You are on page 1of 16

SUB 1.

APSS si epidemiologia: definitii, strategii Apss= este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social acceptabile,precum sip e o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati. Apss este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de sanatate care aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc si constituie primul element al unui process continuu de asistenta a sanatatii. Strategii APSS : 1.implicarea sociala prin: cresterea calitatii vietii si asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu 2.controlul bolilor infectioase si neinfectioase: cunoasterea potentialului BT si BNT(proces epidemiologic), asigurarea masurilor de preventie(treptele preventiei), asigurarea monitorizarii starii de sanatate, identificarea si neutralizarea riscurilor. Epidemiologia= stiinta de baza a medicinii preventive; se ocupa cu: identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate, elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii.(epi=peste, demos=popor) SUB 2.Notiuni generale si definitii despre starea de sanatate Starea de sanatate = notiune relativa,privind un fenomen biologic extrem de complex, dificil de identificat, separate, definit si cuantificat. Hipocrat: stare de echilibru intre corp, minte si mediu, la care astazi se adauga relatiile social economice. Sanatatea induce implicatii deosebite : medicale, economice, sociale, psihoemotionale. Schopenhauer: sanatatea nu este totul , dar fara sanatate totul este nimic. Sanatatea este un echilibru intre individ si mediul sau natural si social si este o conditie de autorealizare.
1

SUB 3.notiuni si definitii ale starii de boala, exemple. Boala = reprezinta o forma particulara de existent a materiei vii, caracterizata prin aparitia unui proces care tulbura unitatea partilor in organism si a organismului in mediul sau natural si social. Bolile pot fi considerate manifestari ale esecurilor adaptative ale organismului uman si a insucceselor rezultate din conflictul cu agresiunile biologice,fizice si chimice. SUB 4.Compartimentele si metodele de lucru in epidemiologie Compartimente: generala, speciala( BT/BNT), geografica, ecosocioepidemiologia, seroepidemiologia, moleculara si genetica, epidemiologia clinica( descriptiva si analitica), farmacoepidemiologia. Metode de lucru:
1.

Rationamentul epidemiologic: interviul( anamneza epidemiologica), observatia, descrierea( particularitatilor procesului epidemiologic), comparatia(istorica, geografica), analiza, experimentul(natural sau provocat), screening-ul populational( hematologic,serologic), deductia (indicatori,riscuri, costuri), prognosticul, calculul statistico- matematic.

2.metoda clinica: anamneza si examenul clinic obiectiv, investigatii de laborator si paraclinice care completeaza rationamentul epidemiologic. SUB 5. Cauzalitatea in epidemiologie si Apss EPIDEMIOLOGIA: studiaz distribuia bolilor n colectivitatea uman n vederea : - elucidrii cauzelor, - precizrii relaiei dintre boal i anumii factori cu scopul : -prevenirii i combaterii mbolnvirilor sau - asigurrii condiiilor meninerii strii de sntate CONCEPTUL DE CAUZALITATE

- reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect. -1878 Pasteur : 1 fiecare boala are o cauza specifica 2 cauza este un anumit agent pathogen Deci o cauza este suficienta si implicit necesara. Teoria multicauzalitatii : un factor cauzal al unei anumite boli este orice factor care are un rol esenial n producerea bolii : o singur cauz nu este suficient pentru producerea maladiei ; -un complex de factori cauzali se asociaz mai multor boli : ex: fumatul cauza a > 25 entiti morbideiar bolile cardiovasculare sunt declanate prin asocierea mai multor cauze (>200 factori de risc ) printre care i fumatul SUB 6. Cauze potentiale ale dezechilibrului dintre sanatate si boala in relatie cu ecosistemul uman. FIZICE: Mecanice : traumatice (accidente de munc, circulaie, casnice) asfixie mecanica (necuri, strangulri ) Termice :oc termic, insolaii; congelri Electrocuii: profesionale, casnice Iradieri : profesionale, n comunitate prinaccidente nucleare, iradieri CHIMICE : Intoxicaii acute : profesionale, accidentale, voluntare Intoxicaii cronice : profesionale, accidentale, voluntare BIOLOGICE Infecii determinate de diveri ageni patogeni : virusuri, bacterii, micete Parazitoze Agresiuni ale unor animale, psri sau vectori : mucturi, nepturi PSIHO-SOCIALE Stri de excitaie colectiv: violen, psihoze colective sau individuale, tulburri de comportament SUB 7. Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul BT.

