Prof.

Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

OVIDIU BDESCU

2005, Editura Neutrino Titlul: Teorie minim obligatorie bac-ului la mate Autor: Ovidiu Bdescu I.S.B.N. 973-87223-2-2

TEORIE MINIMAL OBLIGATORIE BAC-ULUI LA MATE 2006

Este, aa cum o spune i titlul o teorie minimal, adic pe nelesul tuturor, nu e destul ceea ce vei gsi aici. De ce atunci a aprut sub aceast form? Pentru c...solicitrile multor elevi i profesori din ora sau jude au fost numerose...i pentru c era nevoie de ea ACUM... Sunt stul de foi xeroxate sau de pdf-uri imprimate care sunt greu de manevrat...i consider c o asemenea reeditare este binevenit.Cu siguran putea fi extraordinar daca timpul mi-ar fi permis...ns n lips de altceva...e bun i sub starea care e acum. Autocritica sper s m salveze de comentariile celor ce susin c tot ceea ce e aici nu merita efortul...ns sunt mulumit de prerile elevilor i studenilor actuali care mi dau telefon pentru a le mprumutaCartea de teorie .

MATEMATIC

Editor: Ovidiu Bdescu Coperta: Ovidiu Bdescu

Editura Neutrino Reia, 2005

2005, Editura Neutrino Toate drepturile rezervate Tel/ fax: 0255-224411 Mobil: 0724224400 E-mail: editura_neutrino@email.ro 2

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005
b

CLASA A IX-A
Capitolul I Operaii cu numere reale
1) Formule utile : a 2 b 2 = ( a b )( a + b )

4) Definiia radicalului de ordin superior a x b = x a 5) Condiii pentru radicali de ordin superior 2 k f ( x) = g ( x)

f ( x) 0 x I 1 Conditii: x I1 I 2 = I c g ( x) 0 x I 2
f ( x) = g ( x) Conditii: x R 6)Semnul suma si semnul produs , definiia factorialului
2 k +1

( a b ) = a 2 2ab + b2 ( a + b ) = a 2 + 2ab + b2 3 3 ( a b) = a3 b3 3ab( a b) ( a + b) = a3 + b3 + 3ab( a + b) a3 b3 = ( a b ) ( a2 + ab + b2 ) a3 + b3 = ( a + b) ( a2 ab + b2 ) a n b n = ( a b ) ( a n 1 + a n 2b.... + b n 1 ) a n + b n = ( a + b ) ( a n 1 a n 2b + .... + b n 1 ) ,doar pentru n impar

2 2

exp:

k = 1 + 2 + ... + n
k =1

k
k =1 n

= 12 22 ... n 2

Obs1:
n 2

a 3 + b3 + c3 3abc = ( a + b + c ) ( a 2 + b 2 + c 2 ab bc ac )

2 2 a12 + a2 + ...an = ( a1 + a2 + ...an ) 2 ( a1 a2 + a1 a3 + ...an 1an ) 2

1 = n
k =1

k =
k =1

n(n + 1) 2
2

a 3 + b3 + c3 3abc = ( a + b + c ) ( a + b + c ) 3 ( ab + bc + ac )
2

n n(n + 1)(2n + 1) n(n + 1) k = k3 = 2 6 k =1 k =1 Obs2:Constantele ies in fata sumei (respectiv produsului, insa la produs vor fi la puterea n)

a 3 + b3 + c3 = ( a + b + c ) 3 ( a + b )( b + c )( c + a )
3

2) Fracii periodice mixte i simple - se repet zecimalele 123456 123 Exemplu : 1, 23(456) = e mixt (apar cifre ntre 99900 123 1 e simpl (nu apar cifre ntre virgul i perioad) 1, (23) = 99 virgul i perioad) 3)Aproximarea numerelor reale Exp: a=12,345 Aproximarea prin lipsa: 12; 12,3 ; 12,34 ;12,345 Aproximarea prin adaos:13 ; 12,4 ; 12,35 ;12,346 Eroare absoluta : a = a a , unde a este aproximarea lui a; 3

3k 2 = 3 k 2
k =1 k =1

3k 2 = 3n k 2
k =1 k =1

Obs3:Daca in interiorul sumei este suma (respectiv la produs e produs), se distribuie suma (respectiv produsul).
x, x > 0 7) Modulul unui numar real: x = 0, x = 0 d semnul x, x < 0

plus numrului, exprim distana de la numr pn la origine Obs.: Proprietati ale modulului: a ) a 0 : a = 0 a = 0;
b) a < 2 a (2;2); a < 2 a a > 2 a (;2) (2; ) a > 2 a R

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

a a = ; b b Obs.2:Definiia minimului i a maximului a dou numere utiliznd a +b a b a +b+ a b i max(a, b) = modulul min(a, b) = 2 2 8)Parte ntreag -ntregul mai mic sau egal dect numrul nostru, se noteaza [x] (i este ntregul din stnga numrului) Parte fracionar :se noteaza { x} , { x} = x [ x ] c) a b a b a + b ; d ) a b = a b i
Obs.: { x} [ 0;1)
9)Proprietati pentru parte intreaga si fractionara: a )[ x] = x d.d. x Z ; b){x} = 0 d.d. x Z ; c)[m + x] = m + [ x], m Z ; d ){m + x} = {x}, m Z ; e)[ x] x < [ x] + 1; f ) x 1 < [ x] x; 1 n 1 g) [ x] + x + + ... + x + = [ nx ] identitatea lui Hermite n n 10)Proprietati ale puterilor: 1 c)a x = x ; a )a 0 = 1, a 0; b)0 a = 0, a 0 a x y a e) y = a x y d )a x a y = a x + y f ) ( a x ) = a x y a
g) ( a b) = a b
x x x

f ) x 2 k = y 2 k x = y sau x = y i x 2 k +1 = y 2 k +1 x = y
12)Conjugat, tipuri de conjugat:-conjugatul unei expresiiexpresie cu care daca inmultim expresia initiala, dispare radicalul Numar Conjugat Rezultat a a a ab a b b

a b a+ b
3

a+ b a b
3

a b

a +3 b a 3 b

a 2 3 ab + 3 b 2

a2 b a+b
a b

a 2 + 3 ab + 3 b 2

a+3 b a 2 a3 b + 3 b 2 13)Formula radicalilor dubli (compusi): A B =

a3 + b

A + A2 B A A2 B 2 2 2 Obs: Se utilizeaza doar daca A B este ptrat perfect

14)Inegalitati evidente: a b a b a) Dac ab >0 + 2 b) Dac ab<0 + 2 b a b a c) x 2 + y 2 + z 2 xy + yz + zx 15)Inegaliatea mediilor (valabil pentru numere pozitive): min(ak ) mh mg ma m p max(ak ) unde
mh = n 1 a k =1 k
n

ax a h) = x b b

Obs: nu 0 0 11)Proprietati ale radicalilor:

a)2 k x 2 k = x d ) n x = nm x m b) 2 k +1 x 2 k +1 = x
e) 2 k x = y
2k 2k

c) n
2k

x = n m x

armonic

mg =

ak
k =1

geometric

x y

si

xy = 2 k x 2 k y

ma =
5

ak
k =1

aritmetic

mp =
6

a
k =1

ptratic

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Obs1:Egalitate are loc d.d.toate numerele sunt egale Obs2:Cea mai des folosita este a1 + ... + an n n a1 ... an

Capitolul II Ecuaii
1)Ecuatia de gradul I 2)Ecuatia de gradul II 3)Schema lui Horner- da catul ( pt x - ) si restul - (pt x + ) impartirii unui polinom la polinoame de tipul X- ( respectiv X + ) ; Etapa 1) se face tabel de tipul
Puterile lui x in ordine descrescatoare Coeficientii corespunzatori

