FRANŢA

ÎNDRUMAR DE AFACERI 2010

CUPRINS

1. Informaţii generale

2. Situaţia economică a Franţei

2.1 Aspecte de atractivitate economică
2.2 Resurse naturale
2.3 Indicatori macro – economici
2.4 Agricultura franceză
2.5 Comerţul exterior al Franţei

3. Elemente de risc comercial şi de perspectivă economică în Franţa

3.1 Riscul de ţară
3.2 Previziuni indicatori economici 2010
3.3 Măsuri de politică economică în 2010
3.4 Atuurile Franţei
3.5 Puncte slabe

4. Modalităţi de implantare comercială în Franţa

5. Legislaţia muncii în Franţa

6. Fiscalitatea întreprinderilor în Franţa

7. Ajutoare publice pentru investiţii in Franţa

8. Aspecte privind promovarea exporturilor româneşti în Franţa

9.1 Facilităţi vamale
9.2 Relaţii financiare şi bancare româno-franceze
9.3 Elemente de analiză sectorială
9.4 Modalităţi şi instrumente de plată folosite în Franţa

9. Schimburile comerciale româno-franceze

10. Cooperarea economică şi investiţiile franco-române

ANEXE:
I. Structura Gruvernului francez
II. Manifestări expoziţionale organizate în Franţa
III. Franţa – lista meseriilor deschise pentru lucrători din România
IV. Coordonate contact organisme româneşti din Franţa
V. Adrese utile Internet în Franţa
1. INFORMAŢII GENERALE

ƒ Suprafaţă : 547.030 km²

din care :
- pământ : 545.630 km²

- apă : 1.400 km²

ƒ Populaţia (Recensamânt 2007 ) : 63,6 milioane locuitori ; densitate : 98 loc/km patrat ; populaţia
urbană : 76%. Estimările la 01.1.2010 indică o populaţie de 64,7 milioane de locuitori în Franţa
metropolitană şi în departamentele de peste mări.

ƒ Limba oficială : franceza

ƒ Capitala : Paris (9,6 milioane locuitori)

ƒ Organizare administrativă :

Franţa este formată din 22 de regiuni, împărţite în 96 de departamente, la care se adaugă alte
teritorii dependente : Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion, Polinezia Franceză, Noua
Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc.

ƒ Oraşe principale : Lyon, Marsilia, Lille, Toulouse, Nice, Bordeaux, Dijon, Nantes

ƒ Ziua natională : 14 iulie – aniversarea căderii Bastiliei – 1789

ƒ Religie : creştin catolică : 90 % ; persoane de alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1 % ;

protestanţi - 1 % ; adepţi ai altor religii -2%.

ƒ Forma de guvernământ : Republică

ƒ Puterea executivă este exercitată de Preşedinte şi Guvern.

Preşedintele Franţei este Nicolas SARKOZY, care a preluat funcţia la 16 mai 2007 pentru un mandat
de 5 ani, fiind susţinut în alegerile legislative de UMP (Union pour le Mouvement Populaire).
Funcţia de Prim-ministru este deţinută, începând cu data de 18 mai 2007, de François FILLON.
Componenţa Guvernului francez este prezentată în Anexa I.

ƒ Puterea legislativa este exercitată de :

- Adunarea Natională (Assemblée Nationale) : Bernard ACCOYER , Preşedinte ; cu o
majoritate de dreapta (UMP ), în urma alegerilor legislative din 10 şi 17 iunie 2007.
- Senat : Gérard LARCHER, Preşedinte, ales la 1.10.2008

Alegerile regionale din aprilie 2004 şi cele municipale din aprilie 2008, au adus modificări importante
în fizionomia politică franceză, forţele de stânga cucerind preşedintia consiliilor regionale în 20 de
regiuni, din cele 22 cât există în Franţa metropolitană. Noi alegeri regionale sunt prevăzute în luna
martie 2010.

ƒ Alte instituţii importante :

- Consiliul Economic si Social ;
- Consiliul Constituţional ;
- Consiliul de Stat ;
- Curtea de Casatie ;
- Consiliul Superior al Magistraturii ;
- Curtea de Conturi.

ƒ Moneda naţională : Euro ( de la 1 ianuarie 2002) ; 1 Euro =6,55957 Franci Francezi

2
2. SITUAŢIA ECONOMICĂ A FRANŢEI

2.1. Unele aspecte de atractivitate economică

Franţa atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen lung al pieţei sale, prin calitatea şi
productivitatea forţei de munca, prin densitatea şi eficienţa infrastructurii. În schimb, punctele
slabe sunt determinate de constrângerile administrative şi costurile sociale şi fiscale ridicate.
Franţa este a 5-a putere economică din lume şi a 2-a în Europa, cu un PIB de 1 950,1 miliarde
de euro în 2008. Franta este al 5-lea exportator mondial de servicii si al 5-lea importator din
lume. Ponderea Franţei în schimburile comerciale mondiale a fost de circa 3,7% în 2009.
Franţa este prima destinaţie turistică din lume, cu peste 78 milioane de vizitatori. Printre cele
mai mari 500 de mari întreprinderi din lume, figurează şi 40 de întreprinderi franceze.

Atragerea de întreprinderi străine şi de capitaluri în Franţa

Stocul investiţiilor străine directe în Franţa la sfârşitul anului 2007 se ridica la 645,6 miliarde de
euro faţă de 578,7 miliarde de euro la finele anului 2006.
În 2007, principalii şapte investitori străini în Franţa au fost: SUA (109,5 miliarde de euro, pondere de
23,0% din stoc total de investiţii), Marea Britanie (86,8 miliarde de euro, pondere 18,2%), Olanda
(59,5 miliarde de euro, pondere 12,5%), Germania (57,8 miliarde de euro, pondere 12,1%), Elveţia
(32,5 miliarde de euro, cota de 6,8%), Belgia (25,1 miliarde de euro, pondere 5,3%) şi Italia (19,3
miliarde de euro, cota 4,0%).

Fluxul de investiţii străine directe în Franţa a scăzut cu 13% în 2008, ajungând la 66,3 miliarde
de euro comparativ cu 75,9 miliarde de euro în 200. Franţa a ocupat locul 2 în lume, după SUA, ca
ţară de destinaţie a investiţiilor străine. Stocul investiţiilor directe străine în Franţa a fost de crica
712 miliarde de euro la finele anului 2008.

În schimb, pe primele 11 luni din 2009, fluxurile de investitii directe străine în Franţa sunt în
scădere mare (-15%), ajungând la 53 miliarde de euro faţă de 62 miliarde de euro pe perioada
similiară din 2008.

In Franta, sunt inregistrtae 22 800 de intreprinderi straine.

Franţa face parte din zona euro, iar Parisul se înscrie printre cele mai atractive pieţe financiare din
lume. Astfel, Capitala Franţei este prima piaţa financiară a zonei euro şi a doua piaţă de primire a
instituţiilor financiare internaţionale (46% din capitalizarea de piaţă este deţinută de instituţii financiare
internaţionale).

Investiţiile directe franceze în străinătate

Stocul investiţiilor directe franceze în străinătate la sfârşitul anului 2007 se ridica la 877,4
miliarde de euro faţă de 793,0 miliarde de euro la finele anului 2006.
În 2007, principalele destinaţii ale investiţiilor străine franceze au fost SUA şi ţările Uniunii Europene.
Primele şapte locuri de destinaţie a investiţiilor franceze în 2007 au fost ocupate de: SUA (146,3
miliarde de euro, pondere de 16,7% din stoc total de investiţii), Marea Britanie (126,6 miliarde de euro,
pondere 14,4%), Olanda (105,8 miliarde de euro, pondere 12,1%), Belgia (92,8 miliarde de euro,
pondere 10,6%), Germania (70,8 miliarde de euro, pondere 8,1%), Italia (41,1 miliarde de euro , cota
4,7%) şi Spania (36,0 miliarde de euro, cota 4,1%).
Cu cele 136,8 miliarde de euro investiţi franceze în străinătate în 2008, în progresie (+11%) după
123,5 miliarde de euro investiţi în 2007, Franţa a ocupat în 2008, locul al 3-lea pe plan mondial, după
Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. Stocul investiţiilor străine franceze în străinătate a
fost de circa 1004 miliarde de euro la finele anului 2008.
În schimb, pe primele 11 luni din 2009, fluxurile de investitii directe franceze în străinătate sunt
în scădere mare (-11%), ajungând la 111 miliarde de euro faţă de 124 miliarde de euro pe perioada
similiară din 2008.
Peste 30.000 de întreprinderi franceze au investit în străinătate.

3
Dinamismul pieţii interne
Cu un Produs Intern Brut în creştere de la an la an, cu excepţia anului 2009 (-2,2% pe fondul crize
economice şi financiare), Franta se remarcă printr-o lungă tradiţie industrială, numărând astăzi peste
2,5 milioane de întreprinderi. O strategie pe termen lung a permis constituirea unor veritabile sectoare
de excelenţă, capabile să facă faţă competiţiei internaţionale: industria agro-alimentară, industria
automobilului, aeroanutica sau telecomunicaţiile. Se pot cita câteva grupuri franceze care sunt
renumite în întreaga lume: L’Oreal, numărul 1 în lume în domeniul produselor cosmetice, Saint-
Gobain, primul producător mondial de materiale de construcţii, Danone, lider mondial la produsele
lactate proaspete, şi LVMH, în fruntea sectorului produseleor de lux. La acestea, se adaugă Michelin
(pneuri), Carrefour (marea distribuţie), Total (produse petroliere) sau Dassault Aviation.

Resurse umane
Populaţia are tendinţa să crească mai rapid în Franţa comparativ cu majoritatea ţărilor industrializate.
La orizontul anului 2050, conform unei proiecţii demografice a Institutului Naţional de Statistică şi
Studii Economice, populaţia franceză ar putea atinge 70 milioane de locuitori. Calificarea forţei de
muncă şi puternica sa productivitate sunt recunoscute de anchetele în rândul investitorilor.

Cercetare şi inovaţie
Sectoarele cele mai importante cărora li se alocă fonduri pentru cercetare şi dezvoltare sunt:
aeronautică, industria automobilului, industria farmaceutică, radiocomunicaţiile, materiale
pentru transporturi, instrumentele de precizie.
Franţa aplică o politică ambiţioasă de dezvoltare a polilor de competitivitate (clusters), care reunesc
institute de cercetare, unverstităţi şi întreprinderi în 71 de locaţii. În 2006, cercetătorii instalaţi în Franţa
au depus peste 17 000 de brevete. Franţa se clasează pe locul 2 în lume în ceea ce priveşte
brevetele depuse şi pe locul 4 în lume pentru efortul de R&D.

Infrastructura
Pe ansamblu, Franţa se caracterizează prin calitatea, densitatea şi eficacitatea infrastructurilor de
transport. Dispunând de 10 500 kilometri de autostrăzi, cca 1 milion de kilometri de drumuri, 2 000
kilometri de linii de cale ferată de mare viteză (TGV) şi 6 aeroporturi internaţionale, Franţa este perfect
„irigată” de una din cele mai performante reţele de infrastructuri din lume.
Investitorii străini pot conta, de asemenea, pe infrastructuri energetice şi de telecomunicaţii
performante şi competitive. Piaţa Internetului de mare viteză s-a dezvoltat rapid in Franţa, cu 12,7
milioane de abonaţi în 2007.

