Professional Documents
Culture Documents
ORDIN :
MINISTRU,
MARIN CRISTEA
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI
In colaborare cu IPCT:
Consilier: arh. Ioana Atanasescu
arh. Mariana Tăbăcaru
OBSERVAŢIE:
Lăcaşurile de cult pot fi asimilate sălilor de tip monovalent.
OBSERVAŢIE:
Condiţiile de bună audiţie şi vizibilitate se stabilesc de către proiectant cu consultarea unor specialişti în
domeniu. Aceste condiţii nu sunt supuse verificării în conformitate cu prevederile Legii 10/ 1995 decât în măsura în
care introducerea lor ar încălca cerinţele formulate prin această lege.
Asigurarea unei bune acustici şi vizibilităţi a sălii reprezintă o răspundere a proiectantului ce se stabileşte
prin contract între proiectant şi beneficiar.
0 1 2 3 4
calcule + respectare respectare reglementari
6 Siguranţa la foc respectare reglementări
reglementari +calcule + propuneri soluţii
calcule + respectare avize + calcule + propuneri
7 Calitatea aerului respectare avize
avize solutii
calcule +
respectare
8 Calitatea iluminatului respectare calcule + propuneri soluţii
reglementări
reglementări
concordanţă cu reglementările
calcule + respectare respectare
9 Confort higrotermic tehnice + calcule + măsu-
reglementări reglementări
rători „in situ"
concordanţă cu reglementările
calcule + respectare
10 Economia de energie respectare reglementări tehnice + calcule + măsu-
reglementari
rători „in situ"
concordanţă cu reglementările
calcule + respectare
11 Confortul acustic respectare reglementări tehnice + verificări „in situ"
reglementări
(după caz)
Aptitudinea de utili- concordanţă cu reglementările
calcule + respectare
12 zare din punct de ve- respectare reglementări specifice+ verificare „in
reglementări
dere acustic (vibraţii) situ" (după caz)
1.7. Nu sunt incluse în prezentul normativ prevederile referitoare la spaţii ce deservesc sala
de audiţie destinate:
• publicului — holuri, foaiere, vestiare, grupuri sanitare, săli sau zone de alimentaţie
publică, comerţ, etc.
• actorilor, cântăreţilor, sportivilor, balerinilor — holuri, vestiare, grupuri sanitare, săli de
repetiţie, săli sau zone de alimentaţie publică.
• tehnicilor de spectacol —cabine, proiecţii, înregistrare şi transmisie, depozite şi
ateliere, decoruri etc.
• administraţiei — birouri, camere maiştri, vestiare, grupuri sanitare, etc.
Condiţiile tehnice detaliate în tabelul 2 poziţiile 1.1, 1.2, 1.3 se referă la toate componentele
sălii:
— teren fundare
— infrastructura (fundaţii directe/indirecte, ziduri de sprijin etc).
— suprastructură (elemente şi subansamble portante verticale şi orizontale exterioare)
— elemente nestructurale de închidere fixe sau mobile
— elemente nestructurale de compartimentare interioară fixe sau mobile
— instalaţii aferente sălii
— echipamente electro-mecanice aferente sălii
Factorii care intervin la verificarea satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate sunt:
— acţiunile agenţilor mecanici
— influenţele mediului natural
— proprietăţile materialelor utilizate
— proprietăţile terenului de fundare
— geometria structurii în ansamblu şi geometria elementelor de construcţii.
Intrucât sălile de audiţie sunt o componentă a obiectivului, iar asigurarea cerinţei de
rezistenţă şi stabilitate implică verificarea întregului obiectiv, în cadrul prezentului normativ nu
se stabilesc valorile parametrilor specifici acestor săli.
Proiectarea şi verificarea rezistenţei şi stabilităţii structurale se va face în baza
reglementărilor tehnice în vigoare funcţie de categoria de importanţă a clădirii stabilită de
proiectant.
