Andreea BĂLTĂREŢU Nicolae NEACŞU

Viorica IONAŞCU Manoela POPESCU

Ion IONESCU

GHID DE PRACTICĂ
ECONOMICĂ
Ediţia a II-a revizuită şi adăugită

m
EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti
Tehnoredactare computerizată: Ameluţa Vişan
Coperta: Angelica Badea

Copyright © 2008
CUPRINS
Editura Universitară
Director: Vasile Muscalu
B-dul Nicolae Bălcescu 27-33,
INTRODUCERE 7
sect. 1, Bucureşti.
Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro. CAPITOLUL 1. METODOLOGIA EFECTUĂRII,
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro FINALIZĂRll ŞI EVALUĂRII PRACTICII ECONO-
MICE 9
EDIT~ RECUNOSCUTĂ DE~CO~SIPU"L NAŢIONAL AL 1.1. Exprimarea opţiunii pentru baza de practică .. 9
CERCETARII ŞTIINŢIFICE DIN INVAŢAMANTUL SUPERIOR 1.2. Organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii
(C.N.C.S.I.S.) economice.......................... 11
a) Planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
stagiului de practică..... 11
Ghid de practică economică / prof. univ. dr. Nicolae
Neacşu, prof. univ. dr. Viorica Ionaşcu, conf. univ. b) Încheierea de convenţii pentru practica studenţilor 13
dr. Manuela Popescu, lector univ. dr. Andreea c) Instruirea studenţilor pentru efectuarea practicii .. 16
Bă1tăreţu. - Ed. a 2-a. - Bucureşti: Editura 1.3. Efectuarea practicii economice 17
Universitară,2008 1.4. Evaluarea practicii economice 24
ISBN 978-973-749-421-4
CAPITOLUL 2. TEMATICA PRACTICII ŞI A
1. Neacşu, Nicolae
Il. Ionaşcu, Viorica PROIECTELOR DE PRACTICĂ 27
III. Popescu, Manoela 2.1. Tematica orientativă a practicii şi a proiectelor de
IV. Bă1tăreţu, Andreea practică pentru anii II zi şi II fr 28
2.2. Bibliografia orientativă a proiectelor de practică 33
33(075.8)(076.5)

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Universitare. CAPITOLUL 3. PREGĂTIREA ACTIVITĂŢII DE
PRACTICĂ ŞI SUSŢINEREA COLOCVIULUI DE
PRACTICĂ 37
Distribuţie: tel/fax: (021) 315.32.47 3.1. Îndrumarea studenţilor în practica economică 38
(021) 319.67.27
comenzi@editurauniversitara.ro 3.2. Elaborarea caietului de practică economică 39
3.3. Etapele realizării proiectului de practică economică.. 41
ISBN 978-973-749-421-4
5
3.4. Pregătirea şi susţinerea colocviului de practică de către
studenţi
CAPITOLUL 4. TEME ORIENTATIVE DE PROIECTE
DE PRACTICĂ ·························
MODELE DE MATERIALE ŞI DOCUMENTE
Opţiunea studenţilor pentru baza de practică
Scadenţarul etapelor pentru pregătirea şi desfăşu-
rarea stagiului de practică a studenţilor din anii
superiori de studii, în anul universitar 200..-200..
Delegaţia cadrului didactic pentru încheierea de
convenţii de practică ························..
Convenţie pentru practica studenţilor
_ Programarea instruirii studenţilor pentru practică
_ Caiet de practică
_ Proiect de practică
Adeverinţă privind atestarea efectuării stagiului de
practică şi calificativului primit
6
42
51 INTRODUCERE
. 10
. 10
În conformitate cu planul de învăţământ universitar,
studenţii anilor II ZI şi II FR au obligaţia să efectueze practică
în producţie, în principiu, în luna iulie, după sesiunea de
12
examene.
Obiectivele urmărite în desfăşurarea activităţii de
14 practică se referă, în principal, la cunoaşterea:
. 14 - statutului societăţii unde studentul efectuează practica,
16 obiectul de activitate al firmei, organigrama, genera-
. 17 lităţi referitoare la resursele firmei şi la rezultatele
. 18 activităţii;
- caracteristicilor mărfurilor şi serviciilor care fac obiec-
. 19 tul activităţii economice a firmei unde se realizează
practica;
- reglementărilor care guvernează activitatea economică
a firmei unde se realizează practica (legi, hotărâri
guvernamentale, ordonanţe guvemamentale etc.);
- sortimentului de mărfuri şi servicii aparţinând firmei
la care studentul face practică;
- aspectelor referitoare la recepţia mărfurilor;
- structurii resurselor umane, în general (atribuţii pe
posturi de lucru, raporturi ierarhice Între angajaţi,
competenţe specifice etc.);
- proceselor şi etapelor circulaţiei mărfurilor (ambalare,
transport, păstrare) şi serviciilor;
- aspectelor comerciale generale (asigurarea comen-
zilor, cunoaşterea relaţiilor intercompartimentale din
cadrul firmei, circulaţia deciziilor şi informaţiilor
referitoare la producţie, recepţie şi vânzări) etc.;
7
 - modului de derulare a contractelor, a documentelor
însoţitoare, cât şi a altor indicatori referitor la calitate,
performanţele personalului, eficacitatea activităţilor
) desfăşurate în cadrul firmei etc.;
- aspectelor concrete referitoare la protecţia consu-
CAPITOLUL 1
matorilor şi a mediului înconjurător: identificarea
potenţialilor agenţi poluanţi a mărfurilor; metode de
limitare a efectului acestora; modul de aplicare a METODOLOGIA EFECTUĂRII,
legislaţiei în scopul protejării mediului şi a consu- FINALIZĂRII ŞI EVALUĂRII PRACTICII
matorilor; ECONOMICE
- reglementărilor specifice cuprinse în dreptul civil,
comercial şi administrativ care coordonează activitatea
economică a fmnei respective. Realizarea scopului şi obiectivelor practicii economice
Prin elaborarea prezentului "ghid de practică economică" este condiţionată de respectarea unei metodologii specifice
sunt oferite studenţilor facultăţii de Management Turistic şi
privind efectuarea, finalizarea şi evaluarea acesteia, care
Comercial din cadrul Universităţii Creştine "Dimitrie
presupune parcurgerea mai multor etape:
Cantemir" largi posibilităţi de pregătire în vederea efectuării
- exprimarea opţiunii pentru baza de practică;
stagiului de practică, realizării obiectivelor propuse şi
susţinerii colocviului de practică. Astfel, sunt prezentate - organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii
economice;
următoarele:
• metodologia efectuării fmalizării şi evaluării practicii - efectuarea practicii economice;
economice; - evaluarea practicii economice.
• tematica practicii;
• tematica orientativă a proiectelor de practică; 1.1. Exprimarea opţiunii pentru baza de
• recomandări pentru pregătirea şi efectuarea practicii practică
şi susţinerea colocviului de practică.
Totodată, studenţilor li se oferă exemple de proiecte de Studenţii Facultăţii de Management Turistic şi Comercial
practică, selectate din lucrările elaborate, în ultimii ani, de din cadrul Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" vor
către studenţii facultăţii. preda până la o anumită dată= opţiunea pentru efectuarea
Cu convingerea realizării obiectivelor practicii econo- stagiului de practică pentru fiecare an universitar con-
mice, recomandăm studenţilor să utilizeze acest ghid pe timpul form unui formular, afişat şi disponibil la secretariatul
efectuării stagiului de practică, astfel încât rezultatele pe care facultăţii.
le vor obţine la colocviul de practică să fie cele mai bune.
Autorii * stabilită în funcţie de programul didactic al facultăţii

8 ()
 b) într-o bază de practică la care voi fi repatizat (ă),
Pe baza acestui formular studenţii îşi vor exprima
sub îndrumarea şi controlul facultăţii, în luna .
opţiunea pentru una din cele două variante posibile pentru
Precizez, de asemenea, că am luat la cunoştinţă de
efectuarea stagiului de practică economică la:
instrucţiunile elaborate de conducerea facultăţii privind
a) o firmă preferată şi contactată de către student;
modul de efectuare a practicii şi de fmalizare a acesteia.
stagiul de practică se va desfăşura în baza unei convenţii
încheiate cu Facultatea de Management Turistic şi Comercial,
Data . Semnătura
sub îndrumarea şi controlul specialiştilor din societatea
comercială respectivă (variantă de practică pe cont propriu);
b) o bază de practică la (are studentul va fi repartizat
Notă : Se va încercui varianta pentru care se va opta.
de către facultate; stagiul de practică se va efectua sub
îndrumarea şi controlul facultăţii.
Exprimarea opţiunii pentru una din cele două variante ÎN CAZUL ÎN CARE NU SE PREDĂ OPŢIUNEA LA
posibile pentru efectuarea stadiului de practică se va face pe SECRETARIAT, SE CONSIDERĂ DIN OFICIU
OPTAREA PENTRU VARIANTA PE CONT PROPRIU.
baza următorului model de cerere:
Decan,