2.2. Resurse naturale

Principalele resurse naturale ale Franţei sunt : cărbune, minereuri de fier, bauxită, lemn, zinc şi
potasiu.

2.3. Indicatori macroeconomici

Produs Intern Brut (PIB) : În 2009, în condiţiile crizei financiare şi economice, PIB francez a
înregistrat o contracţie de 2,2%.
În anul 2008, Franţa a realizat un PIB în valoare de 1.950,1 miliarde euro, ceea ce reprezintă o
creştere de +0,4% comparativ cu anul 2007.
PIB in 2008 pe locuitor: 30.401 euro/locuitor.

Schimburile comerciale la nivelul anului 2009 au cunoscut o contracţie severă, totalizând 724,6
miliarde de euro, faţă de un nivel record în 2008, respectiv : 874,8 miliarde euro. Exporturile au
înregistrat o scădere de -17,1% (+2.1% în 2008), ajungând la un volum de 340,8 miliarde de euro în
2009 faţă de 409,6 miliarde de euro în 2008. Importurile franceze au scăzut, de asemenea, cu
17.7% în 2009 (+5,3% în 2008), cifrându-se la 383,8 miliarde de euro în 2009 faţă de o valoare de
465,2 miliarde de euro în 2008.

Balanţa comercială franceză a înregistrat o ameliorare în 2009, cu un sold negativ de 43,0 miliarde
de euro faţă de un deficit record pentru Franţa în 2008 – 55,1 miliarde de euro

4
Investiţiile întreprinderilor : s-au micşorat drastic în 2009 (estimari -7,2%), comparativ cu creşterea
din 2008 (+2,4%).

Inflaţia: variaţie anuală a fost circa 0,2% în 2009, după ce a fost de 2,8% în 2008).

Rata somajului (în % din populaţia activă) : pe ansamblul anului 2008, s-a cifrat in jur 8,0%. La
sfârşitul anului 2009, Franţa număra cca 2,6 milioane de şomeri.

Soldul deficitului bugetar (estimări 2009): -8,0% din PIB ( adica circa 138 miliarde de euro, nivel
record în istoria Franţei), după ce a fost de -3,4% în 2008 (sold negativ de 56,3 miliarde de euro);

Datoria publică (estimări 2009) :83.2 % din PIB, după ce a fost de 64,5% din PIB în 2008 .

Capitalizarea bursieră (decembrie 2009) : 1.356 miliarde de euro, o scădere spectaculoasă

comparativ cu 1.664 miliarde de euro (aprilie 2008) ;

SMIC (salariul minim): 8,66 de euro /ora ( de la 1.01.2010).

Salariul mediu brut lunar (2007): 32.413 euro.

Venitul mediu pe locuitor (2007): 16.563 euro/locuitor

2.4. Agricultura

Oamenii – Populatia agricola 3,1% din locurile de munca ocupate in Franta

Agricultura este un sector care conteaza mult pe piata muncii in Franta.

In anul 2007 agricultura asigura 805 000 locuri de munca, la norma intreaga.
Ramurile « Agricultura, vanatoare si pescuit » reprezinta 3,1% din populatia activa a Frantei.
In aval, industria agroalimentara (IAA) avea in 2007 un efectiv de 640 000 persoane, de doua ori mai
multe ca in industria autoturismelor.
In total, agricultura si IAA detin 6 % din totalul fortei de munca din Franta.

In Uniunea Europeana a celor 27 de tari, ponderea agriculturii, fara IAA, in ocuparea totala a fortei de
munca, este de 5,5%, cu rezultate extreme, de la 1,3 % in Anglia pana la 29,5 % in Romania.

Conform anchetelor Eurobarometru, 89% dintre europeni considera ca agricultura si zonele rurale
constituie viitorul continentului.

Ocuparea fortei de munca in agricultura, in 2007 ( 100 UTA*)

Franta 805
UE 27 11 746
Polonia 2 263
Romania 2 205
Italia 1 302
Spania 968
Germania 609
• unitati de munca anuala

Populatia activa franceza in 2007 (in milioane de persoane)

Populatie activa totala 28
Din care :
- Agricultura, vanatoare, silvicultura 0,86
- Industrie 5,95
- Servicii (fara administratia publica) 9,53
(Sursa : Eurostat)

5
Teritoriul – 16% din terenul agricol european

Franta dispune de o suprafata cultivabila importanta, aproape de 30 de milioane de hectare, adica cu

putin sub jumatatea suprafetei totale a teritoriului.
Terenurile cultivabile, situate de o parte si de alta a paralelelei 45 latitudine nordica, permit o mare
diversitate a productiei.

Suprafata agricola utila, in mii de hectare, in anul 2007

SAU Franta 27 477
SAU Spania 24 893
SAU Germania 16 932
SAU Anglia 16 130
SAU UE, 25 SM 155 681
SAU UE, 27 SM 172 485
Suprafata totala a Frantei intregi 63 283
Suprafata totala a UE, 25 SM 405 396
Suprafata totala a UE, 27 SM 440 336

Suprafata medie a exploatatiilor agricole in anul 2007 (in ha)

Franta 52,1
UE, 25 SM 16,8
UE, 27 SM 12,6
Républica Ceha 89,3
Danemarca 59,7
Anglia 53,8
(Source : Eurostat)

Intreprinderile – peste 500 000 de unitati mici cu dominanta familiala

In timp ce activitatea economica franceza se concentreaza intr-un mic numar de intreprinderi mari,
agricultura franceza ramane apanajul intreprinderilor mici cu dominanta familiala.
In marea majoritatea a exploatatiilor agricole franceze, conducatorul exploatatiei lucreaza singur, cu
ajutorul punctual al salariatilor sau membrilor familiei sale.
IMM-urile sunt sursa de locuri de munca in societatile europene si franceze, iar agricultura joaca in
acesta urzeala, un rol de prim ordin.

Productia – Prima tara producatoare agricola a Uniunii Europene

In 2007, Uniunea Europeana a produs 331 miliarde de euro de produse agricole brute (ne
ransformate). Franta a contribuit cu 20% din acest total, cu o productie cifrata la 62 de miliarde €.
In plan global, Franta este primul producator agricol european, chiar daca acest loc variaza in functie
de diversele productii.

Ceilalti mari producatori din Uniunea Europeana sunt Italia (12 % din productia europeana) si Spania
si Germania (12 % si, respectiv, 13 % din productia europeana).

Ponderea si pozitia Frantei in productia agricola a UE 27 SM in anul 2007

Pondere Loc
Grau si alac 30 % 1
Porumb, boabe 29 % 1
Oleaginoase (inclusiv seminte) 29 % 1
Fructe 13 % 3

6
Légume proaspete 11 % 3
Vin 52 % 1
Bovine 27 % 1
Porcine 10 % 3
Pasari 19 % 1
Lapte 15 % 2
(Sursa : Conturile agriculturii - Eurostat)

Comertul exterior – Sectorul agroalimentar, o valoare sigura pentru Franta

In anul 1960 Franta importa de doua ori mai multe produse agroalimentare dacat producea.
Dar modernizarea agriculturii franceze a schimbat rapid aceasta situatie, de la sfarsitul anilor ’70,
comertul exterior agricol francez devenind excedentar.

In anul 2008, soldul pozitiv al balantei comerciale in produse agroalimentare a fost de 9,3 miliarde €.
Exporturile de produse agroalimentare constituie un atu considerabil pentru Franta.
Excedentul agroalimentar este unul dintre cele mai ridicate din aparatul comercial francez.

Soldul comertului exterior al Frantei in anul 2008, (in miliarde €)

Industria agroalimentara 9,3
Produse énergétice -58,1
Produse prelucrate -18,9
Total FOB/FOB* -55,7
(Soursa : vama, INSEE)

Pentru informaţii suplimentare pot fi accesate direct, portalurile:

http://www.agriculture.gouv.fr/ - Ministerul francez al Alimnetatiei, Agriculturii şi Pescuitului

www.agreste.agriculture.gouv.fr – site-ul statisticilor agricole franceze
www.portea.fr – portalul învăţământului agricol francez
www.educagri.fr – site-ul de informare şi promovare a unităţilor de învăţământ public din Franţa
www.securitesanitairedesaliments.agriculture.gouv.fr – site-ul securităţii sanitare a alimentelor
franceze
www.snm.agriculture.gouv.fr – site-ul serviciului privind noile pieţe (colectare şi difuzare a informaţiilor
privind pieţele agricole)

Informaţii utile legate de organizaţii, asociaţii profesionale, din sectorul agro-alimentar pot fi
consultate la secţiunea – Adrese internet utile în Franţa (ANEXA IV) .

2.5. Comerţul exterior al Franţei

Comertul exterior al Frantei – rezultatele anului 2009 si perspective pentru anul 2010

Rezultatele comertului exterior in 2009

In ciuda unei relansari pe parcurs, anul 2009 a inregistrat scaderi medii foarte mari, cele mai
mari de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial : -17,1 % la export si -17,7 % la import.

Cele mai afectate produse la export au fost bunurile intermediare (metale, chimie) si industria
autoturismelor, precum si echipamentele mecanice, materialele electrice, electronice si informatice.
Dupa scaderea puternica din primul trimestru si cea moderata din al doilea, reluarea s-a articulat in
trimestrul al treilea (+5,3 %), sustinuta in special de situatia buna a vanzarilor de autoturisme si bunuri
intermediare. Acestea sunt insa fragile. Doar exporturile de produse farmaceutice raman dinamice in
anul 2009 (+8,2 %).

7
Pe o curba descendenta au evoluat si importurile, care prezinta un profil trimestrial asemanator celui
al exporturilor.
Achizitiile au revenit incepand din al treilea trimestru 2009 (+1,3 %), iar relansarea s-a accentuat in al
patrulea trimestru (+5,3 %), in special pentru autovehicule, informatica si electronica, produse metalice
si echipamente electrice. Importurile de produse farmaceutice se majoreaza cu 13,3 % in medie pe an
(dupa +7,8 % in 2008). Datorita, mai ales, a unui prêt mediu anual inferior cu o treime celui din 2008,
importurile energetice se reduc in 2009, conducand la o reducere a facturii energetice de 19,1 miliarde
€, ceea ce explica imbunatatirea deficitului global al comertului exterior.

Schimburile cu UE scad in anul 2009 cu -19,5 % in medie, fata de -0,3 % in 2008.

Exportul catre terte tari cunosc o reducere medie de 13,6 % in medie in 2009, din cauza declinului
accentuat de la inceputul anului si in ciuda timidei redresari din trimestrele 2 si 3.
Doar vanzarile catre Orientul Mijlociu si Apropiat au ramas dinamice (+5,2 % in 2009, dupa +7,6 %).

Evolutia anuala si trimestriala a schimburilor comerciale ale Frantei,

In volum – milioane de euro si modificare - %

2008 2009 T4 2008 2009

T1 T2 T3 T4
Export FOB : - volum 411 138 340 816 95 031 84 233 83 232 87 607 86 392
- 2,4 -17,1 -9,9 -11,4 1,2 5,3 -1,4
Modificare,%
Import FOB : - volum 466 279 383 847 107 741 96 624 93 283 94 486 99 500
- Modificare 5,5 -17,7 -10,8 -10,3 -3,5 1,3 5,3
%
Sold : - volum -55 141 -43 031 -12 710 -12 391 -10 051 -6 879 -13 108
- Evolutie, % -14 551 12 110 2 594 319 2 340 3 172 -6 229
Grad de acoperire, % 88,2 88,8 88,2 87,2 89,2 92,7 86,8

In 2009, importurile provenind din Uniunea Europeana au scazut, in medie, cu -18,1 %, fata de o
crestere de 3,1 % in 2008. Reluarea importurilor a fost, totusi, relativ sustinuta in cursul ultimelor doua
trimestre (+4,6 % si +6,1 %).
Importurile din terte tari au scazut cu -17,2 %, in medie, in anul 2009, fata de o crestere de 9,1 % in
2008.
Dupa un reviriment semnificativ la inceputul anului, importurile din tarile terte au ramas intr-o tonalitate
negativa in urmatoarele doua trimestre, inainte sa se revigoreze in sfarsit de an.

