Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing n turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor n Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare n masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mnca diferit este ntotdeauna ceea ce cautam cnd mpingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant nseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si n special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si n sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate ncepe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a minii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce n ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu ncredere este acela de a realiza ct mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu nseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrngatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de nfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul n proportie de 13% n oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza n functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul nregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta cte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie n mna ... voua va ramne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare ntr-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific romnesc n Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai n oras ci n ntreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara n bucatarie proprie mncaruri si le desface contra cost, mpreuna cu bauturi, n sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale romnesti si va viza doua tipuri de clienti : la prnz (pauza de masa n societatea franceza fiind ntre orele 11 30 si 1330) segmentul tinta l va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si ngrijit, iar seara, segmentul tinta l va constitui persoanele tinere, ntr-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat n centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La nceput numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului n scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor n Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari n domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului efectul direct al nchiderii fabricilor si al cresterii nencrederii bancilor si organismelor de mprumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramn fideli meselor luate n oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate n restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramn indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-caf, fata de 56.000 n 1993, nregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinznd restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

lanturile de restaurante, dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia n calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor, si de dificultatile cu care se confrunta n ceea ce priveste recrutarea personalului, gestionarea timpului de lucru, amenajarile interioare, a simtit ntr-un mod ct se poate de serios criza vacii nebune. Aceasta criza care a generat o scadere a ncrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii, clientela orientndu-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci cnd ne deschidem o ntreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru ntreprinderi. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux, institutie competenta n domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert, de exemplu n cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta, consum si antifrauda. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele :

domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atta timp ct societatea nu este nmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS), ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si ndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile n numerar trebuiesc depuse n termen de 8 zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depuneri si consemnari. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa nmatriculare la RCS) si virate ntr-un cont deschis pe numele societatii nregistrarea statutelor n luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc nregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii ntr-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, forma, obiectul de activitate, sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi nmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru ntreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul n care s-a facut anuntul

sau o copie a cererii inserarii anuntului n ziar, cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii

realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale, aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vnzari, registru de cumparari, cartea mare, dispozitii, etc.)

Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant :

cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru nmatricularea a RCS (incluznd si depunerea de acte) : 60,29 euro.

CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Cnd restaurantul este nou, mai curnd reclama de la gura la gura, dect comunicarea, va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. In consecinta, un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si i va implementa o ascensiune rapida. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Un restaurant amplasat lnga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat ntrun centru comercial. Asadar, pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine, tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Htel de Ville-Quinconces, cartier n centrul Bordeaux-ului, n plina zona comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elise Reclus. 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. Prin facilitatea accesului ntelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei, posibilitatile de stationare (din ce n ce mai importante). Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Htel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Alles de Chartres 500 locuri, Parking Alsace-Lorraine rezervat pentru abonati, Parking Camille Jullian 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate, Parking Grands Hommes 458 locuri, Parking L'Hte 101 locuri, Parking Saint-Pierre Les Quais 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate, Parking Saint-Christoly 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru rencarcarea vehiculelor electrice, Parking Tourny 1005 locuri, Parking Victor Hugo 740 locuri. Din punct de vedere al transportului n comun, cartierul Htel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care l traverseaza de la Vest la Est, si linia B care l traverseaza de la Nord la Sud) ; mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16, 22, 48, 45, 23, 4, 15, 50, 52, 50 EXP, 51.

2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa Htel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale, administrative, comerciale, portuare, culturale. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale, Ateneul municipal, Directia de tineret si sport, Directia de urbanistica, Directia educatiei si familiei, Directia de igiena si sanatate, Directia de achizitii si marfuri, Directia de dezvoltare economica, Primaria, Sala Consiliului Municipal, Institutul de politie Bordeaux, Centrul vamal Bordeaux. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde, Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine, Camera de comert si industrie Bordeaux, Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor, Consiliul departamental al justitiei, Directia de servicii fiscale, Portul autonom Bordeaux, Rectoratul academiei Bordeaux, Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului, Grand-Thtre, Teatrul Fmina, Muzeul Aquitaine, Muzeul Beaux-Arts, Muzeul Arts-Dco, Muzeul de Arte contemporane. Din punct de vedere comercial ntlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. In ceea ce priveste domeniul restauratie, analiza este foarte bine detaliata n capitolul destinat concurentei. 2.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor ntr-un restaurant nu pot fi efectuate altfel dect de mna omului. Asta explica si faptul ca n bucatarie : toata lumea la furnale! . In bucatarie ntlnim bucatarii, dar nu numai. In spatele furnalelor este prezenta o ntreaga echipa, adesea denumita brigada, foarte ierahizata. In frunte, bucatarii sefi, apoi n ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, servitorii, spalatorii de vesela (plongeur). Toata aceasta mica lume traieste ore intense, n caldura si zgomot de vesela. Fiecare are locul sau n bucatarie si acelasi scop n cap : placerea clientului, care asezat la masa la ctiva metri, asteapta cu nerabdare farfuria sa. Directorul restaurantului, care n acelasi timp este si patronul restaurantului, este nainte de toate un gestionar. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor

de mncare propuse ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la ncadrarea personalului : recrutare, formare, management. Cu toate acestea el este prezent si n sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei, buna derulare a serviciilor, sau, din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte n gestiune, savoir-faire comercial, si o temeinica experienta de teren. Directorul restaurantului trebuie sa nteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale, indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane n domeniul restauratiei. Trebuie avut n vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte n domeniu restauratiei (costuri, bugete, planificari, etc.), si n domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relatii umane, etc.). Bucatarul sef este ntotdeauna n spatele furnalelor pentru a pregati mncarurile complexe. El este seful n bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza cumpararea produselor, pregateste mncarea, si de asemenea el este cel caruia ntreaga brigada trebuie sa i se supuna. El este cel care, mpreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile, n acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul, trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa, respectnd normele de igiena. El trebuie sa ntretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. Bucatarul sef este totodata si un artist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el trebuie sa fie tot timpul inovator, sa-si impuna marca, sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor romneasca, sa i multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de nvatat de la sefii sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor, curatarea legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entre froide). Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin ascultator. Trebuie sa dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica, sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din ntmplare. Chiar daca va face erori,

entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa, ntr-un spatiu mic, si cu att mai mult n stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC n franceza) si consacra regula cnd esti ajutor de bucatar, muncesti mult, nveti mult, dar esti platit putin . Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata n careuri, ele nsusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la mesele lui , serveste mncarea, facnd naveta ntre sala de mese si bucatarie, odata masa terminata, aduce nota de plata si ncaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida n tehnica de servire si n relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropiere de client. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna, pentru a nu uita comanda n drum spre bucatarie, si de asemenea de un bun ochi pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda nca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de sange rece pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima, n special cele din timpul dejunului, si de spirit de echipa, el fiind cel care ntr-un fel vinde ceea ce este pregatit n bucatarie. Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un program diferit de ceilalti angajati, n sensul ca va lucra n jur de patru ore pe zi, ncepnd programul la o ora dupa luarea dejunului si terminndu-l dupa ncheierea cinei. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, nsa trebuie sa dai dovada de prudenta atta timp ct calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari, n consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza n jur de 60 de servicii pentru masa de prnz si 40 pentru cina, n total o suta de mese pe zi

numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se nchida pentru o perioada de 30 de zile n cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamna (datorita faptului ca smbata si duminica nu va fi deschis dect pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52 saptamni + 30 zile = 82 zile de absente, prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. standarde de performanta sau de productie :

un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane n medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat n restauratie = 40 ore pe saptamna). un bucatar sef prepara mncarea pentru 50 persoane n cursul unei zile de lucru de 8 ore. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane n timpul unei zile de munca de 8 ore. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi

timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente :

sarbatori contractuare (jours fris contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamnale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile 88 zile = 277 zile

calculul de efective pe post :

ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/6.925 = 4,086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.300/13.850 = 2,04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.300/27.700 = 1,02 posturi ajutor de bucatar

In concluzie personalul angajat n restaurantul nostru va numara :

4 ospatari, cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef, cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar, cu mentiunea ca n timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur, care va veni dupa masa de prnz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant, care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului

Productivitatea n restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (n euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii, cazul contrar fiind cel al nchiderii restaurantului. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta n felul urmator :
Director

Bucatar sef

ospatari

Ajutor de bucatar

Plongeur

Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. Pe lnga salariul lunar se va acorda si prime n functie de munca depusa de fiecare angajat. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lnga limba romna si limba franceza. 2.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rnd ambianta restaurantului (localul, muzica, decorul, etc.), personalizarea unitatilor de servici (vesela, ospatarii, prezentarea felurilor de mncare), si n cele din urma cartea de meniu (design, asezarea n pagina, etc.). Ambianta ntr-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei, dupa mncarea oferita. Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii, nsa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara, iar n ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti, botezuri, aniversari, se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire, n functie de necesitate.

Decorul va fi unul cu specific romnesc cu mentiunea ca el va mbina modernul cu traditionalul. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale, specifice culturii romnesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii n care traim, nelasnd clientului impresia de mediu taranesc romnesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta, cu sediul n Romnia. Cteva ilustratii sunt prezentate mai jos :

Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale romnesti, ca de exemplu :

Ambianta sonora va fi reprezentata la prnz, printr-o muzica romneasca de fundal, iar seara se va apela la ansamblul romnesc VLIESKOU (trupa folclorica, orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta att pentru interpretare ct si pentru coregrafie si dans. In ceea ce priveste vesela, o parte din ea va fi cu design (model) specific romnesc, ca de exemplu paharutele din ceramica pictata n care se va servi tuica, sau coferele n care se va servi apa. Vestimentatia personalului va avea ca element specific romnesc o centura din material textil cu imprimeuri romnesti, achizitionate tot de la Ethnoarta. Meniul va avea un design cu specific romnesc, el fiind imprimat n urma unui model standard

elaborat de directorul restaurantului. 2.4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli. Pentru nceput se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate, urmnd ca n viitor sa se ntrevada si alte forme de recompensare a clientilor. De asemenea se va ncerca ncheierea unui contract cu comitetul parohial n vederea pregatirii mncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase, ncercnd a se face chiar reduceri pentru comenzi n cantitati mai mari. 2.5 Analiza SWOT

Forte Concept - inovatie-produs traditional - ambianta-decor-primire - singurul restaurant etnic romnesc n Bordeaux - echipa pluridisciplinara - politica salariala motivanta - gama de meniuri echilibrate - produse de buna calitate inovatie n meniuri - comunicare clara - dezvoltarea accesului la internet

Slabiciuni - noutatea conceptului, prin urmare rezultat incert

Resurse umane Produs

- lipsa experientei n restaurant - noutate, popularitate de dovedit - canale de comunicare reduse

Comunicare

Comercial Amplasare

- animatii numeroase si variate - nivel de notorietate n tehnici de fidelizare constructie - cartier central, dinamic, comercial - prezenta concurentilor directi

CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa ntelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile n mediul de marketing. In plus, ne mai putem gndi la un cutremur de pamnt, la o seceta prelungita, o greva incontrolabila, o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a ntelege ce efecte pot avea asupra ntreprinderii mutatiile produse n mediul natural, social, economic, politic, juridic, cultural si tehnologic. 3.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza n strnsa si directa legatura cu societatea : clientii, furnizorii, concurentii, publicul. Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti, iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. 3.1.1 Clientii restaurantului, cei mai importanti sunt : Comit de Jumelage de la ville de Pessac, Maison des Associations, 19, avenue Pierre Wiehn, Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). Aceasta asociatie, sub denumirea de Comitetul de nfratire si de prietenie intenationala, are ca si scop favorizarea schimburilor scolare, universitare, economice, culturale, sociale, sportive, cu orasele nfratite si organizarea de ntlniri, vizite, sejururi a delegatiilor oraselor nfratite. Alaturi de Burgos (Spania) si Gppingen (Germania), un alt oras nfratit cu Pessac-ul este orasul Galati, din Romnia. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de nfratire numara 25 de membri, dintre care 3 romni, rezidenti la Pessac. Avnd n vedere cei 14 ani de nfratire ntre Pessac si Galati, o buna cunostere a particularitatilor romnesti si numeroasele sejururi efectuate n Romnia, membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare romnesti, manifestnd o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smntna. Association Gironde-Roumanie, 48 rue Odilon Redon, Talence (la 3 km de Bordeaux), a carei presedinta este Irina Dobre-Costa, romnca rezidenta la Bordeaux. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale, cu scopul de a face cunoscuta Romnia n mediul francez ; de asemenea, ea dispune si de o publicatie, o revista ce apare lunar, n care sunt prezentate aspecte

culturale, folclorice, economice, politice din Romnia si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi, inserndu-ne reclama pentru restaurant. Alliance Franaise, 126 rue Abb de l'Epe, Bordeaux, este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza n lume. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza n cadrul unor cursuri de franceza intensiva, sa se integreze n societatea bordeleza, si sa-si nsuseasca valorilor culturale franceze. Numarul romnilor nscrisi n asociatie era n 2005 de 20. Centre de dveloppement des echanges franco-roumaines, 8, Place Louis Barthou, Bordeaux. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor ntre societatea franceza si cea romna. Pentru toate aceste asociatii franco-romne restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii romne venita la Bordeaux, prezentarea unor proiecte asupra Romniei n cadrul unei cine la restaurant, sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-romne, sarbatorirea intrarii Romniei n Uniunea Europeana, etc. Comitetul Bisericii ortodoxe romne, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Bordeaux. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine romna, dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. Ineditul acestei simbioze culturale l reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios, liturghiile desfasurndu-se n limba franceza, dar cu rugaciuni si cntari n limba romna. In acest caz, restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase, precum Craciunul, Pastele, hramul bisericii, si organizarea de mese pentru saraci. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore nainte. Plata lor se va face n CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. Diaspora romna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lnga serviciile zilnice si organizarea de petreceri, nunti, botezuri, n limita celor 100 locuri disponibile. Programarile se vor face cu 24 ore nainte. Restaurantul ncearca sa pastreze si sa consolideze o relatie ct mai buna cu fiecare client n

parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon si prin e-mail clientii, fiind ntotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si ncercnd astfel sa satisfaca ct mai eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este, astazi, posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune n farfurie, pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. Se va ncerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se prospera de buna seama mpreuna . In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta n felul urmator : produsele sunt de calitate si renume, cu traditie ndelungata, vinurile sunt vechi si de renume, preturile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile. 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 18 si 70 ani, att femei ct si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt ntr-o gama foarte variata asigurndu-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Publicul tinta l constituie romnii rezidenti la Bordeaux, dar sunt vizati si francezii dornici de a ncerca specialitatile romnesti. 3.1.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba, tinnd cont de faptul ca pe lnga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide, minimiznd timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries la franaises, kebab de traditie orientala, nsotiti de cartofi pai si apa gazoasa). Concurenta pe piata restauratiei se prezinta n felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15,4 miliarde euro si peste 3,7 miliarde mese anuale oferite si 57.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie), ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. Segmentarea restauratie colective este urmatoarea :

restaurante afectate locurilor de munca (cantine, restaurantele din interiorul ntreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrni restaurante afectate altor colectivitati (armata, congregatii religioase, nchisori, etc.) restaurante independente

Restauratia comerciala : cu 3,4 miliarde mese oferite pe an, ea se segmenteaza n felul urmator :

restaurante n lant

Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului, marcnd totodata o dezradacinare culturala, clientul alegnd ntre un restaurant american (exemplu, McDonalds) si un fast-food hamburger. Segmentarea se prezinta astfel :

fast-food snack-bar pizzeria

Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate n foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate n preparate din carne), ce ofera si servicii de servire la fata locului. Cifra de afaceri este de 3,7 miliarde euro, iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese. Restauratia livrarile la domiciliu : n numar de 2.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. Restauratia automatatica : este n plina crestere, fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie, care a vizat preturile, clientela tinta si orele de deschidere, concurenta directa se prezinta n felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13,30 11 - 15 10 - 19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv romni Mncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite n fata clientului Mncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase, inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie

Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette

1200-1430 1900-2300 1900-0200

20 30

17 16 18,80-24 11,80meniul vegetarian

300 120 40

1200-1400 1930-2300 15-23

L'assiette du Vieux Saint Pierre

1900-2300

23

9,9011,50

44

Orar Dejun Cina

Pret euro la carte 30 8,9010,90 Meniu

Locuri

Tip de bucatarie

Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le caf japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana, pakistaneza Bucatarie italiana, asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza, servire rapida, livrare la domiciliu Bucatarie braziliana, mexicana Bucatarie irlandeza

1200-1400 1900-2300 30-45

1930-2300 1130-0200

19 -

12,50 6-11,90

100 50

Cartierul Htel de Ville Quinconces gazduieste 12 restaurante. Acestea sunt repartizate ntr-o maniera omogena, si din punct de vedere al numarului lor, sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.
Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific romnesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie, igiena, fiscalitate, timp de lucru

Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre

Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului

Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii

Substituientii -distribuitorii de mncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate n casa sau achizitionate din marele areale comerciale

Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta n felul urmator :

Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale

Foarte slaba

Slaba x

Medie

Puternica

Foarte puternica x

x x x x x

In concluzie, trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. Aglomeratia de restaurante n cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. 3.1.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. Pe de o parte, este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali n scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte, se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro, Auchan, Atac, Gant-Casino, Carrefour, Champion, Leclerc, Lidl, etc. Tabloul furnizorilor este urmatorul :

