You are on page 1of 5

Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi

Romanul a aparut in 2 volume in 1930,structurat in 2 parti cu titluri semnificative scris la persoana intai,alcatuiesc la un loc un universe de viata complex,surprins in 2 ipostaze existentiale ,fundamentale:iubirea si razboiul(iminenta mortii). Romancier citadin,Camil petrescu adduce in literatura romana intelectualul lucid,care gandeste si se framanta caci,spune unul dintre eroii sai cata luciditate atat constiinta,cata constiinta atata pasiune si deci atata drama. Prima parte pare a fi integral o fictiune,partea a 2 a se alcatuieste dintr o experienta de viata traita direct si consemnata in jurnalul de campanie al autorului. Scris in intregime la persoana 1,romanul devine un lung monolog liric in care eroul se destainue,se analizeaza cu luciditate,zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine in plan erotic si in viata amenintata de moarte. La inceputul primei parti,aflam despre Stefan Gheorghidiu ca este sublocotenent,proaspat concentrate intr-un regiment de infanterie,trimis pe Valea Prahovei, apoi in munti,in regiunea Dambovicioara.El face eforturi disperate sa obtina o permisie de 2 zile pentru a merge la Campulung,chemat de urgenta de sotia sa,cu care se impacase de curand.O discutie la popota pe tema dragostei,a fidelitatii femeii,a raspunderilor conjugale, irita pe tanarul sublocotenent,care reactioneaza cu o violenta abia stapanita ce-I uluieste pe cei prezenti. Zbuciumul sau interior se condesnseaza in cateva cuvinte:Daca maine seara nu imi da drumul pentru 2 zile,dezertez.Incidentul de la popota declanseaza resorturi adanci,interioare,ale eroului. Romanul incepe propriu-zis,prin cap. al 2 lea intitulatDiagonalele unui testament in care se succed secvente din romanul iubirii si casniciei sale asa cum s-au inregistrat in memoria eroului narrator,in constiina sa lucida.Eroul traiesite 2 realitati:realitate timpului chronologic(frontul),si realitatea timpului psihologic(trairile interioare tracute).La Camil Petrescu timpul este subiectiv.George Calinescu afirma:<<Romanul lui Camil PetrescuUltima noapte de dragoste intaia noapte de razboi este un roman de experienta si de cunoastere>>.

Intrarea in nararea primei experiente de cunoastere ,iubirea traita sub semnul incertitudinii , se face direct ,semnaland drumul zbuciumatal cautarilor adevarului,al clarificarii interioare:Eram insurat de 2 ani si jumatate cu o colega de la facultate si banuiam ca ma inseala. Primirea ,pe neasteptate,a unei parti dintr-o mostenire lasata de un unchi bogat,Tache,schimba cursul existentei conjugale a celor 2 studenti saraci,in defavoarea cuplului insa.Ceea ce era neinsemnat in afara preocuparilor lui Stefan Gheorghidiu(luxul,petrecerile),devine pentru Ela,sotia lui,interes deosebit,intrand in contradictie cu idealul lui de feminitateAs fi vrut-o mereu feminine,deasupra discutiilor acestea vulgare(banii).Reactiile Elei il contrariaza Aveam impresia ca intamplarea cu mostenirea trezise in femeia mea porniri care dormitau lent,din stramosi in ea. Vazut ca un roman al geloziei,dar si ca o aspiratie spre o iubire ideala,izvorata din setae de idealitate,de absolute,romanul sugereaza,prin finetea observatiei psihologice,insusi misterul uman. Student la filosofie,inzestrat intellectual,Gheorghidiu are lumea lui,a cartii,nu este cimpatibil cu lumea unchiului sau,Tache,si a oamenilor de afaceri. Recunoscandu-si aorgliul sau nemasurat in planul inerior,sufletesc,Stefan Gheorghidiu precizeaza:ca personalitate sociala ma simt intr-o situatie falsa si nesigura,cand ma saluta prea respectos,chiar un servitor.Parca merg pe calcaie. Fire pasionala,reflexive,constient de chinul sau launtric Stefan Gheorghidiu aduna progresiv,semen ale nelinistii si indoielilor sale interiore si le diseca cu minutiozitate. Primele observatii semnalate de Ela sunt legate de sugestiile ei cu privire la innoirea vestimentatiei,stangacia dansului,care-l fac sa vada cum zi de zi femeia mea se instraina. Viata i-a devenit curand o tortura,nu mai putea citi nicio carte,parasise universitatea. Plimbarea la Odobesti intr-un grup mai mare declanseaza gelozia si incertitudinea iubirii,pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubita. Sufletul sau torturat de iubire si gelozie trece printr-o stare de infinite nuante ale trairii:disperare,dispret,suferinta,duiosie. Un element exterior, un fapt,o intamplare declanseaza reactii inerioare,trairi sufletesti complexe.

