Prezentul articol isi propune sa faca o scurta analiza cu privire la posibilitatea divizarii obiectului unui contract de achizitie publica

pe loturi, pornind de la faptul ca decizia de a diviza sau nu pe loturi obiectul contractului de achizitie publica ridica o serie de probleme pentru autoritatile contractante. Adesea poate face chiar obiectul unei contestatii din partea operatorilor economici care se considera discriminati prin nedivizarea pe loturi a obiectului contractului de achizitie publica, caci nu au forta financiara sau tehnica pentru a oferta la un lot unic. Astfel, vom supune atentiei si o decizie a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) care a fost investit cu solutionarea unei contestatii avnd acest obiect, caz in care in mod nejustificat CNSC a inteles ca anuleze o procedura de atribuire a unui astfel de contract ca urmare a incalcarii principiului tratamentului egal, decizie ulterior corect modificata de catre Curtea de Apel Bucuresti. 1. Reglementare notiune de lot De lege lata problematica loturilor nu are o reglementare ampla. La nivel comunitar, nici Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica de lucrari, de bunuri si servicii si nici Directiva 2004/17/CE de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale nu contin o definitie a notiunii de lot. Astfel, singurele referiri care se fac la loturi sunt articolele referitoare la metodele de calcul a valorii estimate a contractelor achizitie publica, asa cum se prevede la art. 9(5) din Directiva 2004/18/CE si 17(6) a din Directiva 2004/17/CE. Deasemenea, Ordonanta de urgenta 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii (OUG 34/2006) nu reglementeaza expres o definitie a notiunii de lot. Notiunea de lot apare in urmatoarele articole: art. 27 alin 5, 28 alin.3, 29 alin. 3, 277 alin 5, 2878 alin.3 din OUG 34/2006 si art. 10 alin.1, art. 15 alin.5, art. 36 alin. 2 lit. d) din Hotarrea de Guvern nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG 34/2006. In principiu, reglementarile de mai sus vizeaza obligativitatea de a nu diviza pe loturi obiectul contractului achizitie publica pe loturi pentru a eluda aplicarea prevederilor specifice din domeniul achizitiilor publice, respectiv a nu diviza obiectul unui contract astfel inct acest contract sa fie incheiat prin incredintare directa si nu ca urmare a parcurgerii fiecarei etape a unei proceduri de atribuire a unui contract de achizitie publica. Cu toate acestea, art. 27 alin 5 din OUG 34/2006 stipuleaza notiunea de produse similare : In cazul in care autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze produse similare, dar defalcate pe loturi a caror cumparare se realizeaza prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte (). Prin urmare, un element care poate contura o definitie a notiunii este faptul ca un lot este format din produse similare. In plus, gasim o serie de referiri in Manualul Operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica vol. 1 publicat de catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Achizitiilor Publice in 2009 (Manualul). Astfel, notiunea de lot are urmatoarea definitie: grupul de

produse/servicii/lucrari identice sau asemanatoare si/sau care au o destinatie comuna, achizitionate simultan sau succesiv poate constitui un lot. Totodata, in Manual se defineste ce inseamna produse similare: produse cu acelasi uz sau cu un uz similar, cum ar fi, de exemplu: dezinfectanti si produse antiseptice. Prin urmare, corobornd textele din OUG 34/2006 cu definitia din Manual, rezulta ca decizia autoritatii contractante de a imparti sa nu pe loturi obiectul contractului de achizitie publica la initierea unei proceduri are in vedere in principal destinatia comuna a produselor, serviciilor si lucrarilor. Important de subliniat este faptul ca aceasta definitie din Manual prevede verbul poate si prin urmare, din acest text se poate deduce ca decizia de formare a unui lot fie din produse identice fie din produse similare in