Denumire furnizor IKEA

Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA

Denumire produs - ustensile de bucatarie (farfurii, furculite, linguri, platouri, pahare, funduri, polonic, etc.) - accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor micounde, storcator fructe, masina tocat, tirbuson, cntar, etc.) - textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie, servetele, etc.) - vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic, sticla, lemn, etc.) - ustensile pentru gatit (oale, cratite, capace, gratar, tava, etc.) - produse de curatat (vesela, tesaturile, suprafetele de sol, etc.) - echipamente pentru menaj (manusi, serpiere, aspirator, matura, etc.) - chariot plateaux - chariot plateaux 2/2

AUCHAN

Centre commercial Mriadeck FRANTA 22, Rue Grignard, ZI de Montreynaud, 42000 St-Etienne

SAINT-ROMAIN S.A

Denumire furnizor

Sediul FRANTA

Denumire produs -chariot stockage -drouleur pour housses -chariot linge

-collecteur dchets SK130

GASTROPOLIS 24

Hettelerstrae 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA

-aparate pentru spalat n bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit n bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata

Denumire furnizor

Sediul

Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE

SOFINOR

ZI de la Houssoye rue Ambroise par Bois Grenier FRANTA

mese de bucatarie

dulap

MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Chlons en Champagne FRANTA Parc Industriel, La rivire de Mansac, Bordeaux FRANTA

-scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie

ANCILIA

-aparate si instalatie de iluminat

COLORCOM

1 Rue Jules Isaac, Bt. -carte meniu A, Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16, Rue Emile Zola, -fier de calcat Montluon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy, Bthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele

DECO CENTRE

HENRI JULIEN

Denumire furnizor BIOMIDI

Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault, Toulouse FRANTA

Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi, pantaloni, fuste, bonete, sorturi, tricouri, pantofi, etc.)

CARREFOUR

Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons, Lormont pregatirea produselor culinare (faina, orez, FRANTA zahar, sare, condimente, etc) -bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale, etc.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi, legume, fructe

MARCH DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA

18, rue Saint-Germain, -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. Bariera Valcii, nr. -sculpturi din lemn, masti traditionale din 319, Craiova lemn, alte elemente traditionale romnesti ROMANIA pentru decor

PRODVINALCO S.A URSUS

Str. George Cosbuc, -vin alb si rosu nr. 257, Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural

SOCIT DU GAZ 6, Place Ravezies, DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB

1, rue Pierre de Marie -electricitate Curie, ZI, Blanquefort Direction -apa potabila oprationnelle de l'Eau et de l'Assainissement, Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier, Bordeaux

O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii, plata facndu-se n termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. In momentul alegerii unui furnizor se are n vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii ct mai bune cu furnizorii, restaurantul nostru va ncheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru

diferite perioade de timp. 3.1.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil n cadrul restaurantului nostru. Personalul de recrutare este foarte atent n selectionarea viitorilor angajati, conditiile pe care trebuie sa le ntruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate n domeniul alimentar, cunoasterea limbii franceze. 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare n masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei Mediile de comunicare n masa, concretizate n ziarele locale (de exemplu, Bordeaux 7, Mtro, 20 minutes), precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu, revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului l pot face pe client sa fie nclinat sa creada ntr-un comentariu editorial mai mult dect materialele publicitare. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii, modului de comercializare si al sigurantei. De asemenea se pot nregistra reclamatii sau plngeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul, angajatii fiind motivati si exercitnd o misiune eficienta. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin ntretinerea unui climat de echitate si justitie sociala n interiorul restaurantului, crearea unei ambiante de ordine, curatenie si disciplina autoconsimtita, promovarea valorilor si stimularea performantei, crearea de conditii de munca rezonabile, oferirea de mbracaminte si echipamente de protectie adecvate, de asistenta sociala si ngrijire medicala, sporuri.

3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. Acest postulat se confirma cnd constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la

restaurant. Francezii sunt foarte atenti n ceea ce priveste arta de pe masa . Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit n restaurante. Mancarea buna a devenit un subiect frecvent ntlnit n discutiile francezilor. Accentul este pus pe calitatea mncarii oferite si nu pe cantitate. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. Aceasta nclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun ntr-un restaurant interlocutorilor lor, nainte de a semna un contract sau a ncheia o afacere, un parteneriat, apare ca un fapt natural, menit a instaura un climat de ncredere si convivacitate. Mai mult, dejunul a devenit n Franta una din cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. Cina este servita mpreuna cu familia, prietenii, colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. Iar romnii, rezidenti la Bordeaux, si-au nsusit acest obicei la franaise. Asadar, consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta, crescuta si educata ntr-un anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. 3.2.2 Mediul economic Incepnd cu anii '90 s-a observat n rndul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mnca bine n ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru, n ncercarea de a mbina aspectul festiv cu mancare traditionala. Un alt aspect important l constituie scaderea TVA-ului n domeniul restauratiei ncepnd cu ianuarie 2006, scaderea acestei taxe ducnd la o scadere a preturilor n medie cu 4,4%. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. Nivelul somajului n Bordeaux este ridicat, atingnd 12% n anul 2004, adica n jur de 20.000 de persoane afectate. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : n sectorul primar 0,3%, n sectorul secundar 10,7%, iar n sectorul tertiar 89%. Capitala mondiala a vinului, Bordeaux-ul numara 14.000 producatori viticoli, 117.514 ha de vie,

