UNIVERSITATEA ‘ SPIRU HARET’

FACULTATEA DE DREPT
Drept social european
MASTERAT

REFERAT

Cursant :

AGACHE (RADU) ALICE VIOLETA

1
1. Prezentare generala

Carta sociala europeana constituie un instrument politic care contine

“obligatii morale” al caror obiect este acela de a garanta ca intr-o
anumita tara sunt respectate anumite drepturi sociale. Acestea se refera in
primul rand la piata muncii, formarea profesionala, egalitatea sanselor,
mediul de lucru. Carta contine, de asemenea, o cerere explicita adresata
Comisiei de a inainta propuneri pentru a transpune continutul Cartei
sociale in legislatie.
Carta sociala europeana a fost semnata in Italia la Torino la 18
octombrie 1961 si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965 fiind o conventie
internationala obligatorie pentru toate statele care au ratificat-o.
Ulterior, Carta sociala europeana a fost completata prin trei
protocoale :
- Protocolul aditional din 5 mai 1988 prin care se garanteaza
noi drepturi grupate in patru articole
- Protocolul de amendare din 21 octombrie 1991 prin care se
restructureaza procedura de control
- Protocolul aditional din 9 noiembrie 1995 care stabileste
proceduara de reclamatii colective
Carta sociala europeana instituie un sistem european pentru
protectia drepturilor economice si sociale reprezinta un aparator al
drepturilor fundamentale in domeniul muncii, angajarii, relatiilor sociale si
securitatii sociale.
Carta sociala europeana stabileste drepturile si libertatile si
procedurile de control, garantând respectarea lor de catre statele membre.
Carta sociala europeana revizuita din 1996 a intrat în vigoare în 1999 si
înlocuieste treptat tratatul din 1961.
Conform Cartei, toti europenii utilizeaza aceste drepturi care
afecteaza orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuirea, sanatatea
,educatia, locurile de munca, libera circulatie a persoanelor si
nediscriminarea.
Comitetul european al drepturilor sociale CEDES (CEDS) verifica
daca statele membre si-au onorat obligatiile conform Cartei. Comitetul
Ministrilor al Consiliului Europei alege cei 15 membri independenti si
impartiali pentru o perioada de 6 ani care se poate reînnoi o singura data.
CEDES apreciaza daca legislatia si practica în statele membre sunt
conforme cu recomandarile Cartei.
Carta sociala europeana revizuita a fost adoptata la 3 mai 1996 si a
fost ratificata si de Romania prin Legea 74 din 3 mai 1999.

2
 Carta sociala europeana revizuita contine doua parti , una care
enunta in mod declarativ un numar de 31 de drepturi considerate ca
fundamentale si cea de a doua parte care dezvolta aceste dpreturi printr-o
serie de paragrafe .
Astfel Carta sociala europeana revizuita contine dispozitii privind :
- dreptul la munca
- dreptul la conditii de munca echitabile
- dreptul la securitate si la igiena in munca
- dreptul la o salarizare echitabila
- dreptul sindical
- dreptul la negociere colectiva
- dreptul adolescentilor si copiilor la protectie
- dreptul lucratoarelor la protectia maternitatii
- dreptul la orientare profesionala
- dreptul la formare profesionala
- dreptul la protectia sanatatii
- dreptul la securitate sociala
- dreptul la asistenta sociala si medicala
- dreptul de a beneficia de servicii sociale
- dreptul persoanelor cu handicap la autonomie ,integrare sociala
si participare la viata comunitatii
- dreptul familiei la protectia sociala, juridica si economica
- dreptul copiilor si adolescentilor la protectie sociala, juridica si
economica
- dreptul la exercitarea unei activitati lucrative pe teritoriul celorlate
parti
- dreptul muncitorilor migranti si al familiilor lor la protectie si
asistenta
- dreptul la egalitate de sanse si tratament in materie de angajare
si profesie, fara discriminare bazata pe sex
- dreptul la informare si consultare
- dreptul de lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de
munca si a mediului de munca
- dreptul persoanelor in varsta la o protectie sociala
- dreptul la protectie in caz de concediere
- dreptul lucratorilor la protectia propriilor creante in caz de
insolvabilitate a patronului acestora
- dreptul la demnitate in munca
- dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale la egalitate de
sanse si tratament
- dreptul reprezentantilor lucrarilor la protectie in întreprindere si
facilitatile acordate acestora
- dreptul la informare si consultare in procedurilor de concediere
colectiva
- dreptul la protectie impotriva saraciei si excluderii sociale
- dreptul la locuinta