I. Intr-un context de repliere generalizata a comertului mondial, deficitul comertului

exterior francez s-a redus in anul 2009 datorita scaderii facturii energetice

Anul 2009 a fost marcat de criza si de o contractie fara precedent a comertului exterior (-13% in
volum), care s-a tradus printr-o restrangere a cererii mondiale adresate Frantei, de acelasi ordin de
marime, ceea ce a facut ca schimburile comerciale externe ale Frantei sa fie afectate pe masura.

Ca urmare, in domeniul bunurilor si valorilor, valoric, exportul francez a scazut cu 17 %, iar importul cu
18 %. In volum, exporturile de marfuri franceze s-a restans in aceeasi proportie cu cererea mondiala
adresata Frantei, adica de ordinul a 13%.
In ceea ce priveste serviciile, valoric, statisticele evidentiaza un recul mai putin pronuntat al
exporturilor (-9%) si importurilor (-7%).

In aceste conditii, in anul 2009, deficitul comercial s-a redus substantial pentru a se cifra la 43 miliarde
€, dupa 55,4 millarde € cat fusese in anul 2008. Acest recul a fost determinat, in special, de scaderea
facturii energetice, strans legata de scaderea pretului petrolului in comparatie cu preturile anilor
precedenti.

8
In afara energiei, soldul balantei comerciale s-a degradat cu 4,8 miliarde €, un ordin de marime care
reflecta, inainte de toate, faptul ca Franta a rezistat crizei mai bine decat principalii sai parteneri,
Germania, Italia si Spania.

Concomitent, fluxul investitiilor internationale directe in Franta s-a restrans cu 15%, in timp ce
investitiile directe franceze in strainatate s-au diminuat cu 11%.

II. Mediul international, un pic mai stabilizat incepand de la mijlocul anului, a contribuit la
iesirea din recesiune a Frantei si a partenerilor sai

Comertul mondial, cunoscand relansarea incepand din trimestrul al treilea, a catalizat relansarea
economica, acesta ameliorare, intervenita intr-un context global de disipare a tensiunilor pe pietele
financiare, bazandu-se pe trei elemente : revirimentul comertului cu Asia, petrecut la inceputul anului
2009 si, in special, importurile chinezesti care au contribuit, pe scara larga, la redresarea comertului
mondial ; unele masuri intreprinse in cadrul planurilor guvernamentale de relansare economica, dupa
modelul primei de casare ; miscarea de reducere a stocurilor, care contribuise substantial la
degradarea situatiei, a slabit, sustinand cresterea pe termen scurt.

In aceste conditii, evolutiile comertului exterior al Frantei au fost mai favorabile in trimestrele al doilea
si al treilea, contribuind efectiv la iesirea tarii din recesiune, cu exporturi crescand mai accentuat decat
importurile. Cu exceptia energiei, Franta si-a cvasi-stabilizat soldul commercial in trimestrula al treilea
datorita importantelor livrari de echipament aeronautic si spatial.
Trimestrul al patrulea a inregistrat o revenire a comertului international la ritmuri de crestere mai
obisnuite, cu exporturi in recul usor, rezultat prin raport cu vanzarile exceptionale din trimestrul ala
treilea si ca urmare a aplicarii masurilor de relansare luate de guvenrele unor parteneri comerciali ai
Frantei.
Totodata, marile contracte de echipamente civile destinate tarilor emergente au progresat substantial
in trimestrula al patrulea, dupa un debut de an foarte dificil din cauza crizei.

III. Spre deosebire de Germania si Italia, Franta si-a mentinut in anul 2009 cota de piata, in
volum, fata de tarile OCDE

In anul 2009, Franta a reusit sa isi majoreze usor cota de piata, in volum, fata de tarile membre
OCDE, contrar tendintei de erodare continua cunoscuta din 2002, in timp ce ponderile Germaniei si
Italiei s-au erodat usor. Astfel, cota de piata a Frantei, in volum, s-a ameliorat usoar in anul 2009 (la
6,6% dupa 6,5% in anul 2008)
In acelasi timp, Franta a reusit sa isi cvasi-stabilizeze cota de piata mondiala la 3,7% in 2009, fata de
3,8% in 2008.
Aceasta reflecta, pe de o parte, virulenta crizei si, pe de alta parte, mentinerea competitivitatii franceze
ca si importanta crescanda a unor sectoare care au rezistat mai bine crizei, precum farmacia (+8 %) si
aeronautica (scadere limitata la 3 %).
Ca orientare geografica, la fel ca in cazul partenerilor europeni ai Frantei, exporturile franceze s-au
restrans cu toti partenerii comerciali, cu exceptia celor din Orientul Apropiat si Mijlociu.

Bunele performante ale Frantei rezulta, in mare parte, di n specializarea sa sectoriala, date fiind
ponderile ridicate ale unor sectoare care au rezistat mai bine fluctuatiilor conjuncturale: farmaceutica,
aeronautica si industria agroalimentara, cu exceptia bauturilor.
In plus, guvernul a adoptat un anumit numar de masuri de sustinere a aparatului exportator francez, in
special a intreprinderilor mici si mijlocii orientate catre export : extinderea campului de interventie a
asigurarilor COFACE si consolidarea masurilor de asistare a IMM-urilor (via Ubifrance).

9
 IV. Perspective de continuare in anul 2010 a relansarii comertului exterior al Frantei,
inceputa in al doilea trimestru 2009.

Desi cei mai recenti indicatori conjuncturali confirma ameliorarea situatiei economice mondiale, in
special a industriei prelucratoare, iar in 2010 pietele financiare ar urma sa se normalizeze iar comertul
mondial sa se intensifice, o serie de factori induc ideea unei relansari graduale : activitatea mondiala
ar putea fi moderata de iesirea progresiva din dispozitivele de relansare si caracterul temporar al
miscarii de restocare din al doilea trimestru.

In acest conext de relansare fragila, schimburile externe ale Frantei, atat la import cat si la export, ar
trebui sa se reaseze pe o evolutie ascendenta in 2010:
- La import, achizitia de produse prelucrate ar trebui sa sporeasca odata cu realuarea graduala
a cererii interne si, mai ales, a investitiilor intrperinderilor ; in paralel, cresterile cursului
barilului de petrol Brent incepand din februarie 2008 ar putea sa ingreuneze factura energetica
franceza ;
- La export, intreprinderile franceaze ar trebui sa beneficieze, mai intai, de revirimentul cererii
mondiale. In termeni de competitivitate, intreprinderile vor fi sustinute prin reformele
structurale intreprinse din 2007 (in special prin suprimarea taxei profesionale pe totalitatea
investitiilor productive si prelungirea rambursarii anticipate a creditului pe impozitul pe
cercetare), dar ele ar putea, totusi, sa sufere din cauza evolutiilor recente ale cursului de
schimb monedei euro.
- In final, deficitul comertului exterior s-ar stabiliza in jurul nivelului de 45 de miliarde de euro in
anul 2010, in ipotezele retinute la incadrarea macroeconomica a proiectului de legea finantelor
rectificativa pentru anul 2010.

In concluzie, dupa ce a limitat impactul negativ al crizei, comertul exterior francez trebuie sa se
protejeze in sensul relansarii.
Pentru a beneficia pe deplin de aceasta, in special in relatie cu tarile emergente, intreprinderile
franceze vor putea sa se sprijine pe instrumentele elaborate in anul 2009 : politica de acoperire a
riscurilor prin intermediul COFACE, garantia publica pentru asigurarea creditului (programele CAP si
CAP export), extinderea campului de interventie a asigurarii activitatilor de prospectare, consolidarea
masurilor de asistare a intreprinderilor la international (prin intermediul Ubifrance si Oseo). Suprimarea
taxei profesionale si creditul impozitului de cercetare vor contribui, de asemenea, la imbunatatirea
competitivitatii firmelor franceze.

3. ELEMENTE DE RISC COMERCIAL ŞI DE PERSPECTIVĂ ECONOMICĂ 2010 ÎN FRANŢA

3.1 Riscul de ţară

Conform notării standard @ rating efectuate de COFACE pentru anul 2010, Franţa este încadrată ca
risc de ţară, pe termen scurt, în clasa A2 « Situaţia politică şi economică este favorabilă şi mediul de
afaceri poate să prezinte câteva lacune. Probabilitatea medie a unor derapaje de plată este puţin
ridicată».

În 2009, Franţa a rezistat presiunii crizei economice datorită unei politici bugetare exapnsioniste.
Astfel consumul gospodăriilor a fost sprijinit prin intermediul amortizoarelor sociale (indemnizaţii de
şomaj) şi prin ponderea importantă a sectorului public. Creşterea economică a avut de suferit în
2009, înregistrînd o diminuare cu 2,2% a PIB.

3.2 Previziuni economice 2010

Proiectul de rectificare a Legii finanţelor pe 2010 prevede o creştere a PIB francez de 1.4% în
2010 şi un deficit bugetar record, peste limita Tratatului de la Maastricht (-8,2% din PIB, adică cca 149
miliarde de euro).

10
 Gospodăriile vor limita cheltuielile în 2010. Puterea lor de cumpărare care a crescut cu 2,5%
în 2009, va scade la 0,6% în 2010 odată cu micşorarea transferurilor publice şi a salariilor, în timp ce
produsele energetice vor conduce la o uşoară creştere a preţurilor de consum. Rata de economisire
se va stabiliza la un nivel ridicat (16,6% din venitul disponibil), răspunzând astfel neliniştilor legate de
creşterea şomajului care va adtinge 10% din populaţia activă. Investiţiile imobiliare rămân realtin
reduse până la sfîrşitul anului 2010, credite pentru locuinţe vor reamorsa către finele anului un uşor
redemaraj după doi ani de ăncetinire. Rata slabă de utilizare a capacităţilor de producţie (73% în
septembrie 2009) şi scăderea profiturilor vor constrânge întreprinderile să frâneze investiţiile lor.
Căderea exporturilor a fost amortizată de aplicarea unor măsuri de către unele ţări europene (Franţa,
Germania, etc) pentru susţinerea industriei automobilului. Încetarea acestor măsuri cuplată cu
previziunile slabe de creştere economică în UE nu va favoriza o relauare susţinută a exporturilor (o
creştere de numai 2,8% prevăzută în Franţa). Deficitul balanţei de plăţi curente va rămâne stabil (-
2.2% din PIB). Planul de relansare aplicat de Guvern (1,2% din PIB) a afectat finanţele publice. Poltica
budgetară va rămâne pe ansambl expansionistă, permitând a compensa prudenţa gospodăriilorşi
întreprinderilor. Deficitul public se va adânci în 2010 (-8,2% din PIB). De asemenea, datoria publică va
creşte la 85,6% din PIB.

