CAPITOLUL XXXIF AMPLIFICARE {N CONTRATIMP (Push-pull) § 32.1. Cireuite eleetronice in contratimp Pentru miarirea puterii finale se pot utiliza dou& tuburi identice in paralel; schema aceasta nu este insié de recomandat, deoarece exist& circuitul in contratimp push-pull tot cu doud tuburi, care este preferabil. In acest fel de circuit (fig. 32.1), tuburile lucreaz’ in opozitie de faz’; cind potentialul grilei tubului 7, creste, acel al tubului 7’, scade. La fel se intimpla cu potentialele placii gi cu curentii anodici, avind in vedere c& avem un transformator care leag’ variatiile curentului anodic al unui tub de variatiile celuilalt curent. Se mai putea intrebuinta schema cu o bobin& de soc din figura 32.2; schema cu doua& bobine de soc din figura 32.3 nu reprezint& un cireuit propriu-zis in contratimp, deoarece cele doua parti de la iesire nu sint cuplate intre ele. § 32.2. Avantajele etajului in contratimp Avantajul important al schemei in contratimp este c& armonicele de ordin par, care apar individual in ficare tub in timpul amplificarii, se contrabalanseaza la sfirsit intre ele. Intr-adevar, in figurile 32.44 gi 32.4¢ sint ardtati separat curentii anodici deformati, iar in figura 32.46 si32.4d descompunerea lor in fundamentala si armonicaa doua. Se remarea’ ugor compensarea armonicelor si adunarea fundamentalelor (ca si a armonicelor impare) Analitic, ju icarea, rezulta din relatia tae (@t) = tr (@t — 7),408 AMPLIFICARE IN CONTRATIMP unde jai =1y +1, 608 wat +I C08 2eat +- + Ig cos 3at + I, cos 4at. Rezulté atunci I,—TI, cos wt +1, os 20t— — I, cos 3ut+ I, cos 4et, tay — tag = 2 I, cos wt + Fig. 32.1.— Schema in contratimp folosind la iesire +2 T, coe Sot +... un transformator. Daca in circuitul in con- tratimp s-ar fi inversat una din infigurarile primare, ‘ar fi fost posibil si se compenseze fundamentala cu toate armoni- cele de ordin impar, raminind la iegire numai armonicele de Z ordin par. Aceast& proprietate este utilizaté, dupé cum se va vedea, in dispozitivele de modu- latie sau demodulatie (§ 41.3.). Astfel, in acest circuit este posibil a face si functio- neze dou tuburi cu o putere utili mai mare decit de dou’ Fig. 32.2, — Schema in contratimp avind la iesire ori puterea utild pe care 0 Senki as We: poate da separat un tub, cu a- celagi factor de distorsiune. In afar’ de acest avantaj, schema in contratimp mai pre- zint& urmitoarele calitati : — circuitul magnetic al transformatorului de iesire nu Zz este saturat de nici o compo- nenta& de curent continuu, de- oarece cei doi curenti anodici cireulé in sens invers ; —fundamentala de cu- rent alternativ nu circuld prin . sursa anodicd, deci nu este ne- Fig. 32.3. — Schema cu doua bobine de soc, neu- Voie ca ea 8& fie scurtcircuita- tilizabila. - t& cu vreun condensator (nuAVANTAJELE ETAJULUL IN CONTRATIMP 40S este necesar si fie scurtcireuitat’ cu un condensator nici rezistenta ca- todicd introdusd pentru negativarea grilelor\ ; — orice eventuale variatii ale sursei de tensiune anodic’, datorite- Fig. 32.4. — Curentii tntr-un montaj in contratimp: a), ¢) curentii anodici prin cele dowd tuburi; 6), d) descompunerea lor in fundamen- tal& si armonica a doua, unui filtraj slab dupa redresare, nu influenteaza iesirea muzicali, deoarece: cele ‘douad componente isi contrabalanseaza efectele. § 32.3. Cireuite echivalente Studiul function&rii unui amplificator in contratimp se face la fek ca la amplificatorii simpli de putere, tinind seama de schema lor echi- ny? 2 4f2t)?2 = M4 ml = We Zz Fig. 32.5. — Circuitele echivalente ale unui