OBSERVAŢIE:
Alegerea sistemului constructiv se va face pe bază de calcul tehnico-economic ţinând seama şi de:
— tipul de spectacol;
—dimensiunile sălii;
— condiţiile de amplasament (zona Seismica, natura terenului, factorii climatici);
— siguranţă la foc (poziţia sălii in cadrul obiectivului sau faţă de vecinătăţi, condiţii de intervenţie a
echipelor de pompieri, posibilităţi tehnice de executare şi întreţinere a unor protecţii la foc, etc.) ;
— protecţia termică şi economia de energic (condiţiile climatice, poziţia in cadrul obiectivului, condiţii de
plastică arhitecturală, etc);
— protecţia la zgomot (poziţia în cadrul obiectivului, relaţia dintre factorii perturbatori proveniţi din exterior
spre interior sau din interior spre exterior) ;
— durata de viaţă propusă pentru obiectivul respectiv inclusiv posibilităţile de intervenţie, reparare sau
consolidare atât pentru structură în ansamblu cat şi pentru fiecare element structural sau nestructural în parte;
— condiţii impuse pentru postutilizare.
Sălile de audiţie publică trebuie astfel proiectate şi realizate încât să confere funcţionalitate
(prin dimensiunile alese), siguranţă în utilizare a spaţiului interior şi aptitudine de utilizare.
OBSERVAŢIE:
S bmin = 0,25 m²/spectator
c) Sp (Sc) se stabileşte în funcţie de tipurile de spectacole
propuse în sala respectivă.
OBSERVAŢIE:
La determinarea suprafeţei, se va ţine seama de modul de amplasare şi rezolvare a locurilor pentru persoane
handicapate în funcţie de capacitatea sălii în conformitate cu prevederile „Normativului pentru proiectarea şi
realizarea clădirilor de locuit, publice şi a spaţiului urban aferent in vederea utilizării acestora şi de către
persoanele handicapate şi persoanele de vârsta a 3-a".
Salii: Spectacole
Cursuri
cinematograf Teatre muzicale Concert Polivalente
conferinte
canto
ecran normal
4,5-6,00 ecran In functie de spectacol si de
4,50-6,00 4,50-6,00 5,00-8,00 8,50-10,00
panoramic sistemele electroacus-tice
4,5-8,00
OBSERVAŢIE:
Pentru săli cu capacitatea între 100 şi 800 locuri indiferent de destinaţie dimensiunile pot fi conform
tabelului II. 1.2.:
Tabelul II 1.2.
Capacitate Dimensiuni ale paralelipipedului de bază Volum specific brut
(nr. lxLxhmax (m) (m3/spectator)
spectatori)
100 9 x 12x7 8,64
150 9x 15x8(10) 7,2
(9)
350 15x21x 10 7,2
500 1 8 x 2 1 x 12 7,56
— Pentru săli cu capacitate între 100 şi 800 locuri, dimensiunile recomandabile pentru
scenă sunt conform instrucţiunilor P 123-89. în planşele 1— 7c sunt prezentate exemple de
dimensionare a sălilor de audiţie cu capacitate de 100...800 spectatori.
Planşele 1 — 7c se găsesc la sfârşitul buletinului.
NOTA : Planşele prezintă forma de bază ce poate fi optimizată din punctele vedere al exigenţelor
acustice.
Parametrul II. 1.4. a) Distanţa maximă între locul în care se desfăşoară spectacolul şi cel mai
depărtat spectator se determină pe baza tabelului II.1.3.
Tabelul II. 1.3.
In funcţie de tipurile de
60,00m 24,00 m 30,00 m 36,00 m 50,00 m
spectacole
* NOTA:
Analiza pentru stabilirea distanţei maxime se va face în funcţie de tipurile de spectacol. De asemenea în
funcţie de înălţimea podiumului, tipul de spectacol, adâncimea scenei etc. se va alege şi o distanţă minimă între
locul in care se desfăşoară producţia culturală şi cel mai apropiat spectator în scopul asigurării unei vizionări
normale a spectacolului.
Parametrul II. 1.4. b) Unghiuri de deschidere pentru vizibilitate.
— Panta gradenelor se alege în funcţie de tipul de spectacol
desfăşurat.