Et 4) Restul =0 Ecuatia devine (x - ) (.) = 0 x = sau=0 Obs : Daca cea de-a doua paranteza are gradul mai mare decat 2 , o descompunem din nou cu Horner,

6) Calcularea expresiilor de tipul E = 3 a + b 3 a b folosim ( x + y) 3 = x 3 + y 3 + 3xy( x + y) sau (x y)3 = x3 y3 3xy(x y) , iar in loc de x + y , respectiv de x y punem N N 3 = x3 + y 3 + 3 xyN respectiv N 3 = x3 y 3 3 xyN 7)Semnul expresiei de gradul I : ax + b = 0, a 0 Etapa 1) se rezolva ecuatia x = .. Etapa 2) se alege x corespunzator din tabelul : x x0 ax + b sgn ( a ) 0 sgn ( a )
unde sgn ( a ) nseamn semnul lui a

8)semnul expresiei de gradul II ax 2 + bx + c = 0, a 0

Etapa 1) se rezolva ecuatia x1,2 = Etapa 2) Linia a III-a se completeaza astfel : primul coeficient se copiaza , se inmulteste cu rezultatul , se aduna in diagonala ; Etapa 3) ultimul rezultat este restul , iar celelalte sunt coeficientii catului , de grad cu 1 mai mic decat impartitorul ; 4)Ecuatii care se rezolva prin notatii (x 2 + 3x +2) 2 -5x (x 2 + 3x +2) + 6x 2 =0 5)Ecuatii de grad superior ( gradul >2) D termen liber Et 1) se calculeaza D = ; unde D este divizor D coeficient dominant Et 2) se face schema lui Horner pentru x - , unde este divizor , pana obtinem restul 0 , celelalte linii se taie. Et 3) se scrie proba impartirii : Deimpartit = Impartitor Cat + Rest 7

b unde = b 2 4ac 2a Etapa 2) se alege linia corespunzatoare cazului nostru din tabelul x x1 x1= x 2 x2 >0 sgn ( a ) 0 sgn ( a ) 0 sgn ( a ) =0 <0 sgn ( a ) 0
sgn ( a )

sgn ( a )

Observatie : Intre radacini e semnul lui a pentru >0 , deci cand =0 ( respectiv <0) nu are unde sa fie semnul lui a P ( x) P ( x) 9)Inecuatii cu fractii de tipul > 0 sau <0 Q( x) Q( x) Et 1) se descompune numaratorul si numitorul in produs de factori de gradul I sau de gradul II ( Nu se simplifica )
8

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Et 2) se face tabel de semne , fiecare linie continand unul din factori, se separa zimtat numaratorul de numitor 0 0 Et 3)completarea ultimei linii folosete : = 0; = / ; = / ; 0 0 Et 3) se alege x corespunzator , daca avem respectiv , se ia inchis in valoarea corespunzatoare lui 0 si deschis unde este / , iar pentru < respectiv > se iau doar intervale deschise P ( x) P ( x) Obs : < < 0 se aduce la acelasi numitor Q( x) Q( x) inecuatii de tipul 8) 10)Sisteme de inecuatii Etapa 1) se rezolva fiecare inecuatie I 1 , I 2 , Etapa 2) se intersecteaza intervalele 11)Ecuatii cu module Et 1) se egaleaza cantitatea din fiecare modul cu 0 Et 2) se face tabelul de semen x Rdcinile ecuaiilor obinute din egalarea modulelor cu 0 Cantitatea din primul modul Cantitatea din al doilea modul . Et3) se discuta pe cazuri, se alege solutia care e n cazul respectiv Et 4) se reunesc solutiile obinute la fiecare caz i se obine soluia final 12)Inecuatii cu module Etapa 1) Se egaleaza ecuatia din fiecare modul cu 0 Etapa 2 ) Se face tabelul de semne , se discuta pe cazuri x Rdcinile ecuaiilor obinute din egalarea modulelor cu 0 Cantitatea din primul modul Cantitatea din al doilea modul . 9

Et 3) se intersecteaza solutiile de la fiecare caz cu intervalul in care ne situam Et 4) se reunesc intervalele finale de la fiecare caz 13)Ecuatii cu parte intreaga [ f (x)] = g(x) Et 1) notam [ f (x)] = k Z g(x) = k Et 2) g(x) = k x = in functie de k Et 3) [ f (x)] f(x) < [ f (x)] + 1 k f(x) < k+1 Etapa 4) inlocuim x in Etapa 2) inecuatie cu k Etapa 5) se aleg din intervalul de solutii doar valorile intregi 14)Relatiile lui Viete b c ; Pentru ecuatia ax 2 + bx + c = 0 S = iar P = a a 15)Determinarea directa a radacinilor folosind Viete se aplica doar daca a=1 i dac radacinile sunt intregi c b ; Etapa 1) se scrie S = , P = a a Etapa 2) se gasesc combinatiile de 2 numere x 1 si x 2 astfel incat c b x 1 x 2 = , se aleg cele pentru care x 1 + x 2 = a a 16)Determinarea ecuatiei daca se stiu radacinile x 1 , x 2 ; Etapa 1) se calculeaza S= x 1 + x 2 , P= x 1 x 2 Etapa 2) Ecuatia este : m(x 2 - Sx + P) = 0 , m 0 17)Formarea ecuatiei in y daca stim ecuatia in x si relatie intre radacini (fara a o rezolva) Met 1 Et 1) ecuatia in y este m(y 2 - S y y + P y ) =0, m 0 Et 2)se calculeaza S y = y 1 +y 2 si P y = y 1 y 2 in functie de S x si P x Met 2 : Gasim y 1 doar in functie de x 1 , y 2 in functie de x 2 de unde rezulta y in functie de x , x in functie de y inlocuim m() = 0 18) Relatie independenta de m intre radacini 10

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

c b ,S = ; a a E2) Se scoate m din cea mai simpla, se inlocuieset in cealalta; E3) Se obtine o relatie intre S si P fara m, se inlocuieste S cu x1 + x 2 , P cu x1 x 2 solutia ceruta. 19) Intervalul in care variaza radacinile unei ecuatii se poate gasi doar daca apare m 2 ; E1) Se formeaza o ecuaie de gradul II in m; E2) m R m 0 x I ; E3) I este intervalul cerut. 20) Descompunerea polinomului de gradul II in factori: f = ax 2 + bx + c > 0 f = a( x x1 )( x x 2 ) E1) Se scrie P = = 0 f = a( x x1 )
2

Obs. Formulele sunt valabile dac toi coeficienii sunt nenuli, dac b = 0 sau c = 0 atunci i numitorului corespunztor trebuie s i impunem condiia s fie 0 23) Conditia ca 2 ecuatii de gradul II sa aiba o radacina 2 comun: (ac a c ) = (ab a b )(bc bc ) Obs: Pentru a gsi rdcina comun, o determinm inlocuind parametrul gasind mai sus si rezolvand cele doua ecuatii. 24) Determinarea lui m daca stim o relatie doar intre radacini E1) Se prelucreaza relatia, se obtine o relatie doar intre S si P E2) Se folosesc formulele: x12 + x2 2 = S 2 2 P x13 + x23 = S 3 3PS
x14 + x2 4 = S 2 2 P

< 0 f ireductibil

2P2

x1 x2 = S 2 4 P

Observatie: toate aceste formule se pot deduce; E3) Se obtine o ecuatie in m care se rezolva.