sine este atributul autoritatii contractante in virtutea nevoilor sale ct si principiului asumarii raspunderii de catre autoritatea contractanta in atribuirea unui contract de achizitie publica. De asemenea art. 27 alin 5. si art. 28 alin. 3 din OUG 34/2006, cnd se refera la atribuirea contractului de furnizare, respectiv contractului de servicii reiau verbul poate. Prin urmare, din analiza textelor se pot trage doua concluzii: (i) notiunea de lot presupune un grup de produse, servicii, lucrari identice si/sau asemanatoare care au o destinatie comuna achizitionate simultan sau succesiv si (ii) nu exista o obligatie conform legislatiei europene si romne pentru autoritatile contractante de a diviza pe loturi obiectul contractului de achizitie publica. Aratam ca la nivel european cu referire la divizarea pe loturi a fost adoptat Codul European de bune practici pentru facilitarea accesului IMM-urilor la contracte de achizitie publica , scopul acestui document fiind de a facilita strategii pentru accesul acestor entitati la contracte de achizitie publica, fiind elaborat in baza Small Business Act . Aceste documente au caracter consultativ, fiind o comunicare a Comisiei Europene in cadrul Programului Comunitar Lisabona avnd ca scop stabilirea masurilor si principiilor concrete de imbunatatire a cadrului legislativ pentru IMM-uri. Se preconizeaza insa ca Small Business Act, care in prezent nu este obligatoriu va fi adoptat sub forma unui regulament (obligatoriu si direct aplicabil in statele membre) sau sub forma unei directive (obligatorie pentru fiecare stat membru in ceea ce priveste rezultatul ce trebuie atins lasnd statelor membre competente in privinta formei si mijloacelor pentru atingerea rezultatului). Asadar, Small Business Act prevede la pagina 10 citam invita statele membre sa subdivida contractele atunci cnd este adecvat. Prin, urmare subliniez importanta faptului ca acest document nu reglementeaza obligativitatea pentru autoritatile contractante de a imparti obiectul contractului de achizitie publica pe loturi. Mai mult, Codul European de Bune Practici in articolul 1.1 Divizare in loturi reglementeaza expres ca Directivele referitoare la achizitii publice prevad posibilitatea atribuirii pe loturi. Divizarea contractului de achizitie publica indubitabil faciliteaza accesul IMM-uurilor att din punct de vedere cantitativ (marimea loturilor corespunde ct mai bine capacitatii productive a IMM-urilor) ct calitativ (continutul unui astfel de lot poate sa corespunda ct mai bine unui sector specializat al IMM-urilor). Mai mult, acest articol stabileste ca desi exista posibilitatea pentru autoritatile

contractante de diviza in masura in care este adecvat si fezabil pentru a autoritatile contractante, aceasta posibilitate nu trebuie folosita in asa fel inct sa se restrnga libera concurenta. Asadar, din acest articol se pune in discutie principiul tratamentului egal si nediscriminarii versus principiul proportionalitatii in atribuirea unui contract de achizitie publica sau cu alte cuvinte este posibila o restrngere a concurentei dintre operatorii economici numai in masura in care este adecvat si fezabil in functie de obiectul contractului. Mi se pare relevant de subliniat ca totodata Comisia Europeana citeaza practica diverselor state membre. Astfel, desi in Austria ca si in Romnia este statuat dreptul autoritatilor contractante de a alege sau nu sa divizeze pe loturi obiectul contractului, in Franta se prevede principiul divizarii obiectului contractului de achizitie publica pe loturi. Prin urmare, in Franta autoritatea contractanta nu poate diviza pe loturi obiectul contractului daca in acest mod, aplicnd divizarea s-ar restrnge concurenta, risca ca executia contractului din punct de vedere tehnic sa fie prea dificila sau costisitoare sau autoritatea contractanta nu este in masura sa coordoneze executarea contractului de achizitie publica. Prin urmare, legea franceza reglementeaza criterii care sa permita autoritatii contractante