Unghiul de vizibilitate va fi ≥10°.
OBSERVAŢIE:
Stabilirea unghiului de vizibilitate se va corela cu epurele de acustică, conform Normativului P 123-89.
—Deschiderea sălii trebuie să fie astfel încât, unghiul de vizibilitate al spectatorului,
indiferent de locul ocupat de acesta, să cuprindă întregul podium sau scenă (după caz),
unde se desfăşoară producţia artistică.
OBSERVAŢIE:
— se interzice lustruirea excesivă a pardoselilor.
Parametrul II.2.A.3. Siguranţa la praguri şi trepte izolate, prin:
1. denivelări cu dimensiuni max. 2,5 cm; peste această dimensiune denivelările vor fi
preluate prin pante.
2. prevederea de minimum 3 trepte dispuse grupat, sau planuri înclinate vizibile marcate cu
pantă de max. 8%.
Parametrul II.2.A.4. Siguranţa la trecerea pe sub buiandrugi, lintouri sau pe sub alte
obstacole joase, se realizează prin:
1. asigurarea unui „h" liber ≥2,10 m de la pardoseală;
2. asigurarea unui „h" liber ≥ 2,10 m de la rampa scărilor (măsurată de la marginea treptei
pe verticală) până la intradosul rampei de deasupra;
3. inexistenţa unor obstacole (lămpi, plăcuţe indicatoare etc.) dispuse la o cotă care să
provoace agăţarea, lovirea sau izbirea.
Parametrul II.2.A.5. Siguranţa la contactul cu suprafeţe vitrate, transparente, se
realizează astfel:
— zonele vitrate fixe sau mobile, vor fi realizate din geam securizat şi semnalizate cu
marcaje de atenţionare de min. 20 cm2 suprafaţă, dispuse la o înălţime de 0,70...
1,50 m de la pardoseală.
Parametrul II.2.A.6. Siguranţa la contactul cu suprafeţe şi obstacole verticale laterale,
prin:
1. protejarea de contactul cu materiale de finisaj rugoase, în zone accesibile utilizatorilor;
2. evitarea prevederii de ieşinduri sau muchii ascuţite la pereţi.
Parametrul II.2.A.7. Siguranţa la contactul cu uşi batante, prin: — marcaje de atenţionare, de
min. 20cm2 suprafaţă, dispuse la 0,7 —1,5 m de la pardoseală.
Parametrul II.2.A.8. Siguranţa la cădere în gol:
1. diferenţele de nivel cu înălţimea mai mare de 0,9 m, se prevăd cu balustrade de
protecţie H = 0,9 m;
2. la sălile care comunică direct cu exteriorul se prevăd balustrade de protecţie cu înălţime
stabilită în raport cu distanţa până la teren, conform STAS;
3. forma şi secţiunea mâinii curente trebuie să permită priza mâinii (Ø4—5 cm);
4. mâna curentă va fi la o cotă de 0,9 m pentru adulţi şi 0,60m
pentru copii.
Parametrul II.2.A.9. Siguranţa la contactul cu piese de mobilier, se asigură prin:
1. interzicerea dispunerii de mobilier pe căile de circulaţie;
2. mobilierul trebuie astfel alcătuit şi conformat încât să nu prezinte muchii sau colţuri
ascuţite;
3. fixarea scaunelor în pardoseală sau solidarizarea în pachete.
Parametrul II.2.A.10. Nivelul maxim al încărcării electrostatice la contactul picior-pardoseală
sau spectator-scaun, va fi de 1 KV.
Parametrul II.2.A.11. Siguranţa privind circulaţia pe scări şi rampe, se asigură prin:
1. dimensionare corespunzătoare numărului utilizatorilor şi alcătuire conform STAS;
2. scările şi rampele vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie şi mână curentă, rampele cu
lăţimea ≥ 1,20 m având mâna curentă pe ambele laturi;
3. scările şi rampele cu lăţime mai mare de 2,50 m vor fi prevăzute şi cu mâna curentă
intermediară;
4. la rampele cu lungime mare trebuie prevăzut spaţiu de odihnă conform STAS.