21) Calcularea unei expresii simetrice referitoare la radacini E1) x1 radacina verifica ecuatia x12 = .. in functie de x1

E2) Daca se cer puteri mai mari ale lui x1 , x 2 se inmulteste relatia cu
x1 , x1 , etc si se inlocuiesc recursiv E3) Se obtine doar o relatie intre puteri de gradul I ale lui x1 respectiv x2 E4) Se folosesc relatiile lui Viete 22) Conditia ca doua ecuatii de gradul II sa aiba: a b c = = a) aceleasi radacini: a b c a b c = = b) radacini respectiv inverse : c b a (adica cand prima are radacini pe x1 , x 2 cea de-a doua sa aiba pe 1 1 x3 = , respectiv x 4 = ) x1 x2 11
2

25) Tipuri de ecuatii irationale TIP 1: 2 k f ( x ) = g (x )

f ( x ) 0 x I1 Conditii: g ( x ) 0 x I2
2k

I C = I1 I 2

TIP 2: 2 k +1 f ( x ) = g (x ) Conditii: x I C =
() f (x) = [g(x)]
2k +1

() HORNER f ( x) = g ( x) x { se aleg doar valorile din I C }

k

2k +1

} HORNER x {, se aleg valorile din I C =

TIP 3: m f ( x) n g ( x) = E1)Eventuale conditii E2)notam m f ( x) = u => x = ... (in functie de u)

12

Prof. Ovidiu Bdescu

n

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

g ( x) = v => x = ... (in functie de v) E3)egalam x =>ecuatia(1) intre u si v E4) ecuatia (2) este u v = =>sistem =>u =,v =, => x = 26)Tipuri de inecuatii irationale TIP I : f ( x) < g ( x)
f ( x) 0 => x I1 Conditii : I c = I1 I 2 g ( x) 0 => x I 2 ( )2 => f ( x) < [g ( x)]2 => x I 3 =>solutia este I c I 3

TIP II:

f ( x) > g ( x)

f ( x) 0 => x I1 Cazul I: I c = I1 I 2 => x I c e solutie g ( x) < 0 => x I 2 =>solutia I c = I f ,1 f ( x) 0 => x I 3 => I c , 2 = I 3 I 4 Cazul II: g ( x) 0 => x I 4

E2) se obtine un sistem cu S si P, se obtine S=...; P= E3) se formeaza ecuatia de grad II : t 2 St + P = 0 t =x t =y 1 sau 1 t2 = y t2 = x Obs : orice sistem simetric ce are solutia (,) are si solutia (,) 33) Sisteme omogene: toti termenii considerai n ambele necunoscute au acelasi grad E1) notam y=tx , inlocuim in ambele ecuatii, dam factor comun x ... (....) = ... E2) daca vreuna din cele 2 ecuatii are termenul liber 0 x = 0 sau (.) =0 t = Dac ambii termeni liberi sunt diferii de 0, impartim cele 2 ecuatii, simplificam x ... t = E3) Caz I: t 1 = ... y=x, inlocuim in cea mai simpla ecuatie solutiile, analog Caz II

()

Capitolul III Elemente de logica matematic

1)Propoziie-un enun despre care putem spune ca e adevarat sau fals 2) Tabele de adevar: p q p p q p q pq pq 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1

=> f ( x) > [g ( x)] => x I 5 deci solutia I f , 2 = I c , 2 I 5

2
3

Solutia finala: I f ,1 I f , 2
TIP III:
f ( x) <> g ( x )

Conditii: x R

()

=> f ( x) <> [g ( x )] x I I f = I
3

27) Sisteme formate dintr-o ecuatie de grad I si una de grad II: E1) Gasim x sau y din ecuatia de grad I E2) Inlocuim in cealalta, o rezolvam E3) Revenim la substitutie 32) Sisteme simetrice - schimband x cu y ecuatia este aceeasi E1) se folosesc formulele: 2 3 x 1 + x 2 = S2 2 P x 1 + x 3 = S3 3PS 2 2
4 x1 + x 4 = (S2 2 P) 2 2 P 2 2

x1 x 2 = S2 4P 2

Obs. : numrul liniilor din tabel este egal cu 2n , unde n este numrul propoziiilor care apar Obs. p non p se completeaz invers decat la p p q p sau q disjunctie e adevarata cand sau p sau q e adevarata : 14

13

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

p q p si q conjunctie e adevarata cand si p si q e adevarata: p q p implica q implicatie e falsa cand din adevarat se obtine fals: p q p echivalent cu q e adevarata cand si p si q au aceeasi valoare de adevar: 3) tautologie -propozitie identic adevarata antilogie -propozitie identic falsa 4)predicate enunturi ce depind de variabile si care, pentru diferite valori ale variabilelor ,devin propozitii 5)cuantificatorul existential : x a.i x => ... cuantificatorul universal: Obs: cuantificatorii pot comuta doar daca sunt de acelasi tip: xy yx, xy yx , dar xy yx este falsa 6) Tipuri de teoreme : a)teorema directa : I => C b)teoreme reciproca: C => I c)teorema contrara: C => I d)teorema a reciprocei: I=> C Obs.: Se arata (cu tabele) ca : (I => C) (C =>I ) si (C => I ) ( I => C) asadar de multe ori in loc sa aratam I=>C, aratam ca : C => I 7)Conditii necesare, suficiente a)conditie necesara: pentru ca x=2 e necesar ca: x 2 = 4 , pentru ca x 2 = 4 nu e necesar ca x=2 b)conditie suficienta : pentru ca : x 2 = 4 e suficient ca x=2, pentru ca x=2 nu e suficient ca x 2 = 4 c)conditie necesara si suficienta: pentru ca: x 3 = 8, x R e necesar si suficient ca x=2. Obs.1: notam CNS pentru ca .sau <=> ..sau.d.d.. Obs.2: orice echivalenta are 2 sensuri: => si <= 8)Metoda reducerii la absurd : E1)se presupune C falsa(concluzia); E2)se foloseste I(ipoteza) si proprietati generale si se obtine contradictie=>presupunerea facuta e falsa=>q.e.d. 9)Constructia lui P(k+1) daca stim P(k):

E1)inlocuim pe k cu k+1 in P(k) E2)Comparam P(k) cu P(k+1) in functie de :primul element , ultimul element,regula sirului; E3)Adunam ,scadem,inmultim,impartim pe P(k) astfel incat sa porneasca tot de unde porneste P(k+1) si sa se opreasca unde se opreste P(k+1); 10) Inducia cu pasul p p N are etapele I. Se arat c primele p valori posibile sunt adevrate II. Pp. c P ( k ) , P ( k 1) ,..., P ( k p + 1) adev i artm c
P ( k + 1) este adev

11)Egalitati demonstrate prin inductie: I ) P(prima valoare posibila) adevarata II) Presupunem P(k) adevarata (?)=>P(k+1) adevarata, unde P(k): P(k+1):. Metoda I: Stim P(k)adevarata =>adevarata apoi adun, scad, inmultesc sau impart astfel incat sa obtin M s ( P{k + 1)) = ... Se

arata M d ( P(k + 1)) prin calcule. Metoda II: Vreau sa arat P(k+1) adevarata,echivalent cu . adevarata, echivalent cu..,echivalent cuadevarata Deoarece s-au folosit relatii echivalente =>P(k+1) adevarata=>P(n) adevarata n N 12)Inegalitati demonstrate prin inductie I)P(prima valoare posibila) adevarata. II)Presupunem ca P(k) adevarata =>(?)P(k+1) adevarata ,unde : P(k): P(k+1): Stim P(k) adevarata=> apoi adun, scad, inmultesc sau impart astfel incat sa obtin M s ( P{k + 1)) = ... .. adevarata M s ( P{k + 1)) .. E suficient sa aratam ca> < M d ( P (k + 1)) ...... 13)Divizibilitate demonstrata prin inductie 16

