CONGRESUL EUROPEAN CU PRIVIRE LA PERSOANELE CU

DIZABILITATI
20 – 23 martie 2002

DECLARATIA DE LA MADRID

“NON-DISCRIMINARE + ACTIUNE POZITIVA = INCLUZIUNE SOCIALA”

Noi, cei peste 600 de participanti la Congresul pe probleme de dizabilitati, intrunit la

Madrid, salutam cu caldura proclamarea anului 2003 ca An European al persoanelor
cu dizabilitati drept un eveniment care sa sensibilizeze opinia publica cu privire la
drepturile celor peste 50 de milioane de persoane cu dizabilitati din Europa.

In prezenta Declaratie este afirmata viziunea noastra care ofera un cadru conceptual
de actiune pentru Anul European, la nivel continental, national, regional si local.

PREAMBUL

1. DIZABILITATEA ESTE UN SUBIECT CARE TINE DE DREPTURILE OMULUI

Persoanele cu dizabilitati sunt indreptatite sa aiba aceleasi drepturi ca toti ceilalti

cetateni. Primul articol al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului arata ca: toate
fiintele umane sunt libere si egale ca demnitate si ca drepturi. Pentru a realiza acest
deziderat, toate comunitatile trebuie sa tina seama de diversitatea din fiecare
comunitate in parte si sa caute sa se asigure ca si persoanele cu dizabilitati se
bucura de toate drepturile omului: civile, politice, sociale, economice si culturale,
dupa cum este recunoscut de diversele Conventii internationale, Tratatul de Instituire
a UE si de diferitele constitutii nationale.

2. PERSOANELE CU DIZABILITATI DORESC SANSE EGALE SI NU MILA

Ca si in multe alte regiuni din intreaga lume, in aceste ultime decenii, Uniunea
Europeana a parcurs un drum foarte lung de la ideea ingrijirii persoanelor cu
dizabilitati de catre familie la o abordare care incearca sa dea acestora posibilitatea
de a-si controla propria viata. Abordarile mai vechi, intemeiate in mare masura pe
mila si pe perceptia persoanelor cu dizabilitati ca fiind neajutorate, sunt in prezent
considerate inacceptabile. Actiunea transfera accentul pus pe reabilitarea individului
pentru a se “incadra” in societate pe o conceptie globala de schimbare a societatii
care sa includa si sa faca fata cerintelor tuturor indivizilor, inclusiv celor cu
dizabilitati. Persoanele cu dizabilitati doresc sanse egale si acces la toate resursele,
respectiv, educatie incluziva, tehnologii noi, servicii medicale si sociale, sport si
activitati recreative, bunuri de consum si servicii.

3. BARIERELE SOCIETATII DUC LA DISCRIMINARE SI EXCLUDERE SOCIALA

1
De multe ori, modul in care sunt organizate societatile inseamna ca persoanele cu
dizabilitati nu sunt capabile sa beneficieze pe deplin de drepturile omului si ca, din
punct de vedere social, sunt excluse.
Datele statistice existente arata ca nivelul de educatie si numarul persoanelor cu
dizabilitati care au un loc de munca sunt inadmisibil de scazute. Ca urmare, numarul
de persoane cu dizabilitati care traiesc in conditii de saracie este mult mai mare
comparativ cu ceilalti membri fara dizabilitati ai societatii.

4. PERSOANELE CU DIZABILITATI: CETATENI INVIZIBILI

Discriminarea cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati se bazeaza, uneori, pe

prejudecati dar, deseori, este cauzata de faptul ca aceste persoane cu dizabilitati
sunt aproape complet uitate si ignorate, ceea ce duce la aparitia si intarirea
barierelor de mediu si de atitudine care le impiedica sa faca parte din societate.