o justificare legitima a deciziei sale de a nu diviza pe loturi a obiectul contractului de achizitie publica, deci a deroga de la regula de mai sus. 2. Analiza decizie CNSC Pornind asadar de la faptul ca nu exista obligativitatea divizarii pe loturi, vom prezenta o decizie a CNSC in care a acesta a apreciat fara o analiza aprofundata ca simpla nedivizare pe loturi a obiectului contractului de achizitie publica a dus la incalcarea tratamentului egal al operatorilor economici. Astfel, autoritatea contractanta a initiat procedura licitatiei deschise in vederea atribuirii contractului de achizitie publica avnd ca obiect Microscop electronic STEM FEG de inalta rezolutie cu analizor EDS si echipamente de preparare probe = 1 bucata, cod CPV 38511200-2 si Microscop electronic cu fascicul dual SEM- FIB cu sistem de analiza integrat EDS=1 Bucata, cod CPV 38511100-1 cu un singur furnizor. Astfel, in decizia nr. 553/61C7/7874 din data de 28.01.2010, CNSC a retinut pornind de la faptul ca avem produse diferite, ca impartirea contractului de achizitie publica pe loturi ar fi dus la obtinerea unei concurente mai mari intre operatorii economici care ar fi putut opta pentru ofertarea numai unuia sau celuilalt dintre cele doua produse. CNSC a motivat in drept corelarea art. 10 din HG 925/2006 cu art. 2 alin 2, respectiv aplicarea principiilor care guverneaza materia achizitiilor publice in lipsa de reglementare a obligativitatii de proceda la impartirea pe loturi. In primul rnd, vom constata ca acest organ administrativ-jurisdictional nu aplica o definitie data de un organism de reglementare cum este ANRMAP. Or, in opinia sa loturile se pot forma si din produse diferite si nu similare cum prevede ANRMAP. In al doilea rnd, desi retine ca sunt produse diferite, ceea ar contrazice notiunii de lot de mai sus, CNSC anuleaza procedura de atribuire pe motiv ca s-a incalcat principiul nediscriminarii si principiul tratamentului egal prin faptul ca autoritatea contractanta intentioneaza a incheia contractul de

achizitie publica cu un singur furnizor pentru ambele aparate. Or, CNSC in concret trebuia sa analizeze ratiunea pentru care autoritatea contractanta din punct de vedere tehnic si economic a precedat la o asemenea masura. Astfel, la o simpla analiza avem prin nedivizare o restrngere a concurentei, insa o asemenea restrngere trebuie corelata cu criterii de ordin tehnic si economic care nu permit o astfel de divizare. In caz contrar, CNSC ar putea anula orice procedura de atribuire avnd lot unic format din mai multe produse, servicii, lucrari ca urmare a faptului ca autoritatea contractanta nu a procedat la divizarea pe loturi. 3. Aplicarea corelata a principiului tratamentului egal cu principiul proportionalitatii Se poate constata ca in Decizia de mai sus, CNSC considera ca avem o incalcare a principiului tratamentului egal si al nediscriminarii, fara a analiza corelatia dintre principiile care stau la baza OUG 34/2006. Astfel, apreciem ca aceste principii trebuie corelate. In concret, nu putem judeca ca exista unele principii care ar avea prioritate fata de altele (in acest caz, principiul tratamentului egal fata de principiul proportionalitatii). Or, in acest caz autoritatea contractanta a justificat utilizarea unei singure proceduri de achizitie si atribuirea contractului de achizitie publica unui singur furnizor pentru doua microscoape prin criterii de ordin tehnic (un ansamblu functional care ar face dificila achizitionarea lor separata). Acest fapt respecta intrutotul principiul proportionalitatii insa CNSC a omis a analiza ca o astfel de separare a obiectului contractului nu ar fi posibila din punct de vedere tehnic sau ar ingreuna considerabil executarea contractului de furnizare pentru autoritatea contractanta. In speta, principiul proportionalitatii presupune asigurarea corelatiei intre necesitatea autoritatii contractante (cele doua microscoape urmau a functiona comun, avnd nevoie de probe comune etc.), obiectul contractului de