Model
1.2. Organizarea pregătirii etapei de
efectuare a practicii economice
DOMNULE DECAN,
Stagiul de practică este precedat de o serie de activităţi
Subsemnatul (a) student(ă)
pregătitoare, în care sunt realizate:
în anul , grupa , cursuri ZI/FR la
a) planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea
Facultatea de Management Turistic şi Comercial a
sta.giului de practică;
Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
b) încheierea de convenţii pentru practica studenţilor;
vă rog a-mi aproba să efectuez stagiul de practică pentru
c) instruirea studenţilor pentru efectuarea practicii.
acest an universitar, astfel:
a) în cadrul unor firme preferate (unde lucrez sau în
a) Planificarea etapelor pentru pregătirea şi
alte întreprinderi unde am acces), în activităţi comerciale
desfăşurarea stagiului de practică
sau de turism. Practica se desfăşoară în baza unei convenţii
Stagiul de practică al studenţilor este pregătit şi constituie
încheiate cu Facultatea de Management Turistic şi
o preocupare a facultăţii cu mult timp înaintea desfăşurării
comercial sub îndrutllarea specialiştilor din societăţile
rce-steia. În acest sens, întreaga activitate se desfăşoară con-
comerciale, pe care o voi aduce semnată;

10
form unui scadenţar, a cărui model se prezintă în cele ce b) Încheierea de convenţii pentru practlca
urmează: studenţilor
Model
~ Stagiul de practică al studenţilor este reglementat prin
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC convenţia încheiată de Universitate a Creştină "Dimitrie
ŞI COMERCIAL Cantemir" - FacuItateade Management Turisticşi Comercial
şi Societatea Comercială, în care se stipulează:
SCADENŢARUL - perioada de practică;
etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de - numărul studenţilor, primiţi în practică;
practică a studenţilor din anii superiori de studiu, în
- numele persoanei desemnate din partea societăţii
anul universitar 200..-200..
comerciale, care va îndruma şi controla practica
Etape Termene studenţilor;
1. Identificarea bazelor de practică aprilie-mai - efectuarea practicii în activităţile de comerţ, turism şi
2. Transmiterea, pentru semnare, a convenţiilor cu servicii sau tangente în conformitate cu programele
conducerile unităţilor-baze de practică aprilie-mai de practică propuse de facultate şi cu necesităţileprac-
3. Finalizarea convenţiilor cu conducerile bazelor tice ale societăţii comerciale;
de practică mai
- posibilitatea antrenării studenţilor, în măsura
4. Formularea de către studenţi a opţiunilor pentru posibilităţilor,în activităţile comerciale din societatea
modul de efectuare a practicii aprilie
comercială respectivă;
5. Afişarea la avizier a programei analitice pentru
- eliberarea de către societatea comercială a unei
practică şi a altor precizări iunie
adeverinţe de confirmare a efectuării stagiului de
6. Repartizarea studenţilor pe baze de practică, peri-
oade de desfăşurare şi cadre didactice îndrumă- iunie practică şi de apreciere individuală a comporta-
toare mentului studentului.
7. Instruirea studenţilor pe baze de practică de ultimul examen În cele ce urmează sunt prezentate modele de:
către profesorii îndrumători, la începerea stagiu- programat în - delegaţie a cadrului didactic desemnat de condu-
lui de practică sesiunea din
iunie-iulie
cerea facultăţii pentru încheierea convenţiei de
practică, pentru bazele de practică organizate de
8. Efectuarea practicii, îndrumare şi control iulie
facultate;
9. Susţinerea colocviului de practică .ulie-septembrie
- convenţie pentru practica studenţilor.

12
 1. Facultatea de Management Turistic şi Comercial vă
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ
trimite în practică la Societatea Comercială .
"DIMITRIE CANTEMIR"
în perioada un număr de
FACULTATEA DE MANAGEMENT ............... studenţi;
TURISTIC ŞI COMERCIAL
2. Pentru coordonarea activităţii şi îndrumarea
studenţilor, FacuItatea de Management Turistic şi
De 1e g aţi e, Comercial va delega un cadru didactic îndrumător pe
doamna/domnul. ;
Prin prezenta delegăm pe DlID-na .
3. Societatea Comercială .
desemnează, pentru îndrumarea şi controlul practicii
cadru didactic în universitatea noastră spre a încheia
studenţilor doamna/domnul.. ;
Convenţia de efectuare a practicii studenţilor în unitatea
4. Practica se va desfăşura în activităţile de comerţ,
dvs. turism şi servicii sau tangente în conformitate cu progra-
Vă mulţumim pentru colaborare. mele de practică propuse de facultate şi cu necesităţile prac-
tice ale societăţii comerciale. Pe baza programelor adaptate
SOCIETATEA COMERCIALĂ
la specificul societăţii comerciale se vor stabili, în prima
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ
"DIMITRIE CANTEMIR"
zi a stagiului, programul de practică al fiecărui student;
Facultatea de Management 5. Studenţii, în măsura posibilităţilor, vor fi antrenaţi
Turistic şi Comercial Adresa .
Telefon .
în activităţile comerciale desfăşurate de către Societatea
Splaiul Unirii nr. 176, sector 4,
Nr din . Comercială ;
Bucureşti,
Telefon 021/3309590 6. Pentru aprecierea activităţii studenţilor, societatea
comercială va elibera la sfirşitul stagiului de practică o
CONVENŢIE PENTRU PRACTICA "adeverinţă apreciere", individuală, din care să reiasă
STUDENŢILOR calificativul acordat studentului care a efectuat practica;
7. Între Facultatea de Management Turistic şi Comer-
Între Universitate a Creştină "Dimitrie Cantemir", cial şi Societatea Comercială .
FacuItatea de Management Turistic şi Comercial, nu se stabilesc nici un fel de relaţii fmanciare pe parcursul
reprezentată prin decan- . practicii studenţilor.
şi Societatea Comercială . Prezenta convenţie s-a întocmit în două exemplare.
reprezentată prin s-a
încheiat prezenta convenţie de practică, stabilindu-se DECAN, DIRECTOR GENERAL,
următoarele:

14 15
 c) Instruirea studenţilor pentru efectuarea
practicii
Pentru realizarea obiectivelor urmărite prin stagiul de
practică instruirea studenţilor reprezintă o necesitate.
Instruirea se face conform unei programări în funcţie de datele
calendaristice ale ultimului examen din sesiunea iunie - iulie
a anului universitar.
Instruirea se face pe ani de studii şi serii, pentru ambele
forme de învăţământ - zi şi FR, indiferent de opţiune a
studenţilor pentru baza de practică - pe cont propriu sau
organizată de facultate.
Programarea instruirii pe ani, serii, date calenda-
ristice şi sală se afişează la avizierul facultăţii.
Model
INSTRUIREA STUDENŢILOR
PENTRU PRACTICĂ SE VA FACE ASTFEL:
1.3. Efectuarea practicii economice
Practica economică se desfăşoară în societăţi comercialc,
cu capital public sau privat, cu capital românesc sau străin,
pe baza convenţiei prezentate.
Practica se va face în activităţile de comerţ, turism şi
servicii sau tangente, în conformitate cu programele de
practică propuse de facultate şi cu necesităţile practice ale
societăţilor comerciale.
Pentru bazele de practică coordonate de către facultate,
practica se va face în luna iulie, perioada prevăzută şi în
convenţie, timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile x 3 săptămâni).
Studenţii care au optat pentru o firmă preferată şi
efectuează practica pe cont propriu pot efectua stagiul de
practică atât în luna iulie, cât şi altă perioadă, în funcţie de
posibilităţi, dar tot timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile x 3
săptămâni).
Toate activităţile, acţiunile, la care a participat studentul
în perioada de practică vor fi consemnate, zilnic, într-un caiet
de practică, ce se va întocmi după următorul model:

Anul Ziua Ora Sala Model - copertă

uzi seria A Universitate a Creştină "Dimitrie Cantemir"

nzr seriaB Facultatea de Management Turistic şi Comercial

Caiet de practică economică

Bucureşti
Decan,
- 2008-
 Model- prima pagină La sfârşitul perioadei de practică, fiecare student îşi alege
o temă ce va constitui obiectul proiectului de practică.
Facultatea de Management Turistic şi Comercial Se recomandă ca alegerea temei să se facă în colaborare
cu îndrumătorul de practică.
Caiet de practică economică În cele ce urmează se prezintă un model de proiect de
practică.
Autor: numele şi prenumele studentului
Model- prima pagină
anul de studiu zi/fr grupa .
A Facultatea de Management Turistic şi Comercial
Intreprinderea .

Bucureşti Titlul proiectului

- 2008- IRelaţiilecu furnizorii - Încheiere şi derularea contractelor
(exemplu)
Model - conţinut
Data,luna, Ora Activitatea desfăşurată Persoana Observaţii,
ziua, de către student în îndrurnătoare opinii, notiţe
specificându- perioada de practică sau care a etc.
se a câta zi de sau orice alte activităţi realizat Autor: numele şi prenumele studentului
practică este: la care studentul a activitatea ..............................................................
asistat anul de studiu zi/fr.. grupa .