se bazeaza pe modelul simplu : agentul patogen produce boala la individ, acionnd concomitent cu manifestarea favorizanta a unor circumstane legate de mediu: : POSTULATELE LUI KOCH Limitele postulatelor lui Koch : nu sunt aplicabile la toi agenii patogeni bacterieni; nu sunt aplicabile la virusuri, micete , parazii; micete nu iau n considerare situaia existenei purttorilor asimptomatici etc R. Koch (1880 infectii bacteriene) 1.Microorganism prezent la toate cazurile de boala; 2.Microorganism totdeauna patogen (nu este o apariie circumstanial); 3.Izolarea microorganismului n cultur pur din produsul recoltat de la cazul de boala 4.pastrarea patogenitatii chiar dup replicri multiple (reproductibilitatea bolii); T. Rivers (1937)-infectii virale 5.Mai multe microorganisme pot provoca aceeai boal; 6.Existena de purttori asimptomatici; 7.Reproducerea experimentala a bolii printr-o experien controlat(grup martor); R. Huebner (1957),A.S. Evans 8.formarea de anticorpi(dovada imunologica) 9.Prepararea unui vaccin (element care dovedete relaia cauzal ); 10.Variate microorganisme pot predomina n diferite situaii epidemiologice; 11 rspunsul variabil al gazdei n funcie de situaia epidemiologic 12.Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi i apariia de noi ageni patogeni ; R. Johnson ,C.Gibbs 13.Consecinele transmiterii microorganismului la animal; 14.Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat; 15.Rezultate negative prin utilizarea esuturilor normale. SUB 8. Relatii de cauzalitate in domeniul bolilor netransmisibile In cazul bolilor netransmisibile (boli multifactoriale) se recomand aplicarea criteriilor cuprinse nPOSTULATELE LUI HILL Postulatele lui Hill bazate pe cercetrile epidemiologice ale lui Doll, (modelul interrelaiilor dintre tabagism i cancerul pulmonar)

criteriile cuprinse n postulatele lui Hill-completate prin extinderea studiilor epidemiologice (A.Liliefeld, H.S.Evans) A.B.Hill 1965 : 1.secventa temporal 2.forta relatiei(risc relative) 3.specificitate(exclusivitate) 4.gradientul biologic al efectului 5.constanta 6.plauzabilitatea biologica 7.dovada experimentala A.Lilienfeld: 1.corelatia intre incidenta ,durata, intensitatea expunerii 2.paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal 3.spectrul etiologic asociabil factorului SUB 9.Ipoteza in epidemiologie : definitii, tipuri. Ipoteza , s.f / hypothese , hypothesis [gr. Hypothesis care este pus dedesubt, de la hypo sub , thesis punere si tithenai-a plasa, a pune] =o presupunere, o teza provizorie formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuiiei i care urmeaz sa fie verificat ipoteza este o afirmaie/ propoziie ( NU ntrebare, NU problema !) studiul urmeaza sa infirme sau s argumenteze afirmaia (ipoteza) prin instrumentele raionamentului logic. ipoteza enunat orienteaz alegerea tipului de studiu; ipoteze ipoteza nul nu exista legtura ntre factorul studiat i criteriul de raionament ipoteza alternativ exista o asociere ntre factorul studiat i criteriul de raionament studiul trebuie sa aduca argumente (inclusiv statistice ) pentru a demonstra ca ipoteza (cel mai frecvent ipoteza nul) este/ nu este adevarata. corect metodologic : un studiu , o singura ipotez