15

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

I)P(prima valoare posibila) adevarata II)Presupunem P(k)adevarata=>(?)P(k+1) adevarata, unde: P(k): P(k+1): Stiu P(k) adevarata. .......e divzibil cu c Za.i..... = c =>scoatem cea mai mare putere a lui k in functie de c, o inlocuim in P(k+1) => P(k+1) adevarata =>P(n) adevarata, n N 14)Calculul unor sume prin metoda coeficientilor nedeterminati: E1)se scrie suma ca suma de termen general; E2)se descompune termenul general in fractii simple de numitori cunoscuti si numaratori necunoscutele A,B,C,etc. E3)se aduce M d la acelasi numitor ,egalam termenii liberi , coeficientii lui k ,ai lui k 2 ,etc=>sistem; E4)Gasim coeficientii,gasim descompunerea, apoi dam valori lui k=1, k=2,.....se adun => S= Obs. In partea dreapta se reduc unii termeni E5) Se demonstreaza suma prin inductie Obs. Daca vrem inductie, se rescrie suma de termen general sub form desfasurata pentru a ne fi mai simplu. 15) Calculul unor sume date prin termen general E1) Se descompune termenul general in functie de 2 termeni consecutivi sau il aducem la o forma mai simpla E2) Dam valori lui k, reducem => S= . E3) Aratam prin inductie rezultatul gasit Obs. Uneori folosim formule cunoscute si redistribuim suma

d)diferenta simetrica :A B=(A\B) (B\A) Obs.: Mulimi disjuncte sunt mulimi care verific A B = Obs. :complementara unei multimi(doar pentru A E) CE A={ x E x A}=E\A Obs 2. :E\A exista intotdeauna,insa CE A doar daca A E
2) Prile unei mulimi P ( A ) = {M M A}

Obs.: card ( P ( A ) ) = 2cardA , deci numrul submulimilor unei

mulimi cu n elemente este 2n Obs 2: este submulime a oricrei mulimi, deci P( A)

3)Proprieti ale operaiilor cu mulimi a) distributivitatea reuniunii i a interseciei A (B C)=(A B) (A C) A (B C)=(A B) (A C) b) Legile lui De Morgan C E (A B) = C E A C E B C E (A B) = C E A C E B 4)Reprezentarea geometrica a produsului cartezian a 2 multimi A B={ ( x, y ) x A si y B} a) A si B multimi de numere {...} A B format din puncte b) A interval, B={...} A B formata din segmente paralele cu Ox c)A={...}, B interval A B formata din segmente paralele cu Oy d)A interval, B interval A B este formata din dreptunghiuri 5) compunerea functiilor se poate realiza doar daca Cd f1 = D f2

Capitolul IV Funcii
1) Operaii elementare cu mulimi a)reuniunea: A B={ x x A sau x B} b)intersectia: A B={ x x A si x B} c)diferenta: A\ B={ x x A si x B }

a)functii fara acolade ( f g )( x ) = f ( g ( x)) = f (....) si inlocuim in f pe x cu ...... b)functii cu acolade:

17

18

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

f ( g1 ( x)), g1 ( x )...., x... g )( x ) = f ( g ( x)) = f ( g 2 ( x)), g 2 ( x)...., x... f1 ( g1 ( x)), g1 ( x)....si, x, a.i. f1 f ( g ( x)), g ( x)....si, x, a.i. f 2 1 1 2 = f1 ( g 2 ( x)), g 2 ( x)....si, x, a.i. f1 f 2 ( g 2 ( x)), g 2 ( x)...si, x, a.i. f 2 Obs 1: f 1| A = f si 1| A f = f , f functie Obs 2: ,, functiilor este asociativa, nu este comutativa 6)Derivata unei functii polinomiale se noteaza f ' ( x ) se foloseste :

(f

adevrat, adic dac e injectiv nu rezult c f , ( x) > 0 si f , ( x) = 0 pentru un numar finit de puncte sau c f , ( x) < 0 si f , ( x) = 0 10)Functii surjective f surjectiva a) y Cd f , x D f astfel nct f ( x) = y b) y Cd f ,ecuatia f ( x) = y are cel putin o solutie D f c) y Cd f ,paralela prin y la Ox intersecteaza graficul lui f in cel putin un punct Obs. : Dac artm c f elementara (adica functii des intilnite) i c limitele la capetele D f =capetele Cd f , eventual inversate atunci f este surjectiv, ns reciproc nu este adevrat, adic dac f este surjectiv nu rezult c limitele la capetele D f =capetele Cd f , eventual inversate 11)Funtii bijective f bijectiva a) f injectiva si surjectiva b) y Cd f ,ecuatia f ( x) = y are exact o solutie D f c) y Cd f ,paralela prin y la Ox intersecteaza graficul lui f in exact un punct Obs. : Se mai poate arta bijectivitatea i cu ajutorul lui f ' ( x ) ..pt. injectivitate i limite..pt. surjectivitate 12)Inversa unei functii f : A B admite invers g : B A astfel nct g f = 1A i f g = 1B Obs. : f : A B admite invers f este bijectiv Obs. : Determinarea inversei se face astfel : E 1 )Artm f bijectiva, notand f ( x) = y x = ..... in functie de y Obs 1:Daca nu exista x sau daca x nu e unic f nu e bijectiva nu exista f 1 ( x)

( x )' = x 1 '=0 ( f g )' = f ` g ` 7)Limitele functiei polinomiale -se noteaza lim f ( x) respectiv lim f ( x)
x x < x x >

-se obtin prin inlocuirea lui x cu Observatie: lim f (x) sau lim f (x) se obtin prin calcularea
x x

limitei termenului de grad maxim. 9)Functii injective f injectiva a) f ( x1 ) = f ( x2 ) x1 = x2 b) y Cd f ,ecuatia f ( x) = y are cel mult o solutie D f c) y Cd f ,paralela prin y la Ox intersecteaza graficul lui f in cel mult un punct Obs. : Dac artm c f , ( x) > 0 si f , ( x) = 0 pentru un numar finit de puncte f strict crescatoare f injectiva sau dac artm c f , ( x) < 0 si f , ( x) = 0 pentru un numar finit de puncte f strict descrescatoare f injectiva, ns reciproc nu e 19

20

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

E 2 ) notam f 1 ( y ) = .... in functie de y, revenim la notatie f 1 ( x) = ..... in functie de x Obs 2:Daca f : A B f 1 : B A, inclusiv la functii cu ramuri (la care se discuta tabelul) Obs 3:G f si G f 1 sunt simetrice fata de prima bisectoare
13)Functii cu acolade exprimate in tabele E 1 )se face tabel de tipul

f si g au monotonii diferite f

g f ( x1 ) f ( x2 ) x1 x2

Obs.5: rata creterii (descreterii) R(x1,x2) =

E 2 ) lim f ( x) = .... , lim f ( x) = .... , f ( ) = ... , lim f ( x) = ....

x
x x <

14)Studierea bijectivitatii unei functii date prin acolade E 1 )se face tabelul atasat functiei E 2 )Se folosesc definitiile: a) f injectiva f1, f 2 injective si f ( I1 ) f ( I 2 ) =

