Professional Documents
Culture Documents
Componente arhitecturale
Aspecte materiale
- respectă tradiţia bisericilor de cult ortodox: altar rectangular, nava (naos) dreptunghiulară, tinda (pronaos)
rezervată femeilor şi doua intrări: a femeilor în vest şi cea rezervată bărbaţilor în sudul naosului.
- în naos cerimea, bolta semicilindrică este compusă pe orizontală şi este realizată din scînduri;
- deasupra pronaosului este amplasat turnul-clopotniţa de formă pătrată şi care prezintă la exterior doi bulbi de
inspiraţie barocă;
- acoperişul de deasupra pronaosului este drept datorită turnului-clopotniţa ce se înalţă deasupra
- absida de răsărit, poligonală are două ferestre mari;
- acoperişul este realizat peste tot corpul bisericii, unic, în patru pante mari, urmând spre est conturul altarului.
Aspecte imateriale
Înalţimea turnului - clopotniţa este de dimensiuni mult reduse faţă de a celor din Transilvania însă mai mare decît a
celor din Oltenia, Muntenia sau Serbia.
Decoraţii speciale
Aspecte materiale
- În anul 1805, pictura a fost realizată de către pictorii Teodor Zugravul şi Atanasie din Lugoj în tehnica tempera cu
caseina şi ou;
- Pe pereţii exteriori, pe cel de sud al naosului şi cei doi ai absidei, se găsesc aplicate mai multe cruci votive - de
eroi.
- În tinda de la intrare, s-a pictat portretul (personaj în picioare) al unui ctitor, Obiada (kinezu), ţăran banăţean de
seamă, îmbrăcat în costum de sărbătoare - o tematică aparte o are iconostasul, unde observăm influenţe
transilvănene şi occidentale, străine de tradiţia locului, care adaugă personalitate monumentului
Aspecte imateriale
În pictură, meşterii au folosit perspectiva arhitecturală, integrînd peisaje şi case din Banat.
Avem de-a face pentru prima data într-o biserică de lemn cu apariţia în pictură a unui portret de ctitor.
Apare din iconografia picturilor din Ţara Românească şi din literatura populară tema Sf. Eustatiu Plachida cu copiii
fiind singura reprezentare a temei din Banat.
Pictorii îmbină într-un mod excelent tradiţia picturii româneşti şi balcanice cu elemente „moderniste” ale vremii.
Inscripţii
În naos se mai păstrează pisania, scrisă în chirilică, ştearsă pe anumite porţiuni:„zugravitu-sa această Sfîntă
Sobornicească şi Apostolească biserică în zilele împăratului nostru Iosif al doilea ... episcopului... popa Mihai
Popovici, knezu Patru Obeada, Gheorghe Obeada.....Teodor Zugravu şi Tanasie din Lugoj, anul1781”
Lîngă intrare este bătută o cruce de lemn, pe care e încrustată o inscripţie în chirilice: „1805 aici odihneşte robul lui
Dumnezeu Gheorghe, iulie 5 zile.”
Mobilier dedicat
- o masă rotundă din lemn salăşluieşte ca masă sfîntă (prestolul), pentru preot; care de fapt este un stîlp enorm de
stejar înfipt în pămînt peste care s-a pus masa altarului.
Pe aceasta masa se păstrează o cruce sculptată şi pictată pe care este inscripţionat, în chirilice:„Această Sfîntă
Cruce, pentru veşnica.......Sfintei Biserici a Zoltului”.
Pe aceeaşi piesă, jos, sub postament o altă inscripţie tot în chirilice, spune:„Gherdan Lazar Zugravu din Vârşeţ,
1822”.
Stare de conservare
Sunt necesare lucrări de restaurare şi consolidare ale monumentului, însă faţă de alte monumente de lemn se
păstrează încă destul de bine.
Intervenţii
Aspecte materiale
Observam o repictare, însă mult sub calităţile stratului iniţial.
Aspecte imateriale
Să nu uităm că o bîrnă de stejar supravieţuieşte cca.250-300 de ani; acoperişul de şindrilă trebuie înlocuit la 30-40
de ani, etc. Astfel că în mod sigur s-au făcut o mulţime de intervenţii de-a lungul timpului, însă meşterii nu sunt
cunoscuţi.