Professional Documents
Culture Documents
2010
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Cuprins:
Capitolul I : Introducere.................................................................................................................. 4
1.1. Legislatie................................................................................................................................................... 4
2
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4.1. Generatorul…………………………………………………………………………………….……...…..…… 43
Capitolul V: Concluzii…………………………………………………………………………….....……..
67
Bibliografie.......................................................................................................................................................
71
3
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul I: Introducere
1.1. Legislatie
5
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Tabel 1:
Obiective nationale globale privind
NR. ponderea energiei din surse regenerabile in
TARA
CRT. consumul final brut de energie
2005 2020
1. Belgia
2,2 % 13 %
2. Bulgaria
9,4 % 16 %
3. Republica Ceha
6,1 % 13 %
4. Danemarca
17,0 % 30 %
5. Germania
5,8 % 18 %
6. Estonia
18,0 % 25 %
7. Irlanda
3,1 % 16 %
8. Grecia
6,9 % 18 %
9. Spania
8,7 % 20 %
10. Franta
10,3 % 23 %
11 Italia
. 5,2 % 17 %
12 Cipru
. 2,9 % 13 %
13 Letonia
. 32,6 % 40 %
14 Lituania
. 15,0 % 23 %
15 Luxemburg 0,9 % 11 %
6
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
16 Ungaria
. 4,3 % 13 %
17 Malta
. 0,0 % 10 %
18 Tarile de Jos
. 2,4 % 14 %
19 Austria
. 23,3 % 34 %
20 Polonia
. 7,2 % 15 %
21 Portugalia
. 20,5 % 31 %
22 România
. 17,8 % 24 %
23 Slovenia
. 16,0 % 25 %
24 Republica Slovaca
. 6,7 % 14 %
25 Finlanda
. 28,5 % 38 %
26 Suedia
. 39,8 % 49 %
27 Regatul Unit
. 1,3 % 15 %
7
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
38% 38%
37%
36%
35%
35%
34%
33%
33%
32%
31%
30%
2010 2015 2020
8
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
9
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
10
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Energia eoliana este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta.
Drept sursa energetica vântul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani, inca de la
orizontul civilizatiei energia vântului se utiliza in navigatia maritima. Se
presupune ca egiptenii stravechi mergeau cu pânze cu 5.000 ani in urma. In jurul
anului 700 pe teritoriul Afganistanului se utilizau masini eoliene cu axa verticala
de rotatie se utilizau pentru macinarea grauntelor. Cunoscutele instalatii eoliene
(mori cu elicele conectate la turn) asigurau functionarea unor sisteme de irigare
pe insula Creta din Marea Mediterana. Morile pentru macinarea boabelor, care
functionau pe baza vântului, sunt una din cele mai mari performante a secolelor
medii. In sec. XIV olandezii au imbunatatit modelul morilor de vânt, raspândite in
Orientul Mijlociu, si au inceput utilizarea larga a instalatiilor eoliene la macinarea
boabelor, asadar moara de vânt este stramosul generatoarelor eoliene.
11
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Mai târziu, morile se orientau dupa directia vântului si au fost puse pânze
pentru a capta mai bine energia vântului.
12
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
13
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
14
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
15
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Energia eoliana este folosita destul de extensiv in ziua de astazi, iar turbine
noi de vânt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu
cea mai rapida crestere in ultimii ani. Capacitatea totala mondiala a turbinelor de
vânt este 74,221MW. Majoritatea turbinelor produc energie 25% din timp, acest
numar crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice. Se crede ca potentialul
tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie
decât este consumata acum.
Potentialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicaturi si in
munti. Dar exista multe alte teritorii cu un potential eolian necesar pentru utilizare.
Ca sursa energetica vântul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare,
dar in anumite perioade prezenta vântului se observa pe parcursul intregii zile.
Asupra resurselor eoliene influenteaza relieful pamântului si prezenta barierelor
(obstacolelor) plasate la inaltimi de pâna la 100 metri. De aceea vântul, intr-o mai
mare masura, depinde de conditiile locale (relief) decât soarele. In localitatile
montane, spre exemplu, doua suprafete pot avea potential solar egal, insa
potentialul vântului poate fi diferit datorita diferentei in relief si directiile curentilor
maselor de aer. In legatura cu aceasta planificarea locului pentru plasarea
instalatiei se petrece mai detaliat decât montarea unui sistem solar.
