Adolescenţii – “Spaima educaţiei ?

”
Preambul: Următoarele argumente, menţionate pe mai multe dimensiuni, nu afectează actul educaţional neaparat în mod direct, ci mai mult, în mod indirect,
mediate între ele. Personal aş numi adolescenţa ca fiind perioada “modernă” a dezvoltării umane deoarece, pâna acum, pentru alte culturi şi în alte perioade
istorice nu era recunoascută. Multe voci au susţinut faptul că adolescenţa este mai degrabă o invenţie socială decât biologică sau cognitivă. Evident, tehnologia
modernă (mai alesc cercetările bazate pe imageria cerebrală) atestă faptul că este o construcţie “naturală, determinată biologic”; totuşi cercetările asupra
adolescenţei au inceput destul de recent, multe intrebări rămânând încă fără răspuns.

Dime ADO. RESURSE ADO. PARTICULARITĂŢI = POTENŢIALE PROBLEME

nsiu Posibilă idee generală, Contraargument oferitii
nei “cheie” de argument a
“opoziţiei”
C -gândirea devine mai -totodată ei devin capabil de introspecţie, dar pot ajunge până la perioade de absorbţie de Sine: EGOCENTRISM- care îi determină să îi
O sofisticată şi mai matură. excludă pe cei din jur. Egocentrismul determină o serie de limitări ale gândirii ce se transpun în vulnerabilitate crescută la influenţa
G negativă şi comportament potenţial periculos.
N Limitări: - PERSONALITATE FABLE: adolescenţii au credinţa că experienţele, valorile, perspectivele lor sunt unice, sunt lucruri ce
I le vor aduce doar lor laudă, glorie, faimă etc.
T - INVINCIBLE FABLE: credinţa că ei sunt invincibili şi niciodată nu pot fi răniţi.
I - IMAGINARY AUDIENCE:credinţa că restul persoanelor sunt centrate şi interesate pe detaliile comportamentale şi de
V înfăţişare a propiei lor persoane (“toată lumea se uită la ei”), credinţa ce determină că ei să supraestimeze acceptarea sau
respingerea socială, crescând vulnerabilitatea la presiunile celorlalţi
-Gândirea matură nu e constantă. Există perioade în care adolescenţii nu “profită” de capacităţile cognitive, totul rămânând sub semnul
potenţialului. Astfel:
- Predomină asumarea riscurilor (RISK TAKING) : deşi sunt capabili de a gândi în termeni maturi, de a pune în balanţă
diferitele consecinţe posibile ale unei acţiuni, faţă de evaluarea de tip adult, adolescenţii vor acorda valori diferite acestor
consecinţe, astfel încât vor valoriza mai mult consecinţele ce ţin de aprobarea din partea grupului de apartenenţă, decât
potenţialul pericol de angajare în activităţi ilegale, periculoase fizic sau psihic pentru ei şi pentru cei din jur.
- SENSATION-SEEKING: comportament predominant la adolescenţi ce constă în căutarea de experienţe noi, inedite, chiar
riscante şi chiar angajarea în derularea lor, deşi pot fi conştienţi de consecienţe (risk taking).
-Deşi capacitatea este dobândită acum, ea rămâne mai mult la nivel teoretic (reverie, plan de perspectivă) căci, în deciziile lor, ei pun preţ
pe acţiuni ce au consecinţe şi beneficii în prezentul apropiat şi pe termen scurt.
-GÂNDIRE MAGICĂ-în situaţii dilematice, problematice au tendinţa de a găsi soluţii magice pe care adulţii le identifică ca fiind
nerealiste. De aceea, adolescenţii văd consecinţele acţiunilor lor ca fiind accidentale, surprinzătoare; consecinţe pe care un matur le-ar fi
prezis ca fiind negative.
-au capacitatea de a gândi - STRES ŞI TEAMĂ: inteferează cu luarea deciziilor. Astfel, din teama de a primi o pedeapsă pentru o acţiune minoră, ei comit o acţiune
în perspectivă. mai gravă pentru a evita pedeapsa.
M - judecă singuri ceea ce e - în adolescenţa timpurie se ajunge în stadiul Convenţional - capabili de a gândi dincolo de consecinţele imediate; comportamentul e reglat
O drept/nedrept, moral, just de aşteptările sociale, dar ei fac acest lucru doar la nivel ipotetic, nereflectându-se această capacitate la nivel comportamental.
R etc (emit judecăţi de - în adolescenţa târzie s-ar ajunge în stadiul Post-Convenţional – ei raţionează asupra regulilor în termeni de “drept”, “corect”; observă
A valoare). principiul moral dincolo de regulă, dar acest stadiu este foarte rar din punct de vedere statistic până şi la adulţi.
L - adolescenţii sunt “ciudat de corecţi” ( FAIRNESS FREAKS)- datorită capacitaţilor cognitive ei adoptă principii morale la nivel idealizat,
în “alb şi negru”, chiar fanatic. Totodată, ei devin capabil de a jongla cu argumentele morale fiind foarte coerenţi în a argumenta că
 anumite principii nu se aplică în cazul lor: au mereu scuze şi argumente pentru comportamentele lor ce nu sunt acceptate social sau moral.
- pentru anumite comportamente, făcute pentru a primi acceptul grupului de apartenenţă, ei aduc argumente de ordin filosofic, moral-
loialitatea, încrederea - argumente ce fac şi pentru ei mai uşoară luarea unei decizii.
S -devin capabili de a - încep să facă parte din “găşti” care sunt mai puţin supravegheate de către adulţi, devenind astfel teren de exhibiţie, mai ales dacă
O stabili relaţii anturajul ales este unul cu maximum de influenţă negativă.