18) Funcii pare, impare a) Df simetric x Df -x Df b) f par Df simetric i f(-x) = f(x) Df simetric i f(-x) = - f(x) c) f impar Obs.: f par Gf simetric fa de Oy f impar Gf simetric fa de O 19) Operaii elementare cu funcii a) pentru funcii fr accolade se fac direct b) pentru funcii cu accolade exprimm funciile pe ax 20) Trasarea Gf , f(x) = ax + b, a 0 dac D f = R interval, se iau 2 puncte, se unesc i Gf conine doar

poriunea care are x D f , iar dac Df = {..... ....}, N , Z Gf este

b) f surjectiva f1, f 2 surjective si f ( I1 ) f ( I 2 ) = Cd f c) f bijectiva f injectiva si surjectiva 15) Monotonia funciilor f monoton crescatoare ( f ) x1 < x2 f ( x1 ) f ( x2 ) f monoton descrescatoare( f ) x1 < x2 f ( x1 ) f ( x2 ) f strict crescatoare ( f s ) x1 < x2 f ( x1 ) < f ( x2 ) f strict descrescatoare ( f s ) x1 < x2 f ( x1 ) > f ( x2 )
Obs 1: In probleme pornim cu x1 < x2 , calculam f ( x1 ) f ( x2 ) si-l comparam cu 0. Obs 2: Daca f '( x) 0 si f '( x) = 0 pe o multime finita f s Daca f '( x) 0 si f '( x) = 0 pe multime finita f s Obs 3:Pentru functii cu acolade trebuie sa fie de aceeasi monotonie si f1 si f 2 , iar f1 ( ) f 2 ( ) pentru f1 , f 2 i f1 ( ) f 2 ( ) pentru f1 , f 2 Obs.4: f si g au aceeasi monotonie f g 21

format din puncte izolate care nu se unesc 21)Trasarea Gf, f(x) = ax2 + bx + c , a 0 E1) a > 0 f are minim, i G f va fi parabol cu ramurile n sus a < 0 f are maxim, i G f va fi parabol cu ramurile n jos E2) OY : x = 0 f(0) = A (0;..) Gf OX: f(x) = 0 daca > 0 B (x1,0),C(x2,0) Gf = 0 B (x1,0) Gf < 0 Gf Ox b ; E3) vrful V 2a 4a 22) Studierea monotoniei, determinarea punctului minim b b (maxim) Pentru a > 0 f s pe ; si fs , ; 2a 2a b b Pentru a < 0 f s pe ; si fs , 2a 2a 22

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

b , se atinge pentru x = , iar 4a 2a b pentru a < 0 f are maxim egal cu , se atinge pentru x = 4a 2a 2 b 23)Forma canonic a funciei de gradul II f ( x) = a x + + 2a 4a Obs.:Poate dedus prin formarea ptratului perfect 24) Determinarea locului geometric pentru vrfurile unei familii de parabole b E1) Scriem coordonatele vrfurilor xv = yv = 2a 4a E2 ) Se gsete m din cea mai simpl, se nlocuiete n cealalt. E3) Se obine o relaie ntre xv i yv care nu depinde de m acea relaie este locul geometric cutat. E4) Se transpune locul geometric n figura corespunztoare. 25). Determinarea punctelor fixe pentru o familie de parabole E1) notm f (x) = y, ordonm n funcie de m (.................) = 0 E2 ) obinem m (.) + = 0 .................... = 0 E3 ) se rezolv sistemul x = .. y = .., aceste puncte sunt puncte fixe cerute 26) Imaginea funcilor Im f = f ( x) x D f

Obs: a > 0 f are minim egal cu

c) pentru funcii cu acolade, de face tabelul ataat i se determin intervalele I1 , I 2 ... pe care f e monoton, iar Im f = f ( I1 ) f ( I2 ) ... d) dac tim G f Im f este reuniunea segmentelor posibile pentru y 27) Situarea rdcinilor unei ecuaii fa de parametrii reali, parametrii notai cu , , E1)Se scriu relaiile sub forma < x1 < < x2 < (eventual ) E2) Se fac axele de coordonate , se situeaz numerele , , , se face Gf cu ramurile n sus (deci a > 0) deoarece condiiile vor fi acelai E3) Se pun condiii de tip: a f (nr.) b 2a E4) Se rezolv fiecare condiie , se intersecteaz intervalele. Obs.1: condiii de tip > 0 dac rdcinile sunt distincte (sau apare cuvntul ambele) 0 dac rdcinile pot fi egale < 0 dac f nu are rdcinile reale (sau dac f pstreaz semn constant) Obs.2: condiii de tip af (nr.) Gsim semnul lui f (nr.), deci semnul lui af (nr.) va fi acelai
Obs.: Dac vreo rdcin poate fi unul din numere, se pune af (nr.) respectiv af (nr.) 0

a) funcii cu modul sau ce conin ptrate perfecte, folosim x 0 sau

( )

0
2

ax 2 + bx + c b)funcii de tipul f(x) = ax + bx + c sau f ( x) = 2 dx + ex + f 2 E1) notm f(x) = y x (..) + x (.) + ..= 0 E2) x R x 0 y I I = Im f

23

24

Prof. Ovidiu Bdescu

Obs. 3 : condiii de tip

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

b . Se pun doar pentru numere din afara 2a b < numr 2a

rdcinilor i aceste condiii sunt xv < numr sau xv > numr b > numr 2a

28)Condiia ca o ecuaie de gradul II s aib dou rdcini din care una n intervalul ( , ) este f ( ) f ( ) < 0
Obs.:nu apare condiie de deoarece f ( )f ( )< 0 f ( ) i f ( ) au semne diferite , deci o rdcin( , );

29)Condiia ca o funcie de gradul II s pstreze semn constant pe R

a) f(x) > 0, x R a > 0 b) f(x) < 0, x R a < 0

a)mediana-uneste varful triunghiului cu mijlocul laturii opuse,se intersecteaza in G centru de greutate situat la 1/3 din baza si 2/3 din varf b)inaltimea-perpendiculara din varf pe latura opusa,se intersecteaza in H-ortocentru (poate pica in afara triunghiului) c)bisectoarea-imparte unghiul in doua parti egale,se intersecteaza in I-centrul cercului inscris d)mediatoarea-perpendiculara pe mijlocul laturii,se intersecteaza in O-centrul cercului circumscris(poate sa nu treaca prin varf) e)linia mijlocie-uneste mijloacele a doua laturi, e paralela cu a treia si este egala cu din baza 2.Vector-orice reprezentant al mutimii segmentelor orientate paralel de acelasi sens si lungime Obs.:Vectorul este diferit de segmentul orientat Se noteaza, AB = v iar segmentul orientat AB respectiv v , desi in unele probleme se confunda

<0
c) f(x) 0, x R a > 0 0

<0
d) f(x) 0, x R a < 0 0

3.Egalitatea a doi vectori: AB = CD daca si numai daca AB,CD au acelasi sens ,aceeasi directie si aceeasi lungime 4.Suma a doi vectori - fortele care dau rezultanta, sunt de tipurile: a)coliniari,acelasi sens b)coliniari,sens opus c)necoliniari Obs.: exist regula triunghiului, poligonului, a paralelogramului
Obs.2: AB = BA 5.Produsul unui vector cu un numar real: mareste sau micsoreaza, schimba sau pastreaza sensul 1 6. AM mediana in triunghiul ABC AM = AB + AC 2

CAPITOLUL V Paralelism si calculul vectorial

1. Linii importante in triunghi def., punct de intersectie, propr:
25

26

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

7.Cu u, v si w se poate construi un triunghi daca si numai daca

u + v + w = 0 sau una din permuitrle circulare u = v + w este

adevrat

Obs. Uneori relaia se folosete sub forma r M = mr A + (1 m ) r B , m ( 0,1)

8. u si v coliniari-daca si numai daca k R astfel incat u = k v AB Obs.: AB si CD coliniari de acelasi sens AB = CD CD AB AB si CD coliniari de sens opus AB = CD CD 9. Impartirea unui segment intr-un raport dat BM k 1 Daca = k A exterior avem AM = AB + AC 1+ k 1+ k MC Obs. Relaia e adevrat nu doar dac A este exterior 10.ABCD paralelogram-daca si numai daca AB = DC sau M

15 . Condiia de paralelogram ABCD paralelogram r A + r C = r B + r D 16.Condiia de coliniaritate a 3 puncte Punctele A, B i M sunt coliniare r M = r A + r B , unde , R, + = 1 1 17.Vectorul de poziie al centrului de greutate rG = r A + r B + rC 3 18 . Teorema lui Thales AM AN = n ABC avem MN este paralel cu dreapta BC MB NC 19.Teorema lui Menelaos: Fie triunghiul ABC si C ' AB, B ' AC , A ' BC . Atunci: A' , B ' , C ' sunt coliniare