TIpuri de ipoteze : 1.ipoteza a priori absenta : studii descriptive : individuale (raportari de caz, serii de cazuri);ecologice /populationale(corelationale,transversale) 2.ipoteza a priori prezenta : studii analitice, caz martor, cohort SUB 10. Studiile epidemiologice descriptive si analitice : caracteristici generale ale ipotezei Studii descriptive : Reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalen, au ca scop raportarea unui fenomen de sntate, frecvena, distribuia i evoluia sa n interiorul unui grup dat. Ele aduc date cantitative asupra repartiiei unei boli sau a unui factor de risc. Studiile analitice: Sunt studii de observaie, sau studii experimentale i au ca scop determinarea rolului posibil al unuia sau a mai multor factori n stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli. SUB 11. Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor STUDII DESCRIPTIVE ( observaionale transversale ): lansarea ipotezelor 1.Cazuri raportate 2. Serii de cazuri 3.Studii ecologice (de corelaie) 4.Studii de prevalenta STUDII ANALITICE(observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor 1. Caz-martor 2.Cohorta retrospectiva/prospectiva STUDII ANALITICE (interventionale) 1.Trialuri clinice METAANALIZA : verificarea ipotezelor STUDII DE ANALIZA DECIZIEI : aplicarea in practica SUB 12. Studii epidemiologice descriptive : categorii, avantaje si dezavantaje AVANTAJE * stabilesc n mod descriptiv prevalena / incidena * uoare, rapide, ieftine * date uor de cules * aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sntate public) * generatoare de ipoteze DEZAVANTAJE* nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor ("oul sau gina?") * nu sunt studii predictive (RR)
6

* riscul unor factori de confuzie * riscul erorilor sistematice ( bias-uri) * riscul interpretrilor abuzive SUB 13. Studii epidemiologice analitice :categorii, avantaje, dezavantaje Tipuri: observationale etiologice: caz martor, cohorta Interventionale : trialuri clinice COHORTA Avantaje * stabilesc secventa evenimentelor; * nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor : * permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel ) * sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente Limite * impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ; * sunt lungi si costisitoare; * introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi CAZ MARTOR AVANTAJE * usor de efectuat * durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente) * repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc LIMITE* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile * riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert) * dificil de precizat relatia cauza efect si secventa temporala factor de risc boala TRIALURI CLINICE AVANTAJE * aprecierea eficacitatii clinice a unor: - proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului); - interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire) - interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata) * economii importante in utilizarea unei interventii practice,dovedite a fi cea mai buna LIMITE * reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice * nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii * costisitoare * dificil de realizat * pot perturba relatia medic pacient ( administram interventia la unii si la altii nu)
7

SUB 14. Procesul epidemiologic: definitie, structura generala DEFINIIE : totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale i sociale, care concur la apariia, extinderea i evoluia particulara a unei stri morbide (de boal) la nivelul populaiei STRUCTURA GENERALA 1. FACTORI DETERMINANI : surse de ageni patogeni vs. factori de agresiune moduri i ci de transmitere a agenilor patogeni vs. factori de agresiune receptivitatea 2. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANI naturali economico sociali SUB 15. Definirea notiunilor de focar epidemic,process infectios, focar infectios FOCAR EPIDEMIC : zona, spaiul, arealul n care se acumuleaz surse de ageni patogeni, cu potenial de diseminare a acestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive PROCES INFECTIOS: totalitatea reaciilor locale i/ sau generale determinate de impactul dintre agentul patogen i organismul receptiv FOCAR DE INFECIE: locul, esutul, organul unde se evideniaz, prin anumite semne clinice, biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice conflictul dintre agentul patogen i organismul gazd. SUB 16. Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune : definite,categorii DEFINIIE : organisme care asigur -gzduirea;-supravieuirea ;-eventual multiplicarea;-totdeauna diseminarea agentului/ agenilor patogeni i care prezint sau nu, semne clinice de boal CATEGORII :-omul : bolnav(cu forme tipice/ atipice de boal); purttor(determin boli numite antroponoze) -animalele : idem -psrile: idem (determin boli numite zooantroponoze) -vectorii : idem SUB 17. Purtatorii de agenti patogeni: definitii, categorii, implicatii practice DEFINIIE : identic cu cea a sursei (organisme care asigura gzduirea; supravieuirea;eventual multiplicarea; totdeauna diseminarea agentului/agenilor patogeni),dar nu prezint niciodat semne clinice de boala CATEGORII : purttori preinfeciosi:viitorul bolnav, n perioada de incubaie a bolii
8