Energia vântului de asemenea este supusa schimbarilor sezoniere a
timpului. Lucrul unei asemenea instalatii este mai efectiv iarna si mai putin efectiv
in lunile de vara (in cazul sistemelor solare situatia este inversa).
Articolul "Evaluation of Global Wind Power", de Cristina L. Archer si Mark Z.
Jacobson (Stanford University) este rezultatul unui studiu finantat de NASA si
finalizat de curând. Harta resurselor de vânt a fost realizata prin urmarirea a 8000
de puncte de masurare din intreaga lume, inclusiv România. 13 % din punctele de
pe harta sunt incadrate in clasa 3 (vânt de 6.9-7.5 m/s) si doar-câteva au fost
incadrate in clase mai mari.
România se afla in zona de resurse de pâna la 5.9 m/s, ca majoritatea
celorlalte zone, insa cu un potential suficient de important pentru a sustine o
politica de promovare a sistemelor eoliene.
Ne aflam destul de departe de U.E. in domeniul energiei curate. In Europa
exista 48,062MW instalati in turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, in
timp ce in România sunt in functiune 1,3MW. Doar Parcul Industrial de la Ploiesti
beneficiaza de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 660 kW
amplasata in apropiere. Aceasta a fost pornita, pe 17 aprilie, la opt km de Ploiesti,
la Crângul lui Bot. Aceasta instalatie va produce energie electrica pentru firmele
din cadrul Parcului Industrial Ploiesti (PIP). Investitia a costat aproximativ 700.000
de euro, la care s-au adaugat cheltuielile legate de montajul centralei. Zona a fost
identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca
centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde
bate vântul constant. Viteza minima a vântului care determina punerea in miscare
a centralei este de 3,5m/s, iar in zona parcului industrial viteza medie a vântului
calculata de meteorologi este de 7 m/s. Aceasta viteza medie asigura functionarea
centralei la 85-90% din capacitate. Daca viteza vântului depaseste 25m/s, centrala
16
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
17
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
18
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Grupul CEZ din Cehia, unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si
distribuitori europeni de energie, investeste 1,1 miliarde euro in cel mai mare parc
eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalata de 600 MW.
Parcul Eolian Fantanele si Cogealac, se va intinde pe o suprafata de 600
hectare, si va avea capacitatea de 600 megavati (egala cu cea a unui reactor de la
Cernavoda). Parcul va fi de trei ori mai mare in comparatie cu cel mai mare parc
eolian din Europa situat in Spania. CEZ Romania si-a propus ca la finalizarea
acestui proiect sa detina o cota de 10% din piata energiei regenerabile. Potrivit
reprezentatilor CEZ Romania, constructia parcului amplasat la nord de Constanta
se va desfasura in mai multe etape.
Prima etapa a constructiei va genera 347,5 MW si va include 139 de turbine
General Electric, cu o inaltime de 100 metri si cu o capacitate de 2,5 MW. A doua
etapa a constructiei va produce 252,5 MW si va cuprinde 101 turbine, fiind
operationala pina la sfarsitul lui 2010, inceputul lui 2011. Drumurile construite in
timpul realizarii parcului eolian (137 km) vor avea aproape dublul lungimii litoralului
maritim romanesc, intre Capul Midia si Vama Veche.
Pentru transportarea si conectarea curentului electric produs de turbinele
eoliene numai din prima parte a proiectului sint necesari 150 km de cabluri de
diferite voltaje (33kV, 100kV). Peste 400 de persoane de nationalitati diferite
lucreaza la constructia parcului eolian de pe imensul santier din Fantanele si
Cogealac.
Pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizeaza
cele mai mari macarale folosite in Romania cu o greutate intre 500 si 700 t fiecare.
O singura elice are lungimea de 48 m, iar diametrul rotorului este de 99 m.
Investitorii promit ca drumurile si canalizarea din Cogealac si Fantanele vor fi
modernizate. Un alt beneficiu al investitiei va fi gratuitatea iluminatului public,
alimentat de noile instalatii. Parcul eolian va consolida prezenta CEZ pe piata
romaneasca a distributiei de energie, grupul controland deja Electrica Oltenia (o
investitie de 165 milioane euro) si Electrocentrala Galati.