amplificator in contratimp. valent% din punctul de vedere al curentului alternativ (fig. 32.5) [1]. Puterea utila este410 AMPLIVICARE IN CONTRATIMP Din punctul de vedere al puterii se mai poate utiliza schema din figura 32.6, dedusi atit din formula de tay7 4a, =24 ba mai sus, cit si din circuitul ardtat in fi- = gura 32.1, daci se observa c& efectul in secundar se produce datorita curentului i, in infagurarea superioara m, gi cu- rentului i. in infasurarea inferioard 7, % %3 daca cei doi curenti s-ar_suprapune Gé +) 2 intr-o singur’ infisurare x,, lucrurile nu é < s-ar schimba. Impedanta sarcina pe care e ar Incra cei doi curenti i, —i2=2 At, . 29 R. 3 ar fi (2) Z= 7 ier cele dou surse Ny Bi 2 Fig. 82.6. — Schema echivalenté vala- in paralel ar da o nou& sursi de ila i i . = _ x R BUA mama! ponte: treneteret de: puters fem. ve si rezistenta interna zs ss Aceast& echivalenta este valabilé numai pentru transferul de putere. Tu- bul corespunzitor are ins’ caracteristicile i1:— ta. § 32.4. Caracteristicile compuse t3—ic2 Se va examina mai cu atentie circuitul echivalent din figura 32.6, unde va trebui si se tind seama de curbura caracteristicilor statice. Generatorul echivalent poate fi considerat ca un tub avind caracte- tisticile statice deduse din caracteristicile statice reale ale celor dou% tuburi lucrind in contratimp [2]. Astfel, dacd tensiunea anodic& a sursei este fixati, atunci curentul tubului echivalent, rezultat din diferenta celor doi curenti anodici, se poate obtine pe figura 32.7, unde s-au reprezentat cele dou familii tar =f (Mo) Si toe = f (War), cea de a doua rasturnata aga incit si aib& punctul B comun, corespunzdtor tensiunii anodice a sursei; B este punctul mediu al caracteristicii dinamice a tubului echivalent. a Daca se alege o negativare — EH, pe grile, atunci punctele medii pentru cele doud tuburi sint M, si M,. Dacd se variazd tensiunea de placid cu + Au, pentru primul tub, B se deplaseaz’ in B’, punctul If, se migscd la dreapta pe caracteristica — E,, iar M, tot la dreapta pe caracteristica corespunziitoare, avind in vedere ci pentru acest al doilea tub tensiunea anodic& scade cu — Au,, in circuitul in contratimp.CARACTERISTICILE COMPUSE ig, —ia, 4 In acest timp, punctul de functionare a tubului echivalent, caracte- rizat prin diferenta i,,— 7,2, se deplaseaz’ din B’ in M, deoarece i,, = B’M, gi i = B’M, = MM,. Se obtine astfel o caracteristic’k — H,, cores- punzind locului geometric descris de M. Ea =240V Eg= 50V 80 | laa 400 (mA) Fig. 32.7. — Caraeteristicile compuse igj—ia, = (Ua) sau igg—tay= 1 (Yaa) Se observié c& acest loc, care reprezinté o caracteristica a tubului echivalent, este practic o dreapta. Daca tensiunea de grili este — H, + Au, pentru primul tub, pentru cel de-al doilea va fi — H,— Au, (din eauza eircuitului in contratimp) si se obtine pentru tubul echivalent o alta caracteristic’, paraleli cu prima.412 AMPLIFICARE IN CONTRATIMP in acest mod se traseaz& caracteristicile tubului echivalent pentru diferite tensiuni de excitatie in jurul valorii — B,. Daci, pistrind pe E, acelagi, adic& nemodificind familiile de carac- teristici statice din figura 32.7 ale celor doud tuburi lucrind in contratimp, s-ar fi ales alt& valoare pentru negativarea initiala — H,, s-ar fi obtinut pe aceeasi figura o alt& familie de caracteristici rezultante, punctele M, si M, fiind plasate mai sus sau mai jos pe aceeasi verticald dus& in B. §$ 32.5. Rezisten{a interna a generatorului echivalent inclinarea caracteristicilor rezultante di rezistenta intern a gene- ratorului echivalent. Ea