Compania insistenta a domnlui G,avocet obscure,dar barbat monden,acordata sotiei sale, ii sporeste suspiciunile.Plimbarile cu masina,asezarea la masa sunt prilejuri de observatie atenta si framantare interioara.Scriitorul noteaza gesture,vorbe,reactii dureroase ale geloziei,observandu-se pe sine,pe cei doi(Ela si domnul G),pe cei din jur,studiind totul:apropierea instinctiva Elei si G pe drum nevasta mea n-a trait decat prezenta lui,avea o voce usor emotionataimi descopream nevasta cu o uimire dureroasa. Personajul sufera el insusi, nu numai din amor propriu ranit,din neputina si deziluzie,ci mai ales pentru ca se dedubleaza:isi ascunde framantarile,afisand indiferentaMa chinuiam launtric sa par vesel;si eu ma simteam imbecile si ridicolsi naiv. Faptul ca Ela a gustat din felul lui de mancare ii reinvie in memorie amintiri dureroase:Si ea shtia ce vie placere imi face mie acest gest.Toate,rememorate,alcatuiesc intimitatea iubirii,tulburata de strainul intrus,G si de aceea sufletul si toate simturile lui sunt in alerta. Confesandu-se si analizandu-se,eroul e constient ca n-am fost niciodata gelos, dar am suferit atata din cauza iubirii. El vedea in Ela idealul sau de feminitate si iubire,catre care aspira cu tota fiinta lui,sincer si generos,dar care s-a prabusit.Pentru ca,in conceptia lui,acei care se iubescau drept de viata si de moarte unul asu[ra celuilalt. Drama e amplificata pentru ca personajul isi exacerbeaza suferinta,ridicata la dimensiuni cosmice, in consens cu nevoia sa de absolute. Venit prin surprindere,noaptea,acasa vidul lui interior se amplifica:casa era goala ca un mormant,fara nevasta meapentru ca iubirea lui e unica.Eroul sufera nu numai din orgoliul sau ranit,dar mai ales,dintr-un sentiment absolute al loialitaii fata de sinecautam o verificare si o identificare.Eroul lui Camil Petrescu este un psiholog al dragostei. Alte personaje contureaza o lume in care el ramane neimplicat.Abilitatea in jocul intereselor,lipsa de scrupule in afaceri si politica,viata mondena sunt surprinse realist,cu tenta vadit ironica si satirica. Nae Gheorghidiu,om de afaceriaprig,fara crutare cand interesele ii erau atacate,cinic,fata scrupule,politician abil.Tanase Lumanararu,fost poate vanzator de lumanari si ajuns milionar,desi analfabet,cu o