(exemplu: Autor: Mihnea Andrei

anul IT,zi, grupa 2205)

Bucureşti
- 2008-

18
19
 VIodel - conţinut Model conţinut capitole

RELAŢIILE CU FURNIZORII - ÎNCHUERE ŞI Cap 1. Mediul ambiant al firmei

DERULAREACONTRACTELdR

Cuprins

Cap 1. Mediul ambiant al firmei

1.1. Definirea mediului firmei
1.2. Componentele mediului firmei
1.1. Definirea mediului firmei
Cap 2. Relaţiile firmei cu partenerii de piaţă
2.1. Relaţiile pe care firma le organizează cu plrtenerii de piaţă
2.2. Relaţiile firmei cu fumizorii (relaţii prec(1ltractuale, relaţii
contractuale şi relaţii postcontractuale)
1.2. Componentele mediului firmei
Cap 3. Coordonatele activităţii desfăşurare de citre S.C. Y S.A.
3.1. Prezentarea firmei Y (date de identificare, lrofilul activităţii,
obiectul de activitate, organizarea structurală şi p'ocesuală a firmei,
managementul firmei)
3.2. Activităţile desfăşurate de către firma Y
Cap 2. Relaţiile firmei cu partenerii de piaţă
3.3. Identificarea partenerilor firmei Y (lsta clienţilor şi
fumizorilor firmei)
Cap 4. Relaţiile firmei Y cu furnizorii
4.1. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu furnizorii
(informarea firmei asupra existenţei furnizorior şi asupra altor
aspecte ale activităţii acestora, precum şi infornarea fumizorilor 2.1. Relaţiile pe care firma le organizează cu partenerii de
asupra existenţei şi activităţii firmei Y, negocieea contractelor, a piaţă
clauzelor contractuale)
4.2. Relaţiile contractuale ale firmei Y cu furrizorii (încheierea
contractelor)
4.3. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu funizorii (detularea
contractelor)
Concluzii (aspecte relevante asupra problematicii elaţiilor firmei cu 2.2. Relaţiile firmei cu furnizorii (relaţii precontractuale,
fumizorii) relaţii contractuale şi relaţii postcontractuale)
Anexe
Bibliografie

20
Cap 3. Coordonatele activităţii desfăşurate de către S.c. Y S.A.

4.2. Relaţiile contractuale ale firmei Y cu furnizorii (încheierea

contractelor)

3.1. Prezentarea firmei Y (date de identificare, profilul

activităţii, obiectul de activitate, organizarea structurală şi
procesuală a firmei, managementul firmei)

4.3. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu furnizorii

(derulare a contractelor)
3.2. Activităţile desfăşurate de către firma Y

.
3.3. Identificarea partenerilor
furnizorilor firmei)
firmei Y (lista clienţilor şi
Concluzii ( aspecte relevante asupra problematicii relaţiilor
firmei cu furnizorii)
Anexe
Bibliografie

Cap 4. Relaţiile firmei Y cu furnizorii

4.1. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu furnizorii

(informarea firmei asupra existenţei furnizorilor şi asupra altor
aspecte ale activităţii acestora, precum şi informarea furnizorilor
asupra existenţei şi activităţii firmei Y, negocierea contractelor, a
clauzelor contractuale)
Pe întreaga perioadă a stagiului de practică studenţii vor
'fi îndrumaţi şi controlaţi permanent atât de responsabilii cu
activitatea practică a studenţilor, delegaţi de întreprinderea
ce asigură baza de practică, cât şi de către cadrele didactice
desemnat de conducerea facultăţii.

22
 1.4. Evaluarea practicii economice Modol

Întreprinderea
Finalizarea activităţii de practică se va realiza prin
colocviu de practică, care va fi programat la încheierea
nr .!data .
stagiului de practică în luna iulie sau la sfârşitul sesiunii de
restanţe din luna septembrie.
Pentru admiterea la susţinerea colocviului fiecărui stu- ADEVERINTĂ
,
dent trebuie să se prezinte cu un dosar cu documente:
• Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică Prin prezenta se adevereşte că studentul (a) din
pe cont propriu: anul , grupa al/a Facultăţii de
- convenţia de practică, semnată de către conducerea Management Turistic şi Comercial- Universitatea Creştină
firmei respective, datată, cu număr de înregistrare; "Dimitrie Cantemir", a efectuat stagiul de practică în
- adeverinţă; perioada şi a primit calificativul.. .
- caiet de practică;
- proiect de practică. Director,
• Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică
într-o bază organizată de facultate: c) Caietul de practică
- adeverinţă; Modelul întocmirii caietului de practică este prezentat
- caiet de practică; la punctul 1.3.
- proiect de practică.
a) Conţinutul şi modelul convenţiei de practică sunt d) Proiectul de practică.
prezentate la punctul 1.2. b. Modelul întocmirii proiectului de practică este prezentat
b) Adeverinţa este eliberată, semnată, datată şi la punctul 1.3.
ştampilată de către conducerea firmei unde studentul a Proiectul de practică se compune din cinci părţi:
efectuat stagiul de practică. Prin această adeverinţă se atestă prima parte: abordarea teoretică a temei alese, con-
faptul că studentul a efectuat practica în întreprinderea form surselor bibliografice utilizate la disciplinele studiate
respectivă, conform convenţiei încheiate şi tematicii propuse în anii 1 şi II;
a doua parte: prezentarea fmnei, unde s-a efectuat
de către facultate. Totodată, se aduce la cunoştinţa conducerii
practica economică (principalele coordonate ale activităţii:
facultăţii calificativul primit de către student privind
obiect de activitate, istoric, organizare, dotări, performanţe
activitatea desfăşurată de acesta pe perioada stagiului de
etc);
practică.
- a treia parte: particularizarea subiectului teoretic ales
la firma respectivă (studiu de caz);
- a patra parte: relevarea aspectelor pozitive, nega-
tive, opinii, propuneri de îmbunătăţire etc.;
- a cincea parte: lista surselor bibliografice utilizate CAPITOLUL 2
pentru partea teoretică şi sursele de date din cadrul
firmei. TEMATICA PRACTICII ŞI A
PROIECTELOR DE PRACTICĂ

Regimul de lucru al studenţilor va fi de 6 ore zilnic, cu

un volum total de 90 de ore şi se va încadra în programul
normal al societăţii, urmărindu-se antrenarea lor în realizarea
unor sarcini corespunzătoare nivelului lor de pregătire.
Studenţii au drept obligaţii:
- cunoaşterea conţinutului contractului de muncă, statu-
tului, regulamentului de organizare şi funcţionare a
firmei;
- modul de desfăşurare al activităţilor firmei;
- evaluarea poziţiei pe piaţă a firmei şi potenţialului ei
viitor.
Concomitent cu realizarea sarcinilor atribuite în cadrul
bazei de practică, studenţii vor urmări parcurgerea tematic ii
care formează conţinutul activităţii de practică, fiind obligaţi,
prin rotaţie, să lucreze la compartimentele de bază ale firmei
sau, dacă este posibil, la toate compartimentele din cadrul
firmei, respectiv la toate unităţile comerciale (prestatoare de
servicii).
Prin urmărirea obiectivelor menţionate la sfârşitul
perioadei de practică studentul va:
- cunoaşte direct problematica şi actualităţile, acţiunile
din practica structurilor angrenate în activitatea
comercială;

