mal fume elm pre cova mal esmaecad ect des ‘nai frumos np eae en ae i fic frate-su sau poate-i teri 8 din Pais li ii coluri cd au putea si-mimarturi sicine ani mirtutiseasca cis mp rac] iar claveamotiveputemicedea inn soe dori si rimming BCU M EMINESCU’ IAS] ipranics din care pricind sat omul ool mai nenorocit de pe iE ce. .cercat, la Paris, ca sh obtin cliberarea ei? Rugaminti, ‘uneltiri, forta, ‘eau dovedit zadarnice. M-am hotarit s& merg ‘dupa ea, fic si pind la roe tal iui, O sims mbare pe corabie. Voitrece odalt cucain America. apaivimea cea mai mare o davedesc aoegti nemernici de ‘paznici care ‘pu-mi ingdduic nici si ma apropii de ea. Imi facusem planul si-i atac faip la titeva leghe de Paris. Ma intovarasisem ‘cupatra oameni care mi-au fagaduit rs i ‘mari de bani. Dar m-autradat, m-au lasat singur na eee sau fugit pe-aincola cu bani mel. Nepoind sae prin fort, am fost silit s& ma supun. Am propus poterasilor si mi lase macer s8 tor ac oferindule inschimb orisplat, Pola d cigs ‘induplecat; au ra fe plat orkde cite on ii vor face atiral de ama iss = vorbese ca cana In putin weme punga i s-agolitsiacum, ind ny met > aoa rll mi resping mojicestecind fac un pas spre 8. Cay adineauti, fiindca am indrdznit sama ‘apropi, cutoate ameninfirile lor, au aval ‘obrazni- fda si ridice jeava pustit asupra mea. Ca si Te satur Licomia si sé-mi pot Se ea mer pes ma vd lit vind ioaga pe cream ven clare pind aic. Pik stl lint, totug afr citvalacrimii-a picurat in chi, Noeetara aceasta mise pra foarte cndata i nespus de in/niosiot esr ea-mi dezvalutaincle dumtale ~_i-am spos~ dar, dack Pot si: Gude folos cu ceva, ma ofer ste servsc dn tata inima, inde fol andra, ou mai vid mind in fala mea nici o ze de perant Trebuie simi indursoarta, oct de aspra ar 8, Piet in America; aa pun vei liber Bis cucine mie drag, Ara sei ual STE aeons sivokgasila Havre-de-Grce ajutoral cen trimite. Ma intreb ins aa ag pin acolo gi cam si fac a s ugurez cit de putin pe Crum ca? soanel Rie, a adugat el privind cu trstete spre iubits I rane nd te scap eu din incurcturé am spas, Uite cova anh terog prmogted ni pare rau c& nf pot fide flos sin al chip. |-am dat patru ludovici de aur, indu-ma si su bage de scama paznici te inchiuit find cu aa banilael a vinde 6 mst seump batirurle lor. rai reni in minte s4 ma invoiesc cu cu accsti poterasi aoa a ral indrSgostit & oat vorbi oricind cuiubita ui pind a Hat a a gel lor ise upropicsi-am spusce wel Cron rua Jui, mi-a rspuns incurcat: ‘Nu, domnule, nu-i stam impot vas schimbe 0 vorba, doua, cu fata, ‘pumai of lar pot 28 nu se mai dedipeascK de dinsa. Asta ne singheresi¢ ‘ia drept si plateascd pentra suplrarea ce me-oface,,= Ia spune ~ |-am intrebat ~ co ar trebul ih tse dea ca s8 nu mai simti supaira? ‘A.avut indrazneala sivmi ce wie, eam dat mum: = Dar bagi de scama ~ i-am spuis ~ si nvemi umbli cu goalda; eu las ului adresa mea ca si re ca sa fac sa fi pedepsit Tinarul necunoscut m- ejea cu care mi-a multw 14 $i merita darnicia mea. La plecare mia rispuns cu o modest atit de dl iesind de acolo nu m-am putut opr jelesei naturi femeiesti. intors acasa, in singuritatea mea, nam mal avut de unde si afln area acestei aventuri. Au trecut aproape dol af, in care timp 0 uitasem itul, cind intimplarea mi-a dat prilejul fi aflu eu de-amanuntul toate petile. ‘Veneam dela Londra cu marchizul de... clevul meu, La Calais,am tras, mi aduc bine aminte, la "Leul de aur’; diferite pricini ne-au silit si inem pe loc toa ziua si noaptea ur Morgind in timpul dupa- zii pe stradi, mi se paru ca ZAresc pe tinarul acela din Pacy; era prost cat 5imult mai palid la fafa. Tinea pe bra o manta veche, paring c& abia {in oras. Prea era insé frumos la chip ca sa nu poath i recunoscutindata, ch am tresirit vazindu-l = Trebuie si vorbesc cu tindrul acela, -am spus marchicului, Recunoscindu-ma la rindul siu, bucuria care-i insuflottchipul fu mai -ditoare decit orice vorbe. ~ A, domnule ~ rosti el sirutindu-mi' mina ~ ma bucur ci pot si ¥a ‘inca o data recunostinja mea neclintita, Lam intrebat de unde venea. Mi-a raspuns ca sosise cu o corabie din re-de-Grice si cd abia de curind se intorsese din America — Pare-mi-se ca nu prea stai bine cu argintii iam spus. Sti ce? Duste anul unde am tras, la "Leul de aur’, Vin si eu numaidecit ‘M-am dus repodc, intr-adovir, plin de neribdare oi aflu amanuntit orocirile ui si peripetile cilatoriei in America, L-amluat cu vorbe blinde n poruncit hangiului sa aiba grija s& nu-ilipseasca mimic, N-a mai asteptat dan ghes ca sa-mi istoriseascd povestea Vieti sale. =Dommule ~ mi-a spus el - va purtaticu atita noblete fata de mine ineit 5 simi vinovat de o josnica nerecunostinta daca v-as ascunde ceva. Am 4 marturisesc nu numai nenorocirile si suferinfele mele, dar si picatele Jca de voute hk novoie gis stit ci am destula wo ludovici. Recunostinga si pe deplin c& era un om » adresatciteva cuvinte iubitet owfialé att de incintatoare, ‘euget in fel si chip asupraHotarisem ziua plecirii din Amiens. A! de ce n-am fixat-o cu 0 zi mai id! A$ fi adus neatinsa acasé inocenta mea. in ajunul zilei cind trebuia lee din oras, pe cind ma plimbam cu prietenul meu, care se numea rao, am viz ci soseste diligenta din Arras sine-am luat pe urmele ei la ospataria unde trag vehiculele acestea; numai curiozitatea ne mina liligenya s-au dat jos citeva fempei care s-au imprigtiat indata; una insd, ¢ tindrd, a ramas singurd in curte, in timp ce un barbat bitriior, care insoftorul ei, sc ingrjea si-i scoata lucrurile dintre celelalte bagaje, aceca mi s-a parut atit de fermecitoare incit eu, care niciodati n-am 4 ma gindese la deoscbirea dintre sexe si nici nu m& uitasem mai lung 0 fata, eu, cel admirat de toti pentru cumintenia si pentru cumpitarea m-am pomenit inflicarat deodata pind la extaz. Aveam un cust ile afarai de sfios si ma pierdeam usor cu firea; de asta data sfici ww m-a oprit, dimpotrivi, a iunea im pasit repede pind aproape de cuceritoarea | mele, Desi mai tinara de ccit mine, mi-a rispuns la salut fas si pard nita. Am intrebat-o ce o aduce la Amiens ‘sidaca are cunostinte in oras; pus cu naivitate c& au trimis-o p i cufise mintea, desi abia de citeva clipe pat ama ca planul pirinjilor fetei didea o lo I-am vorbit astfel ca sa injeleagi ce simt ulta experienta decit mine, Parintii o t ei ei, pesemne ca si puna friu poftei se 6-0 cuprinds si care in urma a Am combatut cruda hotarire a meu: runsese in inima mea; mi-am ovitura de moarte dorinfelor pentru casiainfeles, cciavea trimitcau la mandstire impotriva de pliceri care de pe-atunci pricinuit toate nenorocirile ei si ale parinfilor cu toate argumentele pe care niiscind gi clocventa mea swulastica mi le-au putut sugera, Ea nu: 4 nici suparata, nici dispretuitoare; imi spuse, dupa o clipa de tacere, a limpede prevedea c& va fi nenorocita calugarindu-se, dar ca, dupa emnele, asa era voia domnului, deoarece nu-i lisa ni e. Dulceata privirilor ci, umbra de tristete ce-i intunecase fata cind aceste vorbe, sau mai degraba puterea destinului meu care ma ragoa astic nu mi-au ingaduit sa stau la ginduri nici o clip’. Am asigurat-o i ar Voi sa puni temei pe cuvintul meu de onoare si pe nefirmurita ce mi-o inspira, mi-as pune viata in joc ca s& o smulg de sub tirank or sis o fac fericiti, M-am mirat de mii de ori in urma de unde imi atita Indrazneala $1. usurinta in vorbire Dar, daca Amorul n-ar fi de minuni, n-ar face nimeni din el o divinitate, Cite nu i-am spus! a infocate cuvinte imi ieseau din guré. Frumoasa necunoscuta stia c& ta atit de fragedi omul nu se insala; mi-a spus deschis ci daca vad niniti de sc&pare, s-ar simi indatorata catre mine cu ceva mai scump . I-am repetat c& sint gata si fac orice, dar neavind destulé iiloacele de a 0 servi, main dintr-o data mij! jutor mict cexperient ca si miscocese © areal, care au putea fide mare at nit la asigurarea aceast angele mele rea ni pentru mine. j batriiorul ei Argus, toate speranteS Ty Cin ms en SPE Da Pca ns dest scsi ca 8 UMP a vetipea de ip a ea cau gata si se ducs de Pt a oc tburel a8HE § cu mine. Am inteles indati Fost fia masa de seara cu mine. Am int a os i tragi a un ADM a ea devotat UP siretenici sii-am Pre a viztn acast Ja gelulcambombine?, jot din tot ce vedea, Se ; iberge, care nu pricepea ON noastra; in timp ce eran: aoe ‘ovorbs. Nu auzise convorbires nom emneam noi far . inbitel cit intam de deagoste it ‘pas de udecatastntelepciunea! facd nu stiu ce servicn { sint copil. Inima mise singur cu stipina inimit seama a a cai ‘Ma simfeam altul, i, plceri de cate fel de extaz care eh ce mise rapids prin Vin a a Mano ‘o moleseald dulce mer mei, cAci grail ini am poate de mulfumita de se arta mumal pin oct meh prea ca tulburata decit mine. Laseau ( i JPote Desa lu er msi PU ere mie cfectul farmecelo saat = ease ‘Mica martussit of ma gasea impale S71 nl si mal afoctuoash ¢@ Shetty tan de indi binences ra mE) 8 ltnererins Dc in : =: : fara s& gasim altd cale OPC simu eral i aspundere, desi r a crutindu-1 de raspundere, OFT ostaiint Pa ing peste nop cane strecuramb sr tye wreo cincizec de pina anusetrezi sn indata ce-vom sosi. AVA ‘s foolo o ne cunt indoit. < jar Manon avea aproape e ‘pconomailor mele), iat Manon avea aprooP™ (TT tale! de agin rod ote ge exam, near inchipit cat Caniste copii eee ea lor = trei franci (1 7 Untal Haseco niciodata si ne bizni rom ai puna fs epiztiam de asemenea cio sé ducem ’ 4a bun capac tot sous, voia merge mpreunica -ocmogtipe Manon era ica Punt novi a judectsingur dacé merits fac paso acsta Pept ‘Tiberge ma lis singur, dupa mit de ‘sigurari de prietenic. Toatd roaptea m-am gindit la cele ce mai aveam de facut, iar la crdpatul zorilor, ao pee dus Ia haul unde trasese Manoa, am gisito ‘asteptindu-ma. Pindise de la fereastra camerei, care dadea spre strada, mA vazuse si-veni ‘sé-mi deschida. Am iesit astfel fara si facem zgomot. ‘Ea nu avea alt bagaj decit 0 boccea cu rufe pe care j-am Inat-o s-o duc eu. Trasura era gata de plecare in scurt timp ne-am departat de ors. : ‘Voi povesti mai tri ce a facut Tiberge cind a vazut ca il inselasem. Zelul sau de salvator nu s-a potolit, ‘dimpotriva, veti vedea pina unde a mers Site lacrimi a truit vrs gindindu-mi care j-a fost risplata. aan zorit aii int-afit cB, inainte de a se imnopta, cram. Ia Saint-Denis. CCatarisem tot timpul alituri de diligent, astel of mu om putut vorbi ou Manon decit in rastimpul cit se schimbau cai; dar cind nc-am vazut lao distant atit de mica de Paris, "adica aproape in siguranfd, am hotarit sa ne stan oe sek mincm cova, cicinuluasemnimicingurh dela pests din Amiens. Oricit censpuneste cram indragostt de Manon, ea.astiut sma jncredinteze cA. nu ma jubea mai putin. Nune sfiam de loc dezmierdindu-ne, incredintee fee agtepam pina vom sigur Survgisignzdcioss Ja noi cu admiratie si bagai Ae seama ca se cruceau vazind ci doi copii de virsta noastrd par @ Se iubi pind la furie. Acolo, la Saint-Denis, planurile noastre de cdsatorie ‘au fost uitate; am incalcat drepturile bisericii si me-am pouenit sof gi sof fara sine gindim. ‘Un lucru ¢ sigur: aga cum i ‘toata viata ‘daca Manon mi-ar fi: rimas credincioasa. ‘am mai bine, ii descopeream alte si alte cali ‘ragilgenia si frumuse{ca ci alcdtuiau un lan Groaznica schimbare! Ceea ce ma fericirea. M& aflu azi cel mai nenoroci fice, Mat infin Guce va istmi ack orespat deping indragoste. ABO. rn nchirla un apartament motila in srad Vn alt Spee nefericirea mea, de casa domnului de B... ae lg scursers iam att de cfundat in pasonea ea <7 2p sip et Ta fami a mine co-atrebui so simi tata cin pricina disparitiei mele. : i Param ny era citusi de pufindesrivin pustarca med as MES \ se pon gta cu muta odes inten in cre tim amindotm-2 [EO 15‘sd-mi adue aminte de indatoririle cc le aveam, Am hotirit, daca se va putea, si ma impac cu tata. Tubita mea era atit de dragut’ incit nu ma indoiam ed are si-i placa si lui, daca voi izbuti sil fac s-o vada gi sé-i cunoasca intelep- ciunea si celclalte merite. Pe scurt, ma incintam cu nidejdea cé-miva da vote ‘sfimé elisitoresc cu ea: aflasem intre timp c4, fara consim}amintul Iu, lyerul au era cu putinja. Am vorbit ca Manon despre planul meu, ficind-o sa infeleagi c& nu numaiinbirea si datoria ne impuneau si fim cAsitorit, dari revoia de bani era un motiv de care trebuia sa finem seam micul nostra Capital se stirbise mult sine pierise credinta cf avea si tind cit lumea, Manon a primit eu raceala propunerea mea. Totusi, inchipuindu-mi cd impotrivirile ei ievorise numai din dragostea pentru mine si din team ci m-ar putea pierde, atunci cind tata va afla unde stim ascunsi~dar n-at Voi sa consimta Ja unirea nostra — nici cea mai mici binuiala nu mi-a fulgerat prin minte despre cruda loviturd ce mi se pregitea. In privinfa nevoii de bani, mica Faspuns cA tof ne-an sai ramas destui ca si trim citova sptausini, iar dupa asta, va cApita ea alii de la niste rude din provinci, care oiubean, Impotri- virea si-a insofit-o cu mingiier att de dulcis atit de pasionale,incit bietul de ‘mine, care nu traiam decit prin ea si nu ma indoiam citusi de putin de sinceritatea ei, am aprobat tot ce spunea gi hotara {i lisasem banii in scama ei, precum si toati grija de a plati cheltuiclile casei. Dupiicitva timp am obscrvat c4 masa noastra devenca aiimbelsugata, iar Manon isi ficca rochii noi si scumpe. Stiind bine ca trebuia si neff ramas abia vreo doisprezece sau cincisprezece pistoli', mi-am arial mirarea: cum de ne-am imbogatit din senin? Ea m-a rugat,rizind, si nu-mi fac rij, = Nu fi-am fagaduit ~mi-a spus ~ ca am si fae rost de bani? Tubirea mea cra prea navi ca sa cad usor la ginduri intr-o zi, iesind din casi dupa prinz, am instiinfat pe Manon ca voi {ntirzia in oras mai mult ca de obicei. La intoarcere a trebuit sa astept la usa -doui-trei minute, spre mirarca mea. Servitoarea noastra era 0 fetiscana cam” de acccasi virsta cu noi. Cind mi-a deschis, in sfirst, am intrebat-o de ce mu mai venea. Mi-a réspuns incurcati ci nu ma auvise batind. Deoarcce nu Datusem decit o data, am ramas nedumerit, = Daci mu m-ai auzit ~i-am spus — cum de-ai venit sa-mi deschizi Intrebarca mea a zapacit-o; nefiind destul de desteapti ca si ticluiasca ‘un rspuns, incepu si se smiorcdie sisi-mi spund c& nu eravina ci, ci doamna © oprise si deschida usa pind ce nu va iesi domnul de B.., pe scara cealalta 1 Unpistol = zece franci (n.t). 16 ‘ jncit mu st it, tulburat la culme, in i, cam mas incremenit tulburat a Cumes TT care dean bir, eas, Preteatind of al 27 Sob, dar sh sim ict ai spund API ee ul dB. cit slujni -a vorbit despre Com lama s& se dea de gol.cH mA VCE mari ince im scara, fara si-mi pot dass {ntr-atita ma uluise veste>, ee eas cafenea din drum $i a i de dragoste decit ie ssc ca era mal P : tea si oinvinova eS amd ingele? Gmnigem eu de lacs. Acuncl um #S PSEC aotiv fa a n- er sma Duin Sato se eu ning 6 Ga get ea etre ore inate sas OVI oF sma me al extaz furtumos pe amon. Stie doar €& a. : soi 2 mn fingelat Manon, Ste 205 a ‘ tiga sm yun motiv ca 8 "Num epetamy mee pe ch0 aor. Asta mul UR i 7 yentra ea t3ie56, ey s prea ese siege uk din ce al Totusi, re intit c& Manon facuse oat i amant nou APS! inisteau. Mi-am amintit eee iu un nelinist gm puterile noastre- S care trebuian sk- vind de nu fl! TT us de Pat ratase in nite bani care treba Mt goeste Increderea co-0 475 cam zai era it ¥ ii pleat dui Gorin tt Paris, Exam purr nedesD" Gindul acest: micsorat. M-< ‘a le-aalungat pe i am intors toate celelalte din mi cee estaba acasi; am alte din minte gi tristefea mi fata presupunerile la it mis-a malintemeiate, dar m-am stind-mi ot ce se e i sa servit ci scar Ni%2 Servitcina. Mi icAruia luminarii am asezat la masa silindu-ma si . par vesel; dar la De intre mine si Man ne ‘apinit, in na ‘petrecuse. \dejdea cd eainsasi; clad vorbin, ak ot lca nf mnnoado Inti! jurerata si. 1 — am strig . erat num spi niga pling! Manoa! _ Numi-arispuns dect pein cre : ington, Men ia ot Pi citeva sus saan am eat de pe Saunt pling, scampo? Est atit de inc care nd GR rind: sat ‘ainceput mi abateam in intuneric gn intuneric deplig nic oluminité caro sk poat face drum unci presuPane’ Tram tridat, crud tradat, Dar de care sh pom Tiberge imi ve in mie co inti, "A, tridatorule! mi-am Zi Wigrst cu tine, daca banuiala mes adevereste.” Dar indatd mi-am dat Te tea si unde ne alam, aso de la el ne aflase tata se vigaese pe Manon, muindraznen sine saseincarce coun ctea de care 0 azusem COPIES Tacrimile ei, sarutul carla camera ii Pareal Co drept, c& los ceva, dar mi simteam indemnay & ‘gu totul ca o presimfire & nporocit pe cale sf ne loveuseds SFT desperat si ma vad samuls de Eng vena dat imi inchipviam, naivul de nine en era si mai de plins. C2 Mmare. a mediarilor mele, 1-2 : a a Marigulu cine sie ce cunoseut acca desigur ainstiintat pe tata rasta m-a mingiit; am socott CA Ntscdpa ou citeva dojeni, cu Glows Fredepee apliate de autoritatea pirinteasc’. Am botarit ‘sufar totul co abdare, si fagaduiesc' atonal ya cone sie sausuren shams grabese paris, ca si redau viata si bucurie ‘scumpei mele Manon. la Saint-Denis, Fratele meu ‘mirat cA 00 ‘amamutit de fries. “A incercat si ma linisteascd, ia ete ptn eerie ee Media cagicushreintra de DUNN ‘3 datoriei sisi merit tafe dragostea ui. Ammas peste DOAPE T,Saint-Denis, dar el ase masure ste noapit “pei. $i altceva ine m-a indurerat ‘Gomplit hanul in care trasesem cP reas in care ne oprisem, cv i Mano in drumul nostra dele raerensta Paris, Hangil iservtoriim: ote ‘§ au ghicit numaidecit Aan atimplase.L-am auzit pe han spunind: sae al astai domnigorul ce) ragut care a trecut acum s28e saptimani ‘en 0 domnisoara de care pares vmorezat tulea! Ce mai poicutl Bietii ji dragosteau! Tepea mea mare pacatci-ay despsrt! ‘Ma prefaceam ca nu-l aud st ‘cautam si ma ascund vederi lor, Fratele meu lasase i Saint-Denis oasurick de dowd locus ‘am purces ta drum dupa dejum si am aj in pe doua decae, A vorbitel maine fatal meu, ca si mil fac binevoitor, spunindv cit de nor mam HSS! dus, vai fel cdg tata m-a primit mai pun aspru decit ma asteptam. S-2 sullumit ‘pumaisi-mi arus 2 pri rar in priviniagreseli cam SP oplecind samt vie, Despre iubita mea mira P's re att, c& mise cadea rofugiul intoarcerea ‘Am aj 1%