abilitate aproape geniala ca sa insele absoluta toata lumea, cu un mare respect pentru cuvantul scris sic el care scrie-aceasta lume aminteste de lumea lui Balzac.Este o lume in care Gheorghidiu este un intrus,pentru ca nimic din lumea aceasta nu corespunde firii lui oneste,pasionat de bine,frumos si adevar.Nici in iubire si nici in plan social nu gaseste un punct de comunicare durabil.El traieste dureros singuratatea omului modern,constient cao iubire mare mai curand e un proces de autosugestie.El traieste in lumea ideilor pure. A2a experienta de viata,fundamentala in planul cunoasterii existentiale este razboiul,frontal,o realitate traita direct de scriitorul narrator.Razboiul constituie pentru Camil Petrescu experienta decisive a intelectualului lucid care priveste situatiile cu acelasi interes ca al savantului.El este un punct terminus al dramei intelectuale a lui Stefan Gheorghidiu. Scriitorul adduce o imagine demitizata a razboiului,nimic eroic, nimic inaltator.El este tragic si absurd si descris intr-o viziune realista, in numele autenticitatii si al adevarului. Faptele sunt transmise cu o precizie calendaristica dintru-un furnal de front al adevarului,o experienta traita direct. Haos,mizerie,marsuri,neintrerupte,fara nicio finalitate,o invalmasela gigantica-acesta este frontal,iar pentru erou o experineta inedita. CapitolulNe-a acoperit pamantul lui Dumnezeudezvaluie tragismul confruntarii cu moartea.sunt notate elementele unei realitatirazboiul.Scriitorul vede,aude:soseaua crapa in explozii cumplite,suieraturile groaznice au ceva de sapre de fier,nervii plesnesc,pamantul si cerul se despica,totul e ridicat la dimensiuni cosmice. Notatia este lucida si de o mare autenticitate,viata oamenilor sta sub semnul hazardului si a animalitatii,a dorintei de supravietuire.Drama lui Stefan Gheorghidiu se contopeste c cea a camarazilor sai:panica,frica,lasitate,groaza, sunt descrise realist,sunt sentimente si incercai umane care ii infratesc. Scene ce descriu retragerea,trecera printr-un baraj sun rememorabile.Eroul nu inceteaza sa gandesca,sa faca asociatii chiar in aceste momente de apocalipsa.Ca un bluestem unul dintre ostasi silabiseste intrunaNe-a acoperit pamantul lui Dumnezeu.Notatiile sunt de un realism zguduitor.

Unul dintre ostasi a vazut un obuz care i-a retezat capul lui Amarieisi fugea asa fara cap.Ziua retrageriicea mai cumplita zi,aflam din notele din subsolul paginii,a fostcea mai groaznica pentru mine si prin consecintele ei,si prin amintirea ei;timp de 9 ani am retrait-o mereu in vis. Frontul este o alta dimensiune a vietii ,oexperienta traita intenes si concentrate in constiinta individului. Ateori,analiza se proiecteaza in interiorul sau,referindu-se la sufeirinat din cauza Elei.Stefan Gheorghidiu se simte detasat parka de sine si de tot ce-a fost.Ranit si spitalizat se intoarce la Bucuresti,acasa.Fata de Ela simte o instrainare defintiva;gandeste detasat:sunt oboist,mi-e indifferent chiar daca el e nevinovat. Experienta frontului a fost decisiva.Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra.El daruieste Elei casele de la Constanta,banii,lucruri personale:Adica tot trecutul. Princele 2 ipostaze pe care le traieste eroul,romanul Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta. Originalitatea romanului consta in finetea si subtilitatea anlitica de factura subiectica ,realizata prim memoria involuntara,subiectva.Scriitorul filtreaza totul prin consttiinta sa unica si ordonatoare(scris la persoana 1,autorul este persomaj-narator). Autenticitatea scrierii este asigurata prin exactitatea si minutia notarii,utilizarea fragmentelor de presa,discursuri oficiale extrase din jurnalul de campanie al scriitorului narrator-personaj prezente in subsolul cartii. Claritatea si sobrietatea stilului,fraza scurta si nervoasa sustin stilul analitic,intelectualizat al scriitorului.

You might also like