Parcul va avea 240 de turbine, din care 139 la Fântânele si 101 la
Cogealac.
Cehii de la grupul energetic CEZ spun ca au finalizat instalarea a 70 de
turbine eoliene in comuna Fantanele, prima parte a proiectului eolian de 600 MW.
Singurul lucru de care mai au nevoie cehii pentru a incepe productia de
energie electrica este o aprobare din partea Transelectrica, compania nationala de
transport al electricitatii, prin care statia de transformare sa fie conectata la reteaua
nationala. O statie de transformare este o instalatie electrica a carei functie este de
a transfera energia electrica intre doua retele de tensiuni diferite.
Pana in toamna, cehii vor mai ridica inca 69 de turbine eoliene, Fantanele
devenind astfel cel mai mare proiect eolian functional pana in prezent. In total,
proiectul care presupune montarea a inca 101 turbine eoliene la Cogealac va fi
operational anul viitor si va fi la acel moment cel mai mare parc eolian pe uscat din
Romania, investitia fiind de 1,1 miliarde de euro.
19
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
20
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
21
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
22
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
23
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
O eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj,
deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitând mentinerea activitatilor
industriale sau agricole din apropiere. Se pot intâlni eoliene numite individuale, instalate
in locatii izolate unde eoliana nu este racordata la retea, nu este conectata cu alte
eoliene. In caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. Instalarile
se pot face pe sol, sau, din ce in ce mai mult, in largul marilor, sub forma unor ferme
eoliene (offshore), in cazul carora prezenta vântului este mai regulata. Acest tip de
instalare reduce dezavantajul sonor si amelioreaza estetica.
Exista mai multe tipuri de eoliene. Se disting insa doua mari familii: eoliane
cu ax vertical si eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor
pentru a antrena generatorul.
24
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig.2.2.
Schema de
principiu a
rotorului lui
Savonius
25
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
26
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Amonte: vântul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt
rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vântului.
Aval: vântul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este flexibil si se
auto-orienteaza.
27
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.Palele
eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta
vantului. Pentru aceasta, exista dipozitive de orientare a nacelei pe directia vântului
si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.In prezent, eolienele cu
ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea
de energie electrica la scara industriala.
28
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
29
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
30
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
31
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Rotorul turbinei este o constructie monobloc din fibra de sticla , care datorita
formei geometrice de tip elicoidal, permite functionare de la viteze ale vântului de
2,5 m/s, iar la viteze mai mari de 20 m/s, se autofrâneaza.
32
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
33
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
34
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
35
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
36
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
37
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
38
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
1
Pturbina = C p ⋅ ρ ⋅ S ⋅ v3 in care:
2
1
Pturbina = 0,3 ⋅1,25 ⋅ 8,03 ⋅ 8 3 = 770 ,80W
2
39
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Pe =ηtotal ⋅ Pi
ηtotal = ηmecanic ⋅ηelectric = 0,75 ⋅ 0,95 = 0,7125
ηmecanic = 0,75
ηelectric = 0,95
1309,2 ⋅10 3kWh
Econsum = 1309,2 [ kWh/luna ]= [
= 0,505 Wh/sec ]
30 [ zile ] ⋅ 24 [ ore ] ⋅ 3600 [sec ]
Econsum 0,505 [ Ws ] Pe 0,505
Pe = = = 0,5 [ W ⇒
] P=i = = 0,708 [W ]
t 1[ sec ] ηtotal 0,7125
t = 1[ sec ]
30 ⋅ Pi 30 ⋅ 0, 708
Mt = = =
13,522[ N m⋅]
π ⋅ nt π ⋅ 30 ⋅ 1
60
nt- turatia turbinei nt=30 [rot/min]
Arborele este confectionat din Otel Aliat marca 40Cr11 cu τc=520 [Mpa]
40
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