C interpersonale mai strânse -se distanţează de familie (interpretată în sensul “grupului de apartenenţă” central de până la această vârstă,), luând mai puţin în
I în afara familiei. considerare regulile familiei, interpretându-le ca fiind nedrepte, chiar şi mai puţin importante decât regulile grupului de adolescenţi din
A - devin heterofili şi sunt care face parte.
L capabili de a stabili relaţii - sexualitatea (precum şi dezvoltarea caracterelor sexuale secundare) reprezintă o criză identitară care conduce la un comportament
intime. inconsecvent, cu fiecare element nou descoperit prin autoanalizare sau comparare socială. De aceea relaţiile interpersonale sunt şi ele
inconsecvente, tumultoase la această vârstă.
- de altfel, dezvoltarea sexuală poate deveni echivalentul activităţii sexuale. Debut care are loc la vârste din ce în ce mai precoce. La
această vârstă protejarea în timpul actului sexual nu este un element principal, existând riscuri majore: infectări cu boli venerice şi alte
infecţii (contactarea bolilor cu transmitere sexuală se face predominant în adolescenţă), apariţia unei sarcini nedorite ( care afectează în
special viaţa mamei în plan emoţional dacă decide să renunţe la sarcină şi afectează ambii parteneri în plan educaţional dacă păstrează
copilul şi se hotărăsc să îl crească-rata abandonului scolar în perioada adolescenţei este foarte mare la cei ce devin părinţi; de asemenea,
majoritatea copiilor abandonaţi au părinţi adolescenţi).
- adolescentul devine -schimbările fizice şi psihice conduc la adoptarea unui comportament independepent, dar ei nu devin adulţi, ci încep perioada de testare şi
persoană autonomă, dobândire a abilităţilor cognitive şi sociale specifice, evidenţiindu-se încă o dată variaţia comportamentală la această vârstă, cea ce
independentă de familie. îngreunează relaţiile interpersonale. Îşi întrerup activităţi începute (lucru pe care l-aş reda mai bine apelând la vorbele lui Liiceanu-
“încremenirea în proiect”), precum şi adoptarea comportamentelor adulte (cu valoare de “rituri moderne de trecere”) în mod excesiv: a
fuma, a bea alcool, droguri, (ce au rată foarte mare în rândul adolescenţilor).
- căpătarea şi exersarea autonomiei implică ruptura de familie şi nevoia de apartenenţă la un grup de egali ca vârstă , procese ce produc
deficienţe, chiar dacă temporare, la nivel emoţional şi social- răzvrătire foarte puternică sau, din contră, inhibare şi anxietate.
N - maturare cerebrală, - dezvoltarea lobului frontal, responsabil de nivelul decizional şi acţional, este în plină desfăşurare- finalizarea dezvoltării acestuia
E încheierea procesului de producându-se odată cu finalizarea adolescenţei.
U dezvoltare a creierului. - adolescenţii au activitate scăzută a ariei cerebrale ce controlează detecţia riscurilor posibile în luarea deciziilor comparativ cu adulţii.
R Astfel ei îşi asumă mai multe riscuri.
O - de asemenea activitatea cerebrală încă nu este de tip adult: dacă în detectarea emoţiilor faciale adulţii folosesc cortexul prefrontal şi
L amigdala, în perioada adolescenţei timpurii se foloseşte doar amigdala, iar în adolescenţa târzie se foloseşte doar lobul prefrontal. Astfel,
O posibilitatea de a identifica greşit o emoţie facială este mult mai mare la adolescenţi, afectând modul de a interacţiona cu o persoană şi
G creând impresia celor din jur de neînţelegere a lumii sau a propriei persoane.
I
C
i
Argumentarea anumitor caracteristici pe dimensiuni este facută, în anumite cazuri, în funcţie de ponderea şi necesitatea
ei pe acele dimensiuni, chiar dacă anumite comportamente, reacţii se pot găsi detaliate pe mai multe dimensiuni,
datorită cauzelor diverse ce le determină.
ii
Unele comportamente, reacţii - selectate şi folosite ca argument - nu sunt inerente şi exhaustive dezvoltării în perioada
adolescenţei, dar generalizarea lor convenţională (pentru toţi adolescenţii) a avut la bază faptul că ele caracterizează
adolescenţa din punct de vedere statistic sau că unele dintre ele se regăsesc semnificativ mai mult în perioada
adolescenţei unei persoane decât în alte perioade de dezvoltare ale acesteia.

Bibliografie

-Eshel N, Nelson EE, Blair J, Pine DS, Ernst M, Neural substrates of choice selection in adults
and adolescents: development of the ventrolateral prefrontal and anterior cingulate cortices,
Neuropsychologia, Jan. 23, 2007.

- Ken C. Winters, Ph.D., Adolescent Brain Development: Implications for Understanding Youth,
29th Annual National Conference on Law Higher Education February 17 – 19, 2008, Clearwater
Beach, Florida.

-Richard M. Lerner and Laurence Steinberg, Handbook of adolescent psychology, John Wiley &
Son , 2004.

- William Damon & Richard M. Lerner, HANDBOOK OF CHILD PSYCHOLOGY - Volume

Three: Social, Emotional, and Personality Development, John Wiley & Sons, 2006.

- Beatriz Luna, Aarthi Padmanabhan, Kirsten O’Hearn, What has fMRI told us about the
Development of Cognitive Control through Adolescence?, Brain and Cognition, 72, Issue 1,101-
113, 2010.

- Gerald Adams, Michael Berzonsky (coord.), Psihologia adolescenţei: manualul Blackwell,

Polirom, 2009.