400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Productia anuala este de 700 milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Petit Verdot, Malbec, Saint-milion, Pauillac, iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon, Smillon, Muscadelle, Sauternes. Bordeaux este totodata si un oras industrial. Desi n ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza, orasul a reusit sa se repozitioneze n special n sectorul tehnologic si anume n domeniul aeronauticii, att de aparare ct si spatiale ; n prezent, peste 20.000 de persoane lucreaza n acest domeniu. Amintim asadar ntreprinderile Dassault, Safran si Thales. Trecnd de la construirea primelor avioane Falcon, la cabinele de echipaj Airbus A380, la arma Ariane servnd pentru SNLE si M-51, se ajunge ca n prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mgajoule, proiect n care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. O alta prezenta importanta n sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica, farmaceutica (Sanofi-Aventis), precum si industria agroalimentara (n special vinurile si baututile spirtoase). Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de ntreprinderi. Turismul este n plina crestere, Bordeaux-ul dispunnd de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural. Activitatea portuara nregistreaza n fiecare an 1.600 transporturi, manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4,1 tone de hidrocarburi). 3.2.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este ntreprindere individuala, persoana juridica avnd forma de societate comerciala cu raspundere limitata, cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37.000 euro. Ea si va desfasura activitatea n conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este nelimitata cu ncepere de la data nregistrarii n Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). Alt aspect care trebuie retinut este acela ca n momentul contractarii unui mprumut bancar, institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la nceputul demararii afacerii, s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma ntruct nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim n cazul unei societati

anonime era de 37.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. Principala norma n materie de securitate o constituie regulamentul de securitate mpotriva riscurilor de incendii n cladirile n care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si ncalzirii, iluminatul si instalatiile electrice, aparatele pentru eliminare a fumului din ncaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. Regulile de igiena prevad ca n lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se ntocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police. Dispozitiile de baza sunt :

le dcret n 71-636 du 21 juillet 1971, relatif l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denres animales ou d'origine animale le dcret n 91-409 du 26 avril 1991, fixant les prescriptions en matire d'hygine concernant les denres, produits ou boissons destins l'alimentation humaine, l'exclusion de ceux mentionns aux articles 258, 259 et 262 du code rural, des eaux destines la consommation humaine et des eux minrales naturelles

Alte texte :

la directive europenne n 93/43 du 14 juin 1993, relative l'hygine des denres alimentaires l'arrt d'application du 9 mai 1995, reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor, precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura ntre acestea si ncaperile n care se prepara mncarea ; sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (n cazul n care numarul de locuri este mai mic de 50, echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti), amenajate astfel nct ele sa nu permita accesul clientilor n ncaperile de conservare si pregatire a hranei).

Legislatia privind vnzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de restaurant , respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru

va trebui sa obtina licenta restaurant (licence restaurant). Aceasta nu permite servirea bauturilor dect n timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei restaurant se disting :

la petite licence restaurant (mica licenta restaurant) care permite servirea, n scopul consumului la fata locului, bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la grande licence restaurant (marea licenta restaurant) care permite servirea, n scopul consumului la fata locului, ansamblul bauturilor din grupa III, grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr.6 )

Vom opta asadar pentru la grande licence restaurant si pe viitor vom ncerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor, cu precadere dupa intrarea Romniei n Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez, fie al unui stat membru din Spatiul Economic European, fie al unei tari ce a ncheiat tratate de reciprocitate cu Franta). Licenta restaurant este eliberata n cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile nainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului, eliberarea licentei restaurant nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. Incepnd cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente restaurant (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare n cadrul unor organisme delegate, aceasta formare dnd dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. Obligatii privind afisajul ntr-un restaurant permit informarea consumatorului. Afisarea preturilor - l'arrt du 27 mars 1987 modifi par l'arrt du 29 juin 1990 fixe les rgles applicables en matire d'affichage des prix dans les tablissements servants des repas, denres ou boissons consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987, modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990, fixeaza regulile aplicabile n materie de afisare a preturilor n localuri). Remarca :

n localurile n care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se ntelege si serviciul inclus ; documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea pret servicii inclus urmat de indicatiile n paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii.

carta de meniu trebuie sa cuprinda, pentru fiecare prestatie, pretul si mentiunea bautura inclusa sau bautura neinclusa , si n toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face ntr-o carte diferita de cea a meniului.

Afisarea n exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate n maniera ct mai vizibila si lizibila n exteriorul restaurantului, fie n timpul orelor de serviciu, fie ncepnd cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. In cazul n care anumite mncaruri nu sunt servite dect la anumite ore din zi, aceasta particularitate trebuie clar mentionata n documentul afisat. Afisarea n interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate n exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si n interior, puse la dispozitia clientilor. Remarca :

rglement CEE n 2392-89 du 24 juillet 1989, art. 40, precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii, precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite, adica non-efervescente. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda n valoare de 450 euro. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si nselatorie.

Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala n valoare de 1.500 euro (3.000 euro n cazul n care subscrisul se afla la o a doua abatere). Afisarea originii carnii le dcret n 2002-1465 du 17 dcembre 2002, impose aux restaurateurs de porter connaissance de la clintele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hache (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002, impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : originea numele tarii (daca nasterea, cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat n aceeasi tara) ; nascut si crescut, sacrificat- numele tarii (daca nasterea, cresterea si sacrificarea au avut loc n tari diferite). Ea trebuie sa fie ct mai vizibila si ct mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. In caz contrar, sanctiunea va fi o amenda n valoare de 450 euro (900 euro n cazul n care se afla la a doua abatere).

Respectarea orelor de deschidere, orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale, uneori chiar si decizii municipale. Respectarea legii EVIN, la loi n 91-32 du 10 janvier 1991, relative la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta mpotriva fumatului si alcoolismului), a impus principiul interdictiei fumatului n locurile colective, cu exceptia amplasamentelor special amenajate. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori, aceasta facnd obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute n dcret n 92-478 du 29 mai 1992 . Reguli ce trebuiesc respectate n caz de animatii muzicale, daca se doreste difuzarea de muzica n cadrul restaurantului, administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lnga societatea autorilor, compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. In acest context se impune respectarea dcret-ului n 98-1143 du 15 dcembre 1998, care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica n cadrul luptei contra zgomotului 3.2.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului, n partea de sud-vest a Frantei, n regiunea Aquitaine, departamentul Gironde. Orasul, cu o suprafata de 49,63 kmp, este traversat de fluviul Garonne, fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc n aval pe Gironde). In centrul orasului, operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata n cartierul Mriadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale, pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic, de clasa, de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume, din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica, regasita n numeroasele castele si imobile din oras. Climatul bordelez este de tip oceanic, caracterizat prin diferente scazute ntre temperaturile de iarna si cele estivale. Iernile sunt blnde iar verile calduroase ; precipitatiile sunt frecvente, n cantitati de 820 mm, caznd n jur de 150 zile pe an. Temperatura medie este de 3,5C iarna, si 20C vara, temperatura medie anuala fiind de 14,5C ; n 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41C. In ceea ce priveste urbanistica, Bordeaux este divizat n 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stng al fluviului Garonne, al 7-a este se afla