r
ige = 100; ze
⇒ 100 = ⇒ ze= 200 [dinti ⇒
] z=r 202 dinti
[ ]
zr − ze = 2;
2
0,456 ⋅ M t 2
di =
3 σ −1 3 ⋅ E ⋅ Y zψ
⋅ sd
− ⋅ ψ bd
⋅ ψ sd
k ⋅
σ σ c i r
ge
0,456 ⋅13522
di =
3 520 3 ⋅2 ⋅10 5⋅1,5 ⋅ 0,014
− ⋅ ⋅ 0,014
0,2
2 ⋅1,7 100
STAS
di = 43,38 [mm ]⇒ d i= 52 mm
[ ]
3. Rezistenta la oboseala a materialului rotii elastice σ-1=520 [Mpa]
41
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
42
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
ze + z0
xe = ⋅ ( invα w01 − invα ) − x01
2 ⋅ tan α
200 + 144
xe = ⋅ ( 0,009 − 0,015) − 0,16 = −2,99[ mm]
2 ⋅ 0,364
invα w01 = tan αw01 − αw01 = 0,009
invα = tan α − α = 0,015
d ar = d ae + 2⋅ wn 0− 2⋅ hd− 2⋅ ∆ x⋅ m
[
d ar = 54,58+ 2⋅ 1,41− 2⋅ 0,28− 2⋅ 0,05⋅ 0,28= 56,81 mm ]
3. Inaltimea activa a dintelui, hd=m=0,28mm
43
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
d ae ≤ d lr + 2 ⋅ wn0
54,58 ≤ 54,712 + 2 ⋅1, 41(Adevarat)
d ar ≤ d le + 2 ⋅ wn0 − ∆x
56,81 ≤ 53,88 + 2 ⋅1, 41 − 0,05(Adevarat)
4. Diametrul cercului de baza al rotii elastice
44
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4.1. Generatorul
45
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Point Tracking (MPPT). Pentru o anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea maxima se
obtine in concordanta cu caracteristica eolienei P(Q).
46
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Stabilizator de tensiune;
Redresor de tensiune;
Invertor de tensiune;
Schema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.
47
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
48
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
49
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Parametrii principali:
Tensiune de intrare: 25-35 V
Tensiune de iesire: 24 V
Curent maxim: 40A
50
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
51
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
52
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
53
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
54
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Actionând cele doua comutatoare statice alternativ, curentul circula prin cele
doua infasurari ale transformatorului, producând un flux magnetic alternativ in
infasurarea secundara (raportul de transformare intre cele doua infasurari este de
aproximativ 10:1).
Mosfet-urile sunt folosite ca si comutatoare statice deoarece in pozitia
„deschis” au o impedanta tinzând la ∞,iar in pozitia „inchis” sunt foarte aproape de
scurtcircuit (doar câtiva miliohmi). In practica, sunt câteva mosfet-uri conectate in
paralel pentru a putea suporta curentii care apar in circuit, totusi putându-se
considera ca un singur mosfet.
Deoarece mosfet-urile sunt folosite intr-un ciclu inchis-deschis, acest tip de
invertor nu produce o tensiune sinusoidala pura la iesire, comparabila cu cea de
distributie nationala.
55
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
56
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Specificatii:
Tensiune de intrare: 24Vcc
Tensiune de iesire: 220Vca – 50Hz
Putere nominala: 2500 VA
Datorita comenzii bancurilor de mosfet-uri in unda qvasirectangulara, forma
de iesire a tensiunii invertorului este de tip „sinusoida modificata”, invertorul putând
fi folosit in domenii de sensibilitate redusa, nerecomandându-se folosirea pentru
aparataj medical, de precizie ridicata sau in sisteme de etalonare.
Modulul de comanda
Este compus dintr-un etaj detector de tensiune, un convertor pe 8 biti
ADC0831, trei stabilizatoare de tensiune de 5, 6 si 12 Vcc pentru alimentarea
circuitelor integrate din sistem si producerea valorilor de referinta pentru etajele de
suprasarcina si de reglare, si, cel mai important, dintr-un microcontroler PIC16F84.
Fata de proiectele clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un
dezavantaj principal: avantajul consta in faptul ca realizarea fizica a modulului de
comanda necesita foarte putine componente, reducând astfel costurile implicite, iar
dezavantajul consta in faptul ca microcontrollerul necesita un program elaborat
(prezentat in punctul 5.3.1) pentru comanda mosfet-urilor si realizarea functiilor de
protectie la suprasarcina si ajustare automata a frecventei si tensiunii de iesire. Se
poate considera ca acest program este cel mai important factor din cadrul
invertorului.
57
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Modulul de putere
Este compus dintr-un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de
putere si etajul de iesire tensiune.