3
2. Carta sociala europeana si Romania

Carta sociala europeana revizuita a fost adoptata la 3 mai 1996 si a

fost ratificata si de Romania prin Legea 74 din 3 mai 1999. Ca parte la
Carta socială, România are obligaţia de a întocmi, la intervale regulate, un
raport asupra aplicării prevederilor acestui instrument internaţional. La
procedura de control participă: comitetul de experţi independenţi aleşi de
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, Comitetul guvernamental, în
componenta căruia intra reprezentanţi ai statelor părţi, Comitetul de
Miniştri care adoptă rezoluţii asupra ciclului de control şi APCE.
Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o
evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea si
adoptarea unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste
transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare.
 Gravitatea violarilor drepturilor omului obliga insa la o cunoastere
extinsa la nivelul intregii populatii, profunda, a normelor imperative in
domeniu, asa incat forta coercitiva a statului, sesizat cu situatii de natura
celor mentionate, sa poata fi exercitata prin organele sale cu atributii
specifice. Populatia trebuie sa se simta aparata de institutiile statului,
obligate sa intervina in situatii de incalcare a drepturilor sale. Pentru ca
ideea enuntata sa capete concretitate, cetatenii trebuie sa cunoasca
mijloacele pe care le au la dispozitie pentru inlaturarea cauzelor si
efectelor nerespectarii dispozitiilor legale.
     Sigur, in ceea ce priveste cadrul juridic existent se remarca actele
si proiectele de acte normative de natura sa asigurare independenta
justitiei, inamovibilitatea judecatorilor, cele care fundamenteaza
raspunderea ministeriala si accesul la informatie, cele menite sa asigure
organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului. De asemenea
se remarca amendari succesive a legislatiei in materia drepturilor civile ale
persoanelor, ale legislatiei penale, inclusiv cea privind executarea
pedepselor privative de libertate, promovarea Legii sigurantei nationale,
Legii politiei, adoptarea, in vara lui 1999, a Legii cu privire la inlocuirea
pedepsei cu inchisoarea contraventionala cu munca in folosul comunitatii,
astfel incat sa se asigure o mai mare compatibilitate a legislatiei si practicii
din Romania cu standardele europene in domeniu. .
    Desi s-au remarcat imbunatatiri progresive ale cadrului legal -
decizia legislativa in sensul promovarii respectului fata de valorile
drepturilor omului, prin modificarea si completarea proiectelor de lege
trimise Parlamentului, dar si prin schimbarea legislatiei deja existente, fiind
evidenta - multitudinea actelor normative impieteaza asupra formarii unei
imagini de ansamblu, coerenta si corecta a cetateanului nedeprins cu
abisurile legale.

4
 Ratificarea de catre Romania a Cartei sociale europene contribuie
la accelerarea procesului de reforma din sectorul social, impulsioneaza
procesul de transpunere in dreptul intern a acquis-ului comunitar, aduce un
impact politic mai favorabil tarii noastre la nivel european.

3. Analiza articolelor ratificate integral de Romania

Romania a ratificat Carta sociala europeana prin prin Legea 74 din

3 mai 1999 care in prezent este in vigoare, textele ratificate facand parte
din ordinea de drept interna .
Astfel Romania a ratificat urmatoarele articole:
1. Articolul 1 – dreptul la munca – care reglementeaza deplina
ocupare a fortei de munca, dreptul romanilor de a-si castiga existenta
printr-o munca liber intreprinsa, serviciile gratuite pentru plasarea fortei de
munca si orientarea, formarea si readaptarea profesionala. Prin ratificarea
acestui articol statul roman nu se obliga sa garanteze un loc de munca
fiecarei persoane care doreste acest lucru ci doar promoveaza o politica
economica si sociala adecvata care sa contribuie la realizarea dreptului la
munca, la interzicerea muncii fortate si eradicarea tuturor formelor de
discriminare in privinta angajarii luand masuri pentru eliminarea tuturor
formelor de discrtiminare.. De asemenea prin ratificarea acestui articol
statul roman trebuie sa creeze sau sa mentina pe intreg teritoriul tarii
servicii gratuite pentru plasarea fortei de munca , sa asigure functionarea
lor corespunzatoare, precum si sa contribuie la orientarea, formarea si
readaptarea profesionala.
2. Articolul 4 – dreptul la o salarizare echitabile – Statul roman
trebuie sa adopte masurile necesare in vederea garantarii unei salarizari
echitabile adica o salarizare care sa tina cont de necesitatile fundamentale
cu caracter economic ,social si cultural ale lucratorilor si ale familiilor
acestora, de efortul depus de acestia, pe durata orelor suplimentare si de
dreptul la o salarizare egala pentru munca de valoare egala.
3. Articolul 5 – dreptul sindical – priveste libertatea lucratorilor si
patronilor, egalitatea de tratament intre cetatenii unei parti contractante si
cetatenii altor parti precum si restrictiile si limitarile drepturilor garantate de
Carta.
Articolul 5 arata ca toti lucratorii si toate organizatiile sindicale
trebuie ,in principiu sa beneficieze de libertatea de alegere a cadrului
sindical, profesional si tehnic in care doresc sa se asocieze. Principiul
inregistrarii obligatorii a sindicatelor nu este incompatibil cu articolul 5 , cu
conditia ca persoanele intertesate sa dispuna de garantii suficiente , cu
caracter administrativ si jurisdictional, impotriva unor refuzuri abuzive de
inregistrare.