purttori snntoi:persoane cu rezisten general bun i un anumit nivel de imunitate; ex: HVB, streptococ, Shigella (b. dizenteric) purttori foti bolnavi : convalesceni: n perioada de convalescen cu o durata variabila (zile, luni) cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaa ex: S.typhi , VHB, VHC, B. Koch etc. typhi, SUB 18. Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni : definitii, categorii DEFINIIE: : transferul agenilor patogeni de la surse la organismele receptive CATEGORII 1. direct: limitare spaiala i temporal mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar , transplant transplacentar 2. indirect dispersie puternica spaial i temporal :ntlnit numai n cazul agenilor patogeni cu rezisten mare n mediu mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mini, artropode = contaminate) TIPURI DE BOLI DUP CALEA DE TRANSMITERE PREDOMINANTA boli respiratorii : aer ( picturi Flugge, picturi septice, nucleosoli), apa aerosolizata boli digestive : alimente, mini contaminate, sol, vectori boli congenitale : transplacentar boli cu transmitere sexual: : contact direct boli nosocomiale : pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat SUB 19. Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare, seminificatii pentru procesul epidemiologic DEFINIIE : particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita boal(ex. infecioas ) vs. NERECEPTIVITATEA = starea opus care demonstreaz rezistena organismului la boal. CATEGORII : 1. Receptivitatea natural -fa de infecia cu ageni patogenieste general i reprezint un atribut de specie -fa de boala infecioas este particular fiecrui organism i reprezint rspunsul la agresiunea infecioas

1.boli cu receptivitate natural general sau absolut= primoinfecia se soldeaz ntotdeauna cu boala (ex: rujeola, febra tifoida ) 2.boli cu receptivitate natural parial sau incomplet=primoinfectia se soldeaz cu boal numai la o parte din cei contaminai, restul evolund subclinic (scarlatina, HV acut) 3.boli cu receptivitate natural sczut sau redus= primoinfecia se soldeaz cu boal la o mic parte din persoane, majoritatea dezvoltnd forme inaparente 4.boli cu receptivitate natural condiionat sau potenial= boli produse de microorganisme oportuniste ca urmare a interveniei unor factori de patogenitate (doza infectant crescut, poarta de intrare neprotejat, rezistena natural compromis ) 2. Rezistenta antiinfecioas a) nespecific este : -reacia biologic general fa de un element strin organismului (non-self ) bariera cutaneo-mucoas bariera cito-tisular(reacia: inflamatorie/ febril, fagocitoza, interferon ) bariera umoral-sanguin(sistem complement, properdina, opsonime, lizine ) b) specific este : motenit(nnscut): natural(de specie); relativ (dependent de factori genetici sau ecologici) ; transplacentar(pasiv prin anticorpi materni) dobndit (ctigat n cursul vieii) : natural (trecerea prin boal indiferent de forma clinic i evoluie);artificial (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activ / seruri, imunoglobuline = pasiv) IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacie de rspuns imun la apariia unui antigen ( ex.: agent patogen) SUB 20. Factori dinamizatori favorizanti ai procesului epidemiologic in bolile transmisibile: definitie, categorii, implicatii in aparitia si evolutia procesului epidemiologic. DEFINIIE : sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ n crearea unor momente critice, i evoluia particular a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic) CATEGORII -naturali : cosmici; meteorologici (temperatura, presiune fenomenul El Nino);climatic (latitudine, altitudine); geografici ( relief, structuri geochimice, inundaii, secet); telurici ( cutremure, erupii vulcanice) -socio economici : familiali (venituri, mrimea familiei, locuina, nivel de asisten
10