Cresterea incidentelor de plata. Incidentele de plată au crescut la +23% pe 12 luni, pe

perioada august 2009-august 2008. După luna august 2009, ritmul incidentelor de plată s-a mai
domoli, însă violenţa deteriorării arată fragilitatea financiară a întreprinderilor, în particular a
întreprinderilor mici şi mijlocii. Printre sectoarele care trebuie supravegheate, in mod particular, în
2010, notăm: transporturl rutier, construcţia de locuinţe noi şi case individuale, subfurnitura în
industria automobilului, industria mecanică, industria hârtiei şi cartonului, distribuţia de servicii de
telecomunicaţii şi industria textilă şi îmbrăcăminte.

Principalii indicatori economici prognozaţi pentru 2010 sunt:

- Creşterea PIB : +1,4%

- Consumul: +0,6% ;
- Investiţiile : -1,6 % ;
- Exporturile : +2,8%;
- Rata şomajului : cca 10,0% din populaţia activă;
- Rata dobânzii pe termen scurt : 2,7% ;
- Deficitul public: -8,2% din PIB;
- Datoria publică: 86,6 % din PIB.

3.4 Atuurile Franţei

• Grupuri internaţionale competitive (energie, mediu, farmacie, lux, industria agroalimnetară, marea
distribuţie) .
• Calificarea forţei de muncă.
• Orientarea favorabilă a demografiei.
• Relativa independenţă în materie de aprovizionare energetică.
• Atractivitatea turistică.

3.5 Punctele slabe

• Ponderea slabă a exporturilor în cifra de afaceri a întreprinderilor.

• Prezenţa limitată a întreprinderilor în zonele emergente.
• Efort insuficient pentru promovarea inovaţiei.
• Şomaj ridicat în rândul tinerilor şi în segmentul mai puţin calificat al populaţiei active.

4. MODALITĂŢI DE IMPLANTARE COMERCIALĂ ÎN FRANŢA

I. Solutii de implantare multiple

11
Alegerea structurii de implantare depinde de scopul pe care il urmareste firma straina si de gradul
de autonomie pe care doreste sa il aiba noua structura in raport cu societatea mama.

I.1 Solutii temporare de implantare

Daca se doreste o prospectare a pietei franceze, exista posibilitatea alegerii unui salariat sau a
deschiderii unui birou de legatura.

I.1.1 Biroul de legatura (bureau de liason): o implantare comerciala fara activitate

comerciala
Exista posibilitatea recrutarii sau trimterii unui salariat in Franta pentru a reprezenta societatea
straina prin intermediul unui birou de legatura (sau de reprezentare). Biroul de legatura poate
realiza numai activitati necomerciale: activitati de prospectare, de publicitate, de informare, de
stocaj sau orice activitate care are un caracter pregatitor sau auxiliar. Biroul nu are autonomie
juridica. El nu este supus la plata impozitului pe societati sau TVA. In schimb, el trebuie sa
plateasca anumite taxe locale si taxele pe salarii. Inmatricularea unui birou de legatura nu este
ceruta, insa este necesara atunci cand angajeaza mai multi salariati in Franta.

I.1.2 Reprezentantul comercial – daca se doreste dezvoltarea unei activitati comerciale

Reprezentantul comercial este un salariat al societatii straine (cadru comercial) care viziteaza
clientela uneia sau mai multor societati, intr-un sector geografic determinat. El identifica clienti
potentiali, propunandu-le bunuri si servicii.

I.1.3 Agentul comercial

Societatea straina poate sa recurga la un agent comercial care, in calitatea de profesie
independenta, este un mandatar, persoana fizica sau societate. Agentul comercial are misiunea
de a negocia si eventual de a semna contracte de vanzare, cumparare, locatie sau prestari de
servicii in numele si pentru contul societatii straine (mandantul). Recugerea la un agent
comercial este privilegiata de IMM-uri caci este un mijloc suplu si putin oneros de a face
cunoscute produsele sale pe piata franceza.

I.2 Implantare durabila

Crearea unei sucursale sau filiale este necesara pentru exersarea unei activitati industriale si
comerciale in Franta pe baza unei reprezentari permanente, principale sau secundare.

I.2.1 Sucursala-formula cea mai simpla

Sucursala permite o prima implantare a unei societati straine pentru exersarea unei activitati
comerciale. Sucursala este condusa de un reprezentant legal, ea functioneaza ca o agentie care
depinde de sediul societatii straine. Sucursala poate sa indeplineasca toate activitatile unei
intreprinderi industriale si comerciale, insa ea nu are autonomie juridica, insa angajeaza
societatea straina pentru toate actele sale. Astfel, in caz de dificultati financiare sucursala
angajeaza indefinit si solidar societatea straina la plata datoriilor sale. Sucursala este supusa la
plata impozitului pe societati si plata TVA. Inmatricularea unei sucursale este obligatorie.

I.2.2 Crearea unei filiale, societate de drept francez, dotata cu personalitate juridica, ofera
avantaje:
¾ Separarea patrimoniului filialei de societatea mama evita responsabilitatea nelimitata a
societatii straine pentru datoriile structurii sale din Franta;
¾ Filiala beneficiaza de dreptul reinnoirii bail-ului comercial (fond de comert) ;
¾ Filiala poate sa postuleze pentru atribuirea de ajutoare publice la implantare sau la
extindere.

Filiala are personalitate juridica prin inmatricularea sa la Registrul Comertului si Societatilor.

Filala este supusa platii impozitelor si taxelor in vigoare.

II. Crearea rapida a unei societati in Franta

In Franta, formalitatile au fost considerabil scurtate si ansamblul procedurii poate fi efectuat pe

cale electronica.

II.1 Ghiseul unic – centrul de formalitati intreprinderi

12
 Ansamblul formalitatilor de creare se efectueaza prin ghiseul unic : Centrul de Formalitati
Intreprinderi.
Ghiseul transmite, in locul intreprinderilor, toate documentele dosarului de creare, modificare sau
incetare a activitatilor la administratiile respective:
¾ Grefa Tribunaluluii de Comert, care, la primirea dosarului, elibereaza gratuit o Recipisa de
Creare Intreprindere (ce permite indeplinirea actelor pentru o societate in formare), si apoi
extrasal K-bis cand inmatricularea a avut loc.
¾ Institul National de Statistica care atribuie codul APE corespunzator activitatii
intreprinderii, numerele SIREN (numar de identificare intreprindere) si SIRET (numar
necesar pentru recrutarea salariatilor);
¾ Administratiile fiscale (centrele de impozit) si sociale (URSAAF-Union de recouvrement
des cotisations de securite sociale et d’allocations familiales).

Costul formalitatilor admnistrative de creare a societatii sunt de circa 85 de euro, la care se adauga
costul anuntului in jurnalul de anunturi legale (circa 230 de euro).
Termen de creare a societatii: cateva zile.

Anumite formalitati nu sunt in sarcina Centrelor de Formalitati Intreprinderi:

¾ Eventuale cereri de autorizare pentru profesii reglementate, de licenta sau inscriere la ordinele
profesionale (avocati, experti contabili, arhitecti, medici, etc.):
¾ Justificative de domicilu;
¾ Demersuri pentru protejarea numelui marcilor comerciale pe langa Institut National de la
Propriété Industrielle (INPI);
¾ Declararea numelui de domeniu Internet in “fr” pe langa Association Française pour le
Nommage Internet en Coopération (AFNIC):
¾ Declararea unei intreprinderi la un centru de asigurare ;
¾ Aderarea la o casa de pensii pentru salariati (obligatorie in 3 luni de la inmatriculare).

III. Forme juridice pentru implantare comerciala in Franta

Alegerea formei juridice a unei societati antreneaza anumite consecinte juridice, fiscale,
patrimoniale si sociale.

III.1 Societatile pe capital –forma cea mai utilizata in Franta

Cele mai utilizate sunt:
- Société Anonyme (SA)
- Société à Responsabilité Limitée (SARL)
- Société par Actions Simplifiée (SAS).
SARL si SAS pot fi create cu un singur asociat (SAS Unipersonnelle sau EURL) in timp ce SA are
nevoie de sapte asociati. SA este forma cea mai elaborata in dreptul francez, putand face apel la
economiile populatiei. SAS (SASU) este structura cea mai recenta in dreptul francez, forma foarte
nimerita pentru un holding si pentru o societate straina care doreste sa detina 100% din filiala sa.
In luna februarie 2010, a fost elaborat proiectul legii privind crearea Entreprise Individuelle à
Responsabilité Limitée –EIRL.

IV. Domicilierea sediului unei societati in Franta

IV.1 Solutii de domiciliere temporare

ƒ Domicilierea societatii la domiciliul privat. In general, o intreprindere poate instala
sediul sau social la domiciliul reprezentantului sau legal. Daca domiciliul este inchiriat
trebuie acordul scris al propietarului. Daca o dispozitie legislativa sau contractuala se
opune domicilierii intreprinderii la domiciliul conducatorului, domicilierea administrativa
este posibila, fiind limitata la 5 ani.
ƒ Domicilerea societatii in centrele de afaceri. Domicilierea este posibila temporar.
Centrele de afaceri sunt prestatare de servicii care pun la dispozitie localul pentru
tinerea sedintelor organelor de conducere a societatii si alte prestari conexe (standard
telefonic, secretariat). Un contract de domicilere trebuie semnat de intreprindere
domiciliata si propietarul localului.

13
 ƒ Pepiniera de intreprinderi. Sunt structuri de domicilere si acompaniere temporare
rezervate creatorilor de intreprindri. Pepinerele ofera birouri, ateliere, laboratoare si
servicii cu costuri impartite (fax, secretariat, fotocopiere, telefon)

IV.2 Solutii de domicilere durabile

• Bail comercial- formula cea mai folosita. Fondul de comert este inchiriat pe o perioada de
9 ani, precizand destinatia comerciala a localului respectiv (a activitatii prestate).
• Bail profesional – profesiunile de necomercianti sunt supuse unui regim mai suplu, dar
mai putin protector al bail-ului profesional, incheiat pe o durata de 6 ani.

IV.3 Formule de proprietate

• Achizita de terenuri si localuri comerciale –este posibila pe langa propietarii privati si
propietari publici.
• Achizita prin credit bail imobilar –prin transferul de proprietate la terminarea contractului
de credit-bail immobiler, contract in general de 9-15 ani.
• Constructia de localuri industriale.
• Societate civila imobiliara, este structura care permite finantarea localurilor care vor fi
puse la dispozitia intreprinderilor.

5. LEGISALŢIA MUNCII ÎN FRANŢA

Conditii privind angajarea cetatenilor din noile state membre UE, inclusiv Romania

Precizari privind eliberarea autorizatiilor de munca pentru straini, contributia speciala datorata de
intreprinderi in cazul angajarii unui strain care nu are o autorizatie de munca si modificarea codului
muncii, in urma intrarii in vigoare, incepand cu data de 1 iulie 2007, a Decretului nr.2007-801
din 11 mai 2007

Pe durata perioadei tranzitorii, cetatenii din noile state membre (NSM) raman supusi obligatiei de a
obtine o autorizatie de munca.