27
 - cunoaşte direct redactarea şi conţinutul contractelor
de muncă, comerciale, statutul şi contractul societăţii;
- observa îndeaproape relaţiile firmei cu mediul extern
şi intern, precum şi desfăşurarea proceselor de muncă
fizică şi intelectuală;
- încerca să evalueze aspecte din practica firmei privind
formarea preţurilor, structura veniturilor şi a costurilor,
dimensiunea, structura şi repartizarea veniturilor;
- prelua informaţii asupra dinamismului firmei
referitoare la vânzări-cumpărări, stocuri, contul de
profit şi pierderi, bilanţul contabil;
_ cunoaşte relaţiile stabilite în cadrul firmei între
angajaţi şi între diferitele compartimente ale firmei,
organigrama etc ..
Practica se axează pe aprofundarea cunoştinţelor teoretice
dobândite la disciplinele cuprinse în programul de
învăţământ.
În cele ce urmează se prezintă, în mod exemplificativ,
tematica practicii, respectiv temele pentru proiectele de
practică.
2.1. Tematica orientativă a practicii şi a
proiectelor de practică pentru anii IIzi
şi II fr
1. Analiza proceselor operative care se desfăşoară în
cadrul unităţii şi evidenţa acestor procese: relaţiile cu
furnizorii; relaţiile cu clienţii.
2. Modul de aprovizionare: relaţiile cu furnizorii.
3. Organizarea procesului de producţie şi comercializare
din cadrul unităţii.
28
4. Recepţia calitativă a loturilor de mărfuri: prevederi
în contracte, documente care însoţesc loturile de mărfuri,
documente care se întocmesc, modalităţi concrete de recepţie,
cazuri de refuz, modalităţi de rezolvare a litigiilor privind
calitatea necorespunzătoare.
5. Păstrarea calităţii mărfurilor în spaţiile de depozitare
cu mijloace adecvate de păstrare şi de control a parametrilor
atmosferici, urmărire periodică a calităţii mărfurilor, calculul
perisabilităţilor,
6. Calitatea produselor alimentare, inclusiv din alimen-
taţia publică în relaţie cu protecţia consumatorilor.
7. Relaţiile cu partenerii: furnizorii - încheierea şi deru-
larea contractelor; clienţi; forme de relaţii cu publicul
cumpărător şi/sau cu turiştii potenţiali; promovarea produ-
selor unităţii.
8. Analiza tehnicilor utilizate în derularea diverselor
servicii turistice: transport, cazare, alimentaţie, agrement.
9. Gestiunea resurselor materiale; documente utilizate
în acest scop.
10.Personalul unităţii "X": sarcinile şi atribuţiile care
revin proprietarului (patronului), conducerii, angajaţilor;
forme de salarizare; modul de participare la profit; modalităţi
de selecţie.
11.Relaţiile formale şi informale în cadrul unităţii.
12. Relaţiile fmanciare şi modul de evidenţă a acestora.
13. Eficienţa economică a unităţii; căi de creştere a
eficienţei.
14. Servicii oferite clienţilor de firma "X".
15. Diagnosticarea modului de materializare a funcţiilor
comerţului în activitatea desfăşurată de către o firmă "X".
16. Locul comerţului cu ridicata în sistemul de aprovi-
zionare cu mărfuri la o întreprindere comercială cu amănuntul
"X".
9
 17. Rezultatele aplicării principiilor de organizare a
activităţii comerciale într-o firmă "X".
18. Căi de promovare a diferitelor forme de comerţ
asociat în sistemele de organizare a activităţii firmei "X".
19. Tendinţe în evoluţia contemporană a bazei tehnico-
materiale a comerţului cu amănuntul sau cu ridicata din cadrul
unei firme "X".
20. Modernizarea comerţului/turismului şi cerinţele
pregătirii profesionale a personalului din unităţile comercialel
turistice.
21. Perfecţionarea activităţii desfăşurate de către firma
"X".
22. Analiza de preţ a unui produs turistic sau a unui alt
serviciu.
23. Principalele căi de diversificare a ofertei de mărfuri!
servicii şi implicaţiile acestui proces asupra activităţii firmei
"X".
24. Dimensionarea, profilarea şi amplasarea dotărilor
comerciale în cadrul unei firme.
25. Principalele forme de manifestare a cererii de
mărfuri/cererii turistice şi impactul acestora asupra activităţii
firmei "X".
26. Perfecţionarea relaţiilor comercianţilor cu
producătorii la o firmă "X".
27. Tipologia serviciilor turistice oferite de firma "X".
28. Oferta turisti că a firmei .X".
29. Tipologia serviciilor oferite de firma "X" (oferta de
servicii a unei firme.
30. Evoluţia bazei tehnico-materiale a firmei "X".
31. Căi şi mijloace de utilizare a sistemului de relaţii
comerţ-consumatori în vederea perfecţionării activităţii
firmei "X".
30
32. Căi şi mijloace de utilizare a sistemului de relaţii
întreprindere turisti că (sau alte servicii)-potenţiali turişti/
consumatori în vederea perfecţionării activităţii firmei "X".
33. Strategia firmei "X" cu activitate de comerţ, turism
sau alte servicii.
34. Mediul intern/extern al firmei "X".
35. Calitatea serviciilor turistice/comerciale ŞI a
personalului în cadrul firmei "X".
36. Evoluţia şi structura forţei de muncă în cadrul firmei
,,x" .
37. Cunoaşterea şi analiza structurii organizatorice a
întreprinderii, compartimentele, funcţiile, responsabilităţile,
regulamentul de organizare şi funcţionare al întreprinderii.
38. Analiza numărului, structurii, amplasamentului,
mărimii reţelei de unităţi operative; modernizarea acesteia,
măsuri de dezvoltare şi perfecţionare.
39. Fundamentarea indicatorilor de bază ai activităţii şi
a corelaţiei dintre ei, urmărirea realizării programelor de
activitate.
40. Fundamentarea necesarului de mărfuri, materii prime
şi materiale pe unităti operative şi pe total întreprindere.
41. Încheierea, executarea şi urmărirea realizării contrac-
telor economice.
42. Gestiunea stocurilor de mărfuri, materiale şi materii
prime, în depozitele de repartizare, în unităţile operative, pe
total, pe structură.
43. Urmărirea calităţii mărfurilor de către agenţii econo-
mici, prevederi în contracte, recepţia calitativă a loturilor de
mărfuri, păstrare, ambalare, desfacere.
44. Modalităţile de rezolvare a litigiilor dintre furnizori-
beneficiari referitoare la calitatea produselor şi serviciilor.
45. Calitatea produselor şi serviciilor în relaţie cu protec-
ţia consumatorilor, modalităţi de rezolvare a reclamaţiilor
făcute de clienţi privind calitatea necorespunzătoare.
.' I
 46. Studiul sortimentelor şi a calităţii mărfurilor oferite
de diferiţi furnizori pentru aprovizionarea unităţilor. Analiza
comparativă a calităţii mărfurilor, prin diferite metode, în
vederea alegerii variantelor optime după raportul calitate -
preţ.
47. Numărul şi calificarea personalului: modalităţi de
recrutare, selecţie şi perfecţionare a cadrelor.
48. Sisteme de salarizare practicate şi modalităţi de calcul
specifice acestora.
49. Aplicarea normativelor de personal, stabilirea
formaţiilor de lucru.
50. Funcţionarea sistemului informaţional în cadrul
firmei "X".
51. Analiza gamei de servicii oferite clienţilor, aprecieri
asupra acestora, posibilităţi de diversificare a acestora.
52. Analiza organizării interioare a unităţilor operative.
53. Stabilirea traseelor de aprovizionare a unităţilor op-
erative din depozite şi unităţi de producţie proprii.
54. Stabilirea preţurilor şi tarifelor la noile produse şi
servicn,
55. Întocmirea de analize economice (analiza - diagnos-
tic) sau SWOT în cadrul unei firme.
56. Eficienţa activităţii, căi de creştere cu exemplificare
în cadrul unei firme.
57. Analiza sistemului (metodelor) de conducere din
cadrul unei firme.
58. Modalităţi de promovare a produselor şi serviciilor
oferite de către firma "X".
59. Stiluri de conducere a activităţii comerciale/turistice,
cu exemplificare pe o firmă.
60. Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite
clienţilor de către firma "X".
61. Implicaţiile sezonalităţii şi posibilităţi de diminuare
a efectelor lor economice fu cadrul firmei "X".
62. Sistemul de indicatori ai eficienţei economice utilizat
de către firma "X".
63. Dezvoltarea produsului turistic oferit de către firma
"X" .
64. Studiu de fezabilitate privind activitatea firmei "X".
65. Relaţia dintre calitatea produselor, serviciilor şi
protecţia consumatorilor.
66. Analiza calităţii produselor de folosinţă îndelungată
din grupa ... la utilizatori (fiabilitate, mentenabilitate,
disponibilitate) în cadrul sistemului de asigurare a calităţii
la firma "X".
67. Analiza calităţii şi a înnoirii gamei sortimentale de
produse/servicii la firma "X".
68. Analiza comparativă a calităţii ambalajelor de
prezentare la grupa de mărfuri ...
69. Diversificarea serviciilor la firma "X".
70. Analiza corelaţiei principalelor indicatori ce
caracterizează activitatea economică a firmei "X".
2.2. Bibliografia orientativă a proiectelor de
practică
Proiectele de practică se vor elabora, în principiu, pe baza
următoarelor surse bibliografice selective:
1. Balaure V. (coord.), Marketing, Editura Uranus,
Bucureşti, 2002;
2. Băltăreţu A., Economia turismului intern şi inter-
naţional, Editura Pro Universitari a, Bucureşti, 2008;
3. Baron C., Medii de programare pentru gestiunea
bazelor de date, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
 4. Baron c., Schiller-Ianoş E., Bazele informaticii,
Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002;
5. Biji E., Lilea E., Anghelache c., Tratat de statistică,
Editura Economică, Bucureşti, 2002;
6. Biji E., Lilea E., Vătui M., Statistică. Lucrări
aplicative şi studii de caz, Universitatea Creştină "Dimitrie
Cantemir", Bucureşti, 2002;
7. Biji E., Lilea E., Vătui M., Gogu E., Statistică
aplicată în economie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
8. Bologa N, Bărbulescu G, Burda A., Merceologie
alimentară, Metode şi tehnici de determinare a calităţii,
partea a II-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
9. Bologa N., Burda A., Merceologie alimentară,
Editura Universitară, Bucureşti, 2006
10. Căprărescu G., Fundamentarea strategiei
microeconomice, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006;
11. Căprărescu G., Managementulfirmei de comerţ şi
turism, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir",
Bucureşti, 2001;
12. Căprărescu G., Managementul strategic al firmei
de comerţ şi turism, Editura Rosetti, Bucureşti, 2005;
13. Căprărescu G., Burduş E., Fundamentele manage-
mentului organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
14. Căprărescu G., Cristea A., Bucă G., Managementul
firmei de comerţ şi turism - caiet de seminar, Universitatea
Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti, 2002;
15. Cătoiu 1. (coord.), Cercetări de marketing, Editura
Uranus, Bucureşti, 2002;
16. Ionaşcu v., Pavel C., Economia serviciilor, Editura
Pro Universitaria, Bucureşti, 2007;
17. Ionaşcu v., Popescu M., Economia comerţului.
Sinteze. Studii de caz.Aplicaţii practice. Legislaţie, Editura
Universitară, Bucureşti, 2003;
18. Ioncică M., Economia serviciilor-caiet de semiiuu ,
Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
19. Ionescu 1.,Ionaşcu v., Popescu M., Economia între-
prinderii de turism şi comerţ, Editura Uranus, Bucureşti,
2005;
20. Ionescu 1., Popescu M., Economia întreprinderii de
turism şi comerţ. Studii de caz, metodologie, legislaţie,
strategii, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2005;
21. Ionescu R., Penu D., Finanţele întreprinderiişi'fisca-
litate. Aplicaţii. Studii de caz. Teste grilă, Editura Pro
Universitari a, Bucureşti, 2007;
22. Jalbă L., Contabilitatea în comerţ. Caiet de aplicaţii,
Editura Universităţii, Bucureşti, 2008;
23. Mureşan M., Schiller E., Sisteme informatice pentru
gestiunea şi managementul activităţilor din domeniul eco-
nomic, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007;
24. Neacşu N., Băltăreţu A., Economia turismului.
Studii de caz. Reglementări, Editura Uranus, Bucureşti,
2005;
25. Popescu C. (coord.), Caietul studentului şi conducă-
torului de seminar, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,
2002;
26. Popescu M., Coconoiu D., Economia şi gestiunea
întreprinderii. Abordări practice, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2008;
27. Popescu M., Ionaşcu v., Bazele comerţului, Editura
Oscar Print, Bucureşti, 2006;
28. Schiller E., Informatică gemerală, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2005;
29. Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia turismului,
Editura Expert, Bucureşti, 2001;
30. Stanciu I., Calitologie, Editura Renaissance,
Bucureşti, 2006;
 31. Stanciu I. şi alţii, Calimetrie - studii de caz, Editura
Oscar Print, Bucureşti, 2001;
32. Stanciu 1., Părăian E., Merceologie industrială,
Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
33. Stanciu 1., Părăian E., Militaru C., Merceologie: CAPITOLUL 3
calitatea şi sortimentul mărfurilor industriale - Lucrări
aplicative şi studii de caz, Universitatea Creştină "Dimitrie PREGĂTIREA ACTIVITĂTII
, DE
Cantemir", Bucureşti, 2002. PRACTICĂ ŞI SUSŢINEREA
COLOCVIULUI DE PRACTICĂ