P MA + MC = MB + MD
11.G-centru de greutate pentru ABC daca si numai daca
a) GA + GB + GC = 0 sau b) M P MA + MB + MC = 3MG

B ' A A'C C ' B =1 B 'C A' B C ' A 20 Teorema lui Ceva: Fie triunghiul ABC si C ' AB, B ' AC , A' BC .Atunci AA' , BB ' , CC '
daca si numai daca

12. Vector de poziie al unui punct Fie O un punct fix...numit pol i M un punct oarecare al planului, vectorul de poziie al punctului M este OM = r M Obs. : Vectorul de poziie e unic 13. Exprimarea unui vector n funcie de vectorii de poziie ai capetelor segmentelor AB = r B r A 14 .Vectorul de poziie al unui punct ce mparte un segment ntr-un raport dat Dac AB este un segment i M un punct interior astfel nct AM 1 k = k atunci r M = rA + rB 1+ k 1+ k MB
27

A' B B 'C C ' A = 1 A'C B ' A C ' B Obs.: Teorema lui Menelaos se foloseste pentru a arata coliniaritatea unor puncte, iar Teorema lui Ceva pentru concurenta unor drepte. 21)Teorema bisectoarei:
concurente daca si numai daca

AB BM = AC MC 22.Spunem ca u , v alcatuiesc o baza in P daca si numai daca u , v necoliniari

AM bisectoare daca si numai daca

( )

28

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Obs.: w P, w e poate descompune in baza u , v sub forma

w = u + v ,iar ( , ) sunt componentele vectorului w in

( )

yG =

baza u , v 23) Reper cartezian Doua axe de coordonate perpendiculare,axa absciselor Ox i si axa ordonatelor Oy j

( )

y1 + y 2 + y3 3
BM MC

c)punctul ce imparte M 1 M 2 in raportul k =

Versor: i, j ,au lungimea 1

Obs.1: M Ox y M = 0 M Oy xM = 0 24.Distanta intre doua puncte(lungimea unui segment)

25.Coordonatele unui vector u = xi + y j coordonatele ( x, y )

M 1M 2 =

(x

x2 ) + ( y1 y 2 )
2

AB = ( xB x A )i + ( y B y A ) j coordonatele ( x B x A ; y B y A ) 26.Operatii cu vectori dati prin coordonate

u1 + u 2 = ( x1 + x2 )i + ( y1 + y 2 ) j i u = xi + y j

x B + kxC xM = 1 + k y + kyC yM = B 1+ k 30) ecuatia carteziana a unei drepte ax+by+c=0 Obs: reprezentarea dreptei: intersectia cu Ox: y=0A(,..0) intersectia cu Oy: x=0 B(0,) Obs.: daca dreapta are o singura necunoscuta, atunci ea este paralela cu cealalta axa. 31) intersectia a doua drepte se rezolva sistemul format din cele doua ecuatii Obs.: verificarea daca un punct apartine dreptei se face nlocuind coordonatele punctului n ecuaia dreptei

27. u1 ,u 2 coliniari

u1 u2

constant sau

x1 y1 = (pt. Oxy) x2 y 2

28.Conditii de paralelism i perpendicularitate x y u1 || u 2 u1 , u 2 coliniari 1 = 1 x1 y 2 x2 y1 = 0 x2 y 2

u v x1 x2 + y1 y2 = 0 29.Coordonatele punctelor:
x1 + x 2 xM = 2 a)mijlocul M al unui segment y + y2 yM = 1 2

b)centrul de greutate: xG =

x1 + x2 + x3 3
29

32) tabelul trigonometric 0 30 sin 0 1 2 cos 1 3

2

45 2 2 2 2 30

60 3 2 1 2

90 1 0

Prof. Ovidiu Bdescu

tg ctg linie de constructie 0 \

Teorie minimal
1 3 3 1 1 3 1 3 \ 0

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

b)trece prin doua puncte M 1 si M 2

x y y1 x x1 = sau x1 y 2 y1 x 2 x1 x2 y 1 y1 1 = 0 y2 1

0 1 2 3 4 2 2 2 2 2 E1) in linia de constructie se pun cifrele de la 0 la 4 E2) se extrage radical din fiecare E3) rezultatul se imparte la doi si se trece la sinus 33) panta unei drepte (se mai numete i coeficient unghiular al y y a y dreptei) md = tg = 2 1 = = v x2 x1 b xv a) se stie , unghiul dintre Ox si dreapta d, unghi orientat b) se stiu doua puncte ale lui d, M 1 si M 2 c) se stie ecuatia carteziana ax + by + c = 0

d) se stie un vector director, v = xv i + y v j Obs.: punctul d) era evident caci y v = y 2 y1 , iar xv = x 2 x1 Obs.: daca d este perpendicular pe Ox atunci d nu are panta 34) conditie de paralelism si perpendicularitate d1 IId 2 m1 = m2

Obs.: daca un numitor este zero, dreapta este perpendicular pe una din axe i ecuaia dreptei este x =, dac e perpendicular pe Ox respectiv y =dac e perpendicular pe Oy 36) ecuatia unei drepte ce trece prin origine y = mx ecuatia primei bisectoare y = x ecuatia celei de-a doua bisectoare y = x 37) conditii de coliniaritate a trei puncte a) se determina ecuatia dreptei ce trece prin primele doua, se arata ca si al treilea punct apartine aceleiasi drepte x1 y1 1 b) se verifica ca x 2 y 2 1 = 0 x3 y 3 1
38) ecuatia dreptei prin taieturi
- se stiu punctele de intersectie cu axele

x y + =1 a b

d1 d 2 m1 m2 = 1 Obs.: d 1 , d 2 concurente m1 m2
35) ecuatii ale dreptei a)trece prin punctul M 1 ( x1 , y1 ) si are directia data de v = xv i + y v j 39) distanta de la un punct la o dreapta (punctul M, dreapta ax M + by M + c ax+by+c=0) este d ( M , d ) = a2 + b2

y y1 = m( x x 1 ) y y1 =

yv xv

( x x1 ) 31 32

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005
y1 1 y2 1 y3 1

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

x1 40) aria unui triunghi este , unde = x 2 2 x3

41) aflarea medianelor unui triunghi E1) stim coordonatele varfurilor triunghiului, gasim mijlocul laturii E2) folosim ecuatia dreptei ce trece prin doua puncte (varful si mijlocul laturii opuse) 42) aflarea inaltimilor unui triunghi 1 E1)se calculeaza panta laturii si rezulta ca panta inaltimii este ml E2) folosim ecuatia dreptei ce trece printr-un punct si are panta cunoscuta 43) aflarea mediatoarelor E1) se calculeaza mijlocul si panta laturii 1 E2) stim punctul (mijlocul laturii) si panta mediatoarei ml 44) aflarea bisectoarelor AB BD E1) se foloseste teorema bisectoarei = AC DC BD =k E2) se calculeaza AB = ..., AC = ... DC E3) punctul D imparte segmentul BC in raport k x + kxC y + kyC xD = B ; yD = B 1+ k 1+ k E4) stim A si D ecuatia bisectoarei

E1) se traseaza segmentul AB, se prelungeste cu un segment congruent BA E2) B este mijlocul lui AA x + x A' y + y A' xB = A x A ' = ...; y B = A y A ' = ... 2 2

46) aflarea simetricului unui punct A fata de dreapta d E1) se duce proiectia lui A pe d, se prelungeste cu un segment congruent E2) AA este perpendicular pe dreapta d aflam panta lui AA ecuatia lui AA E3) AA'd = {M } , M este mijlocul lui AAA

47) aflarea simetricei dreptei d fata de punctul A E1) se duce proiectia lui A pe d A1 , se prelungeste A1 A cu un segment congruent A1 ' E2) prin A1 ' ducem d paralela cu d caci md ' = md , A1 ' cunoscut (A miljocul lui A1 A1 ' )