este in legitura cu rezistenta interna a celor doud tuburi ; cum ins% de obicei se lucreaz& in portiunea curbilinie a caracte- risticilor celor doud tuburi reale, unde rezistenta interna variaza, va trebui sa se precizeze despre ce rezistent& interna este vorba. Plecind din punctele M, si M,, rezistenta primului tub va seddea, pe cind rezistenta celui de al doilea creste, cind ne deplasim spre dreapta ; se ajunge la un anumit moment in D, cind curentul in cel de al doilea tub se anuleazi si rezistenta lui creste la infinit ; in acel moment se intra intr-o functionare clasé AB. Din Bin D, caracteristica rezultanta, insumind cele doud variatii de curent, a prezentat o rezistent& intern’ care satis- face relatia JE i R Astfel in B se poate scrie = i R, — Ra Fe Ri=Re i R= Pay iar in D BR, = Ry, deoarece Ry, = co. Se poate presupune in majoritatea cazurilor ci, intre B gi D, cit se Iucreazi in clasé A, rezistenta interna R, a tubului echivalent este Ra _ Re, 2 2 Dincolo de D, in functionarea clas AB, rezistenta intern’ devine pe acea portiune R; = R,. Bineinteles ci intr-o functionare clasd B avem R, = Ry, unde R, poate fi reprezentat prin valoarea lui pe portiunea rectilinie a caracteristicilor. § 32.6. Forma caracteristicii dinamice [3], [4], [5] In figura 32.8 se reprezinta forma caracteristicii rezultante pentru negativarea initial’ — H, ; la fel se reprezint& celelalte caracteristici din familie. Dac se mi&reste negativarea initiala H,, atunci se obtine o altaFORMA CARAOTERISTION DINAMICE - 41s familie de alt& form’ ; punctul D se apropie de B gi la un anumit moment, eind se ajunge intr-o functionare clasa B, caracteristica rezultanta capita forma din figura 32.9, carereproduce aproape fidel forma caracteristicilor tubului real intrebuintat. In acest caz, in orice moment R, ~ Ry, san Rye Big Daca se iau masuri ca aceste caracteristici rezultante sa fie cit mai B 2D Fig. 32.8. — O caracteristica statica Fig. 32.9. — Caracteristica statici compus& pentru funcfionarea in compusd pentra functionare in clasi A. clasa B. liniare, se pot folosi functionari in contratimp, Iucrind in clasé AB sau B. Avantajul principal este ci randamentul va fi mai bun, iar puterea utild va fi mai mare, dat fiind intinderea mai mare pe care o va putea lua carac- téristica dinamicé. . Faptul c& tubul are caracteristici curbe si nu drepte, face ca schim- barea de directie, corespunzind punctului D din figura 32.8, si nu fie bruse’, iar in figura 32.9 alegerea unui punct initial putin inaintea limitei de clas B, face ca cele dou’ portiuni si apara aproape in prelungire. Toate aceste neliniarititi au consecinte asupra factorului de distor- siune a tensiunii de iesire (§ 27.2). De pilda, in cazul figurii 32.9, factorul de distorsiune este mare la semnale mici si scade la semnale mijlocii. Caracteristica dinamic&, pentru o sarciné rezistivé, va aparea pentru tubul echivalent ca o dreapté trecind prin B (fig. 32.10); inclinarea ei este determinat&é de . 2 x -(2) Z=tga 4 ny Caracteristica dinamicd se va intinde pind la cele doud caracteristici u, = 0, sau eventual va trece dincolo de ele, in regiunea potentialelor414 AMPLIFICARE IN CONTRATIMP pozitive de grila, unde apar curenti de grild ; in acest al doilea caz put erea utila la iesire va cregte. {ntr-o functionare clas% A, cu tuburi avind caracteristici ideale Fig. 32.10. — Caracteristica dinamicd compusa. rectilinii (R,, = R;, = const.), punctele de funetionare M, si M, ar descrie Fig. 32.11, — Caracteristica dinamicd compusa si ca- racteristicile dinamice ale fiecarui