• Parametri privind condiţia II.2.B. —
Siguranţa instalaţiilor utilitare aferente (electricitate, încălzire centrală,
ventilare/climatizare).
Parametrul II.2.B.1. Siguranţa împotriva riscului de electrocutare.
A.— prin atingere directă, cu protecţii corespunzătoare pentru:
a)tensiuni admise (nominale de lucru):
1) corpuri de iluminat: (Un) ≤ 220 V;
2) utilaje electrice (forţă): (Un) ≤ 380 V.
OBSERVAŢIE:
In cazul în care pardoseala este din materiale bune conducătoare de electricitate, lămpile şi utilajele
electrice trebuie să îndeplinească şi celelalte condiţii din STAS 12604.
b)tensiuni de atingere indirectă şi de pas:
1) instalaţii şi echipamente fixe sau mobile:
(U pas ) ≤ 40 V
2) utilaje şi echipamente:
(U pas ) ≤ 24 V (în spaţii cu pardoseală bună conductoare) şi
OBSERVAŢIE:
Curenţi nepericuloşi sunt cei cu puterea maximă (P) ≤10 VA suportabilă de corpul omenesc.
B. — izolare electrică: — conductorii electrici vor fi izolaţi cu materiale
electroizolatoare cu rezistenţă: (R) ≥50.000 Ω .
C. — protecţia carcaselor pentru:
a) corpuri de iluminat — minimum IP 20
b) alte aparate electrice (prize, comutatoare) — minimum IP 30.
D. — protecţie împotriva atingerilor accidentale, prin:
a) dispunerea echipamentelor de instalaţii electrice aferente spaţiului aglomerat la
cote greu accesibile utilizatorilor;
b) prevederea de blocaje, care să nu permită accesul persoanelor neautorizate la
elementele sub tensiune ;
c) amplasarea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice (tablouri, transformatoare,
etc. în încăperi speciale, separate de restul construcţiei şi cu acces controlat;
d) legarea la pământ a tuturor elementelor conducătoare de electricitate, care în mod
normal nu se află sub tensiune dar care pot intra sub tensiune în mod accidental.
Rezistenţa prizei de pământ (R) ≤ 4 Ω (când deserveşte numai instalaţia electrică)
şi (R) < 1 Ω (când deserverşte atât instalaţia electrică cât şi instalaţia de para-
trăsnet)
Parametrul II.2.B.2. Siguranţa împotriva riscului de arsură sau opărire.
A.— temperaturi admise:
a)pentru părţi accesibile ale instalaţiilor:
— metalice ≤ 55° C
— nemetalice, ≤ 65° C
b)pentru aerul introdus prin instalaţia de ventilare sau condiţionare, ≤ 55° C (valoarea
+admisibilă la 1 cm de gura de introducere).
B.— măsuri de protecţie:
a) corpurile de iluminat (lămpi cu incandescenţă) dispuse în zone accesibile publicului, se
vor proteja cu elemente de protecţie corespunzătoare;
b) elementele de încălzire care depăşesc temperaturile admise se protejează cu carcase,
măşti, etc.
Parametrul II.2.B.3. Siguranţa împotriva riscului de explozie. Este interzisă utilizarea,
manipularea sau stocarea unor substanţe periculoase, precum şi trecerea conductelor de
gaze prin spaţiile aglomerate şi căile lor de evacuare.
Parametrul II.2.B.4 Asigurarea protecţiei împotriva riscului de rănire datorită instalaţiilor
defectuos executate montate, întreţinute:
Măsuri de prevenire a accidentelor:
a)măsuri generale:
1. suprafeţele accesibile ocupanţilor nu trebuie să prezinte muchii ascuţite,
bavuri, proeminenţe pericu-culoase;
2. înzidirea parţială, sau fixarea echipamenteler de elementele de construcţie
este interzisă, în vederea evitării riscului de accidentare prin desprindere, cădere sau
răsturnare a acestora.
b)măsuri pentru manevrarea elementelor de construcţie mobile:
Asigurarea unui efort normal de manevrare a elementelor de închidere (uşi, etc).