medicala/ social ); ocupaionali ; (specificul muncii, noxe,, riscuri) PARTICULARITATI: influeneaz anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de: sezonalitate patologie geografica meteoropatologie exces de morbiditate sau mortalitate tipul de manifestare (sporadic, endemic, epidemic, pandemic ) SUB 21. Formele de manifestare ale procesului epidemiologic: definitie, categorii DEFINIIE :forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima numrul i dispersia temporal i spaial a cazurilor de boal, ct i extensivitatea sau severitatea acestora CATEGORII : endemica sporadica epidemica pandemica CARACTERISTICI : numeroase forme atipice evoluii diferite pentru formele epidemice: explozive, durata variabil, extensivitate i severitate diferite SUB 22. Epidemia : definitie, clasificari MANIFESTAREA EPIDEMICA numr mare sau relativ mare de mbolnviri; puternic concentrare temporal i spaial a cazurilor; legtura ntre cazul iniial i cele aprute ulterior. Exemple de boli cu manifestare epidemic: HV, angine cu : SBHA, viroze respiratorii, gripa, salmoneloze SUB 23. Pandemia : definite, clasificare, comparatii temporale ale pandemiilor MANIFESTAREA PANDEMICA cumulare temporal i spaial de epidemii; extindere spaial deosebit; prezena n exces a factorilor procesului epidemiologic. Exemple de boli cu manifestare pandemic : istorice : variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic;
11

actuale (moderne): infeciile cu virusurile hepatitelor virale B, C, infectia cu HIV/SIDA SUB 24. Preventia in APSS: definitii, trepte(enumerare), categorii Prevenia (profilaxia) = totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul cunoaterii riscurilor pentru sntate, a neutralizrii aciunii acestora, depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, evitrii constituirii proceselor epidemiologice i identificrii ct mai precoce a strilor de preboal i boal TREPTELE PREVENTIEI in raport de obiective primar secundar teriar SUB 25. Preventia primara: definitii, moduri de realizare Prevenia primar = totalitatea masurilor care urmresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice, ct i promovarea factorilor sanogeni -preocupare major a MOS (MP, MC) - n absenta strilor de preboal / boala ex: aciuni aplicate prenupial, gravide, copii, n condiii de colarizare, ocupaional, armat, cataclisme etc. Obiective principale: -depistarea factorilor de agresiune pentru snatate -> supravegherea epidemiologic comunitar active, multidisciplinar, prin screening (triaj) -depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major fa de aciunea posibil a unor factori de agresiune; -elaborarea, aplicarea i evaluarea eficieni eficienei medicale i socialeconomice a unor metode i mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunitii (ex: imunizri) SUB 26. Preventia secundara: definitie, moduri de realizare Prevenia secundar= urmrete depistarea dezechilibrelor i diagnosticarea precoce a strilor de preboal, naintea apariiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate. - inclus n preocuprile MOS - se execut concomitent cu aciuni de prevenie primar. Obiective principale:

12

-depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaie care au suferit anumite agresiuni dezechilibre homeostatice n stadii reversibile, fr evidene clinice = stri de preboal; - instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sntii ambulator, dispensarizare SUB 27. Preventia tertiara; definitie, metode de realizare Prevenia teriar= urmrete limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recderilor sau recidivelor i ntrzierea instalrii incapacitii sau decesului. -parial MOS Obiective principale: - folosirea concomitent a aciunilor de prevenie primar i secundar pentrudepistarea activ a strii de boal, n diferite stadii de evoluie: compensat, atipic, ignorat (aciuni dependente de entitatea nosologici nivelul educaional al individului/ comunitii); -spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie recuperatorie; - urmrirea ameliorrii indicatorilor de calitate a vieii. SUB 28. Dispensarizarea: definitie, trepte(enumerare) Dispensarizarea metoda de supraveghere activ, complex de protecie sau refacere a sntii realizat multidisciplinar prin aciuni medicale i nemedicale. asigur inseria i reinseria social a unor indivizi sau grupuri populaionale are funcii: preventive, terapeutice, recuperatorii n relaie cu treptele prevenieitreptele dispensarizrii: de protecie, reechilibrare, recuperare SUB 29. Dispensarizarea de protectie: definitie, semnificatie practica caracter preventional operatiuni medicale -> nemedicale durata variabila selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni: criteriul varsta(0-1 an,1-4 ani,adolescent, tineri, varstnici) criteriul starii fiziologice (gravid, mame in perioada lehuziei/alaptarii) ocupational(noxe) indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pentru sanatate depistati cu ocazia actiunilor de preventie primara