tub cind caracte- risticile statice sint rectilinii. fiecare din cei doi curenti partiali nu sint cite o caracteristicd dinamicd rectilinie (fig. 32.11). Daca& se lncreaza intr-o functionare cu tuburi avind. caracteristici reale curbe, cele doué caracteristici dinamice nu vor mai fi rectilinii, ei eurbe (fig. 32.12). Aceasta. este in contrazicere cu pro- prietatile caracteristicilor di- namice in cazul sarcinelor re- zistive. Pentru a explica a- ceasta, trebuie s& se tind sea- ma c& tensiunea care rezulta. in cirevitul unuia din tuburi, la bornele celor », spire, se datoreste in parte si inductiei din celilalt cireuit. Cu alte cuvinte, curentul si tensiunea- la bornele celor 7, spire in circuitul echivalent sint a- proape sinusoidali, pe cind sinusoidali, ei continind impor- tante componente deformante de ordin par, in special de ordinul al doilea.EXPRESIA PUTERILOR SI A RANDAMENTULUI 415 Yn clas’ A, cu tuburiavind caracteristici rectilinii, componenta medic de curent continuu a curentului anodic este aceeasi in pauza ca gi in timpul aplicirii semnalului. Cind caracteristicile tuburilor sint curbe, atunci valoarea medie a curentului anodic cregte in fiecare tub o data cu ampli- tudinea semnalului. Acelasi lucru se, intimpl&’ in cazul functionérii in clas’ AB, cind o parte din pe- rioad&, curentul din fiecare tub, in mod alternativ, se mentine zero. Pentru un anumit reglaj altubului (tensiunile Z, si E, fiind date) circuitul va functiona in clast A pentru semnale slabe siin clasi AB pentru semnale puternice. § 32.7. Expresia puterilor si a randamentului Valoarea medie a curen- tului anodic depinde deci in ge- neral. de mirimea semnalului. Fig. 32.12. — Caracteristica dinamici compusi]si Pentru a calcula puterea absor- caracteristicile dinamice ale fiectrul tub in cazul Dit& de cele dou% tuburi de la real (caracteristici statice curbe). sursa anodicd, va trebui deci sa se calculeze valoarea médie a curentului anodic, plecind de la forma perio- diei de variatie a acestuia in timp. Pentru cazul extrem de functionare in clasi A, pe caracteristici rectilinii, se poate scrie (fig. 32.11). P,= 22. x al ee in cazul functionarii in clasi B se va serie y ; (».“) = 0,637 E, Ty, n Evaluarea puterii utile se face pe baza evaluarii suprafetei triun- ghiului determinat de caracteristica dinamica 1 By = = Ty Uys O dat& ales H, (dup& indicatia prospectului tubului) si #, (dup& clasa in care urmeazi si se Iucreze: A, AB sau B), puterea utilé ramine functie numai de sarcini.A16 AMPLIFICARE [N CONTRATIMP Din analiza ficuta anterior, rezulté ci sarcina optim’ — care face puterea util’ maxima — este aceea care este egal cu rezistenta intern’ a generatorului echivalent. S-a vazut mai sus c& rezistenta intern’ a generatorului echivalent este in clas& A, = , unde #,, este rezistenta intern’ a unuia dintre tuburi, in punctul initial de functionare, iar in clasi B este chiar R,, considerat ‘pe portiunea rectilinie a carateristicii. Deci se va alege in clasi A, (J2 a , jar in clasé B, My 2 (2) 4% = Ry, cu observatia de mai sus asupra valorii lui Rj,. 