Forţa maximă de manevrare (deschidere, închidere) a elementelor de închidere va fi ≤
200 N.
III. c) Determinarea corelării între categoria sălilor numărul de locuri şi gradul de rezistenţă
la foc al clădirilor cu săli aglomerate, includerea sălilor de audiţie în construcţii cu mai multe
niveluri şi determinarea ariei compartimentelor de siguranţă la foc se vor realiza conform
Decretului Lege 290/1977 completat cu Ordinul nr. 381/1994 — emis de M.I. şi M.L.P.A.T.
III. d) Siguranţa la foc a sălilor de audiţie publică — se asigură prin reducerea riscurilor de
incendiu prin separări şi compartimentări care limitează propagarea incendiilor, posibilităţi de
evacuare, echipare şi dotare cu mijloace şi sisteme de semnalizare şi stingere a incendiilor etc,
corespunzător nivelurilor de performanţă minime stabilite unităţilor tipice.
III. e) In scopul asigurării performanţelor necesare privind siguranţa la foc, sălile de audiţie
publică se separă de restul construcţiei conform prevederilor Normativului P 118-83.
De asemenea, alegerea soluţiei pentru separarea scenei şi anexelor sale de sală şi alte spaţii
accesibile publicului, dimensionarea spaţiilor tehnice, a căilor de evacuare, alegerea finisajelor şi
prevederea dispozitivelor pentru evacuarea fumului în caz de incendiu se vor face conform
reglementărilor tehnice în vigoare.
III. f) In funcţie de tipul şi specificul unităţilor funcţionale şi a construcţiilor în care sunt
dispuse, de echiparea şi dotarea acestora, precum şi de exigenţele utilizatorilor, nivelurilor
minime de performanţă cuprinse în prezentul normativ pentru săli, pot fi completate şi
suplimentate.
Parametri şi niveluri privind cerinţa utilizatorilor, III.
—Siguranţa la foc
Parametrul III. 1.: Nivel de performanţă
Risc de izbucnire a incendiului:
— risc obişnuit: • S 1 —> < 420 MJ/m2 sau
instalaţii nepericuloase,
• S2 —> ≤ 525 MJ/m2 şi
instalaţii nepericuloase.
— risc mediu: • S 1 —> 420÷630 MJ/m2 sau.
instalaţii periculoase.
• S2—> 525 ÷ 735 MJ/m2 sau
instalaţii periculoase.
— risc mare: • S 1 —> 630 MJ/m2 şi
instalaţii periculoase
• S2 —> 840 MJ/m2 sau
instalaţii periculoase.
OBSERVAŢIE:
Materialele şi substanţele combustibile încorporate şi din echipare şi dotare, precum şi sursele de aprindere
funcţional necesare, determină încadrarea în niveluri de risc. Corespunzător nivelului se asigură măsuri
diferenţiate de siguranţă, conform reglementărilor tehnice.
Parametrul III.2. Intervale de timp minime care să permită realizarea acţiunilor de intervenţie
şi salvare, în corelare cu dezvoltarea incendiului:
III.2.1. - timp de alertare:
Nivelul de performanţă
— alertarea serviciilor proprii de pompieri — la semnalizarea incendiului: practic
instantaneu, dar nu peste 30 s;
— alertarea pompierilor militari în cât mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de
(secunde):
Gradul de rezistenţa la foc
Categoria de sală
I —II III IV-V
S1 S2 120 90 60
OBSERVAŢIE:
Instalaţii automate care asigură alertarea în condiţiile prevăzute, (realizate conform reglementărilor şi
specificaţiilor producătorilor).
III. 2.2. —timp de alarmare:
Nivelul de performanţă
—cât mai scurt posibil dar maximum (secunde):
Categoria de sală Gradul de rezistenţă la foc
I —II III IV-V
S1 S2 60 40 30
OBSERVAŢIE:
Instalaţii automate de semnalizare şi alarmare care asigură realizarea performanţei, (conform reglementării
şi specificaţiei producătorilor).