Pentru recrutarea unui salariat strain, in functie de rezidenta cetateanului strain - instalat deja
in Franta sau nu- orice angajator francez - intreprinderi, asociatii, colectivitati teritoriale, spitale
publice, institutii de invatamant private sau publice, persoane particulare pentru munci la domiciliu -
urmeaza una din cele doua proceduri reglementate de lege :

a) - schimbare de statut, sau

b) - introducere

Un angajator nu poate sa introduca un strain fara acordul prealabil al administrartiei franceze si

nici sa angajeze un strain fara autorizatie de lucru.

a) Procedura de schimbare de statut - cetateanul strain este deja instalat in Franta

Angajatorul trebuie sa se asigure ca strainul se afla in posesia unei autorizatii de munca care sa-i
permita ocuparea postului in care doreste sa-l angajeze.

In caz negativ, cetateanul strain trebuie se se adreseze prefecturii pe raza careia are domiciliul,
pentru a solicita o schimbare de statut si a obtine autorizatia de munca.

14
 Pentru a se asigura de existenta autorizatiei de munca a strainului pe care doreste sa-l angajeze,
angajatorul adreseaza prefecturii de departament unde are sediul intreprinderea, o scrisoare
datata, semnata, recomandata cu aviz de primire, la care anexeaza copia documentului in
cauza; prefectul notifica raspunsul prin curier, in termen de doua zile lucratoare de la data primirii
scrisorii recomandate. In lipsa raspunsului, obligatia angajatorului este considerata ca indeplinita.

b) Procedura de introducere - cetatenul strain nu este instalat in Franta

Angajatorul initiaza procedura de introducere a salariatului strain adresand o cerere Directiei

Departamentale de Munca si Formare profesionala (DDTEFP) in raza careia se afla; cererea
trebuie insotita de diferite documente justificative, de un contract de munca « de introducere » si,
daca este cazul, de o declaratie privind asigurarea unei locuinte colective pentru strain.

Autorizatiile de munca eliberate in cadrul procedurii de introducere sau de schimbare de statut

impun plata de catre angajator a unei redevente la Oficiul Francez al Imigratiei si Integrarii (Office
français de l'imigration et l'intégration – OFII).

Angajatorul nu poate fi rambusat de catre strain.

Pe durata perioadei tranzitorii, cetatenii din NSM vor primi un titlu unic, care tine loc atat de
autorizatie de munca, cat si de permis de sedere ; titlul unic este eliberat pentru durata
contractului de munca sau, daca durata angajamentului este egala sau superioara la 12 luni, titlul
se elibereaza pentru o durata de 5 ani.

Autorizatia de muncă nu este obligatorie pentru cetăţenii din NSM care sunt detasati temporar in
Franta si sunt salariati ai unei intreprinderi stabilite in tara de origine.

Document: Decretul nr.2007-801 din 11 mai 2007 privind eliberarea autorizatiilor de munca pentru
straini, contributia speciala datorata de intreprinderi in cazul angajarii unui strain care nu are o
autorizatie de munca si modificarea codului muncii.

Accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din Franţa

( Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca / august 2007)

Accesul cetăţenilor români la o activitate profesională salariată din Franţa, pe durata

perioadei tranzitorii

Procedura de eliberare a autorizaţiilor de muncă pentru cetăţenii români

Pentru ocuparea unui post într-una dintre cele 150 de meserii deschise şi cetăţenilor români, se
menţine necesitatea obţinerii unei autorizaţii de muncă, dar situaţia ocupaţională nu mai este
opozabilă, criteriu care stătea la baza majorităţii refuzurilor autorizaţiei de muncă.

Lista celor 150 de meserii este prezentata la sfarsitul acestui material.

Angajatorii trebuie însă să plătească taxele şi redevenţele datorate la OFII Oficiul Francez al
Imigratiei si Integrarii (contribuţie şi rambursare forfetară).
Verificarea cererilor de eliberare a autorizaţiei de muncă revine serviciilor de forţă de muncă străină
din direcţiile locale de muncă, ocupare şi formare profesională (DDTEFP).

15
În cazul unei decizii favorabile eliberării unei autorizaţii de muncă, pentru un contract de muncă
încheiat pentru mai mult de 3 luni, ANAEM, informată de DDTEFP, convoacă lucrătorul pentru o
vizită medicală, după care i se eliberează sau nu autorizaţia. Lucrătorul merge la prefectură cu
autorizatia, pentru a obţine un titlu de şedere.
In cazul contractului încheiat pentru mai puţin de 3 luni, se eliberează o autorizaţie provizorie de
muncă din momentul în care contractul este vizat favorabil de către DDTEFP. Apoi contractul este
transmis angajatorului (pentru sezonieri, contractul de muncă vizat ţine loc de autorizaţie provizorie
de muncă).

Oricare va fi meseria pentru care se optează, celelalte condiţii prevăzute de legislaţie rămân
aplicabile şi vor fi verificate de direcţiile provinciale (locale) de muncă, ocupare şi formare
profesională, mai ales cele privind egalitatea de tratament (în special salarizarea) şi cele de legislaţie
socială (plata îndatoririlor sociale) de către firma interesată de recrutarea unui cetăţean român.

Când o cerere pentru autorizaţia de muncă se referă la un loc de muncă ce nu e vizat de circulara
nr. DPM/DMI2/2006 din 29 aprilie 2006 referitoare la autorizaţiile de muncă eliberate resortisanţilor
din noile state membre ale UE pe durata perioadei tranzitorii, analizarea cererii se realizează după
condiţiile obişnuite de drept comun, opunând situaţia ocupaţională atunci când situaţia locală a pieţei
muncii este degradată cu privire la, pe de o parte, informaţiile statistice deţinute de direcţia locală de
muncă, ocupare şi formare profesională şi ANPE şi, pe de altă parte, de dificultăţile eventuale
întâlnite de către angajator când furnizează acest loc de muncă.
Orice străin care se află legal pe teritoriul francez poate cere o autorizaţie de muncă în cadrul unui
schimb al statutului, care va fi examinat conform aceloraşi criterio ca cele aplicabile procedurii de
introducere.

Criteriile de eliberare a autorizaţiei de muncă

Articolul R.341-4 din Codul muncii francez enumeră 4 criterii principale în baza cărora cererea de
autorizaţie de muncă trebuie să fie examinată şi care pot justifica un refuz, şi anume:
- situaţia ocupaţională din sectorul în care se desfăşoară activitatea ;
- condiţiile de aplicare a legislaţiei sociale de către angajator ;
- condiţiile de lucru şi salariul oferit lucrătorului străin ;
- dispoziţiile luate de angajator în ceea ce priveşte cazarea lucrătorului.
Situaţia ocupaţională este opozabilă tuturor resortisanţilor din ţările terţe care îşi doresc să
exercite o activitate salarială în Franţa, fără excepţii.

Astfel:
- „tinerii profesionali” (stagiarii) venind, în baza Acordurilor bilaterale pentru 18 luni cel mult (Franţa a
încheiat astfel de Acorduri cu Argentina, Bulgaria, Canada, Statele Unite, Ungaria, Maroc, Noua
Zeelandă, Polonia, România, Senegal, Slovacia şi Tunisia)
- Cadrele conducătoare şi specialiştii la nivel înalt care îndeplinesc o mobilitate intra-grup şi în
general salariaţii al căror salariu depăşeşte de 1.300 de € ori minimul garantat (sau 4.121 euro de la
1 iulie 2006)
- Studenţii care lucrează pe durata studiilor lor
- Şi în mod general străinii al căror loc de muncă necesită competenţe specifice

Costul autorizaţiei de muncă

Străinul admis pe piaţa muncii în Franţa trebuie să achite 55 euro pentru reînnoirea autorizaţiei de
muncă („taxă de reînnoire”), când aceasta ia forma unei cărţi de şedere, a unei cărţi de sejur
temporar/certificat de rezidenţă cu menţiunea „viaţă privată şi familială” sau „salariat”.
În cazul unui contract de durată determinată, angajatorul trebuie să achite 168 euro în concept de
redevenţă forfetară.

16
În cazul unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să achite o redevenţă şi o contribuţie
forfetară de 893 euro (744 euro contribuţie forfetară +168 euro) dacă salariul lunar brut este mai mic
sau egal cu 1.525 euro şi 1.612 euro (1.444 euro contribuţia forfetară +168 euro) dacă salariul lunar
brut este mai mare de 1.525 euro.

Informarea întreprinderilor cu privire la recrutarea lucrătorilor români

Angajatorul care doreşte să recruteze un cetăţean din România pentru a se asigura că a făcut
publică oferta de muncă poate depune la Agenţia locală pentru ocupare o solicitare cerând
înscrierea acesteia pe portalul european al mobilităţii lucrătorilor.
Agenţia va dirija angajatorul către un consilier EURES, corespondent al sistemului european de
mobilitate a lucrătorilor (Agenţia este singurul serviciu public de ocupare care poate face această
înscriere).

La momentul depunerii ofertei, angajatorul va preciza dacă conferă preselecţia candidaţilor ANPE
(Agenţia Naţională pentru Ocupare), aceasta urmând să-i comunice angajatorului candidaturile
primite pentru selecţie. Această ofertă de muncă va figura astfel pe site-ul ANPE (Agenţia Naţională
pentru Ocupare) (www.anpe.fr) şi pe site-ul european (europa.eu/eures).
Angajatorul poate consulta pe acest ultim site CV-urile candidaţilor care corespund profilului ofertei
sale înscriindu-se la „Mon EURES”.

Informarea candidaţilor cu privire la ofertele de muncă disponibile

După ce a accesat portalul european al mobilităţii lucrătorilor (europa.eu/eures), candidatul va putea

utiliza legătura cu site-ul serviciului naţional de ocupare „France” şi va putea cunoaşte ofertele
disponibile utilizând codul ROME (echivalentul COR în română) al unei meserii ce figurează pe lista
meseriilor deschise pentru cetăţenii români.

5.3 Eliberarea autorizaţiei de muncă

Jurnalul Oficial din 9 noiembrie 2007 a publicat Decretul din 10 octombrie 2007 documentele care
trebuie furnizate de catre angajatorii care solicita eliberarea de autorizatii de munca pentru lucratori
straini.
Documentele solicitate corespund diferitelor tipuri de titluri de sejur : salariat”, “lucrator temporar”,
“lucrator sezonier”, “CE- toate activitatile profesionale”, “salariat in misiune”.
Decretul din 10 octombrie 2007 precizeaza, de asemenea, lista documentelor obligatorii in cazul
reinnoirii diferitelor titluri de sejur.
Document : Decretul din 10 octombrie 2007 privind lista documentelor de anexat la solicitarea
eliberarii unei autorizatii de munca.

5. 4 Detaşarea salariaţilor români în Franţa

Detaşarea salariaţilor români în Franţa după 1 ianuarie 2007

PENTRU ANGAJATORI

Antreprenorii pot detaşa lucrători în Franţa în următoarele scopuri:

- pentru a realiza prestări de servicii în cadrul unui contract comercial încheiat cu un client (ex:
executarea de lucrări de construcţii a unei clădiri industriale sau a unui vapor, munci de pomicultură
sau prezentarea unui spectacol de către o trupă de artişti…)
- pentru a-i pune la dispoziţia unei întreprinderi deja instalate în Franţa şi care aparţine aceluiasi grup
(ex: detaşarea cadrelor pentru o misiune de resurse umane sau expertiză financiară)

17
Condiţiile în care se poate realiza detaşarea lucrătorilor români

În conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez subordonează detaşarea unor set de 3

condiţii:
- Firma din România trebuie să aibă o activitate efectivă în ţara de origine;
- Detaşarea trebuie să rămână temporară şi limitată duratei prestaţiilor;
- Salariaţii societăţii din România trebuie să păstreze pe durata detaşării o legătură de subordonare
juridică cu firma românească;.