achizitie publica (doua astfel de aparate) ct si cerintele solicitate a fi indeplinite (un singur furnizor pentru cele doua aparate care sa poata asigura compatibilitatea dintre cele doua aparate). De asemenea, principiul proportionalitatii statueaza ca orice masura luata de catre autoritatea contractanta sa fie necesara si potrivita pentru scopurile urmarite. Or, apreciem ca in virtutea acestui principiu se poate aduce atingere principiul tratamentului egal in masura in care o asemenea restrngere a concurentei este justificata de criterii obiective din punct de vedere tehnic si economic. Mai mult, chiar si textul din legea franceza vine sa sustina aceasta afirmatie, respectiv permite autoritatilor contractante sa aplice regula lotului unic in masura in care din punct de vedere tehnic divizarea pe loturi nu este posibila. 4.CONCLUZII In concluzie, rezulta ca autoritatea contractanta este libera sa utilizeze regula lotul unic daca poate sa justifice faptul ca executia contractului din punct de vedere tehnic ar fi prea dificila sau costisitoare sau autoritatea contractanta nu este in masura sa coordoneze executarea contractului de achizitie publica conform criteriilor oferite si de legiuitorul francez. Consideram ca pentru a putea preveni un numar din ce in ce mai mare de contestatii cu care adesea autoritatile contractante se confrunta ar fi de preferat ca astfel de justificari pe care alte legislatii le pun la dispozitie sa fie inserate intr-o nota justificativa sau dupa caz direct in caietului de

sarcini anterior initierii unei proceduri de achizitie publica de catre autoritatile contractante.

Art. 10 din HG 925 - (1) Autoritatea contractant are dreptul de a recurge la atribuirea contractului pe loturi, cu respectarea prevederilor art. 23 din ordonana de urgen i cu condiia de a preciza acest lucru n documentaia de atribuire. (2) n cazul prevzut la alin. (1), autoritatea contractant are dreptul de a solicita ndeplinirea unuia sau mai multora dintre criteriile de calificare prevzute la art. 176 din ordonana de urgen, cu condiia ca setul de cerine minime pe care ofertanii/candidaii trebuie s le ndeplineasc s fie stabilit prin raportare la fiecare lot n parte i nu la ntregul contract. Art. 23 din OUG 34 - Autoritatea contractant nu are dreptul de a diviza contractul de achiziie public n mai multe contracte distincte de valoare mai mic i nici de a utiliza metode de calcul care s conduc la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziie public, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonane de urgen care instituie obligaii ale autoritii contractante n raport cu anumite praguri valorice. Art. 27 din OUG 34 - alin. (5) n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze produse similare, dar defalcate pe loturi a cror cumprare se realizeaz prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte, atunci valoarea estimat se consider a fi valoarea cumulat a tuturor loturilor. n cazul n care valoarea cumulat a tuturor loturilor depete pragul valoric prevzut la art. 124 lit. a), atunci autoritatea contractant are dreptul de a aplica procedura cererii de ofert numai pentru loturile care ndeplinesc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: a) valoarea estimat, fr TVA, a lotului respectiv este mai mic sau egal cu echivalentul n lei a 75.000 euro; b) valoarea cumulat a loturilor pentru care se aplic procedura cererii de ofert nu depete 20% din valoarea total a produselor care urmeaz s fie furnizate. Art 27 se refera la produse. Pt. servicii si lucrari cititi art. 28 si 29. Parerea mea e ca procedura pe loturi te ajuta sa nu faci mai multe proceduri in cazul produselor similare. De ex., daca vrei sa achizitionezi piese auto pt 3 tipuri de masini, nu tb sa faci 3 proceduri. Poti sa faci una in care divizezi piesele pe 3 loturi corespunzatoare fiecarei marci si inchei 3 contracte pt fiecare lot. Dar doar daca vrei sa pui cerinte diferite pt fiecare lot, altfel nu are rost sa le mai divizezi pe loturi.