58
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
prin comutatie). Fiecare banc de mosfeturi este conectat intre sfârsitul unei
infasurari a transformatorului de putere (figura 5.3.2) si masa. Pentru a putea
suporta cei 109A pentru o putere constanta de 2500 VA, s-au ales câte 4 mosfeturi
FS70SMJ-06 (IRF2807), cu parametrii RDS=7mΏ, Unom=60V, IGS=70A in paralel pe
fiecare banc, intre emitorul tranzistorilor de comanda si grila mosfeturilor inseriindu-
se rezistente de 110Ω pentru distribuirea egala a sarcinii. La fiecare impuls dat de
microcontroler, mosfet-urile intra in conductie, punând la masa practic (impedanta
serie DS fiind foarte mica) infasurarea transformatorului de care sunt legati.
Alternând aceste comutari, se obtin in secundarul transformatorului forma de unda
si valoarea tensiunii nominale cerute.
Pentru protectia mosfet-urilor la vârfuri de tensiuni inverse, datorate sarcinilor
cu caracter puternic inductiv, s-au montat, in paralel cu mosfeturile, câte 12 diode
zenner 1N5357. Acestea preiau tensiunile tranzitorii trecute dinspre sarcina spre
invertor prin intermediul transformatorului de tensiune.
Inclus in modulul de putere exista un limitator de curent. Acesta este format
din rezistenta de 0,0033Ω , doua tranzistoare TIP120, un comparator LM339 si un
potentiometru de reglaj a limitarii curentului. In momentul ajungerii valorii curentului
din invertor la o valoare de prag (pentru o putere de 2500VA, valoarea curentului de
prag este de 140A), valoarea referintei pozitive a comparatorului LM 339 depaseste
valoarea referintei negative setate de semireglabilul SR1, comandând deschiderea
tranzistoarelor T1 si T2, anulând astfel comanda asupra mosfet-urilor. Acest
limitator este foarte util in cazurile de modificare gresita a programului
microcontrolerului, când apare posibilitatea de comanda simultana a ambelor
bancuri de mosfeturi, curentii din sursa putând depasi 1 kA (practic sursa sau
bancul de baterii explodeaza).
Etajul de iesire este compus din transformatorul de iesire, condensatorul de
corectare a factorului de putere, ventilatorul pentru racirea componentelor active si
lampa de prezenta tensiune.
Datorita modului de programare al microcontrolerului, condensatorul pentru
corectarea factorului de putere va fi activat prin iesirea RB 5 la detectarea unor
sarcini de peste 500W cu caracter puternic inductiv, permitând mentinerea valorilor
parametrilor de iesire in plaja de abatere admisibila.
Datorita puterii mari cerute, transformatorul ridicator de tensiune va fi
dimensionat luând in considerare urmatoarele considerente:
Infasurarea primara va fi dimensionata la o tensiune de 2x24V, cu un curent
de 150A (se supradimensioneaza pentru a evita functionarea la saturatie);
Infasurarea secundara va fi dimensionata la o tensiune de 220V, cu un
curent de 11A;
Se va folosi un miez feromagnetic din tole de ferite de putere tip PQ3230,
pentru a minimiza perderile de histerezis si prin curenti turbionari;
Pentru infasurari, se vor folosi conductoare de Cu, având o izolatie adecvata
curentilor suportati;
Dupa asamblarea tolelor, se vor rigidiza cu lac pe baza de rasini epoxidice
pentru a evita aparitia vibratiilor.