2 privinta randamentului, dac&é se admite ci U, = 0,7 H,, se va ‘putea scrie in clas’ A 4 Tr 0,7 Eg ly y= 2____ = 035, Ealy jar in clas’ B 7.07 Bele =2____ Logs. 0,637 Eg Ing in clas’ AB randamentul are o valoare intermediaré. Aceste ran- damente corespund amplitudinii maxime a semnalului. Cu cit semnalul creste, cu atit randamentul creste, la clasa A, de la valoarea zero spre 35%; in clas’ B randamentul rimine practic acelasi (55%). In pauzd P, este zero. in clas% B. i § 32.8. Functionarea cu eurenti de grili Pentru _a se scoate putere util& mare la virfuri, se permite citeodata 8& se extind& caracteristica dinamic’ in regiunea tensiunilor pozitive de grili, cind apar curenti de grili. Sursa de excitatie, care de obicei este alt tub, prezinté o rezistent& intern’ mare si la aparitia curentilor de grild, curba tensiunii de excitatie se turteste la virf. Pentru a se micgora aceasta turtire se recomanda la intrare un transformator scoboritor de tensiune, care reflect’ pentru sursa de excitatie o impedant& intern’ mai micé. O alt& misura este incircarea continua a sursei de excitatie, printr-o sarcind suplimentara& constant’ in timpulciclului, aga incit efectele virfuri- lor curentilor de grili nu se mai resimt atit de mult. Pentru aceasta insi, trebuie s&i se dimensioneze acest etaj de excitatie, aga incit si poata da puterea necesaraé. Aceast& putere poate ajunge pind la 15% din puterea de iegire a etajului in contratimp. Avind in vedere pulsatiile curentului debitat de sursa anodicd, in timpul variatiei amplitudinii semnalulni, rezulti, pe de o parte, e% aceastS sursé anodicd nu trebuie s4 aib4o rezistentd&intern, cu alte cuvintetrebuie s&,ETAJE DE EXCLFATIE AIT tie stabilizata si, pe de alta parte, negativarea nu se poate lua printr-o rezistent& pe catod, deci si pe grild va trebui sidispunem de o sursd sta- bilizata, in special daca se lucreaz’ cu curenti de gril. Totugi, o negativare prin rezistenta catodici, face ea etajul si func- tioneze in clas& A la semnale slabe si s& treaca intr-o functionare clasi AB, la semnale puternice. Acest sistem de lucru se preferd unui etaj clasi B, cu curenti de grila, avind in vedere si faptul ci puterea necesara excitatiei este mai mica. Etajele clas’ B in contratimp se utilizeazd in special la puteri muzi- cale mari (peste 50 W), unde constructia unor surse stabilizate nu mai este o problem neeconomic&. In amplificatorii clasi B, pentru a evita necesitatea surselor stabilizate pe gril’, care trebuie s& pistreze constanta , 8¢ utilizeaz& tuburi cu un mare factor de amplificare, B care deci cer tensiuni mici de polarizare a grilei. Practic nu se mai pun polariziri pe grild si se Increaz& direct. cu tensiunile alternative pe gril4, astfel incit intr-o jumatate de perioad& cireul& curent de grilé in fiecare tub. Prin aceasta se uniformizeaza si sarcina pe care trebuie si lucreze sursa de excitatie. § 32.9. Etaje de excitatie Pentru excitatia unui etaj in contratimp este nevoie de un transior- mator cu secundarul avind mijlocul la pimint (fig.32.13). Acest trans- formator are o band& de frecventé li- + mitata, se satureazd la virfurile de cu- renti de grili, este relativ greu, ocupa spatiu mult si este relativ seump [6]. Este indicat de aceea s& se foloseascd o schema de excitator fird transfor- mator de intrare, care s& treacéi de la o tensiune nesimetric’, cu un eapit la pamint, la o tensiune simetric& fat& de pamint. O asemenea schema este arditaté in figura 32.14, unde tubul 7,-ampli- fick, iar tubul 7, excitat din iesirea lui 7, (punctul A), inverseaza faza si se realizeazi astfel cele doud tensiuni in contratimp necesare excitatiei celor dou& tuburi 7, gsi 7, care functioneazé ca etaj de putere in contra- timp. O alta& schema, utilizind un singur tub, este cea din figura 32.15, unde sarcina este introdusi jumatate la placi, jumitate la catod. Se aplicé prin aceasta si o puternicd reactiune negativa, care face ea amplifi- carea si fie mai mic& decit unu, Fig. 32.13. — Transformatorul de exci- tafie al unei scheme in contratimp.