pe malul drept al fluviului, n cartierul Bastide, iar a 8-a corespunde cartierului Caudran. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat n mai multe axe, fiecare avnd caracteristici specifice. Astfel, axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne, pe chei gasindu-se numeroase restaurante, hoteluri si bistrouri, precum si renumitele discoteci (asa numitele botes de nuit). Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti, aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului, si anume Universit Bordeaux 2. Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Axa Sud-Est (cartierele Capucins, Saint-Michel, Saint-Croix) este locul n care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane n vrsta, muncitori, someri si imigranti). Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Htel de Ville). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare, precum si societati comerciale de lux. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau, l'Intendance si aleea Tourny, fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se ntinde pe o lungime de 1,5 km ; la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate, iar la est cartierele mai sarace), care traverseaza orasul de la Nord la Sud, si strada Victor-Hugo, prelungita cu podul Pierre, care taie orasul de la Vest la Est. 3.2.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux nsumeaza 229.900 locuitori (conform recensamntului din 2004), dintre care 46% barbati si 54% femei. Din punct de vedere al starii civile, 54% din populatie este celibatara, 32% casatorita, 8% divortata, 6% vaduva. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, n 2004 si 2005, numarul de gospodarii era de 126.046, iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.707. Distributia populatiei n cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 24.453 locuitori, sectorul 2 23.855 locuitori, sectorul 3 - 31.634 locuitori, sectorul 4 30.994 locuitori, sectorul 5 25.184 locuitori, sectorul 6 27.302 locuitori, sectorul 7 12.993 locuitori, sectorul 8 38.948 locuitori. Numarul strainilor n Bordeaux este de 24.800 persoane. Diaspora romna la Bordeaux nsumeaza n jur de 850 locuitori, rezidenti, la care se mai adauga imigrantii clandestini care

muncesc pe piata la negru, precum si studentii si cercetatorii romni veniti la specializare, pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste n domenii precum nologie - vinificatie si anthropologie - antropologie, doua sectii de nvatamnt renumite la Bordeaux). Un alt segment tinta l constituie populatia din Pessac n numar de 56.143 locuitori si populatia din Talence n numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri, si anume Comit de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association Gironde-Roumanie). 3.2.6 Mediul tehnologic Astazi n domeniul restauratiei se face din ce n ce mai mult apel la tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea ntreprinderii. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional att din bucatarie ct si din sala de mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Bordeaux este un nod rutier si autorutier important, facilitnd trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10, de Priqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89, de Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care n timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca n vacanta. Din punct de vedere feroviar, gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse, Toulouse, Irun, Dax, Hendaye, Pau. De asemenea, orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER, de Nantes, Prigueux, Arcachon, Lyon, Clermont-Ferrand si Ventadour. Bordeaux poseda si doua gari regionale, Bnauge si Saint-Louis. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux. Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport, Bordeaux-Mrignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. Aeroportul a nregistrat un numar de 2.928.873 pasageri n 2004. Transportul n comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communaut urbaine de Bordeaux). Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux, societate a grupului Volia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mriadeck Lormont/Cenon ;

linia B : Quinconces Pessac ; linia C : Quinconces Gare St Jean), 76 linii de autobuz de zi, 12 linii de autobuz de noapte, o naveta electrica, serviciu Crabus (autobuz la cerere, n special n weekend, solicitarea facndu-se cu o ora nainte). Aceasta retea deserveste publicul ntre orele 5 si 1 dimineata. 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce n ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific romnesc segment inexistent (noi suntem singurii n Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou, exotismn, inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex. pizzeriile)

Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important

Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu att mai mult cu ct sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.

Componentele macromediului de marketing

Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs

Importanta asupra produsului - scaderea consumului - scaderea consumului - posibilitatea cresterii costurilor - cerinte de ridicare a nivelului performant

Indicele de atentie acordat 10

Mediul demografic - imigrarea contingentelor de majora populatie romna din Franta catre Romnia Mediul economic - perspectiva relansarii economice - somajul n scadere majora majora moderata moderata moderata moderata

10

Mediul tehnologic - cresterea cererii de tehnologie avansata - mbunatatirea calificarii si disciplinei n munca a utilizatorilor - intensificarea concurentei Mediul cultural - tendinta de ridicare a

- presiuni pentru

Componentele macromediului de marketing

Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata

Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse

Indicele de atentie acordat

Mediul politiclegislativ Mediul natural

- noi reglementari n domeniul restauratiei

majora

- masuri pentru aplicabilitatea noilor norme - cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata

- intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta n atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux n rndul restaurantelor etnice, suplimentarea numarului de locuri (n prezent 100, pe termen lung 300 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta n Pessac (unde si are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati), oras n care relatiile franco-romne au deja vechime, populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul romnesc, iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice romnesti. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului n rndul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va ncerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vnzarilor, si atragerea unui numar ct mai mare de clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important, iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu. 4.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare ncercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale romnesti nu att de cunoscute n rndul francezilor. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client, care dispunnd de timp liber din ce n ce mai mult sunt nclinati sa si-l petreaca n locuri ct mai exotice, ct mai noi si inovatoare, sa ncerce mai multe mncaruri ct mai variate si ct mai diferite, sa cunoasca alteritatea, cultura, modul de viata al celorlalti. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou n rndul populatiei franceze (exemplu, familii care luau n gazda n fiecare an studenti de nationalitati diferite putnd astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia n zona a unui alt restaurant etnic romnesc, care ar putea practica preturi mai mici dect noi atragnd asadar o parte din clientela noastra.

CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prnz vin doar pentru a mnca, n schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz Cadrele, staff-ul ntreprinderilor, asociatiilor

caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul mare, vrsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni, colegi, etc. asteptari : confort, servicii remarcabile, mncare de calitate, curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate, zgomot, local nengrijit comportament : rezervari dinainte, preferinta pentru o anumita masa fidelizare : ncheierea unor parteneriate cu ntreprinderea, carta de fidelitate, rezervarea celor mai bune mese

Angajatii birourilor

caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul mediu, vrsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : servicii rapide, mncare echilibrata, loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate

Muncitorii

caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul de baza, vrsta 25-60 ani motiv : pentru a mnca prescriptori : prieteni, colegi, etc.

* Prin prescriptori se ntelege aici persoanele, care prin recomandarile sau sfaturile lor, exercita o influenta asupra alegerii restaurantului, sau comandarii unui anumit tip de mncare

asteptari : servicii rapide, mncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate

Studentii (n special cei de nationalitate romna) segment de proba

caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni, colegi, familiile, etc. asteptari : servicii rapide, mncare echilibrata, loc calm si simpatic obstacole : pretul, orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate

5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii

caracteristici : familii care locuiesc n Bordeaux, sau n comunele din apropiere, Pessac sau Talence, situate la o distanta mica de aproximativ 6km, respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate

Cupluri

caracteristici : cupluri din Bordeaux, Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot, lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate

5.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti, am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei n care noi ne oferim serviciile, dupa-amiaza si seara. 5.3.1 Dejunul Segmentul tinta principal l va constitui angajatii ntreprinderilor si diverselor asociatii. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori, motivatii si obiceiuri, situatia se prezinta n felul urmator :

Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii, incluznd aici si conceptul de a mnca bine. Mergnd la restaurant, le place sa deguste mncarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt, si ca ar putea mnca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi nevoiti sa plateasca att. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor, sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar n cadrul unor evenimente, precum nunti, botezuri, etc., dar si aici, la invitatia organizatorilor acestor petreceri. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant, pentru ei, locul de ntlnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a ncerca diverse sortimente de mncare, diferite specialitati etnice culinare. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei mannca ce vor si la orice ora vor. Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru.

Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa mannce bine si nu ezita n a ncerca noutatile culinare. 5.3.2 Cina Clientela predispusa a servi cina n restaurant se mparte n trei categorii :

Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra mpreuna cu prietenii. Restaurantul este locul de distractie a lor, si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva, o masa copioasa, totul pentru un prt rezonabil.

Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant n scopul petrecerii unor momente agreabile n snul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit, complet, iar pretul nu reprezinta un impediment. Independentii : persoane reprezentate n special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare, cantinele scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina mpreuna cu familia sau n cadrul unei iesiri cu clasa.

Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare n rndul clientelei.

CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru, precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta, ne-a furnizat informatiile necesare punerii n practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza n continuare mixul de marketing, incluznd aici si specificitatea mixului de marketing n domeniul serviciilor. 6.1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti, prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prnz), cealalata pentru familisti (la cina). Pentru dupa-amiaza orientarea va viza a mnca bine si a servi rapid , iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment, nsotita si de o reducere de pret n raport cu piata concurentiala. 6.2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare, la carte sau meniu. Meniul va cuprinde apritif, entre froide ou chaude, plat principal, dessert et caf. Apritif :

eau de vie (tuica)

Entres froides ou chaudes :

boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gele de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta)

soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare)

Plats :

choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet pans (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brnza) rti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumes, de l'ail et des cornichons (muschi mpanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grilles faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) pure d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragot piment (tocana) ragot de veau aux lgumes et au raisin (ghiveci national)

Desserts :

tarte au fromage (placinta cu brnza) noir et blanc (negresa) gteaux aux pommes (placinta de mere) crpes roumaines (clatite) brioche avec noix, chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi

Boissons :

apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere romneasca Ursus

vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin, catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin, fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin, persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent, buchet fin carne rosie si brnzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste, mncaruri usoare si brnzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste, mncaruri usoare si brnzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste, mncaruri usoare si brnzeturi

utilizare vin pt. desert, bine racit

utilizare carne alba si peste

utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor

utilizare carne alba si peste, mncaruri utilizare usoare si brnzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic

utilizare carne alba si peste, mncaruri utilizare usoare si brnzeturi

Alte servicii oferite sunt cele de animatii, organizarea de serate romnesti, probabil si miniconcursuri de dans. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta, botez, zi nastere, etc.

6.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. Vom determina mai nti pretul n functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. Cunoscnd toate ingredientele ce intra n alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua n calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmnd a fi adaugate ulterior, dupa fixarea nivelului marjei. Meniul prnz : entre (choix rduit) + plat chaud (choix rduit) + dessert + caf

cost entre : 1,50 euro cost plat chaude : 2,50 euro cost desert : 1,69 euro cost caf : 0,10 euro cost comercial : 1,3 euro cost : 7,09 euro (fara tva si impozit pe societate is)

Meniu seara : apritif + entre + plat + dessert + caf

cost apritif : 0,70 euro cost entre : 1,65 euro cost plat : 3,10 euro cost dessert : 2,35 cost caf : 0,10 euro cost comercial : 1,60 euro cost : 9,5 euro (fara tva si is)

Preturile pentru mncarurile la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro, saramura de peste va costa 14 euro, etc.). Aperitivul va avea un pret de 0,70 euro, iar desertul se va situa ntre 3 si 5 euro. Bauturile vor avea preturi cuprinse ntre 18 euro si 24 euro, depinznd de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa). In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii, cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prnz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare, prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. La nceput se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dupa care se va

renunta treptat la aceasta strategie, ea fiind utilizata doar n perioade de reduceri. Determinarea preturilor : Meniu prnz : 10,5 (cost 7,09 euro + tva 1,72 + is 0,56) marja neta 1,13
detalii : tva : 10,5/1,196 = 8,78 ; 10,5 8,78 = 1,72 is : 10,5 7,09 1,72 = 1,69/3 = 0,56 mn : 10,5 7,09 1,72 - 0,56 = 1,13