Condiţiile de mai sus se aplică in cazul:

- Punerii la dispoziţie fără scop lucrativ într-o altă firmă franceză aparţinând grupului antreprenorului
român.
- Prestării de servicii în scop lucrativ care corespund unui aport de tehnicitate, de competenţe sau de
cunoştinţe specifice firmei din România.
Romanii care nu îndeplinesci aceste condiţii, pot înfiinţa propria firmă în Franţa.

În acest caz, se poate beneficia de avantaje financiare şi sociale pe care Statul le-a instituit în
favoarea investitorilor străini.

În schimb, prestarea de servicii în scop lucrativ care constă doar în a punerea salariaţilor la
dispoziţia unei întreprinderi instalate în Franţa se supune altor condiţii şi legislaţiei specifice „muncii
temporare”.

Formalităţi la Administraţia Franceză

Declararea detaşării, pe foaie albă, în limba franceză, la administraţia muncii indicândându-se:

- Numele, motivul social, forma juridică a întreprinderii din România şi referinţele

înmatriculării sale la… (desemnarea registrului profesional a ţării de origine)
- Identitatea reprezentantului legal al întreprinderii româneşti şi cea a reprezentantului său
din Franţa
- Adresa locului de prestare, durata previzibilă, numele, naţionalităţile salariaţilor detaşaţi şi
data angajării lor.

Declaraţia detaşării prevăzută de majoritatea statelor SEE trebuie să fie adresată înainte de
începerea lucrărilor la direcţiile provinciale de muncă, ocupare şi formare profesională
(DDTEFP) din provincia unde se va desfăşura activitatea.

Obligaţiile sociale ale firmei româneşti cu privire la salariaţi

Pe durata detaşării salariaţilor în Franţa se aplică legislaţia franceză.

Câteva reguli esenţiale:

- Pe perioada detaşării, să se respecte salariul minim instituit în Franţa

Salariul legal minim brut pe oră este 8,86 euro de la 1 ianuarie 2010. Acesta se reevalueaza
permanent, cel puţin o dată pe an. Orele de lucru efectuate peste 35 ore pe săptămână sunt ore
suplimentare plătite cu taxe majorate. Există totuşi reguli particulare conform activităţilor şi
acordurilor colective.

- Aplicarea legii franceze privind durata programului de lucru şi pe durata pauzelor

- Garantarea normelor franceze referitoare la igienă, securitate, sănătate a lucrătorilor cât şi
a dispoziţiilor în materie de medicină a muncii

18
 - Aplicarea echivalentului legii franceze în ceea ce priveşte concediul plătit. Legea franceză
permite anumite derogări.
- Conform Regulamentului European 1408/71 de la 14 iulie 1971, afilierea salariaţilor
detaşaţi la securitatea socială trebuie menţinută pe durata detaşării lor.

După 12 luni, devine obligatorie afilierea la securitatea socială franceză, fără derogări acordate, la
cererea firmei din România, de organismele de securitate franceză

Este absolut necesar ca pe durata detaşării în Franţa angajatorul din România să pună la dispoziţia
salariaţilor formulare E 101 sau E 102 după caz, care să scutească de la afilierea la securitatea
socială franceză şi de la plata cotizaţiilor la URSSAF sau MSA.

PENTRU SALARIAŢI

În conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez admite detaşarea în condiţiile următoare:

- Angajatorul care doreşte să detaşare lucrători trebuie să aibă o activitate efectivă în România;

- Detaşarea lucrătorilor români trebuie să rămână temporară şi limitată la durata prestării activităţii.

- Lucrătorul detaşat trebuie să rămână sub autoritatea şi subordonarea angajatorului său pe toată
durata detaşării (contractului de muncă).

Condiţiile detaşării se aplică:

- Punerii la dispoziţie a salariaţilor într-o întreprindere (firmă) franceză aparţinând aceluiaşi grup;

- Unei prestări de servicii, în scop lucrativ, corespunzand unui aport de tehnicitate, de competenţe
şi/sau cunoştinţe specifice firmei din România, care trebuie să-şi asume riscul economic. Realizarea
acestei prestări se face în baza unui contract comercial încheiat de angajatorul român cu un client
francez.

Munca temporară

Dacă această prestare de servicii în scop lucrativ consistă doar în a pune salariaţii la dispoziţia unei
întreprinderi instalate în Franţa, se aplică legislaţia specifică „munca temporară”.

FORMALITĂŢI CERUTE

În materie de şedere şi de muncă

Trebuie obţinută de la Prefectură o carte de şedere „COMUNITATEA EUROPEANĂ” cu menţiunea

„SALARIAT AL UNUI PRESTATAR DE SERVICII”.

În domeniul protecţiei sociale

Conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1408/71 din 14 iunie 1971, afilierea lucrătorilor
detaşaţi la securitatea socială este menţinută pe durata detaşării în Franţa. Pentru aceasta, salariatul
trebuie să se afle în posesia unui certificat de detaşare, model E 101.

Pe durata detaşării în Franţa, legislaţia aplicabilă lucrătorilor detaşaţi este cea franceză, iar
angajatorul este obligat să o respecte.

19
Salariul minim

Există un salariu minim interprofesional de creştere (SMIC). Acest salariu minim legal pe oră se
revizuieşte în fiecare an. Angajatorul nu poate oferi un salariu mai mic decât smic.

Valoarea SMIC la 1 ianuarie 2010: Valoarea SMIC la 1 iulie 20009

Smic orar brut : 8.86 € 8.82 €

Smic lunar brut (baza 35 de ore) 1 343,80 € 1337,73 Smic lunar

net 1 055,42 € 1 047,44

Cotizatie sociala (13,70% din Smic brut) 184,10 € 183,27 €

C.S.G. + C.R.D.S(8% din 97% din Smic brut) 104,28 € 107,02 €

Durata programului de lucru

Durata programului de lucru este de 35 ore pe săptămână, cu o zi de odihnă, în general duminica.

Orele efectuate peste acest număr, sunt plătite cu o valoare majorată. Există reguli particulare
pentru durata programului de lucru şi pentru zilele de odihnă săptămânale, în funcţie de activităţi şi
de acordurile colective.

Concediile plătite

Concediile plătite anual se calculează la două zile jumătate per luna de lucru. Legea permite anumite
derogări.

Condiţiile de lucru

Lucrătorii români detaşaţi în Franţa trebuie să beneficieze de aceleaşi condiţii de lucru ca şi cele
garantate prin lege lucrătorilor francezi în ceea ce priveşte igiena, securitatea, sănătatea, protecţia
împotriva riscurilor muncii şi medicina muncii. În cazul în care este vorba despre cazare colectivă,
normele de locuire pentru salubritatea, confortul şi intimitatea sunt prevăzute de lege. Pentru
lucrătorii agricoli, cazarea este supusă unor reguli speciale. Acelaşi lucru se aplică şi pentru spaţiile
destinate servirii mesei.

Justiţie

În cazul unor conflicte cu angajatorul francez, plângerile se depun la „Conseil des Prud’hommes”, instituţia
care rezolvă litigiile de muncă în Franţa.

5.5 Institutii cu competente in domeniul muncii

In FRANŢA

- Ministerul Economiei, industriei si Ocuparii Fortei de munca - Ministère de l'Économie, de

l'Industrie et de l'Emploi

http://www.economie.gouv.fr

20
 - Delegatia generala pentru ocuparea fortei de munca si formare profesionala (DGEFP), este
responsabila cu elaborarea si implementarea politicilor de ocupare a fortei de munca si formarii
profesionale, prin concertare cu toate celelate departamente ministeriale si partenri sociali.Ea
gestioneaza programele sustinute prin Fondul european social in Franta.Activitatea ei se
realizeaza in teritoriu prin actiunea Serviciului public de ocupare a fortei de munca: directiile
departamentale si directiile regionale ale muncii, ocuparii fortei de munca si formarii profesionale,
polul Ocuparea fortei de munca (Pôle Emploi), AFPA, Unedic,misiunile locale permanente de
primire, informare (PAIO). Contact :
Adresse : 7, square Max-Hymans
75741 Paris Cedex 12
Téléphone : +33 1 40 04 04 04

- Ministerul Muncii, Relatiilor Sociale, Familiei, Solidaritatii si Orasului / Ministère du

Travail, des Relations sociales, de la Famille, de la Solidarité et de la Ville

www.travail-solidarite.gouv.fr

Site-ul ministerului contine informatii si fise practice bine structurate care raspund multor intrebari
legate de angajarea unui cetatean strain in Franta. De semenea, ministerul a pus la dispozitie un
serviciu de informatii prin telefon care ofera informatii privind reglementarile in domeniul muncii
(exclusiv functia publica)
Info EMPLOI : 0 821 347 347 (0,12 €/min), accesibil de luni pana vineri, intre 9h00-18h00

Télécopie : +33 1 44 38 33 00

- Ministerul Imigratiei, Integrarii, Identitatii Nationale si Codezvoltarii / Ministère de

Immigration, de l’Intégration, de l’Identité nationale et du Codéveloppement

- Oficiul Francez pentru Imigratie si Integrare - OFII/ office français de l'imigration et

l'intégration

www.offi.fr

- recruteaza forta de munca pentru intreprinderi

- Interlocutori in regiuni : Directiile departamentale de Munca si Formare Profesionala
/Direction Departamentale du travail, de l'Emploi et de la Formation Professionnelle
(DDTEFP)
Coordonatele DDTEFP (adresa postala, telefon, e-mail) din fiecare departament pot fi obtinute
accesand site-ul ministerului Muncii / servicii regionale : http://www.travail-
solidarite.gouv.fr/adresses-utiles/vos-interlocuteurs-regions/168.html

In ROMANIA
- MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
Adresa web:http://www.mmuncii.ro

- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM)

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro
http://www.anofm.ro/

Portalul EURES : http://www.anofm.ro/eures/

21
 EURES reprezintă o retea de cooperare între serviciile publice de ocupare a fortei de munca
europene ; a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European
şi Elveţia.
Parteneri serviciilor publice în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale şi alţi
actori implicaţi în piaţa muncii. Reţeaua este coordonată de Comisia Europeană.
ANOFM oferă servicii de mediere a muncii în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European
în calitatea sa de membru EURES.

6. FISCALITATEA ÎNTREPRINDERILOR ÎN FRANŢA

6.1 Impozitul pe societate (Impôt sur les sociétés)

Impozitarea în Franţa a unei societăţi străine

Din momentul în care o societate străină exersează în Franţa o activitate care produce beneficii,
aceste beneficii sunt impozitate. Regulă se aplică indiferent care este forma de exploatare a societăţii:
filială, sucursală, sediul permanent.

Determinarea sumei de impozitat

Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele deductibile.

Veniturile sunt constituite din rezultatele în urma activităţii, vânzările sau prestările de servicii.

Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersată, fiind vorba în principal de : amortizări;
provizioane; chirii ale imobilelor şi materialelor; salarii; taxe sociale; cumpărarea de materiale;costurile
cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc.

Amortizări
Fondurile fixe sunt amortizate de o manieră liniară conform duratei probabile de utilizare. Când este
vorba de materiale de producţie achiziţionate în stare nouă, se pot aplica coeficienţi de accelerare de
1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare.