5
 Conditia privind numarul minim de membri de sindicat aduce
atingere libertatii de constituire a unui sindicat sau de aderare la un
sindicat.
Omisiunea de a proteja membrii unui sindicat in ceea ce priveste
imunitatile prevazute in materie de raspundere civila, precum si
concedierea unui membru de sindicat pe moriv de apartenenta la o
activitate sindicala sunt considerate ca aduc atingere libertatii de a fonda
un sindicat sau de adera la acesta.
De asemenea se urmareste sa se protejeze libertatea sindicala
impotriva oricaror interventii din partea autoritatilor de stat cum ar fi :
limitarea prin lege a dreptului unui sindicat de a-si alege sau desemna
liderii, interdictia impusa unui sindicat de a lua masuri disciplinare
impotriva membrilor care refuza sa participe la grevele legale.
Posibile incalcari ale dreptului sindical sunt:
- rezilierea de catre patron a contractului de munca a unui salariat
care refuza sa adere la un sindicat ca urmare a existentei unui
acord de monopol sindical la incadrarea in munca
- lipsa de protectie impotriva concedierii unui lucrator pe motiv ca
acesta nu este membru de sindicat
- neacordarea indemnizatiilor de somaj lucratorilor care nu fac
parte dintr-un sindicat, in cazul in care cotizatiile la fondul de
somaj sunt finantate din fonduri publice sau din impozite pe
salarii
- includerea in conventiile colective a unei clauze care acorda
prioritate la incadrarea in munca lucratorilor sindicalizati
- concedierea lucratorilor ca urmare a unor activitati sindicale
- incalcarea dreptului de negociere colectiva al sindicatelor
- incalcarea dreptului sindicatelor de a apara interesele membrilor
sai
- incalcarea dreptului de acces al delegatilor sindicali intr-o
interprindere
- interventia autoritatilor publice in desfasurarea si organizarea
unei greve legale
- incalcarea dreptului la intrunire
In articolul 5 se face referire si la dreptul sindical al functionarilor si
in special al membrilor politiei si al fortelor armate.
4. Articolul 6 – dreptul de negociere colectiva .- se refera la
consultari asupra unor probleme de interes comun, negocieri in vederea
incheierii conventiilor colective, concilierea si arbritajul voluntar in vederea
incheierii conventiilor colective, concilierea si arbitrajul voluntar in vederea
solutionarii eventualelor conflicte de munca precum si dreptul lucratorilor si
al patronilor de a initia actiuni colective in caz de conflicte de interese,
inclusiv dreptul la greva.
5. Articolul 12 – dreptul la securitate sociala- Acest articol, alcatuit
din patru paragrafe, are un caracter general garantand exercitarea efectiva
a dreptului la securitate sociala instituind mai intai principiul stabilirii sau

6
mentinerii unui regim de securitate sociala, definind mai apoi nivelul minim
al acestui regim si prevazand ca acesta trebuie sa fie adus treptat la un
nivel mai ridicat si in sfarsit , solicitand masurile destinate sa asigure
egalitatea de tratament intre cetatenii fiecarei Parti contractante si cetatenii
altor parti.
Conceptul de „securitate sociala” nu este definit ca atare de catre
Carta sociala europeana , insa acesta include atat prestatiile contrbutive
cat si cele necontributive.
Paragraful 1 care se refera la stabilirea si mentinerea unui regim de
securitate sociala are un caracter general fiind greu de precizat in mod
concret, ceea ce se cere partilor contractante. In sensul acestui paragraf
exista un regim chiar si in absenta oricarei dispozitii in materie de asistenta
sociala .

4. Concluzii

Romania a ratificat 7 articole din cele 31 ale Cartei sociale europene

iar in mare parte legislatia noastra este in concordanta cu cerintele Cartei
revizuite.
Ratificarea Cartei sociale europene , document elaborat in cadrul
Consiliului Europei, faciliteaza , prin reflex, armonizarea legislatiei noastre
atat cu normele Organizatiei Internationale a Muncii , cat si cu
reglementarile comunitare.
Procesul realizarii dreptului la munca nu este unul armonios, care
sa evolueze de la sine si rectiliniu. Ramane un domeniu de lupta si
contestare pe plan intern si international pentru drepturi, pentru acces la
putere, la resurse si respectiv pentru o distribuire a acestora. De accea,
actiunea in favoarea dreptului la munca porneste de la necesitatea ca
statul, societatea, prin diferite forme de actiune, asigurand egalitatea in
drepturi si exercitarea drepturilor individuale sa devina un instrument al
participarii, al redistribuirii in favoarea tuturor, mai ales a celor care sunt
sau devin dezavantajati, pentru a evita excluderea, marginalizarea sau
scoaterea lor in afara vietii sociale.