În vederea efectuării practicii economice de către

studenţii de la cursurile de zi ?i cu frecvenţă redusă, este
necesar ca această activitate să fie pregătită în prealabil. De
asemenea, pentru susţinerea ni succes a colocviului de
practică, studenţii care au efecuat practica economică fie la
bazele de practică ale facultăţii fie la baze de practică alese
individual de fiecare student, nebuie să cunoască condiţiile
şi cerinţele pentru acest colowiu. Astfel, studenţii sunt
obligaţi să se prezinte la exarrenul (colocviul) de practică
cu:
- convenţie încheiată între nudent şi firma la care a făcut
practica, dacă studentul şi-a gă>itsingur baza de practică;
- adeverinţă care să ateste faptul că studentul respectiv
a efectuat practica la firma resjectivă şi din care să rezulte
aprecierea activităţii studentului de către conducerea
societăţii comerciale la care sudentul a efectuat practica.
Adeverinţa trebuie să ateste Ierioada în care studentul a
efectuat practica şi calificativu cu care a fost apreciat, fiind
semnată şi ştampilată de către conducerea firmei respective;
- caiet de practică întocmnconform cerinţelorprecizate
în programa de practică;

37
 - proiect de practică.
De asemenea, fiecare student trebuie să dispună de
anumite cunoştinţe în vederea susţinerii examenului de
practică. Aceste cunoştinţe se referă la:
- tema de proiect, adică teoria cu privire la tema de
proiect;
- activităţile desfăşurate de către firmă;
- activităţile desfăşurate de către student în timpul
efectuării practicii, activităţi ce sunt consemnate în
caietul de practică;
- organizarea structurală şi procesuală a firmei;
- alte aspecte privind tema abordată.
3.1. Îndrumarea studenţilor în practica
economică
Îndrumarea practicii se realizează de către un cadru di-
dactic Îndrumător şi de către persoana desemnată de
conducerea firmei sau unităţii comerciale (prestatoare de
servicii).
Fiecare student are obligaţia de a avea asupra lui zilnic
caietul de practică în care va consemna activitatea zilnică de
practică, adică conţinutul programului zilnic de lucru. De
asemenea, se vor înregistra progresiv aspecte ce privesc
conţinutul practicii cu care studenţii practicanţi vin în con-
tact, pe măsura derulării programului de practică (însemnările
vor fi în mod obligatoriu datate, înregistrate zilnic, mini-
mum 1-2 pagini zilnic).
La solicitarea cadrului didactic îndrumător, a modului de realizare a unor activităţi sau asupra atmosferei
îndrumătorului desemnat de baza de practică sau a conducerii
firmei respective, caietul va fi prezentat pentru verificarea
conformităţii cu realitate a şi pentru viză.
38
Cadrul didactic Îndrumător va avea obligaţia de a-I
ajuta pe studentul aflat în îndrumarea sa să-şi aleagă tema de
proiect, să-şi selecteze cele mai bune surse bibliografice
pentru tema aleasă şi să poată obţine datele de care are nevoie
pentru partea practică a proiectului. Pentru obţinerea datelor
de la baza de practică, necesare realizării proiectului, atât
studentul cât şi cadrul didactic îndrumător se vor adresa
persoanei desemnate de conducerea firmei pentru îndrumarea
practicii economice. Aceasta are obligaţia de a pune la
dispoziţia studenţilor datele necesare realizării lucrărilor lor
practice (proiectelor de practică).
Temele pentru proiectul de practică vor fi alese de către
student sub îndrumarea cadrului didactic sau a persoanei
desemnate de conducerea firmei din tematica cuprinsă în
programa analitică de practică sau pot fi alese şi alte teme de
interes pentru student sau firma la care face practica.
3.2. Elaborarea caietului de practică
economică
Caietul de practică economică este instrumentul care
.sintetizează activităţile desfăşurate de către studentul aflat
în practică sau de către angajaţii firmei, la care studentul îşi
efectuează practica, şi la care acesta din urmă participă activ
sau pasiv. Toate aceste activităţi vor fi consemnate într-un
mod cât mai exact, în fiecare zi, cel puţin 1-2 pagini. Fiecare
activitate va fi detaliat prezentată de către studentul
practicant, cu precizarea unor observaţii proprii asupra
generale de lucru din cadrul firmei.
Caietul de practică se va fmaliza cu observaţii asupra
activităţii desfăşurate de către firma la care s-a efectuat
1')
practica şi cu propuneri pentru îmbunătăţirea viitoare a
activităţii acesteia.
Etapele elaborării caietului de practică economică
sunt următoarele:
• înregistrarea zilei, exemplu: 24.06.2003;
• înregistrarea orei, exemplu: 83°;
• consemnarea activităţii, exemplu: prezentarea
societăţii comerciale (scurt istoric, domeniu de activitate,
profilul activităţii, număr de personal), prezentarea structurii
acesteia (organigrama, compartimentele firmei);
• identificarea persoanei care prezintă datele sau
desfăşoară activitatea respectivă, exemplu: datele au fost
prezentate de către directorul general al firmei, doamna
Marinescu Corina;
• înregistrarea observaţiilor, exemplu: firma este
structurată în 6 compartimente, în fiecare lucrând un număr
de 5 persoane. Atmosfera de lucru este excelentă, persoanele
sunt agreabile. Primire studenţilor de către conducerea firmei
a fost foarte bună. Persoana de contact desemnat de către
firmă este interesată de întrebările studenţilor.
• prezentarea ca anexe a diferitelor formulare (fişa
postului, proces verbal de recepţie, documente pentru
înregistrarea intrărilor de mărfuri etc.), exemplu:
emblema firmei, organigrama firmei.
• înregistrarea propunerilor pentru îmbunătăţirea
activităţii viitoare a firmei.
Aceste propuneri vor fi consemnate după ce s-a
înregistrat activitatea zilnică pe timpul efectuării practicii
de către fiecare student.
În cadrul caietului de practică, activităţile vor fi
consemnate zilnic şi pe ore, conform programului de lucru
stabilit de către persoana îndrumătoare desemnată de către
conducerea firmei. Abaterile de la programul zilnic vor II
consemnate la "observaţii" şi explicate.
Activităţile desfăşurate în cadrul firmei la care studentul
participă activ sau pasiv vor fi prezentate cât mai detaliat
posibil, astfel încât fiecare student să le poată cunoaşte şi să
le poată prezenta, dacă i se cere, în faţa comisiei de
examinare.
3.3. Etapele realizării proiectului de practică
economică
Proiectul de practică economică reprezintă esenţa
sintetizată a activităţii de practică. Realizarea acestui proiect
de practică economică presupune, în primul rând, alegerea
unei teme de practică. Tema proiectului de practică se va
alege fie din lista de teme cuprinsă în programa de practică
economică stabilită pentru fiecare an în parte, fie se poate
alege o altă temă pentru proiectul de practică în funcţie de
datele pe care studentul le poate obţine de la firma la care
efectuează practica. Desigur, persoana desemnată de firmă
ca fiind îndrumătoare a studenţilor aflaţi în practică şi cadrul
didactic îndrumător trebuie să fie de acord cu tema de proiect
respectivă.
În vederea realizării proiectului de practică, fiecare stu-
dent trebuie să studieze teoria referitoare la tema aleasă pentru
proiect. Această teorie va fi studiată din sursele bibliografice
prezentate în capitolul 2, sau din alte surse.
Etapele realizării proiectului de practică sunt urmă-
toarele:
• alegerea temei de proiect în funcţie de datele pe care
firma unde efectuează practică le poate pune la
dispoziţie;
 • consultarea surselor bibliografice aferente temei alese;
• stabilirea cuprinsului proiectului pe capitole şi
subcapitole;
• culegerea datelor din cadrul firmei necesare realizării
proiectului;
• redactarea capitoluluilcapitolelor de teorie;
• prezentarea firmei şi activităţii desfăşurate de către
aceasta şi redactarea capitolelor respective din cadrul
proiectului;
• redactarea capitolelor în care se va face aplicarea
teoriei în practică, la firma respectivă, unde se
efectuează practica de către student;
• redactarea capitolului de concluzii;
• îmbinarea capitolelor şi revederea întregului proiect;
• finalizarea proiectului.
3.4. Pregătirea şi susţinerea colocviului de
practică de către studenţi
Cu ce trebuie să se prezinte studentul la colocviul de
practică?
- condiţii de prezentare:
_ convenţie de practică încheiată între studentul
practicant (pe cont propriu) şi firma , ca bază de
practică;
_ adeverinţă care să ateste că studentul a realizat
practica la firma respectivă;
- caietul de practică completat adecvat;
- proiectul de practică.
bagaj de cunoştinţe:
_ cunoaşterea statutului şi contractului societăţii la
care s-a efectuat practica;
42
- cunoaşterea activităţilor desfăşurate la firmă;
- cunoaşterea organizării structurale, procesualc i ş
manageriale a firmei;
- identificarea relaţiilor firmei cu mediul ei extern şi
intern;
- cunoaşterea temei alese pentru realizarea proiectului
de practică, atât din punct de vedere teoretic, din
sursele bibliografice consultate, cât din punct de
vedere practic.
Susţinerea colocviului de practică presupune ca
studentul să-şi poată susţine proiectul Întocmit pe o temă
legată de activitatea firmei la care a efectuat practica,
temă aleasă din lista teme lor de proiect inclusă în cadrul
programei analitice sau o altă temă aleasă împreună cu cadrul
didactic îndrumător sau cu persoana îndrumătoare din cadrul
firmei.
De asemenea, studentul trebuie să cunoască cât mai
bine firma la care a efectuat practică şi activităţile
acesteia, astfel Încât să poată răspunde oricărei întrebări
din partea comisiei de examinare cu privire la aceste
aspecte.
Desigur, studentul trebuie să cunoască activităţile la
care a luat parte activ sau pasiv în timpul desfăşurării
practicii, activităţi pe care le-a consemnat în cadrul
caietului de practică.
În vederea bunei desfăşurări a colocviului de practică,
fiecare student se va prezenta la acest examen în funcţie de
orarul afişat pentru susţinerea colocviului, la comisia la care
va fi repartizat, în ordine alfabetică.
Principalul mijloc de învăţare eficientă şi dezvoltare a
personalităţii unui student este munca lui individuală la
toate disciplinele din programa de învăţământ. Studiul in-
4.

dividual dezvoltă motivaţia cercetării. Înţelegerea de către
studenţi a conceptelor ştiinţelor se poate realiza numai printr-
o asiduă căutare în dicţionare de limbă, de ştiinţă şi în alte
surse bibliografice recomandate pentru fiecare disciplină în
parte. Astfel, prin studiul individual studentul nu numai că
va înţelege mai repede, mai uşor şi corect conceptele
ştiinţelor, dar ajunge mai repede şi la formarea unei gândiri
creative. În unele universităţi engleze, autoinstruirea (studiul
individual) îndrumată de un monitor, este principala metodă
pedagogică.
Iată câteva recomandări pentru o instruire eficientă:
_ să începi printr-o lectură uşoară pentru aţi forma o
impresie generală şi a te obişnui cu vocabularul;
_ să termini printr-o lectură globală, sintetică, legată;
_ să înveţi mai ales dimineaţa şi seara, înainte de culcare;
_ să prelungeşti la maximum durata studiului, pentru a
facilita pornirea şi luarea avântului;
_ să repeţi frecvent, de o manieră ciclică la intervale
mari;
_ sa mergi de la cunoscut la necunoscut;
_ să elaborezi lecturi şi observaţii proprii (prin meditaţie,
sinteză, sistematizare, scheme);
_ să repeţi a 3-a zi ceea ce ai învăţat în prima zi.
• Cum folosiţi sursele bibliografice pentru realizarea
părţi teoretice a proiectului de practică ?
1. Citiţi cu atenţie;
2. Dezvoltaţi-vă intuiţia;
3. Utilizaţi dicţionarul;
4. Textele dificil de înţeles se împart în unităţi semantice
reprezentative;
44
5. Consemnaţi şi adnotaţi;
6. Identificaţi ideea centrală.
Etapele citirii unui text' , expuse mai jos, creează condiţii
favorabile memorării textului citit.
1. Denumirea cărţii (articolului, studiului, lucrării, cursului etc.)
2. Autorul
3. Sursa bibliografică şi datele iniţiale (an, număr, pagină)
4. Conţinutul de bază
5. Informaţii factografice (nume proprii, titluri, date statistice, însemnări
speciale, date istorice etc.)
6. Particularităţile materiei înmagazinate care par indiscutabile
7. N outatea materiei înmagazinate şi posibilitatea folosirii ei în munca
practică.
În cazul revistelor recurgeţi, mai întâi, la examinarea
sumarului care vă oferă o viziune sintetică şi o perspectivă
de ansamblu asupra conţinutului. Astfel, puteţi opera o
selecţie şi o ordonare ierarhică a articolelor sau subiectelor
mai importante pentru subiectul pe care îl aveţi în vedere. În
cazul în care aveţi de consultat o carte, orientaţi-vă în mate-
rial utilizând cuprinsul (în care este expus dezvoltat conţinu-
tul problemei) sau tabla de materii, prefaţa sau introducerea
(în care se expun tema şi obiectivul lucrării, modul de
abordare şi tratare, recomandări privind valoarea şi utilizarea
lucrării), concluziile generale (care rezumă sau redau în mod
esenţial elementele de fond ale lucrării, expun mai expresiv
şi accentuează ideile noi din lucrare, atenţionează asupra unor
situaţii speciale etc.), notele bibliografice.
1 Bara, S., Cum să învăţăm eficient?, Centrul editorial- poligrafic,
ASE, Bucureşti, 1994, p. 200
45
 • Pregătirea pentru colocviu
Studenţii pot constata cât de eficient au studiat în mod
individual pentru susţinerea colocviului de practică şi cât
de bine şi-au însuşit cunoştinţele teoretice şi practice în timpul
celor 90 de ore de practică atunci când vor susţine, în faţa
comisiei, colocviul de practică.
Realizarea caietului de practică şi a proiectului de
practică reprezintă o parte însemnată din activitatea de
pregătire a colocviului. Aceste materiale vor fi prezentate la
colocviu, dar, în principal, acestea sunt menite să reflecte
stăpânirea de către student a unor aspecte importante din
activitatea sa de studiu.
Realizarea acestor lucrări didactico-ştiinţifice personale
îl ajută pe student să-şi organizeze modul de gândire şi de
prezentare a unui punct de vedere asupra unui subiect; îi
permite să-şi descopere punctele slabe şi tari în expunerea
scrisă asupra unui subiect; îi asigură o practică în expunerea
orală a subiectului, practică ce-i va fi utilă la susţinerea
colocviului.
Proiectul este o formă superioară a muncii intelectuale
independente a studenţilor concretizată în elaborarea unei
sinteze originale pe o anumită temă sau problemă prin
consultarea şi preluarea informaţiilor din una sau mai multe
surse documentare şi care se deosebeşte de rezumat sau
conspect prin prezentare critică analitică largă, exprimarea
din punct de vedere personal, aprecieri valorice, soluţii,
propuneri şi prin aplicarea în practică a temei prezentate
iniţial teoretic. Această lucrarea didactico-ştiinţifică exprimă
puterea de sinteză şi de originalitate a studentului, precum şi
modalitate a de exprimare în scris a opiniilor proprii, a
gândurilor şi preocupărilor acestuia.
46
Proiectul reprezintă una din formele cele mai active şi
creatoare ale învăţării şi muncii intelectuale a studenţilor
deoarece prin intermediul lor se poate observa la aceştia
capacitatea de interpretare, sinteză, integrare şi aplicare a
cunoştinţelor în practică, în baza modelului referenţial for-
mat şi însuşit prin studiu sistematic al diferitelor surse
bibliografice. Spre deosebire de rezumat care urmăreşte
sinteza cunoştinţelor şi informaţiilor, proiectul sintetizează
şi re formulează cunoştinţele studenţilor prin prisma
personalităţii, a concepţiei, a puterii creatoare, a convingerilor
şi a experienţei celui care îl elaborează.
Structura unui proiect.
În manieră clasică proiectul are trei părţi principale:
introducere, conţinut şi concluzii. Desigur, un proiect are
următoarea structură:
- titlul; autor; cuprins (scurt plan al ideilor de bază ale
proiectului care îl ajută pe student în prezentarea
proiectului); .
- introducere, în care se prezintă locul, rolul şi nivelul
atins de problemă;
- dezvoltarea ideilor cu marcarea celor personale,
originale;
- prezentarea firmei la care se aplică teoria prezentată
în prima parte a proiectului (firma la care se efectuează
practica);
- aplicarea ideilor în practică sau identificarea teoriei
în cadrul firmei la care se efectuează practica;
- concluzii, adică emiterea unor judecăţi de valoare
sintetice asupra contribuţiei şi preocupări pentru
deschiderea unor noi abordări;
- bibliografia menţionată în text sau la sfârşitul
proiectului; data întocmirii.
47
 Dimensiunile proiectului sunt condiţionate de material
(numărul surselor bibliografice), de obiectivele propuse, de
activitatea în care se integrează.
Durata susţinerii unui proiect nu trebuie să depăşească
15-20 minute (6-8 pagini de aplicare a teoriei în practică şi
sinteza teoriei) după care urmează: întrebări la proiect,
răspunsuri, sinteza evaluativă a cadrului didactic.
• Pregătirea şi susţinerea colocviului de practică
Un vechi principiu pedagogic spune că "succesul
generează succes, iar eşecul de azi îl pregăteşte pe cel de
mâine". În consecinţă, orice student trebuie să ştie că trebuie
să se pregătească bine pentru orice examen. În principiu, este
greşit să se pornească de la ideea că orice examen trebuie
trecut, nu contează cu orice notă. Gândirea pozitivă este un
atu pentru studenţi. De aceea ei trebuie să pornească cu gândul
că vor trece examenul cu notă maximă şi, în consecinţă, să
se pregătească în conformitate cu acest crez. Astfel, fiecare
examen va fi un succes, iar succesul naşte o atitudine pozitivă
faţă de examene. Desigur, atitudine a pozitivă este şi trebuie
să fie bazată pe încredere în forţele dvs. şi pe capacitatea de
apreciere obiectivă a cunoştinţelor dvs. Dacă cel care învaţă
nu are suficientă încredere în sine şi crede că nu va trece
examenul se auto condiţionează negativ şi are mari şanse să
piardă examenul.
Se spune şi nu fără temei, că cine a abordat cu încredere
un examen are de două ori mai multe şanse să-I promoveze
cu succes decât cel care îl abordează cu neîncredere şi teamă.
Trebuie remarcat faptul că scopul unui student nu este
pregătirea pentru examene, ci pregătirea temeinică
pentru activitatea viitoare, pentru viaţă (mai ales când
48
este vorba despre pregătirea pentru colocviul de prac-
tică). Cine se pregăteşte doar pentru examene, în genere,
învaţă în salturi; învaţă numai în sesiune; sunt mereu în criză
de timp; învaţă în fugă, nu reţin mai nimic din cele învăţate
şi nu pot face conexiuni cu alte cunoştinţe dobândite în
perioada şcolară şi liceală. De aceea, pregătirea examenelor
este şi trebuie să fie activitatea prin care trebuie să vă
organizaţi cunoştinţele dobândite pentru a le putea prezenta,
atunci când vă vor fi solicitate, în mod clar şi convingător .
În acest sens, fiecare student trebuie să urmeze un model
raţional de pregătire a examenelor care poate să aibă următorii
paşi:
- recitiţi materialul studiat în timpul practicii (activi-
tatea zilnică de practică, tema aleasă pentru proiect,
activităţile desfăşurate în cadrul firmei, organizarea
firmei etc.) o singură dată, opriţi-vă asupra esenţialului
şi reţineţi-l bine;
- alcătuiţi-vă o schemă în care să fie cuprinse ideile şi
problemele esenţiale studiate, legăturile dintre ele şi
alte conexiuni pe care le puteţi face;
- încercaţi să reconstituiţi din memorie, pe o altă foaie
de hârtie, schema alcătuită anterior;
- alcătuiţi-vă întrebări pe care le puteţi primi din partea
cadrului didactic examinator scriind pe bucăţi mici
de hârtie toate problemele, ideile, subiectele studiate,
amestecaţi-le şi puneţi-le întoarse pe dos întocmai ca
la examene;
- trageţi un bilet, răspundeţi la el la fel ca la examen
astfel: mai întâi, trebuie să vă aduceţi aminte
esenţialul, ideile fundamentale, datele importante,
faptele de bază, esenţa subiectului etc., după care
scrieţi legăturile logice dintre problemele esenţiale;
49
 reamintiţi-vă unele amănunte semnificative, apoi le
stabiliţi locul în structura de idei; combinaţi şi
recombinaţi elementele de fond ale structurii stabilind
idei noi şi concluziile ce se impun; Toate acestea se
scriu în propoziţii scurte şi clare, fără să vă pierdeţi în CAPITOLUL 4
amănunte (dacă vă sunt solicitate în mod special,
atunci le veţi enumera pe scurt). TEME ORIENTATIVE DE PROIECTE
Duşmanul celor mai mulţi studenţi este emoţia de exa- DE PRACTICĂ
men, dar aceasta nu trebuie să lipsească cu desăvârşire. Se
spune că dacă nu există puţină emoţie individul nu se poate
concentra şi nu poate să răspundă la subiect în conformitate 1. Diagnosticarea modului de materializa re a funcţiilor
cu întreaga sa capacitate. Totuşi, nici emoţia excesivă nu comerţului în activitatea desfăşurată de către o firmă
contribuie la buna desfăşurare a colocviului. Astfel că pentru
"X''· .
diminuarea emotiei , de examen studentii '
trebuie să urmeze 1.1. Funcţiile comerţului;
trei sfaturi folositoare: 1.2. Analiza - diagnostic a funcţiilor comerţului com-
1- pregătirea pentru colocviu să se termine cu cel puţin parativ cu specificul activităţii firmei "X";
o jumătate de zi înainte de susţinerea colocviului; 1.3. Stabilirea funcţiilor specifice ale firmei .X",
2- în noaptea de dinaintea colocviului nu trebuie să
învăţaţi, ci să dormiţi bine, astfel încât să vă odihniţi 2. Locul comerţului cu ridicata în sistemul de apro-
suficient; vizionare cu mărfuri la o întreprindere comercială cu
3- în dimineaţa zilei în care aveţi colocviul nu trebuie să amănuntul "X":
mai citiţi nimic, nu repetaţi, ci aşteptaţi în linişte 2.1. Conţinutul activităţii şi rolul economic al comerţului
intrarea la colocviu, străduindu-vă să aveţi o ţinută cu ridicata;
interioară şi exterioară cât mai calmă. 2.2. Funcţiile comerţului cu ridicata;
2.3. Analiza sistemului de aprovizionare cu mărfuri la o
întreprindere "X";
2.4. Locul comerţului cu ridicata în sistemul de
aprovizionare la o întreprindere "X";
2.5. Perspectiva locului comerţului cu ridicata în cadrul
sistemului de aprovizionare la întreprinderea
respectivă.