Materialele şi utilajele utilizate pentru operaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnică, achiziţionate înainte de
1 ianuarie 2004, beneficiază de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficienţi de 1,5 la 2,5).

Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producţie a energiilor

regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizează pe o durată de 12
luni.

Rata de impozitare
Rata standard este de 33,33 %.
Întreprinderile mici (sunt întreprinderile în care cel puţin 75% din acţiuni sunt deţinute direct sau
indirect de persoane fizice sau societăţi care declară o cifră de afaceri mai mică de 7 730 000 de euro)
sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioară baremului de 38 112 euro sau la taxa
standard pentru beneficiile care depăşesc acest plafon.
Taxă redusă de 15% pentru plus valoarea obţinută din redevenţele de proprietate industrială.

O cotizaţie socială de 3,3% se aplică întreprinderilor ale căror beneficii impozabile la taxa normală
sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.

Reportarea pierderilor
Pierderile constatate pot fi reportate pe anii următori fără limită de durată. Ele pot fi reportate şi în
trecut, pe baza regimului de carry back, însă numai pe trei ani care preced perioadă deficitară.

Impozitarea dividendelor
Rata este de 10% în conformitate cu prevederile Convenţiei fiscale româno-franceze.

22
6.2 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Taxa standard la vînzarea de bunuri şi servicii este de 19%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se
aplică produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), cărţilor,
renovarea clădirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activităţi de distracţie.

6.3 Taxe vamale

Bunurile circulă liber în interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decât o singură dată la
importurile extra-comunitare, chiar dacă ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care
intră în Franţa pot fi reexportate către un alt stat membru UE fără a plăti taxe vamale.

Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile referitoare la bunurile
destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal.

Întrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativă pentru circulaţia majortităţii mărfurilor
între statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este nevoie de intocmirea unei declaraţii
de schimburi de bunuri (Declaration d’Echanges de Biens - DEB) în scopuri statistice. Întreprinderile
franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anuală care depăşeşte 150
000 de euro şi cele care exportă în alt stat membru, trebuie să întocmească în fiecare lună declaraţia
DEB.

6.4 Taxe locale

6.4.1 Taxa profesională

Această taxă a fost suprimată de la 1.01.2010, având ca obiectiv stimularea investiţiilor şi crearea de
locuri de muncă. Aplicarea măsurii în 2010 va costa statul 12,3 miliarde de euro. Legea finaţelor pe
2010 prevede înlocuirea taxei profesionale cu o contribuţie econoomică teritorială (CET) compusă
dintr-o cotizaţie funciară şi o cotizaţie pe valoare adăugată a întreprinderilor. Acest dispozitiv permite
menşinerea unei legături fiscale între colectivităţile teritriale şi întrprinderi, dat fiind ca taxa
profesională era stabilită la nivel local.

6.4.2 Alte taxe locale

În această clasificare mai figurează: taxa funciară, datorată de propietarii de terenuri construite sau
nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată de ocupanţii localurilor cu destinaţie de locuinţă,
indiferent că sunt propietarii sau chiriaşii. Aceste taxe sunt calculate în funcţie de valoarea locativă a
bunului în cauză. Valoarea locativă este fixată de autorităţile administrative.

6.5 Avantaje fiscale pentru investitori

Creditul impozit pentru cercetare

Întreprinderile cu activitate industrială, comercială sau agricolă, care efectuează cheltuieli pentru
cercetare pot obţine un credit de impozit care se repercutează asupra impozitului pe societate.
Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate în cursul unui an. Creditul este plafonat la
10 milioane euro pe întreprindere pe un an.

Creditul impozit „Tehnologii noi”

Creditul este rezervat întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii
noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni).

Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi

Întreprinderile nou create în anumite zone pot, sub anumite condiţii, să beneficieze de exonerarea
temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea este de 100% în primii 2 ani.

23
Impozitarea întreprinderilor inovante
Dispozitivul este destinat să ajute tinerele întreprinderi inovante ale căror cheltuieli de cercetare ating
cel puţin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parţială a acestor întreprinderi de
impozitul pe societăţi, de taxa profesională şi de taxa funciară timp de 8 ani, în limita a 100.000 de
euro pe o perioadă de 36 luni.

Dispozitivul se adresează întreprinderiilor mici şi mijlocii (mai puţin de 250 de salariaţi, cifra de afaceri
inferioară la 40 milioane de euro sau un total de bilanţ mai mic de 27 milioane de euro) care sunt
deţinute majoritar de persoane fizice sau de către societăţi care indeplinesc aceste criterii.

Detalii privind impozitarea pot fi obţinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr

7. AJUTOARE PUBLICE PENTRU INVESTIŢII ÎN FRANŢA

Principii generale privind investiţiile străine în Franţa

În conformitate cu prevederile Codului Monetar şi Financiar, Titlul V

“ Relaţiile financiare cu străinătatea –Investiţiile străine“, investiţiile străine în Franţa sunt, de principiu,
libere de orice control administrativ.

În conformitate cu art. L 151-1 până la art. L 152-6 din Codul Monetar şi Financiar, următoarele
demersuri administrative trebuie îndeplinite înainte de efectuarea unei investiţii străine în Franţa:

- depunerea unei simple declaraţii administrative la Ministerul Economiei, Finanţelor şi

Ocupării Forţei de Muncă (Direction du Tresor) pentru operaţiunea de creare a unei întreprinderi noi
sau de preluare a unei participaţii la capitalul unei întreprinderi de drept francez prin care se obţine
mai mult de o treime din capital sau din voturi, în cazul că investiţia depăşeşte 1,5 milioane de euro;
- depunerea unei declaraţii în scop statistic la instituţiile de credit, pentru operaţiunile prin care
nerezidenţii achiziţionează cel puţin 10% din capitalul sau drepturile de vot ale unei intreprinderi
rezidente în Franţa;
- obţinerea unei autorizaţii administrative prealabile de la Ministerul Economiei, Finanţelor şi
Ocupării Forţei de Muncă în cazul investiţiilor străine în Franţa, chiar cu titlul ocazional, pentru
activităţile de natură să aducă atingere ordinii publice, securităţii publice sau intereselor de apărare
naţională, precum şi activăţile de cercetare, producţie sau de comercializare a armelor, muniţiilor,
pudrelor şi substanţelor explozibile.

Conform legislatiei comunitare, Franta a instituit un sistem de ajutoare diversificat pentru a raspunde
nevoilor investitorilor. Ajutoarele se declina in functie de finalitatea proiectului (investitii productive,
cercetare si dezvoltare, inovatie, formare profesionala).

I. Ajutoare pentru investitii si crearea de intreprinderi de catre marile intreprinderi in

regiunile intarziate in materie de dezvoltare economica, sau reconversie industriala,
conform unei harti aprobate de Comisia Europeana.

NOTA: Pana la sfarsitul anului 2010 va functiona un regim tranzitoriu care permite acordarea de
ajutoare pana la nivelul de 500.000 de euro pentru intreprinderile situate pe tot teritoriul national.
• Zonarea comunitara a ajutoarelor cu finalitate regionala conditioneaza ajutoarele
pentru investitii si ratele de interventie. Conform hartii cu ajutoare de finalitate regionala
aprobata de Comisia Europeana pentru Franta (perioada 2007-2013), ajutorul maximal
oscileaza intre 10 si 15% din valoarea investitiilor pentru investitiile marilor intreprinderi si
de 20% la 35 % pentru IMM-uri. Cand proiectul de investitii este superior sumei de 50
milioane de euro, rata de interventie a autoritatilor publice trebuie redusa conform regulilor
comunitare (de ex. 5% pentru investitiile intre 50 si 100 milioane de euro).
• Dispozitive publice de ajutor in zonele cu finalitate regionala
- Prima de amenajare a teritoriului (PAT) pentru industrie si servicii. PAT este
o subventie acordata in functie de numarul de locuri de munca create. Prima este
calculata in functie de proiect (numar de locuri de munca si valoarea investitiei),
ea putand ajunge pana la 15.000 de euro pentru loc de munca infiintat.

24
 - Ajutoare din partea colectivitatilor locale: subventii PAT; ajutor pentru sectorul
imobiliar de intreprinderi, etc., plafonate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o
perioada de 3 ani (clauza de minimis), care poate fi majorat pana la 500.000 de
euro pana la sfarsitul anului 2010.
- Exonerari fiscale si sociale (noua taxa care inlocuieste taxa profesionsala de la
1.01.2010, taxa funciara, exonerari de la plata impozitului pe societati, exonerari
pentru taxe sociale si patronale. Exonerarile sunt limitate la 200.000 de euro pe
intreprindere pe o perioada de 3 ani (plafon de minimis). Conform planului de
relansare economica la nivel comunitar, plafonul de minimis poate fi ridicat pana
la 500.000 de euro, pana la sfarsitul anului 2010.

• Ajutoare pentru investitii in afara zonelor de finalitate regionala. Pe restul teritoriului

francez, ajutoarele pentru investitii productive sunt posibile in favoarea IMM-urilor. Valoarea
maxima a ajutorului echivaleaza cu 7,5% din investitiile intreprinderilor medii si de 15% pentru
intreprinderile mici (sau 200.000 de euro pe o perioada de 3 ani daca aceasta suma este mai
favorabila).
- Ajutoare pentru investitiile IMM-urilor din partea statului si regiunilor pentru
achizitionarea de echipamente tehnologice;
- Ajutoare pentru sectorul imobiliar al intreprinderilor;
- Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER).

II. Ajutoare pentru formare profesionala si creare de locuri de munca

ƒ Ajutoare publice pentru creare de locuri de munca. Intreprinderile de toate
marimile primesc ajutoare pentru creare de locuri de munca, fara a avea o legatura cu
o investitie;
- prima regionala pentru creare de locuri de munca;
- Fondul de Restructurare a Industriei de Aparare, ajutor pentru crearea de locuri
de munca plafonat la 3.200 de euro pe loc de munca.

ƒ Ajutoare pentru formarea salariatilor. Sunt suportate costurile de personal ale

formatorilor, cheltuieile de deplasare, amortizare a instrumentelor, etc. Autoritatile locale
pot sustine actiuni de formare pentru durate cuprise intre 50 si 1200 de ore.

III. Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie. Dispozitivul public francez de

ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie este bazat in primul rand pe creditul de
impozit cercetare calculat asupra 30% din cheltuielile anuale de cercetare.
• Ajutoare in cadrul polilor de competitivitate
- ajutorul poate varia intre 25 si 40 % din valoarea proiectului de cercetare;
- exonerare de la plata impozitului pe societati pentru intreprinderile care obtin
beneficii;
- exonerare din partea colectivitatilor locale de la plata taxei funciare.

IV. Ajutoare pentru investitiile care protejeaza mediul inconjurator. Autoritatile franceze
pot acorda subventii marilor intreprinderi pentru investitiile lor care vizeaza sa depaseasca
normele europene in materie de protectie a mediului. Aceste ajutoare pot reprezenta pana
la 35% din cheltuielile marilor intreprinderi si 45% pentru cheltuielile IMM-urilor. Pot fi luate
in calcul investitiile in terenuri, in cladiri, instalatii si echipamente destinate sa reduca
poluarea.
Ajutoarele vizeaza:
¾ IMM-urile pot fi ajutate pana la 15% pe o durata de 3 ani, pentru realizarea de
investitii vizand conformarea la normele europene;
¾ Toate intreprinderile pot beneficia de un ajutor pana la 30%, cand ele depasesc
normele comunitare aplicabile;
¾ Investitiile in materie de economie de energie, investitiile in favoarea productiei
combinate de electricitate si caldura, investitiile in favoarea energiilor regenerabile
pot beneficia de ajutoare de 40% din costurile eligibile;
¾ Investitiile care favorizeaza energiile regenerabile pentru aprovizionarea in
intregime a unei colectivitati pot primi ajutoare pana la 50% din valoarea
proiectului.