48) aflarea simetricei unei drepte fata de o dreapta paralela E1) se verifica daca d si d 1 sunt paralele E2) se alege un punct pe d (preferabil o intersectie cu una din axe), se duce simetricul fata de d 1 A E3) prin A ducem d ' IId caci stim md ' si A

45) aflarea simetricului unui punct A fata de B

33
34

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

49) determinarea simetricei unei drepte fata de o dreapta concurenta E1) se verifica daca dreptele sunt concurente E2) se alege un punct pe d (preferabil o intersectie cu una din axe), se duce simetricul fata de d1 A E3) se calculeaza d d1 M E4) se stiu A si M ecuatia lui d

E1) Notam ceea ce variaza cu parametrii , , etc. E2) Exprimam analitic relatiile date in enunt in raport cu acesti parametrii E3) Gasim in functie de acesti parametrii ecuatia figurii care trebuie sa treaca printr-un punct fix, eliminam parametrii ramanand o ecuatie a figurii doar in functie de un parametru E4) Punem conditia ca aceasta ecuatie sa aiba un punct fix, adica ordonam in functie de parametru si obtinem o relatie de tipul f ( x) + g ( x) = 0 , unde f(x) si g(x) sunt coeficienti care depind de x si y si rezolvand sistemul f(x)=0 si g(x)=0 obtinem x=, y=.care sunt coordonatele punctului fix cautat 53) Definitia translatiei Fie v P si t v : P P t v (A)= A AA' = v Obs.1: Translatia deplaseaza figura cu acelasi vector v , se obtin figuri congruente Obs.2:t v t v = t v + v
1 2

50) Calculul masurii unui unghi format de doua drepte: m m2 , tg = 1 1 + m1m2 cci ntotdeauna se consider unghiul ascuit ntre 2 drepte Obs.: Daca valoarea fractiei e pozitiva, atunci unghiul e ascutit, altfel unghiul e obtuz 51) Probleme de loc geometric E1) Notam ceea ce variaza cu parametrii , , etc. E2) Exprimam analitic relatiile date in enunt in raport cu acesti parametrii E3) gasim coordonatele locului geometric in functie de acesti parametrii, eliminam astfel incat sa obtinem coordonatele doar in functie de un parametru E4) Gasim relatie independenta de acest parametru intre coordonatele locului geometric, gasind parametru in functie dintr-o relatie in functie de o coordonata si inlocuindu-l in cealalta E5) se obtine doar o relatie intre x si y, relatie care este locul geometric cautat 52) Probleme de punct fix
35

54) Translatia conserva: a)Lungimea segmentelor b)Masura unghiurilor c)Aria figurilor d)Paralelismul dreptelor e)Coliniaritatea punctelor 59) Definitia omotetiei Fie O P, k , h O ,k : P P, hO ,k (A)=A OA' = k OA
Obs.1: Pentru k>1 Imaginea e o figura asemenea mai mare decat cea initiala Pentru k(0;1) Imaginea e o figura asemenea mai mica Pentru k(- ;-1) Imaginea e o figura rotita, mai mare Pentru k (-1;0) Imaginea e o figura rotita, mai mica Pentru k=1 Imaginea e o figura congruenta Pentru k= -1 Imaginea e o figura congruenta, rotita Obs.2: hO ,k1 hO ,k2 = hO ,k1 k2 Obs.3: Se obtin figuri asemenea; 36

Prof. Ovidiu Bdescu 60) Omotetia conserva: a)masura ungiurilor c)paralelismul dreptelor

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

b)raportul a doua doua segmente d)coliniaritatea punctelor

Capitolul VI Elemente de trigonometrie

1) Rezolvarea triunghiului dreptunghic gasirea tuturor elementelor daca stim doua dintre ele. Sunt cazurile: d)(C; Uopus) e)(C; C) a)(I; C) b)(I; U) c)(C; Ualaturat) 2)Tabelul trigonometric gsit n Capitolul V 3) Cercul trigonometric- este un cerc cu centul n origine, de raz 1 parcurs n sens invers acelor de ceasornic n care considerm dreptele: Ox cos; Oy sin; 4) Transformarea din grade in radiani si invers se folosete 180 ........................................ regula de 3 simpl ..........................................x Dac se tie se gsete x, i dac se tie x se gsete 5) a)reducere la cercul trigonometric Se da un unghi mai mare de 360 , se cere sa-l exprimam fata de valori ale unghiului din [ 0; 2 )
E1)Se scot ntregii din fracie, se folosete A R = C + unde C este B B ctul mpririi lui A la B, iar R este restul mpririi E2) Folosim periodicitatea funciilor sin i cos, adic sin x = sin ( x 2k ) , k Z , cos x = cos ( x 2k ) , k Z i se obtine

6) Formule trigonometrice fundamentale a) sin2x +cos2x =1 b) cos (a b) = cos a cos b sin a sin b Obs.: cos pastreaza functia, schimba semnul c) sin (a b) = sin a cos b cos a sin b Obs.: sin schimba functia, pastreaza semnul tga tgb d) tg ( a b ) = 1 tga tgb Obs.: tg la numarator pastreaza semnul, la numitor este schimbat ctga ctgb 1 e) ctg ( a b ) = ctga ctgb 7) Formule trigonometrice pentru dublul unui unghi a) sin 2x = 2sinxcosx b) cos 2x = cos2x sin2x = 2cos2x 1 = 1- 2sin2x

un unghi [ 0; 2 )

b)reducerea la primul cadran -se deduc formulele de reducere Cd II Cd III Cd IV cos cos( -t) cos (t- ) cos (2 -t) sin sin ( -t) sin (t- ) sin (2 -t) Obs.: Semnele se aleg corespunzator cadranelor 37

( ctgx ) 1 2 tgx d) ctg 2 x = 2 1 tg x 2ctgx Obs.: notm tg2x = (tgx)2, analog pentru celelalte; a a 1 + cos a 1 cos a ; sin = Obs.2: cos = 2 2 2 2 x x Obs.3: 1 cos x = 2sin 2 i 1 + cos x = 2 cos 2 2 2 8)Transformarea produselor in sume 1 a) sin a cos b = ( sin(ab) + sin(a+b)) 2 1 b) cos a cos b = (cos(ab) +cos(a+b)) 2 1 c) sin a sin b = (cos(ab) cos(a+b)) 2 9) Transformarea sumelor in produs a+b ab a) sin a + sin b = 2 sin cos 2 2
2

c) tg 2x =

38

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

ab a+b cos 2 2 a+b ab cos c) cos a + cos b =2 cos 2 2 a+b a b sin d) cos a cos b = 2 sin 2 2 10) Substitutia universala a a 2tg 1 tg 2 2 ; cos a = 2 ; sin a = 2 a 2 a 1 + tg 1 + tg 2 2 b) sin a sin b = 2 sin

b)sin nu e bijectiva, alegem restrictia sin : [- 2 ; 2 ] [-1; 1] c) sin inversabila, sin -1 not arcsin arcsin:[-1;1] [- 2 ; 2 ] d)sin crescatoare pe [- 2 ; 2 ] si sin descrescatoare pe [ 2 ; 3 ] 2 15) Trasarea graficului cos a) cos : [-1;1]

2tg tg a =

a 2 a 2

tg

1 tg 2

a 1 cos a = ; 2 sin a

11)Calcularea unghiului in functie de

sin ( tg (

respectiv :

x) = cos x ; x) = ctg x;

cos ( ctg (

x) = sin x;

b) cos nu e bijectiva, alegem cos : [0; ] [-1;1] c) cos -1 not arccos, arccos : [-1;1] [0; ] d) coss descrescatoare pe [0; ] coss crescatoare pe [ ; 2 ] 16) Trasarea graficului tg a) tg : \ {