5. PERSOANELE CU DIZABILITATI ALCATUIESC UN GRUP ETEROGEN

Ca in toate sferele sociale, persoanele cu dizabilitati alcatuiesc un grup foarte

eterogen de oameni si, de aceea, functionala va fi numai acea politica capabila sa
respecte aceasta diversitate. In special persoanele cu cerinte care implica o
dependenta complexa si familiile acestora sunt cele pentru care societatea trebuie sa
faca ceva in mod deosebit, mai ales ca acestea sunt cea mai uitata categorie dintre
persoanele cu dizabilitati. De asemenea, femeile cu dizabilitati si persoanele cu
dizabilitati din grupuri etnice minoritare se confrunta cel mai adesea cu o dubla sau
chiar multipla discriminare, ca rezultat al interactiunii dintre discriminarea cauzata de
dizabilitatea lor si discriminarea cauzata de sex sau de originea etnica. Pentru
persoanele cu deficiente de auz (surde) recunoasterea limbajului semnelor reprezinta
un aspect fundamental.

6. NON - DISCRIMINARE + ACTIUNE POZITIVA = INCLUZIUNE SOCIALA

Carta Uniunii Europene a drepturilor omului, recent adoptata, confirma ca pentru a

realiza egalitate pentru persoanele cu dizabilitati, dreptul la non-discriminare trebuie
suplimentat cu dreptul de a beneficia de masuri menite sa le asigure independenta,
integrarea si participarea la viata comunitatii. Abordarea sintetica este principiul
calauzitor al congresului de la Madrid care, in martie 2002, a reunit peste 600 de
participanti

VIZIUNEA NOASTRA

1. Viziunea noastra se poate descrie cel mai bine ca un contrast dintre aceasta noua
viziune si cea anterioara, prin care se cauta:

a) renuntarea la ideea de persoane cu dizabilitati ca obiecte ale milei…

inlocuita de ideea de persoane cu dizabilitati ca detinatori de drepturi.
b) renuntarea la ideea de persoane cu dizabilitati ca pacienti… inlocuita de
ideea de persoane cu dizabilitati ca cetateni independenti si consumatori.

2
 c) renuntarea la ideea de profesionisti care iau decizii in locul persoanelor cu
dizabilitati… inlocuita de ideea luarii independente a deciziilor si asumarii de
responsabilitati de catre persoanele cu dizabilitati si de organizatii ale
acestora in problemele de interes.
d) renuntarea la ideea de concentrare pe deficiente individuale… inlocuita de
ideea eliminarii barierelor, revizuirii normelor sociale, politicilor, culturilor si
promovarea unui mediu accesibil si de sprijin.
e) renuntarea la ideea etichetarii persoanelor cu dizabilitati ca dependente si
incapabile sa aiba un loc de munca… inlocuita de ideea accentului pe
abilitate si asigurarea de masuri de sprijin activ.
f) renuntarea la ideea conceperii unor procese economice si sociale destinate
catorva… inlocuita de ideea conceperii unei lumi flexibile pentru toti.
g) renuntarea la ideea unei segregari inutile in educatie, pe piata locurilor de
munca si in alte sfere sociale… inlocuita de ideea integrarii persoanelor cu
dizabilitati in societatea larga.
h) renuntarea la ideea de politici referitoare la dizabilitati ca problema de care
se ocupa numai anumite ministere speciale… inlocuita de ideea de politica
referitoare la dizabilitati ca responsabilitate generala a guvernului.

2. SOCIETATE INCLUZIVA PENTRU TOTI

De punerea in practica a viziunii noastre nu beneficiaza numai persoanele cu

dizabilitati, ci intreaga societate, in ansamblul ei. O societate care elimina o parte din
membrii sai este o societate saraca. Ceea ce se face pentru a imbunatati conditiile de
viata ale persoanelor cu dizabilitati conduce catre conturarea unei lumi flexibile
pentru toti. “Ceea ce se face azi in numele dizabilitatii, va insemna ceva pentru toti
oamenii din lumea de maine”.

Noi, participantii la Congresul European pe probleme de dizabilitati, reunit la Madrid,

impartasim aceasta viziune si cerem tuturor celor care sustin aceste idei sa considere
anul 2003, Anul European al Persoanelor cu Dizabilitati, drept un inceput al
procesului care va transforma aceasta viziune in realitate. 50 de milioane de
persoane cu dizabilitati din Europa asteapta de la noi un impuls pentru ca acest
proces sa devina realitate.