25
8. UNELE ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI

8.1 Facilitaţi vamale.

De la 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană, nu există limite la exporturile noastre în
Franţa, produsele româneşti bucurându-se de aceleaşi condiţii de acces ca mărfurile de origină
comunitară. Problemele cu care se mai confuntă exportatorii români sunt cele legate de asigurarea
standardelor de calitate, pentru a putea face faţă competitivităţii sporite pe o piaţă exigentă. Un
impediment îl reprezintă şi nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract.

8.2 Relaţii financiare şi bancare româno-franceze

Exporturile româneşti pot beneficia şi de suportul financiar generat de următoarele elemente :

- largirea campului de intervemtie a organismului de grantare specializat in domeniul comertului

exterior COFACE ;

- prezenta in Romania a companiei de asigurare GROUPAMA si a unor birouri de reprezentare a

principalele bănci franceze;

- cumpărarea de catre Société Générale a pachetului majoritar de acţiuni la Banca Română de

Dezvoltare, deţinând în prezent poziţia a doua în sistemul bancar din România;

- nu sunt creanţe guvernamentale de recuperat pe relaţia Franţa.

8.3 Elemente de analiză sectorială în 2010

Analiştii prevăd pentru 2010 o relansare a activităţii economice (creşterea PIB este prognozată la
+1,4%), precum şi a schimburilor comerciale externe ale Franţei (importurile cu ... % şi a exporturilor
cu 2,8%, faţă de anul 2009).

În contextul unei relansării economice fragile în prima parte a anului 2010 (+0,3 -0,6%% creştere PIB
în primul trimestru 2010), se previzionează o reluare a creşterii importurilor şi exporturilor franceze.

La import în 2010, achiziţiile de produse manufacturate ar trebui să crească odată cu reluarea gradulă
a cererii interne, şi, in principal, a investiţiilor întreprinderilor. Investiţiile vor fi facilitate şi de suprimarea
taxei profesionale de la 1 ianuarie 2010 şi de prelungirea sistemului de rambursare anticipată a
creditului impozit pentru cercetare.

Analiza sectorială, prezentată, în continuare, anticipează unele tendinţe care pot fi utile în construirea
unor strategii de piaţă din partea societăţilor comerciale româneşti:

Industria automobilului. Vânzările de vehicule, susţinute de măsurile guvernamnetale, au crescut cu

4% pe primele 10 luni din 2009. Pentru 2010, se prevede o diminuare a primei de casare la 700 de
euro, la 1.1.2010, si la 50o de euro la 30.6.2010. De asemenea, se va reduce bonusul ecologic.
Întreprinderile din acest sector se aşteaptă la o scădere a activităţii în primul trimestru 2010.

Siderurgie. Cu tot redemarajul cererii de oţel în China, prooducţia franceză de oţel a rămas scăzută
în 2009 (-40% pe primele 8 luni 2009). Previziunile lasă se întrevadă o ameliorare a cererii de produse
siderurgice de circa 10% în 2010.

Industria agroalimentară. Producţia industrială agroalimentară a rezistat bine la criză. Întreprinderile

agoindustriale au menţinut rata de utilizare a capacităţilor de producţie (77%) şi nu au avut probleme
de trezorerie. Activitatea ar trebui să se amelioreze în următoarele luni.

Industria textilă şi îmbrăcămintea. Volumul de afaceri a distribuitorilor de articole de îmbrăcăminte a

scăzut cu 6% pe primele 9 luni din 2009. S-a constatat o reducere în volum a cumpărăturilor de
îmbrăcaminte. Anumite mărci cunoscute (Morgan, Brabara sau Christian Lacroix) au fost plasate în

26
redresare sau lichidare judiciară. In domeniul textil, producţia, consumul şi exporturile au scăzut în
2009.

Industria farmaceutică.Această ramură, împreună cu industria agroalimentară, râmâne singurul

sector care a menţinut producţia sa în 2009. Industria farmaceutică franceză rămâne lider euopean.
Medicamentele generice fiind puţin prezente pe piaţa (abia 20% din medicamentele consumate),
laboratoarele au propus medicamente princeps cu importante reduceri de preţuri. Guvernul a autorizat
industriaşii să fabrice medicamente generice chiar înainte de expirararea perioadei de exclusivitate din
brevete, atunci când producţia este realizată în Europa.Întreprinderile de biotehnologie, care sunt
puţin implantate în Franţa, vor beneficia de fonduri de investiţii de 140 milioane de euro.

• Construcţii şi lucrări publice. Acest domeniu a continuat să sufere în 2009. Unele semne de
revenire a activităţii s-au observat spere sfărşitul anului 2009. Reluarea tranzacţiilor este dificilă, în
ciuda avantajelor acordate (o rata a dobânzii zero pentru construcţia de locuinţe noi). Perspectivele
pentru primul semestru 2010 sunt pesimiste pentru ansamblull filierei construcţii, cu atât mai mult cu
cât stocul de locuinţe de vândut râmâne important.

9.4. Modalităţi şi instrumente de plată folosite în Franţa

Printre mijloacele de plată, cartea bancară a devenit instrumentul cel mai utilizat în Franţa
detronând cecul a cărei ultilizare este totuşi răspândită. Pentru anul 2008, cartea bancară a
reprezentat 39,4% din numărul tranzacţiilor din sistemul interbancar faţă de 22,5% pentru cec.

În cazul că cecul nu este onorat într-un termen de 30 de zile de la data primei prezentări, acest
instrument de plată oferă posibilitatea purtătorului să beneficieze de un titlu executoriu.

Scrisoarea de schimb este în netă restrângere în raport cu cecul, conservând totuşi un volum
constant de plăţi. Ca modalitate de plată este atrăgătoare pentru întreprinderi, deoarece ea devine un
mijloc de finanţare pe termen scurt.

Viramentul, chiar dacă este mai puţin utilizat decît cecul, s-a stabilizat în 2008, reprezentând 15,2%
din numărul tranzacţiilor. Datorită reţelei Swift, utilizată de bănci, acest mijloc de plată a devenit rapid
şi sigur atât pe plan intern, cât şi internaţional, în condiţiile instalării unei încrederi reciproce între
partenerii comerciali.

Cu toate acestea, cecul şi viramentul reprezintă esenţialul din volumul de de plăţi scripturale, cu
respectiv 31,8% şi 40,9% pentru fiecare din cele două instrumente.

Tehnici de încasare. În conformitate cu Legea privind noile reglementări economice din 15 mai 2001,
penalizările de întârziere sunt în mod automat exigibile începând cu ziua în care urmează datei de
plată înscrisă în factura.

Rata dobânzii şi condiţiile de aplicare trebuie fixate prin condiţiile generale de vânzare - iar în lipsa
acestora, rata aplicabilă va fi rata de refinanţare a Băncii Centrele Europene, majorată cu 10 puncte
procentuale, de la 1 ianuarie 2009..

10. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMÂNO – FRANCEZE

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Franţa se derulează, în baza regimului comercial definit prin
“Tratatul de aderare a României la Uniunea Eurpeană”, semnat la Luxembourg, în data de 25 aprilie
2005.

Alte acorduri importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:

-Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnat la 27.09.1974, intrat in
vigoare la 27.09.1975;

27
 -Acord privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 21.03.1995, intrat in
vigoare la 20.06.1996.

Schimburile comerciale au atins în anul 2008, cel mai ridicat nivel din istoria relaţiilor comerciale
bilaterale, realizând un volum de 5,7 miliarde euro, din care export 2,5 miliarde euro (+9,19 %),
Franţa fiind a treila partener al României, iar import 3,2 miliarde euro (+0,6%).
Creşterea volumului schimburilor comerciale în anul 2007, cu 851 milioane euro, comparativ cu anul
precedent, este remarcabilă, dat fiind faptul că la finele lui 2006, s-a înregistrat un nivel, considerat la
momentul respectiv, record, cifrat la 4,6 miliarde euro.

Principalele categorii de mărfuri exportate în Franţa in 2008:

• maşini, aparate şi echipamente electrice

• vehicule si echipamente de transport
• materii textile si articole din acestea
• mobilă şi articole de interior
• metale comune şi articole metalice
• materiale plastice şi articole din material plastic, cauciuc
• încălţăminte
• produse ale industriei chimice
• produse minerale

Principalele categorii de mărfuri importate din Franţa in 2008:

- maşini, aparate şi echipamente electrice

- vehicule si echipamente de transport
- produse chimice şi conexe
- metale comune şi articole metalice
- materii textile şi articole din acestea
- materiale plastice şi articole din material plastic
- animale vii si produse ale regnului animal
- hartie si carton
- produse ale regnului vegetal

Rezultatele partiale, disponibile la 31 octombrie 2009, arata ca volumul schimburilor

comerciale romano-franceze a fost de cca 3,9 miliarde de euro de euro, Franţa fiind al 3-lea
partener comercial al României.

Exporturile romanesti in 2009 au avut o evolutie mult mai pţin accelerată faţă de anii
precedenţi, în condiţiile recesiunii economice, care a afectat atât Franţa, cât şi potenţialul de export al
României. Totuşi, Franţa a rămas a 3-a destinaţie a exporturilor româneşti, cu un volum de export de
cca 1,9 miliarde de euro (-9,67%), însă cu o pondere în volumul total de export al României în
creştere de la 7,36% pe 10 luni 2008 la 8,11 % pe primele 10 luni 2009. Importurile în 2009 din
Franţa s-au redus (-29,2%) pe primele 10 luni 2009 comparativ cu perioada similară din 2008.

11. COOPERAREA ECONOMICĂ ŞI INVESTIŢIILE DIRECTE FRANCEZE ÎN ROMÂNIA

Investitiile franceze in Romania, la data de 30 noiembrie 2009, sub forma de investitii directe prin
participare la capitalul social, depasesc 3,1 miliarde de dolari ( Franţa ocupă locul 4, dupa Olanda,
Austria si Germania), cu o cota de piata de 9,42 % din valoarea capitalului strain subscris in
Romania, iar numarul de societati comerciale cu capital francez a depasit cifra de 6.000 (3,65%
din totalul societatilor cu capital strain înmatricultate în Romania).

Domeniile în care s-au realizat investiţii sunt: industrie, telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul,
transporturi, servicii profesionale, turism, comerţ cu ridicata, construcţii si agricultură.

28
Un clasament al societăţilor comerciale cu participare franceză prezintă pe primele locuri firmele:
Automobile-Dacia SA, Orange Romania SA, Hiproma SA (Carrefour), Lafarge Romcim SA, Apa Nova
Bucureşti SA, Vilmar SA, Alcatel Romania SA, World Trade Center Bucuresti SA, Danone-Producţie şi
Distribuţie de Produse Alimentare SRL, Romcarton SA, etc.

Red. Nicolae Grigoreanu, ministru consilier

Alesandrina Ion, consilier economic

15. 02.2010

29