59
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
60
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
61
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
1. Stabilizatorul de tensiune
Rezistente: Condensatoare:
• R1, R2, R3 – 0,1 Ώ 5W • C1, C2 – 10000
• R4 – 100 Ώ ΜF/63V
• R5 – 150 Ώ, • C3, C5 – 100 nF
• R6, R8 – 330 Ώ • C4 – 200 pF
• R7, R9 – 4,7 kΏ • C6 – 47 µF/63V
• TR1 – 1 kΏ
62
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Circuite Integrate:
• CI1, CI2, CI3 – LM338
• CI4 – LM7818CT
• CI5 – LM308M
• Q1 – TN2905A
Rezistente: Condensatoare:
• R1 – 470 Ώ • C1 – 470 ΜF/50V
• R2 – 1,2 kΏ
• R5 – 150 Ώ,
• R4 – 10 kΏ
• R3 – 4,7 kΏ
Tiristoare: Diode:
• Q1 – TYN808 • D1 – 1N4001
• Q2 – BT151 • D3 – PL6V8
Rezistente: Relee:
• R1 – 470 Ώ • K1 – Releu 1A 24V
• R3 – 1 kΏ • K2, K3 – Releu 50A
• R4 – 1 kΏ 12V
Tranzistoare: Diode:
• Q1 – BC546BP • D1 – BZV55-B20
• D2 – 1N4001
• 1 Led verde, 1Led rosu
63
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
4. Invertorul de tensiune
Rezistente: Relee:
• 3x 10 kΏ SR • 2x Releu 70A 24V
• 4x 1 kΏ • 1x Releu 25A 24V
• 1x 2,2 kΏ
• 2x 1 Ώ Condensatoare:
• 9x 110 Ώ ±1% • 2x 10 µF/50V
• 2x 470 Ώ • 2x 15 pF
• 2x 220 Ώ ±1% • 3x 0,1 µF/50V
• 2x 150 Ώ ±1% • 1x 1000 µF/50V
• 2x 4,7 kΏ • 1x 150 µF/50V
• 1x 3,3 kΏ • 1x 6,8 µF/50V
• 1x 10 kΏ • 1x 30 µF/400Vca
• 1x 15 kΏ
• 1x 0,0033 Ώ 75W (sau 15x 0,05 Ώ
5W in paralel)
• 1x 33 kΏ
Tranzistoare: Diode:
• 6x TIP120 • 5x 1N4007
• 1x 2N2222 • 2x PL15V
• 8x FS70SMJ-06 sau IRF2807 • 24x 1N5357
• 2x Led rosu
• 2x Led galben
• 2x Led verde
64
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
⇒ Functionarea circuitului
65
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Fig. 4.9. Schema electrica circuit comanda ( selectare sursa de alimentare invertor )
66
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
67
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Tabel nr. 4
68
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Capitolul V: Concluzii
Avantaje
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema
energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai
producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special
este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara
redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante
si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea
nici a unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice
produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de câteva ori
mai mare decât costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime,
acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost
pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a
turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a
scazut drastic, ajungând pâna la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin
imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta -
si de asemenea produc "poluare sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca
turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omorând pasari si
necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vânt au o
aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an decât
turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind
carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si
duc la efectul de sera.
Un dezavantaj practic este variatia in viteza vântului. Multe locuri pe Pamânt
nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din aceasta cauza
energia eoliana nu este viabila in orice locatie.
69
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
70
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Art. 800. Când se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt,
cazut la pamânt sau care atârna, persoana care face controlul trebuie sa foloseasca
manusile electroizolante si cu clestele patent sa taie acest conductor, pentru a nu
prezenta un pericol pentru trecatori, sau sa organizeze paza lui si sa anunte echipa
de intretinere sau de avarii pentru inlaturarea defectului.
71
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Art. 819. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de
sub tensiune a instalatiei trebuie luate urmatoarele masuri tehnice de pregatire a
locului de munca, in ordinea indicata mai jos:
- se executa scoaterile necesare de sub tensiune si se iau masuri care sa
impiedice punerea in functiune a partilor din instalatie, prin care s-ar putea da
tensiune la locul de munca, (blocarea mecanica etc);
- se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare;
- se leaga la instalatia de protectie (prin legarea la pamânt sau la nul)
dispozitivele mobile de scurtcircuitare si legare la pamânt si se verifica lipsa
tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile;
- se leaga la instalatie dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamânt
mobile, imediat dupa ce s-a efectuat verificarea lipsei de tensiune.
Art. 822. In locul in care se va executa lucrarea, trebuie sa fie scoase de sub
tensiune:
- partile aflate sub tensiune, la care se va executa lucrarea;
- partile aflate sub tensiune, care se gasesc la o distanta mai mica de 0,35 m
de locul de munca.
Partile sub tensiune care se gasesc fata de locul de munca la distante de
0,35 m sau mai mare pot ramâne in functiune, insa trebuie ingradite.
Art. 823. Scoaterea de sub tensiune trebuie facuta in asa fel, incât siguranta
executarii operatiei sa fie perfecta. Pentru aceasta, scoaterea de sub tensiune se
face prin manevrarea intrerupatoarelor si scoaterea sigurantelor.
72
“Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat ”
Bibliografie:
73