51
50
3. Perspectiva dezvoltării serviciilor comerciale în cadrul
firmei X:
3.1. Locul serviciilor în cadrul comerţului contemporan;
3.2. Conţinutul serviciilor comerciale;
3.3. Coordonatele activităţii firmei X;
3.4. Tipologia serviciilor comerciale şi implicaţiile asupra
strategiilor de distribuţie ale firmei X;
3.5. Tendinţe şi perspectiva dezvoltării serviciilor
comerciale în cadrul firmei X.
4. Rezultatele aplicării principiilor de organizare a 6.6. Tendinţe de modernizare a bazei tehnico-materiale
activităţii comerciale într-o firmă "X":
4.1. Principiile organizării activităţii comerciale; .
4.2. Prezentarea firmei "X";
4.3. Modalităţi de organizare a activităţii comerciale a
firmei "X";
4.4. Perspectiva diversificării activităţii fmnei "X".
5. Căi de promovare a diferitelor forme de comerţ asociat
în sistemele de organizare a activităţii firmei X:
5.1. Prezentarea diferitelor forme de comerţ asociat:
"grupări de cumpărare sau cooperativele comer-
cianţilor cu amănuntul"; "lanţurile voluntare"; "gru-
pările de cumpărare ale comercianţilor cu ridicata";
"magazine colective ale independenţilor";
5.2. Necesitatea promovării diferitelor forme de comerţ
asociat;
5.3. Coordonatele procesului de organizare a activităţii
firmei X;
5.4. Modalităţi de promovare a diferitelor forme de
comerţ asociat în cadrul fmnei X
52
6. Tendinţe în evoluţia contemporană a bazei tehnico-
materiale a comerţului cu amănuntul sau cu ridicata
din cadrul unei firme X:
6.1. Noţiunea de bază tehnico-materială a comerţului;
6.2. Coordonatele activităţii desfăşurate de firma X;
6.3. Baza tehnico-materială a comerţului cu amănuntul
sau cu ridicata din cadrul unei firme X;
6.4. Corelarea bazei tehnico-materiale a firmei X cu
volumul activităţii;
6.5. Aplicarea progresului tehnic din comerţ în cadrul
activităţii desfăşurate de firma X.
a firmei X
7. Modernizarea comerţului/turismului şi cerinţele
pregătirii profesionale a personalului din unităţile
comerciale/turistice:
7.1. Caracteristicile procesului de muncă în comerţ/
turism (cerinţele pregătirii profesionale a persona-
lului din unităţile comerciale/turistice);
7.2. Structura personalului din comerţ/turism;
7.3. Prezentarea unităţi comerciale/turistice;
7.4. Tendinţe privind dezvoltarea unităţii comerciale/
turistice;
7.5. Recrutarea şi pregătirea personalului unităţii comer-
ciale/turistice;
7.6. Concluzii.
8. Principalele căi de diversificare a ofertei de mărfuri şi
implicaţiile acestui proces asupra activităţii firmei X:
8.1. Conţinutul ofertei de mărfuri şi structura ofertei de
mărfuri;
53
 8.2. Prezentarea firmei X; 10.5. Modalităţi de utilizare a efectelor formelor
8.3. Oferta de mărfuri a firmei X de manifestare a cererii de mărfuri/cererii turistice
8.4. Caracteristicile ofertei de mărfuri a firmei X şi asupra creşterii eficienţei economice.
tendinţe privind evoluţia acesteia;
11.Perfectionarea
, relatiilor
, comerciantilor
, cu
8.5. Analiza structurii şi dinamicii ofertei firmei X de
producătorii la o firmă "X":
mărfuri comparativ cu dinamica cifrei de afaceri
11.1. Conţinutul şi necesitate a relaţiilor comercianţilor
realizată. cu producătorii;
11.2. Formele relaţiilor comercianţilor cu producătorii;
9. Dimensionarea, profilarea şi amplasarea dotărilor 11.3. Coordonatele activităţi desfăşurate de către firma
comerciale în cadrul unei firme: X·,
9.1. N oţiunea de dotare comercială; 11.4. Analiza relaţiilor firmei "X" cu producătorii;
9.2. Coordonatele organizării structurale şi procesuale a 11.5. Propuneri privind perfecţionarea relaţiilor firmei
firmei X; "X" cu producătorii.
9.3. Dimensionarea şi amplasarea dotărilor comerciale
în cadrul firmei "X"; 12.Căi şi mijloace de utilizare a sistemului de relaţii
9.4. Corelarea dotărilor comerciale cu volumul activităţii comerţ-consumatori în vederea perfecţionării
firmei X;
activităţii firmei "X":
12.1. Conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii;
9.5. Căi de diversificare a dotări lor comerciale ale firmei
X. 12.2. Locul relaţiilor cu consumatorii în ansamblul
activităţii comerciale;
12.3. Coordonatele activităţi desfăşurate de către firma
10.Principalele forme de manifestare a cererii de mărfuri/ X·,
cererii turistice şi impactul acestora asupra activităţii 12.4. Analiza relaţiilor cu consumatorii pentru între-
firmei X: prinderea "X";
10.1. Conţinutul cererii de mărfuri/cererii turistice; 12.5. Propuneri privind îmbunătăţirea căilor şi mijloacelor
10.2. Formele de manifestare a cererii de mărfuri/cererii de utilizare a sistemului de relaţii comerţ-
turistice; consumatori.
10.3. Coordonatele activităţii desfăşurate de firma X;
10.4. Manifestarea cererii de mărfuri/cererii turistice - 13.Modalităţi de promovare a produselor şi serviciilor
factor de influenţă asupra procesului de orientare, oferite de către firma "X":
structurare, organizare şi desfăşurare a activităţii 13.1. Specificul promovării produselor şi serviciilor
comerciale/turistice;
firmei X;

