Comunicarea de grup - o lectie a procesului de schimbare

"Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care leau in comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung
sadetina in comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista alcomunitatii." John Dewey

Teora comunicarii a cunoscut un traseu important in dezvoltarea sa,pornind de la retorica grecilor antici si pana la Analiza
tranzactionala,Programarea Neuro-Lingvistica, tehnicile Scolii De la Palo Alto. Conceptulde comunicare este utilizat in
acceptiuni particulare in diferite sectoareale cunoasterii. Provenind din latinescul "comunicare", mostenit in limbaromana sub
forma "cuminecare", comunicarea dobandeste un timbru metafizic,surprinzand o dubla dimensiune: sacra si comunitara.

Numim comunicarea umana drept un proces de tip tranzactional, prin careoamenii transfera energii, emotii, sentimente si
schimba semnificatii,din perspectiva educatiei comunicarea avand rolul de premisa, sursa,mijloc si efect.

1. Niveluri ale comunicarii

Comunicarea umana se poate desfasura pe cinci nivele:

Comunicarea intrapersonala
Este un autentic proces de comunicare, chiar daca emitatorul si receptoruleste acelasi, iar codificarea si decodificarea mesajelor
nu este absolutnecesara.

Comunicarea interpersonala
Presupune sondarea lumii noastre interioare comunicarea in si catre sine.Poate imbraca forma directa sau indirecta si urmareste
obiective multiplesi complexe:

  persuadarea interlocutorului;

  recunoasterea valorii personale;

  satisfacerea nevoilor afective, de control, de dominatie;

  crearea si intretinerea legaturilor umane.

Comunicarea publica
Este o forma specializata a comunicarii interumane care are radacinilein retorica antica.

Comunicarea de masa
Presupune un producator institutionalizat de mesaje scrise, vorbite,vizuale sau audiovizuale, care se adreseaza unui public
variat sinumeros. Acest tip de comunicare nu beneficiaza de un feedback eficient.

Comunicarea de grup
Se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea
experientelor,discutii in vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unorsolutii de rezolvare a problemelor.

Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatiaacesteia si dinamica grupului. Yona Friedman a dovedit
faptul ca lanivelul grupului, comunicarea globala este o iluzie, indiferent demijloacele de comunicare la care apeleaza. A
introdus conceptul devalenta in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu careun individ poate comunica (la
receptare sau la emitere). Capacitatea dereceptie a unei fiinte umane este data de raportul dintre informatiesi timp, evaluata la
40 biti/sec. Al doilea concept introdus de YonaFriedman este capacitatea de transmitere, definita prin raportul intreinformatia
primita si cea transmisa .

Friedman prezinta grupurile dintr-o perspectivainformationala,identificand doua tipuri: grup egalitar si grupierarhizat. Intr-un
grup, ierarhia se stabileste pe baza bilantuluiinformational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintreinfluentele pe care
le primeste individul si cele pe care le exercitaacesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul esteegalitar,
iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarhizat. Friedmandefineste influenta ca "rezultanta unui schimb informational intre
unulsi mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectulprodus de schimbul informational asupra
comportamentului celorlalti."

2. Tehnici de comunicare in grup

Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permiteconturarea unui cadru eficient de munca, comunicare,
relationare in grup.Directiile de interes sunt: activitatile de formare a grupului,respectivactivitatile de mentinere a acestuia.

3. Activitati de formare a grupului

Obiectivele importante ale acestor activitati sunt:

  cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;

  cunoasterea si constientizarea stilului personal de invatare;

  stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup;

  stimularea empatiei;

  asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup.

Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este binevenita preocuparea de a identifica rolul
potrivitmembrilor sau rolul potrivit subgrupurilor. Se considera ca rolurileasumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator,
finalizator,lucrator in companie, cercetator tehnic, modelator, presedinte.

Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu
usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi aduce contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.

Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analizeconsistente Ocupa posturi cheie care cer seriozitate si
consecventa.

Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabilesteprioritati si lucreaza cu acuratete. Face analiza fina a
lucrurilor siacorda cu atentie detaliilor.

Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei,puterii de autocontrol, preferintei pentru munca grea.
Dovedesteloialitate.

Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptivla ideile celorlalti, dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat
pentruaptitudini de conducere si pentru competenta, la a caror punere invaloare ii ajuta faptul ca e extrovertit.

Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupareconstanta pentru asimilarea de cunostinte tehnice si de
specialitate. Areun rol determinant in echipa, este indispensabil intrucat cunoastein detaliu problemele. Se ingrijeste de
propria-i activitate si nu deoameni.

Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sacastige. Are multa energie, mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i
laactiune si fiind pregatit sa depaseasca obstacolele. Actioneaza chiarsi sub presiune si aduce schimbari utile.

Presedinte - persoana care lucreaza individual exploatandu-si spiritulcreator, inteligenta. Este slab in comunicare si
reactioneaza violent lacritici. Isi apara propriile idei, ofera idei si le dezvolta. Se implicacu eficienta in rezolvarea problemelor
complexe.

4. Activitati de mentinere a grupului

Aceste activitati vizeaza cu precadere:

   asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea "bisericutelor";

  promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva despre ei insisi;

  asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;

  formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus amintite se pot folosi chestionare, fise
de lucru.

Prezentam cateva tehnici de comunicare eficienta in grup, relevantepentru aspectele amintite si aplicabile in munca cu
elevii/studentii,in activitatea de invatare a adultilor.

5. Tehnica blazonului

In functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane sedefinesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic:
blazonul. Sunt puse ladispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de gandire
valorizanta asupra ei insisi, fiecarepersoana va face referire la elemente relevante prezentarii sale.

Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri, valori, constrangeri, reflectii asupra unor
proiecteexistentiale, individuale sau colective, asupra unor profesii. In cadrulgrupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta
stemele, explica,pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unuiblazon al grupului/subgrupului. Blazoanele
se expun.

6. Comunicarea rotativa

Ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica desubgrupare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui
studiu. Seformeaza mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilireaunei comunicari regulate in cadrul activitatii de
reflectare sauelaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egale, lasfarsitul fiecareia o persoana din fiecare
subgrup se indreapta spre altsubgrup - fiecare isi va schimba grupul o singura data. Pentru a pastrao oarecare stabilitate a
subgrupului, un "secretar - pivot" nu-si schimbagrupul. Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, punand in discutieo
anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete "bisericute".

7. Broasca testoasa

Fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a fostexprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se
reuneste grupulmare, iar purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica indiscutii. Discutia este urmarita si dirijata de
propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri.

8. Studiul riscurilor sau al obstacolelor

Se pun in discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate,urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se
noteaza totul pe ofolie de flip-chart, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecareicategorii formandu-se subgrupuri. Se face
o unificare a solutiilor.

Tehnicile prezentate, chiar daca au aplicare generala si isi propun saatinga obiective bine definite, nu pot raspunde in totalitate
tuturorasteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si asustinerii unor dezvoltari personale, unor realitati
concrete.