PROGRAMUL PROPUS DE NOI PENTRU A REALIZA ACEASTA VIZIUNE

1. MASURI LEGISLATIVE

Trebuie adoptata, fara intarziere, o legislatie anti-discriminare pentru a elimina toate

barierele existente si pentru a preveni aparitia altor bariere cu care se pot confrunta
persoanele cu dizabilitati, cum sunt barierele educationale, de gasire a unui loc de
munca si de acces la bunuri si servicii, precum si acelea care pot sa impiedice
persoanele cu dizabilitati sa-si realizeze potentialul maxim posibil de participare
sociala si independenta. In Tratatul Uniunii Europene, articolul 13 – clauza de non-
discriminare – permite realizarea acestui lucru la nivelul comunitar, contribuind in
acest fel la crearea unei Europe fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati.

2. SCHIMBAREA DE ATITUDINE

3
Legislatia anti-discriminare se dovedeste a fi o reusita in producerea schimbarii de
atitudine fata de persoanele cu dizabilitati. Cu toate acestea, numai legislatia singura
nu este suficienta. Fara o implicare solida din partea intregii societati, inclusiv prin
participarea activa a persoanelor cu dizabilitati si a organizatiilor acestora in
asigurarea propriilor lor drepturi, legislatia ramane doar o “carcasa” goala. De
aceea, este necesar ca invatamantul de stat sa sustina masurile legislative si sa
sporeasca intelegerea cerintelor si drepturilor persoanelor cu dizabilitati din societate
si sa lupte impotriva prejudecatilor si stigmatizarii, care inca mai exista.

3. SERVICII CARE PROMOVEAZA O EXISTENTA INDEPENDENTA

Realizarea obiectivului de acces si participare egale implica si faptul ca resursele

trebuie orientate in asa fel incat sa duca la cresterea capacitatii de participare a
persoanei cu dizabilitati si la intarirea dreptului acesteia la o existenta independenta.
In existenta curenta, multe din persoanele cu dizabilitati au nevoie de servicii de
sprijin. Aceste servicii trebuie sa fie de calitate, bazate pe nevoile persoanelor cu
dizabilitati si integrate in contextul social si nu o sursa de segregare. Un astfel de
sprijin este in conformitate cu modelul social european de solidaritate – un model
care recunoaste responsabilitatea noastra, a tuturor, unii fata de ceilalti si, in special,
fata de cei care au nevoie de sprijin.

4. SPRIJIN PENTRU FAMILIE

Familia persoanei cu dizabilitati, in special a copiilor cu dizabilitati si a acelor

persoane cu dizabilitati care sunt total dependente de altii, incapabile sa se
autoserveasca, joaca un rol foarte important in educatia persoanei cu dizabilitati si in
incluziunea sociala a acesteia. In acest sens, autoritatile publice competente trebuie
sa ia masuri adecvate pentru a permite acestor familii sa-si organizeze sprijinul
pentru persoana cu dizabilitati intr-un mod cat se poate de incluziv.

5. ATENTIE SPECIALA FATA DE FEMEILE CU DIZABILITATI

Anul European 2003 trebuie vazut ca o sansa de reconsiderare a situatiei femeilor cu

dizabilitati dintr-o noua perspectiva. Excluderea sociala cu care se confrunta femeile
cu dizabilitati se poate explica nu numai prin dizabilitatea in sine, ci si prin faptul ca
sunt femei. Multipla discriminare cu care se confrunta acestea trebuie considerata o
provocare abordata printr-o combinatie de masuri sociale si actiuni pozitive, gandite
si stabilite prin consultarea acestor femei cu dizabilitati.

6. CARACTERUL PUBLIC AL DIZABILITATII

Persoanelor cu dizabilitati trebuie sa li se asigure accesul la serviciile publice de

educatie, medicale, vocationale si sociale si sa li se ofere toate sansele pe care le
poate avea o persoana cu dizabilitati. Punerea in practica a acestei abordari incluzive
a dizabilitatii si a persoanelor cu dizabilitati implica schimbari in practicile curente de
la cateva nivele. Mai intai, este necesar sa se asigure ca serviciile disponibile pentru
persoanele cu dizabilitati sunt coordonate in si intre diversele sectoare. Trebuie sa se
tina seama de nevoia de accesibilitate a anumitor grupuri de persoane cu dizabilitati

4
chiar in procesul de planificare a oricarei activitati, si nu atunci dupa ce planificarea
s-a finalizat. Nevoile persoanelor cu dizabilitati si a familiilor acestora sunt diverse si
este foarte important sa fie conceput un raspuns cat se poate de cuprinzator care sa
tina seama atat de persoana, ca un intreg, cat si de diversele aspecte ale vietii
acesteia.