54 55

13.2. Prezentarea firmei "X";
13.3. Modalităţi concrete de promovare a produselor şi
serviciilor oferite de către firmă.
14.Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite
clienţilor de către firma "X".
14.1. Caracteristicile şi tipologia serviciilor comercialel
turistice;
14.2. Prezentarea firmei;
14.3. Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite
clienţilor de către firmă;
14.4. Posibilităţi de diversificare a serviciilor comercialel
turistice oferite de către firmă.
IS.Stiluri de conducere a activităţii comerciale/turistice,
cu exemplificare pe o firmă.
15.1. Managerii şi stilurile de conducere;
15.2. Coordonatele activitătii, de conducere a unitătii'
comerciale/turistice;
15.3. Analiza stilurilor de conducere din cadrul unităţii
comerciale/turistice;
15.4. Propuneri de îmbunătăţire a stilului de conducere
din cadrul unităţii comerciale/turistice.
17.Eficienţa economică şi socială a serviciului "X".
17.1. Prezentarea serviciului;
17.2. Particularităţi ale cererii şi ofertei serviciului "X";
17.3.Criterii şi modalităţi de evaluare a eficienţei
serviciului ,,x'" ,
17.4. Căi de creştere a eficienţei serviciului "X".
18. Caracterizarea pieţei - prezent şi perspectivă - a unei
întreprinderi sau a unui produs.
18.1. Principalele coordonate ale activităţii întreprinderii
sau prezentarea produsului/produselor: anul înfiin-
ţării, localizare, obiectul şi dinamica activităţii,
principalii indicatori economico- fmanciari/caracte-
risticile produsului;
18.2. Dimensiunile pieţei: piaţa efectivă; piaţa potenţială;
aria (localizarea) pieţei; structura pieţei; capacitatea
pieţei (volumul vânzărilor, cota de piaţă, numărul
de consumatori, numărul de clienţi, etc);
18.3. Dinamica pieţei: (prezentarea etapei de dezvoltare,
evoluţia pieţei produselor, gradul de accesibilitate
a produsului, vârsta produsului, raport resurse-
nevoi, raporturile cu pieţele altor produse etc);
18.4. Relaţiile întreprinderii cu mediul extern
18.5. Perspectiva de dezvoltare a pieţei întreprinderii sau
a produsului

19. Organizarea actuală şi de perspectivă a activităţii de

16. "Caracteristici actuale şi de perspectivă
serviciului "X" .
16.1. Prezentarea serviciului: conţinut, rol, trăsături;
16.2. Factorii de influenţă ai pieţei;
16.3. Oferta serviciului "X";
16.4. Cererea servicului "X";
16.5. Tarifele serviciului "X";
16.6. Prespective ale pieţei serviciului "X".
56
ale pieţei
marketing la o întreprindere X".
19.1. Cadrul general de abordare a organizării activităţii
de marketing;
19.2. Principalele coordonate ale activităţii întreprinderii
sau prezentarea produsului/produselor: anul înfiin-
ţării, localizare, obiectul şi dinamica activităţii,
principalii indicatori economico- financiari;
57

19.3. Analiza situaţiei actuale a activităţii de marketing
desfăşurate în întreprindere: organizarea actuală a
compartimentului de marketing, atribuţii, sistemul
de relaţii cu celelalte compartimente, structura
internă şi personalul compartimentului de market-
ing;
19.4. Propuneri de perfecţionare a compartimentului de
marketing în vederea creşterii eficienţei activităţii
întreprinderii.
20. Proiectul unui program de marketing privind lansarea
pe piaţă a unui produs sau desfăşurarea unei campanii
promoţionale.
20.1. Analiza exploratorie: prezentarea produsului,
domenii de utilizare, principalele firme cu producţie
similară, sistemul de distribuţie;
20.2. Obiectivele programului;
20.3. Elaborarea programului de acţiune cu ajutorul
metodei PERT: stabilirea listei activităţilor şi
evenimentelor; determinarea relaţiilor dintre
activităţi; estimarea timpului necesar pentru fiecare
activitate; trasarea reţelei PERT; stabilirea drumului
critic, stabilirea bugetului de cheltuieli; controlul
realizării programului.
21.Diagnosticarea modului de materializare a funcţiilor
comerţului la s.c, "X" S.A ..
21.1. Funcţiile comerţului;
21.2. Prezentarea S.C. "X" S.A.;
21.3. Activităţile desIaşurate de către S.C. "X" S.A.;
21.4. Materializareafuncţiilorcomerţului la S.C. ,,x" S.A.
58
22.Căi de diversificare a ofertei firmei "X".
22.1. Înnoirea produselor şi diversificarea ofertei de
produse/servicii;
22.2. Caracteristicile ofertei de produse/servicii;
22.3. Diversificarea ofertei de produse/servicii;
22.4. Firma "X" - participant activ în cadrul pieţei Y;
22.5. Oferta firmei "X";
22.6. Tendinţe privind dezvoltarea ofertei de produse/
servicii Y în România;
22.7. Diversificarea ofertei firmei "X".
23.Locul comerţului cu ridicata în sistemul de
aprovizionare cu mărfuri a S.C. "X" S.A ..
23.1. Conţinutul activităţii şi rolul economic al comerţului
cu ridicata (conţinutul activităţii comerciale cu
.ridicata, rolul activităţii comerciale cu ridicata,
funcţiile comerţului cu ridicata);
23.2. Locul şi rolul comerţului cu ridicata în distribuţia
viitorului;
23.3. Analiza sistemului de aprovizionare cu mărfuri la
S.C. "X" S.A.;
23.4. Perspectivele comerţului cu ridicata în sistemul de
aprovizionare a firmei s.c. "X" S.A.
24. Modalităţi de recrutare a personalului firmei "X".
24.1. Resursele umane ale unei întreprinderi;
24.2. Structura organizatorică a unei întreprinderi, fişa şi
cerinţele postului;
24.3. Particularităţile procesului de recrutare a
personalului în cazul firmei "X";
24.4. Căi de perfecţionare a personalului fmnei "X".
59
25. Diversificarea serviciilor oferite de agenţia de turism
"X".
25.1. Definirea, tipologia şi caracteristicile serviciilor
turistice;
25.2. Categoriile de pachete şi servicii turistice oferite
de agenţia de turism "X";
25.3. Propuneri privind oferirea de noi servicii turistice
clienţilor agenţiei de turism "X".

60
 --- .-t-"--a
-III

- - -,
II

--• -=.
O
-II
-II

- ----
•...

-- ----
.•..•..•
...----
••....
-..--- :::,~~.~~~'~