13

asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica,ocupationale, de mediu insertia sociala pastrata efectuata exclusiv de medical de familie SUB 30. Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie practica caracter prevenional dependent de rezultatul preveniei primare i secundare selecia persoanelor aparentsntoaseincluse n aciuni: indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sntii indivizi cu dezechilibre reversibile (funcionale,biochimice, preboala) depistati prin screening ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaie pentru comportamente sanogene intervenii medicale n ambulator asociate cu eventuale modificri ocupaionale efectuat n colaborare de medicul de familie i de alte specialiti SUB 31. Dispensarizarea de recuperare :definitie, semnificatie practica -parial MOS: depistare precoce a bolii -spitalizare MOB (relaii: MOS-MOB) -realizat n timpul prestaiilor de prevenie primar i secundara -beneficii pentru MOB -implicaii familiale: medicale i socio-economice SUB 32. Supravegherea epidemiologica : definitii, categorii Definitie: process continuu si sistematic de colectare,prelucrare , analiza, interpretare a datelor si diseminare a informatiilor pentru initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control. SUB 33. Culegerea, prelucrarea, interpretarea si difuzarea datelor in cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica(exemple) SUB 34. Screening-ul: definitii, principii de realizare Definiie: Aciune de profilaxie secundar care vizeaz identificarea prezumtiv a persoanelor afectate de o problem de sntate latent, necunoscut pn n acel
14

moment, prin efectuarea unui test, a unei examinri sau a unor altor tehnici de investigaie, care pot fi aplicate rapid, n mas. Organizaia Mondial a Sntii Definiie: Examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i tehnici de investigaie asupra unui grup populaional, n scopul identificrii de prezumie a unei boli, anomalii sau factor de risc. Conf. Dr. Dana Minc MODALITI DE REALIZARE A UNUI SCREENING 1.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR completat de ctre persoana investigat, folosite pentru screening-ul factorilor de risc comportamentali, apar erori datorit memoriei celor chestionai; 2.ANCHETE MEDICALE examen clinic, paraclinic; examenul trebuie s fie standardizat, probele simple i ieftine, examenul s vizeze mai multe boli; 3.ANCHETE COMBINATEexamen clinic ,paraclinic, interviu CRITERII DE ALEGERE A BOLILOR PENTRU SCREENING: 1.S constituie o problem de sntate public prevalen mare, gravitate mare prin consecine medicale i sociale: evoluie fatal, absenteism, invaliditate; 2.Boala s fie decelabil n perioada de laten sau n formele sale asimptomatice; 3.S existe teste capabile s deceleze boala; 4.Testul s fie acceptabil din punctul de vedere al populaiei; 5.Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas; 6.S existe posibilitatea de tratament pentru cei depistai c au boala; 7.Tratamentul s fie acceptat de bolnavi; 8.S existe o strategienaional de tratament i supraveghere; 9.Costul s nu fie foarte mare; Reprezint debutul unui lung proces de supraveghere medicala SUB 35. Programe de sanatate: etape de desfasurare Definiii: Program =Ansamblu organizat, coerent i integrat de activiti i servicii realizate simultan, sau succesiv, cu resursele necesare, n scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite n raport cu probleme precise de sntate, pentru o populaie definit Proiect = Combinaie de resurse umane, materiale i de timp, adunate ntr-o organizaie temporar, pentru a atinge un anumit scop
15

16

You might also like