Delian Nicolae

Anestezia general reprezint acumularea tuturor celor 4 deziderate ale anesteziei, respectiv analgezia, hipnoza, relaxarea muscular si protectia vegetativ , fiind o stare indus farmacologic. Fiecare deziderat, dar mai ales hipnoza, se poate obtine printr-o varietate chimic de substante farmacologice, similare ca efect principal, dar extrem de diferite sub aspectul propriet tilor farmacocinetice si farmacodinamice.

Inductia anesteziei reprezint un interval scurt ca durat , dar deosebit de important sub aspectul administr rii medicamentelor ce asigur dezideratele anestezice, varietatea actiunilor farmacologice ale acestora putnd genera modific ri semnificative sau chiar periculoase ale parametrilor vitali ai pacientilor

Interesul pentru acest moment a anestezicelor se datoreaz pe de o parte att faptului c anestezia general este cel mai des utilizat n s lile de operatie, dar si datorit folosirii sale tot mai frecvente pentru proceduri nechirurgicale de diagnostic si tratament.

Anestezicele generale produc deprimarea descendent si reversibil la doze terapeutice, a diferitelor segmente ale sistemului nervos central scoarta emisferelor cerebrale, centrii subcorticali, m duva spin rii, bulb, cu suprimarea temporar a celor mai multe functii pierderea constientei, sensibilit tii, motilit tii voluntare si reflexe. Segmentele nervoase mai nou ap rute filogenetic sunt mai sensibile la actiunea anestezicelor centrale

Anestezice intravenoase barbiturice Barbituricele actioneaz asupra sistemului nervos central, n doze subanestezice inhib preferential r spunsurile polisinaptice. Facilitarea este diminuat , iar inhibitia exacerbat . Locul inhibitiei este postsinaptic, la nivelul celulelor piramidale cerebeloase si corticale, nucleului cuneat, substantei negre si neuronilor talamici de releu si presinaptic la nivelul m duvei spin rii. Accentuarea inhibitiei apare primordial la nivelul sinapselor unde neuroinhibitia este mediat prin GABA actionnd pe receptorii GABA-ergici.

BARBITURICE - au efecte de scurta durata, usor controlabile. - Au liposolubilitate buna, cele mai multe sunt saruri de sodiu sine solubile in apa - Induc rapid 10 30 secunde o stare de somn anestezic superficial, nu produc analgezie initiala. - Relaxare musculara slaba si trecatoare. - Trezire rapida, fara fenomene secundare. - Pot creste reflexivitatea laringiana si traheo-bronsica, fiind necesara atropinizarea prealabila. - Deprima reflexele respiratorii, proportional cu doza. - Traverseaza placenta. - Deprima substanta reticulata a trunchiuluicerebral, prin facilitarea si prelungirea raspunsului la GABA. - Se fixeaza pe proteinele plasmatice, se distribuie rapid in tesuturi. - Sunt epurate prin metabolizare hepatica.

Tiopental sodic
Penthotal, flacon injectabil

Actiune terapeutica sedativ hipnotic, nonbenzodiazepinic. Agonist al receptorilor alfa-2 adrenergici cu efecte sedative. Fara efecte asupra functiei respiratorii la doze terapeutice. T : aprox. 6 min. Metabolizat aproape complet in ficat si excretat prin urina si materii fecale. T , final: aprox. 2 h. Exista posibilitatea acumularii metabolitilor la administrarea de lunga durata la pacientii cu insuficienta renala. Indicatii sedarea pacientilor pentru intubare si ventilatie mecanica in sectiile de terapie intensiva.

Alti reprezentanti: metohexitalul sodic, tiamilal sodic, tiobutabarbital sodic si hexobarbital sodic.

Anestezice intravenoase nebarbiturice

y Propofol y Etamidat y Ketamina

PROPOFOLUL Este un derivat de fenol folosit din 1980 ca anestezic intravenos. Este mai scump dect barbituricele, dar si-a dobndit popularitatea din cauza caracterului favorabil al revenirii si al efectului s u anestezic.

Injectarea intravenoas a propofolului (2 mg/kg) induce anestezia n 20-40 secunde. Transferul din snge spre locurile cerebrale de actiune se face mai lent dect n cazul tiopentalului, existnd o usoar ntrziere n disparitia reflexului de clipire, folosit ca semn de inconstient dup administrarea unui anestezic barbituric. Revenirea din anestezie este mult mai rapid comparativ cu tiopentalul, chiar dup perfuzii ndelungate, cu confuzie postoperatorie minim .

Conrad Murray, medicul personal Michael a recunoscut ca ii administra doze de propofol pentru a-l ajuta sa doarma, dar ca in ultimul timp, de teama ca megastarul devenea dependent de medicament, a incercat sa micsoreze cantitatea folosita. Acesta ar fi redus doza la 25 de miligrame de propofol si l-a combinat cu alte doua sedative, lorazepam si midozolam combinatia fiindui fatala vedetei

ETOMIDAT Este un compus imidazolic carboxilat, actioneaz rapid asupra sistemului nervos central, provocnd somn cu durat ntre 5 si 15 minute, n functie de doza administrat . La pacientii s n tosi, depresia cardio-vascular si respiratorie sunt mai putin exprimate dect n cazul tiopentalului; doze mai mari pot produce tahicardie. Etomidatul deprim sinteza cortisolului si modific r spunsul fat de hormonul adrenocorticotrofic.

KETAMINA Este un derivat de fenciclidin , diferit de alte anestezice intravenoase. Ketamin produce o anestezie disociativ , adic o disociere func ional si electro-fiziologic ntre sistemul talamo-cortical si cel limbic.

Pacientul se afl sub anestezie si este adormit, dar ochii si membrele se pot misca, prezint nistagmus iar reflexele fotomotor si cornean sunt conservate. Metabolismul si fluxul sangvin cerebral sunt crescute, la fel si presiunea intracranian .

Sub ketamin durata analgeziei este mai mare ca cea a anesteziei. Halucinatiile vizuale, auditive, confuzia si cosmarurile apar frecvent (25%-35%) n timpul trezirii dar pot fi suprimate cu midazolam sau tiopental. Mecanismul de actiune al ketaminei const n blocarea receptorilor N-metil-D-aspartat localizati n hipocamp si r spunz tori de medierea r spunsurilor excitatorii. Dup injectarea intravenoas ketamina induce n 30-60 sec. o anestezie cu durat de 10-15 minute. Este un analgezic potent n doze subanestezice.