III.2.3. — timp de evacuare:
Nivelul de performanţă
Categoria Timpul de evacuare maxim (în secunde) pentru săli de sală din construcţii cu
gradul de rezistenţă la foc:
S1 100 80 40
S2 130 100 80
Traseul de evacuare luat în consideraţie: în sală de la cel mai îndepărtat loc fix (scaun) la o uşă de evacuare
S1 100 80 30
S2 110 80 50 30
Traseul de evacuare luat în consideraţie: de la uşa sălii la un degajament protejat sau în exterior.
S1 60 50 30
S2 60 50 40 30
Traseul de evacuare luat în consideraţie: de la cel mai îndepărtat loc fix (scaun) al unităţii funcţionale, până la
exterior (cu excepţia celor amplasate în clădirile înalte şi foarte înalte)
OBSERVAŢII:
1. Determinarea distanţelor de evacuare, prin proiect. Se admite că deplasarea în caz de evacuare se va face
pe orizontală cu o viteză de 0,4 m/s şi pe scări sau pe rampe 0,3 m/s. In aceste condiţii, funcţie de soluţia adoptată,
se recomandă ca distanţa de evacuare să se calculeze astfel:
10Hv
Dt = D0 + în care:
3
Dt = distanţa totală de evacuare
D0 = lungimea proiecţiei pe orizontală a distanţei de evacuare, de la
scaunul cel mai îndepărtat până la uşa de evacuare.
Hv = este lungimea proiecţiei pe verticală a distanţei de evacuare.
Dt
Determinarea timpului total de evacuare se realizează cu formula: T =
0,4m / s
I —II 25
Pe la un cap III- IV 14
V 10
I-II 40
Pe la două capete III-IV 25
V 20
Timpul de supravieţuire minim (în minute) în săli de audiţie, din construcţii funcţie
Spaţiul considerat de gradul de rezistenţă la foc:
I —II III IV V
în sală: S1 10 6 3 2
S2 15 10 6 4
OBSERVAŢII:
1. Pentru săli amplasate în clădiri de gradul IV sau V de rezistenţă la foc, se recomandă ieşire directă în
exterior.
2. Determinări în funcţie de separările faţă de spaţiile învecinate, potrivit reglementărilor tehnice.
III.2.5. Timp de localizare şi stingere:
Timp de localizare şi stingere maxim (în minute) pentru săli din construcţii cu gradul de rezistenţă la foc:
I-II III IV V
60' 30' 15' 15'
OBSERVAŢIE:
Proporţional cu rezistenţele la foc asigurate şi echiparea cu instalaţii de stingere, potrivit reglementărilor şi a
scenariilor de siguranţă.
III.2.6 . Timp de propagare la spaţii învecinate:
Nivelul de performanţă
— împiedicarea propagării focului la spaţiile învecinate;
— minimum 60 minute.
OBSERVAŢIE:
Determinare in funcţie de rezistenţa la foc a separărilor interioare sau distanţele asigurate faţă de obiecte
învecinate exterioare, conform reglementării.
Parametrul IV.2.1. Dacă se impune, factorul de lumină de zi pe planul util (de lucru) trebuie să
fie cel puţin egal cu valoarea normată, în funcţie de categoria lucrării vizuale.
Parametrul IV.2.2. Raportul între iluminarea minimă şi maximă să nu depăşească valorile
normate (pe pardoseala sălii).
E min /E max ≤ 0,5
Parametrul IV.2.3. Raportul între luminanţa cerului văzut prin golul de lumină şi luminanţa
ferestrei sau a luminatorului, nu trebuie să depăşească valoarea normată. Nivelul de
performanţă are valoarea ≤ 25, pentru sălile unde se asigură iluminat natural.
Parametrul IV.2.4. Ecranarea suprafeţelor vitrate exterioare prin prevederea unor dispozitive
opace şi reglabile la trecerea luminii naturale, asigurând condiţiile de la IV.2.1. ... ... IV.2.3.