7. LOCUL DE MUNCA, FACTOR CHEIE AL INCLUZIUNII SOCIALE

Trebuie depuse eforturi consistente pentru a promova accesul persoanelor cu

dizabilitati la locurile de munca, preferabil in sectorul public al pietei fortei de munca.
Aceasta este una din cele mai importante modalitati de a lupta impotriva excluderii
sociale a persoanelor cu dizabilitati si de a promova o existenta independenta si
demna. Pentru a realiza aceste lucru este nevoie nu numai de mobilizarea
partenerilor sociali, ci si a autoritatilor publice, care trebuie sa continue sa intareasca
masurile si prevederile deja existente.

8. NIMIC DESPRE PERSOANELE CU DIZABILITATI FARA PERSOANE CU

DIZABILITATI

Anul European trebuie sa reprezinte ocazia de a acorda persoanelor cu dizabilitati,

familiilor acestora, celor care le sustin cauza si asociatiilor acestora, un scop nou,
mai extins, in plan politic si social, la toate nivelele societatii pentru a angaja
guvernele la dialog, a le implica in luarea deciziilor si pentru a face pasi inainte in
directia realizarii obiectivelor de egalitate si incluziune.

Orice actiune se va desfasura in dialog si prin cooperare cu cele mai reprezentative

organizatii ale persoanelor cu dizabilitati. O astfel de participare nu trebuie sa se
limiteze la a primi informatii sau a aplica niste decizii. Ci, indiferent de nivelul la care
se iau deciziile, guvernele trebuie sa produca sau sa consolideze acele mecanisme
permanente de consultare si dialog, care sa permita persoanelor cu dizabilitati, prin
organizatiile reprezentative, sa contribuie la planificarea, implementarea,
monitorizarea si evaluarea tuturor actiunilor.
Principala cerinta pentru a promova in modul cel mai eficient sansele egale si
participarea sociala a persoanelor cu dizabilitati este realizarea unei puternice aliante
intre guverne si organizatiile reprezentative.
Pentru a facilita acest proces, trebuie marita capacitatea organizatiilor persoanelor cu
dizabilitati printr-o mai substantiala alocare de resurse care sa le permita acestora
sa-si imbunatateasca capacitatile de organizare si de organizare de campanii. Acest
lucru implica si responsabilitatea acestor organizatii de a-si imbunatati si consolida
capacitatile de conducere si de reprezentare.

PROPUNERI DE ACTIUNE

Anul European 2003 al persoanelor cu dizabilitati trebuie sa insemne un progres pe

agenda de lucru care priveste problematica dizabilitatii, acest lucru implicand
sprijinul activ al tuturor sustinatorilor, printr-o abordare parteneriala. Aceste actiuni
urmeaza a fi stabilite in Anul European si vor continua si dupa aceea; se impune
evaluarea periodica a progresului.

5
1. AUTORITATILE UNIUNII EUROPENE, AUTORITATILE NATIONALE ALE
STATELOR MEMBRE SI ALE CELOR CANDIDATE

Autoritatile publice trebuie sa preia initiativa si sa fie un exemplu si, prin aceasta, sa
fie primul dar nu singurul actor al acestui proces. Se impune ca acestea:

? Sa revizuiasca domeniul de aplicare a cadrului legislativ la nivel comunitar si in

plan national, cu scopul de a combate practicile discriminatorii din domeniul
educatiei, fortei de munca si accesului la bunuri si servicii;
? Sa initieze investigarea acelor bariere restrictive si discriminatorii care ingradesc
libertatea de participare deplina in societate a persoanelor cu dizabilitati si sa ia
masurile considerate necesare pentru a remedia situatiile;
? Sa revizuiasca sistemul de servicii si de protectie sociala pentru a asigura ca
respectivele politici ajuta si incurajeaza persoanele cu dizabilitati sa ramana si /
sau sa devina parte integranta a societatii in care traiesc;
? Sa realizeze acele analize privind violenta si abuzurile comise impotriva
persoanelor cu dizabilitati, cu atentie speciala orientata catre persoanele cu
dizabilitati care locuiesc in institutii de dimensiuni mari;
? Sa consolideze legislatia cu privire la accesibilitate pentru a se asigura ca si
persoanele cu dizabilitati au aceleasi drepturi de acces la toate facilitatile publice
si sociale ca toti cetatenii societatii;
? Sa contribuie la promovarea drepturilor omului la nivel mondial prin participarea
activa la elaborarea unei Conventii a Uniunii Europene cu privire la drepturile
persoanelor cu dizabilitati;
? Sa contribuie la imbunatatirea situatiei persoanelor cu dizabilitati din tarile in curs
de dezvoltare prin cuprinderea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilitati ca
obiectiv al politicilor de dezvoltarea si cooperare, atat la nivel comunitar, cat si la
nivel national.

2. AUTORITATILE LOCALE

Anul European trebuie sa se faca simtit mai intai pe plan local, acolo unde
problemele sunt reale pentru cetateni si acolo unde asociatiile de si pentru persoane
cu dizabilitati isi desfasoara cea mai mare parte a activitatii. Toate eforturile trebuie
indreptate in principal catre promovare, resurse si activitati la nivel local.
Actorii de pe plan local trebuie convinsi sa includa cerintele persoanelor cu dizabilitati
in politica comunitatii locale, inclusiv in ceea ce priveste educatia, forta si locurile de
munca, locuintele, transportul, serviciile medicale si sociale, fara a uita de
diversitatea persoanelor cu dizabilitati, de persoanele in varsta, de femei si de
imigranti.
Reprezentantii locali ai guvernului trebuie sa elaboreze proiecte de planuri de actiune
locale care privesc problematica dizabilitatii, in stransa cooperare cu reprezentantii
persoanelor cu dizabilitati si sa infiinteze un comitet local care sa se ocupe de
coordonarea activitatilor pentru Anul European 2003.

3. ORGANIZATII CARE SE OCUPA DE DIZABILITATI

Organizatiilor care se ocupa de dizabilitati, in calitate de reprezentanti ai persoanelor

cu dizabilitati, le revine responsibilitatea majora de a asigura succesul Anului
European. Acestea trebuie sa se considere ambasadorii Anului European si sa
abordeze in maniera proactiva toti sustinatorii importanti, prin propuneri de masuri

6
concrete, avand ca scop crearea de parteneriate durabile cu acestia, in cazul in care
asemenea parteneriate nu exista.

4. ANGAJATORII

Angajatorii trebuie sa-si sporeasca eforturile de a cuprinde, mentine si promova

persoanele cu dizabilitati intre angajatii lor, dar si sa conceapa produse si servicii in
asa fel incat acestea sa fie accesibile persoanelor cu dizabilitati. Angajatorii trebuie
sa-si revizuiasca politicile interne pentru a se asigura ca nici una din acestea nu
impiedica existenta de sanse egale a persoanelor cu dizabilitati. Patronatele pot
contribui la aceste eforturi prin folosirea numeroaselor exemple de buna practica
care exista deja.

5. SINDICATELE

Sindicatele trebuie sa se implice mai mult in imbunatatirea accesului si mentinerii

persoanelor cu dizabilitati pe piata fortei de munca si sa se asigure ca persoanele cu
dizabilitati beneficiaza de sanse egale de acces la oportunitatile de formare si
promovare, atunci cand se negociaza contracte de munca cu diverse companii sau in
sectoarele specializate. De asemenea, trebuie acordata o atentie sporita pentru
promovarea si reprezentarea angajatilor cu dizabilitati, atat in structurile sindicale
decizionale proprii cat si in cele existente la diverse firme sau in sectorul profesional.