- x) = tg x; 2 2 12) Paritatea, imparitatea functiilor sin ( x ) = sin x cos ( x ) = cos x tg( x) = tg x ctg (x) = ctg x 13) Periodicitatea functiilor sin ( x + 2k ) = sin x cos ( x + 2k ) = cos x tg (x + k ) = tg x ctg (x + k ) = ctg x , k Z 14) Trasarea graficului sin a) sin : [-1;1]

+k / k Z }

b) tg nu e bijectiva, alegem restrictie tg : (- 2 ; 2 ) c) tg -1 not arctg, arctg : (- 2 ; 2 ) d) tg este strict crescatoare pe (- 2 ; 2 )

39

40

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

17) Trasarea graficului ctg a) ctg : \{ k / k Z}

b) ctg nu e bijectiva, alegem ctg : (0; ) c) ctg -1 not arcctg, arcctg (0; ) d) ctg strict descrescatoare pe (0; ) Obs.: Graficul functiei si graficul arc. sunt simetrice fata de prima bisectoare.
xR

Obs. arctgx + arcctgx =

x[ 1;1]

= arcsin x + arccos x

a)sin f(x)= sau b)cos f(x)= , etc pentru ||>1 x iar pentru||1 f(x) {arcsin+2k/kZ}{arcsin+2k/kZ} x{./kZ}{../kZ} Obs: Se lucreaza ca la ecuatii, se scoate x in functie de elementul generic al multimii (inclusiv 2k se modifica ). 21) Rezolvarea de ecuatii date prin egalitati de functii a)sin f(x) = sin g(x) f(x) = g(x)+2k sau f(x) = g(x)+2k x{..}{} b)cos f(x) = cos g(x) f(x) = g(x)+2k sau f(x) = g(x)+2k x{..}{} c)tg f(x) = tg g(x) f(x) = g(x)+k x{..} d)ctg f(x) = ctg g(x) f(x) = g(x)+k x{..} Obs: Daca sin f(x)=cos g(x) sin f(x)=sin( g(x)) 2 f(x)= g(x)+2k sau f(x)= ( g(x))+2k 2 2

a b 1 + ab a+b arctg ( a ) + arctg ( b ) = arctg 1 ab 18) Calcularea valorilor functiilor trigonometrice inverse arcsin (x)= arcsin (x) arccos (x)= arccos (x) arctg ( x) = arctg (x) arcctg ( x) = arcctg (x) 19) Ecuatii trigonometrice fundamentale a)sin x= pentru ||>1 x pt ||1 x{arcsin+2k/kZ}{ arcsin+2k/kZ} Obs: Este echivalenta cu x{(-1)k arcsin+k/kZ} b)cos x= pentru ||>1 x pentru ||1 x {arccos+2k/kZ}{ arccos+2k/kZ} c)tg x= x {arctg+k/kZ} d)ctg x= x {arcctg+k/kZ} 20) Ecuatii reductibile la ecuatii fundamentale Obs.2: arctg ( a ) arctg ( b ) = arctg 41

Analog pentru tg f(x) = ctg g(x). 22) Ecuatii trigonometrice ce se rezolva prin notatii Notam functia care apare cu t, obtinem o ecuatie algebrica care se rezolva Obs: Daca t = sin(x), cos(x) alegem doar t[-1,1], daca t = tg(x), ctg(x) alegem tR. 23) Ecuatii liniare in sinx si cosx Met I: folosim sin2x+cos2x=1, notam u = cosx, v = sinx sistem Metoda II: avem ecuatia: a sinx+b cosx=c. E1) Se imparte ecuatia prin a 2 + b 2 a b c E2) sin x + cos x = 2 2 2 2 2 a +b a +b a + b2 a E3) Din 2 2 a +b b + 2 2 a +b 42
2

= 1,

Prof. Ovidiu Bdescu

notam cos = a a +b
2 2

Teorie minimal
; sin =
b a +b
2 2

11 sept 2005
, sau invers
c

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

E4) Obtinem sin x cos + cos x sin = E5) sin( x + ) = E6) Dac
c a2 + b2

a + b2
2

c a2 + b2
> 1 x iar dac
c a2 + b2 a 1 x + {.....}

Obs1: Metoda e indicata atunci cand valori din tabel. Obs 2: E indicat a se verifica daca

a +b
2

si

b a + b2
2

26) Ecuatii simetrice in sin si cos 2 E1) Se folosesc formulele de la sisteme simetrice x 1 + x 2 = S2 2 P 2 3 4 x 1 + x 4 = (S2 2 P) 2 2 P 2 x 1 + x 3 = S3 3PS 2 2 E2) Se formeaz sistem cu ecuaia iniial i ecuaia obinut din sin2x +cos2x =1 E3)Se determin S sau P, apoi se folosesc metodele de mai sus 27) Inecuatii trigonometrice fundamentale E1) Se face graficul functiei care apare E2) Se rezolv ecuaia ataat, se dau valori particulare lui k Z , preferabil k {1;0;1}
E3) Se aleg din grafic valorile corespunzatoare prin taierea cu paralele la Ox E4) Se tine cont de periodicitatea functiilor care apar 28) Inecuatii trigonometrice generale E1) Aducem inecuatia la o forma echivalenta E2) Facem tabelul de semne E3) Eventual ajungem la inecuatii fundamentale 29) Teorema sinusurilor a b c Oricare ar fi triunghiul ABC = = = 2R sin A sin B sin C 30) Teorema cosinusului Oricare ar fi triunghiul ABC a 2 = b 2 + c 2 2bc cos A si analoagele. 31) Exprimarea cos, sin in functie de laturi b2 + c2 a2 a cos A = si analoagele sin A = 2bc 2R 32) Functii trigonometrice ale unghiului pe jumatate ( p b)( p c) p( p a) A A sin = cos = 2 bc 2 bc p( p a) ( p b)( p c) A A tg = ctg = 2 p( p a) 2 ( p b)( p c) 44

sunt

c a2 +b2

1, altfel direct x.

24) Ecuatii omogene in sin si cos Analog sistemelor algebrice din algebra E1) Se noteaza cos x = t sin x E2) Se inlocuieste in ecuatie sin x = 0 sau ()=0. E3) Se discuta fiecare caz i se verific n ecuaia iniial, de obicei soluia ecuaiei sin x = 0 nu verific ecuaia iniial 25) Ecuatii date sub form de sum sau produs 2 , se ajunge a) tim sin x + cos x = -se nmulete ecuaia cu 2 la sin x + = care se rezolv 4 Obs. : se pot folosi ca i formule sin x + cos x = 2 sin x + = 2 cos x 4 4 b) tim sin x cos x = , se nmulete ecuaia cu 2, se ajunge la sin 2 x = 2 , care se rezolv
43

Prof. Ovidiu Bdescu

Teorie minimal

11 sept 2005

33) Calcularea lungimii unor linii importante 2bc A cos a)bisectoarea: l a = b+c 2 2 2 2(b + c ) a 2 2S 2 c)inaltimea: ha = b)mediana: m a = 4 a 34) Rezolvarea triunghiului oarecare: a) (L.U.L.)E1) Teorema cosinusuluiL3 E2) Teorema sinusurilorU1, U2 b) (U.L.U.)E1) Suma unghiurilor in triunghi U3 E2) Teorema sinusurilor L2, L3 c) (L.L.L.)E1) Teorema cosinusului de 3 ori U1, U2, U3 Obs: Se poate utiliza de foarte multe ori suma unghiurilor in triunghi = 180 35) Formule pentru aria triunghiului a ha ab sin C a) S = b) S = c) S = p( p a)(p b)(p c) Heron 2 2 abc d) S = r p , e) S = , 4R unde r raza cercului inscris, R raza cercului circumscris, a+b+c p= semiperimetru 2

45