Parametrul IV.2.5. Nivelul mediu de iluminare pe toată suprafaţa planului de referinţă, stabilit
în funcţie de destinaţia sălii: minim 75 lx.
Parametrul IV.2.6. Nivelul de încadrare a surselor luminoase artificiale în condiţiile curbelor
limită de luminanţa în funcţie de destinaţia sălii şi clasa de calitate a iluminării. Limitarea
fenomenului de orbire directă se poate realiza în cazul corpurilor de iluminat cu luminanţa sub
4.104 Cd/m2 prin alegerea şi dispunerea corpurilor de iluminat după metoda curbelor limită de
luminanţa.
Parametrul IV.2.7. Limitarea luminanţei maxime a surselor punctuale şi a unghiului minim de
protecţie, la valorile admise. Luminanţa surselor care se găsesc în câmpul vizual trebuie sa fie
mai mică sau egală cu 2000 Cd/m2.
Parametrul IV.2.8. Raportul între valorile instantanee ale luminanţei maxime şi minime a sursei
de lumină, nu trebuie să depăşească valorile normate.
Luminanta maximã instantanee
≤ 1,8
Luminanta minima
V. IZOLAŢIA TERMICĂ, HIDROFUGA ŞI ECONOMIA DE ENERGIE
Prin proiectarea şi realizarea confortului higrotermic a unitaţilor funcţionale — săli de audiţie publică, se urmăreşte asigurarea unei ambianţe termice globale normale, atât în
regim de iarnă cât şi în regim de vară (temperatură, umiditate relativă, curenţi de aer, etc).
Aceasta se realizează concomitent cu asigurarea calităţii aerului din sală, prin utilizarea unor instalaţii de ventilare- condiţionare corespunzătoare.
−4
≤ 40 x 10 ² x V² x R 0 necesar, ( ≤ 0,2 X 10 ms/m.s. Pa. daca se exprima sub
Parametrul V.2.1. Coeficientul global de izolare ternica de referinta. Zone climatice I: max. 0,300 (W/m ³K)
Parametrul VI.1.17. Plenitudinea sunetului muzical**) 3...9 3...9 3...9 6... 12 7... 13,5 Variabil
Parametrul VI.1.18. Balans energetic al instrumentelor
muzicale.
*) Nivelurile necesare se determină la intersecţia domeniilor accesibile corespunzătoare nivelurilor caracteristice pentru funcţiunile multiple prevăzute pentru sală.
VI.2. Aptitudinea de utilizare din punct de vedere acustic (vibraţii)
Prin proiectarea şi execuţia structurilor construcţiilor care includ unităţi funcţionale — săli
de audiţie publică, se va asigura un grad de fiabilitate corespunzător aptitudinii de utilizare acus-
tică. Se va urmări ca de-a lungul duratei de viaţă a sălilor, acestea să nu devină improprii
utilizării pentru care au fost concepute.
In acest scop se impune respectată condiţia ca acţiunile şi influenţele mediului înconjurător,
susceptibile a se exercita asupra construcţiei şi a utilizării ei, să fie considerate în calcul astfel
încât ele să nu reprezinte nici un pericol pentru elemente portabile, neportabile şi echipamente.
De asemenea, vibraţiile provenite din mediul exterior sau din interiorul construcţiei, nu trebuie
să perturbe activitatea utilizatorilor unităţilor funcţionale, nici să producă deteriorări ale
elementelor de finisaje, într-o perioadă acceptabilă.
Parametrul VI.2.1. Nivelul de tărie a vibraţiilor sub acţiunea forţelor exterioare şi a celor
provenite din exploatarea unităţilor funcţionale, determinat pe utilizator, va fi:
A vz = 80
A vxy = 74
Parametrul VI.2.2. Asigurarea raţională la stări limită ale exploatării normale (valoarea
maximă a deformaţiilor dinamice sub acţiunea grupărilor standardizate de încărcări, de la a
cărei depăşire poate fi afectată utilizarea clădirii).
RMS
— V max de oscilaţie a elementelor de construcţie:
RMS
V = 2,5 mm/s
max