6. MASS MEDIA

Mass-media trebuie sa creeze si sa consolideze parteneriatele cu asociatiile

persoanelor cu dizabilitati pentru a imbunatati imaginea acestor persoane. Se
impune o informare mai consistenta prin toate mijloacele media pentru
recunoasterea diversitatii umane. Atunci cand se ocupa de probleme legate de
dizabilitati, mijloacele mass-media trebuie sa evite orice fel de abordare care poate fi
umilitoare sau batjocoritoare si sa se concentreze pe barierele cu care se confrunta
persoanele cu dizabilitati si pe contributiile pozitive pe care le pot aduce persoanele
cu dizabilitati intregii societati daca acele bariere nu ar exista.

7. SISTEMUL DE INVATAMANT

Scolile trebuie sa-si asume rolul de conducator in transmiterea mesajului de

intelegere si acceptare a drepturilor persoanelor cu dizabilitati, ajutand la eliminarea
temerilor, miturilor si a conceptiilor gresite si trebuie sa sprijine in acest sens orice
efort al intregii comunitatii locale. Se impune dezvoltarea si diseminarea larga a
resurselor educationale folosite pentru a ajuta elevii sa-si dezvolte un simt al
individualitatii in ceea ce priveste dizabilitatile proprii sau ale celorlalti si sa-i ajute sa
recunoasca diferentele intr-o maniera pozitiva.
Este necesar sa se realizeze o educatie pentru toti, pe baza principiilor de participare
si egalitate deplina. Educatia joaca un rol cheie in definirea viitorului fiecaruia, atat
din punct de vedere personal, cat si din punct de vedere social si profesional. De
aceea, sistemul de invatamant trebuie sa detina locul cheie pentru asigurarea
dezvoltarii individuale si a incluziunii sociale, care sa permita copiilor si tinerilor cu
dizabilitati sa fie cat de poate de independenti.

7
Sistemul de educatie este primul pas catre construirea unei societati incluzive
Scolile, colegiile, universitatile, in cooperare cu cei care sunt implicati in problematica
dizabilitatii, trebuie sa initieze cursuri si ateliere de lucru cu scopul de a sensibiliza
presa, agentiile de publicitate, arhitectii, angajatorii, pe cei care lucreaza in domeniul
protectiei sociale si a serviciilor medicale, voluntarii si reprezentantii administratiei
locale.

8. UN EFORT COMUN LA CARE TOATA LUMEA POATE SI TREBUIE SA

CONTRIBUIE

Persoanele cu dizabilitati doresc sa fie prezente in toate sferele vietii si acest lucru
presupune ca toate organizatiile si institutiile sa-si revizuiasca practicile pentru a se
asigura ca acestea sunt gandite astfel incat si persoanele cu dizabilitati sa contribuie
la si sa beneficieze de acestea. Intre astfel de organizatii se pot mentiona: institutii
destinate consumatorilor, organizatii de tineret, organizatii religioase, organizatii
culturale, alte organizatii si institutii sociale care reprezinta anumite grupuri de
cetateni. Este foarte important sa fie implicate muzee, teatre, cinematografe,
parcuri, stadioane, centre de conferinta, centre comerciale si oficii postale.

Noi, participantii la Congresul de la Madrid sprijinim aceasta declaratie si ne

angajam sa o facem cunoscuta in intreaga lume si vom incuraja toti
sustinatorii importanti sa-si insuseasca aceasta declaratie inainte, in timpul
si dupa Anul European al Persoanelor cu Dizabilitati. Prin sustinerea
prezentei declaratii, noi, organizatiile ne afirmam deschis acordul cu
viziunea Declaratiei de la Madrid si ne angajam sa realizam acele actiuni
care sa contribuie la derularea procesului ce va aduce egalitate reala pentru
toate persoanele cu dizabilitati si familiile acestora.

Daca organizatia Dvs. doreste sa adere la prezenta Declaratie si doreste sa-

si faca sustinerea publica, trebuie sa informeze Forumul European pentru
Dizabilitati (info@edf-feph.org), care va include organizatia Dvs. intr-o
sectiune speciala pe pagina sa web (www.edf-feph.org) dedicata aderarilor la
Declaratia de la Madrid.