Meniu seara : 13,5 (cost 9,5 euro + tva 2,22 + is 0,6) marja neta 1,2
detalii : tva : 13,5/1,196 = 11,28 ; 13,5 11,28 = 2,22 is : 13,5 9,5 2,22 = 1,8/3 = 0,6 mn : 13,5 9,5 2,22 0,6 = 1,2

Cafea : pret vnzare 1,80, cost 0,10, marja neta 0,94 6.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta, clara si argumentata. In consecinta, ntocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. Vom face appel asadar att la elementele media ct si cele non-media. Pentru comunicarea media se apeleaza n general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afise, radio, cinema. Avnd n vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic romnesc, vom exclude nca de la nceput reclama la televizor si n cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna nainte a spatiului publicitar. Radio si presa cotidiana ramn singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. In ceea ce priveste publicitatea n presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit n Bordeaux (20 minutes, Bordeaux 7, Mtro), asigurndu-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei, inclusiv de romni. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru avnd n vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. Vom apela asadar la promotii, precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prnz si aperitivul oferit seara), promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs, scris pe o tabla, etc.).

Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.savoureuseroumanie.fr, unde va fi prezentat restaurantul, personalul, si produsele, incluznd chiar retete culinare. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru, cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hrtie. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare, eveniment organizat n fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux, zi n care se pregatesc si se degusta mncaruri din diferite tari.

CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare

Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184

Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier

Sold 80.500 500 500 500 80.000 80.000 50.000 15.000 5.000 10.000

Nevoile pentru fondul de rulment

Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii

Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit

Sold 111.850 30.000 30.000 81.850 1.850 1.850 80.000 80.000

Furnizorii cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii cumparari imobilizari

Observnd structura datoriilor de mai sus, concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de mprumuturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung, de 5-10 ani. Cifra de afaceri previzionata si alte produse :

Ipoteza de baza Nr. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prnz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10,5 13,5 702 283 198.666

Ipoteza de mijloc 80 10,5 13,5 936 283 264.888

Ipoteza ideala 100 10,5 13,5 1.170 283 331.110

Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi, iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prnz si masa de seara. Aplicnd la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii restaurant Prestari servicii - bauturi An 1 264.888 264.888 11.550 An 2 An 3 307.062 349.238 307.062 349.238 12.7051 13.975

Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.428 156.230 181.891 123.028 131.000 156.000 111.500 130.000 155.000 110.000 125.000 150.000 1.500 1000 500 8.400 8.400 600 4.200 3.600 5.000 1.000 500 8.820 8.820 630 4.410 3.780 5.000 1.000 500 9.261 9.261 661 4.630 3.969 31.500 20.000

60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate

60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii

30.800 30.890 20.000 20.000

Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare

Denumire Cheltuieli de ntretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobnzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

An 1 400 400 550 400 150

An 2 400 490 500 350 150

An 3 10.000 450 1050 610 410 200 86.031 58.031 28.000 3.800 3.100 700 6.000 0 6.000

10.000 10.000

79.000 84.083 52.000 56.285 27.000 27.800 3.500 3.000 500 6.250 250 6.000 3.320 2.700 620 6.250 250 6.000

68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL

253.528 281.273 309.832 11.360 25.789 39.406 264.888 307.062 349.238

O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. De asemenea, cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate, aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari ; trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut n tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou nfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.888 133.428 131.460 120.100 11.360 4,28% %CA 100% 50,37% 49,62%

7.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J, 18 luni/12 luni)

studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prt maxim (pretul de vnzare practicat de concurenti) program general de vnzari autorizatie administrativa

Faza organizationala I (ziua J, luna 12 luni-6 luni)

echiparea restaurantului (bucatarie, sala de mese, vestiare, mobilier, etc) achizitia uniformelor, lenjeriei, vesela, etc. organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi, luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare

Faza organizationala II (ziua J, 6 luni-3luni)

stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice

achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice mpreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de respect al mediului

Faza de lansare (ziua J, 3 luni-1 luna)

negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa, etc.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea

Faza de pre-deschidere (ziua J, 1 luna-10 zile)

Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat, aparate, etc.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vnzare definitive distribuirea uniformelor

Faza de deschidere

ziua J 10 curs pentru toate cadrele ziua J 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor, masinilor, computerelor) ziua J 8 curs securitate (furt, vandalism, accident, incendiu) ziua J 7 curs previziune vnzari ziua J 6 zi libera ziua J 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament n parte, regulament intern, repetitie utilizate echipament, masini, calculator ziua J 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri, receptia marfurilor perisabile ; pentru sala de mese : serviciu de simulare, primire, exercitii tehnice, cunoasterea meniurilor, cartilor de bauturi) ziua J 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor, degustari, critici ziua J 2 retusuri

ziua J 1 decorare florara, repetitie, zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala, analiza punctelor slabe din ziua precedenta, corectari imediate si necesare, adaptarea ritmului de lucru, planing-ul zilei, multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului, primul check-up al restaurantului

Anexa nr. 1 Bordeaux, harta administrativa : sectoare si cartiere

Anexa nr. 4 Amplasarea concurentei

Anexa nr.6

Categorii de licente

Natura licentei

Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa, suc de fructe sau legume nefermentat sau cu nceput de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1, 2, limonada, sirop, infuzii, lapte, cafea, ceai, etc. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin, bere, cidre, poir, hydromel, vinuri dulci naturale, crme de cassis, suc de fructe si legume fermentate comportnd 1, 2, 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale, altele dect cela care apartin grupei II, vinuri licoroase, aperitive pe baza de vin, lichioruri de capsuni, zmeura, afine, cirese, care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom, alcooluri provenind de la distilarea vinurilor, tuica, lichioruri ndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice, cu exceptia celor interzise comercializarii

Licenta pentru grupul I

Licenta pentru grupul II

Licenta pentru grupa III

Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice