Parasirea satului constituie dezradacinarea definitiva a lui Nica din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei

si instrainarea eroului "hotarata cine stie pentru cata vreme". Vazand ca nu se poate aseza impotriva dorintei parintilor, Nica se gandeste cu amaraciune la necazul care venise pe capul lui. Toata noaptea de dinaintea plecarii, baiatul nu poate dormi deloc, framantandu-se in fel si chip, cautand o idee prin care sa-si induplece mama. In zorii zilei, Mos. Luca si venise cu caruta si caii inhamati, asa ca Nica saruta mana parintilor si isi ia ramas bun cu durere in suflet si cu ochii inecati in lacrimi. Universul in care patrunde eroul e inferior celui din Humulesti, incepand cu satele de campie si pana la "ratacaniile (gropi, hartoape -n.n.) de pe ulitele lasilor". Sosirea la Socola, intr-un tarziu, noaptea" si ramanerea in caruta trasa "sub un plop mare", deci sub cerul liber, simbolizeaza lumea necunoscuta in care urmeaza sa intre Nica si in care se simte stingher. Finalul acestui capitol si al "Amintirilor" exprima filozofia relativitatii timpului ce se scurge ireversibil, lasand in urma o viata bogata in trairi si sentimente pure, inradacinate pentru totdeauna in sufletul naratoruluipersonaj. Nica seamana cu un erou de basm ce parcurge un drum initiatic presarat cu pozne si suferinte care, mai tarziu, ii starnesc hazul. 1. Durerea despartirii, instrainarea si dorul dupa frumoasele meleaguri ce ramaneau in urma, in timp ce caruta lui Mos Luca il ducea spre un loc necunoscut si departat. 2. Iubirea fata de meleaguri este infatisata prin descrierea Ozanei si prin evocarea starilor sufletesti ale personajului

Autorul nu urm re te o ordine cronologic a desf ur rii evenimentelor, ci selectarea acelor date care constituie momente de referin n formarea eroului. nv tura devine rostul vie ii lui Nic , iar anii de coal , itinerariul spre cunoa tere. De aici descrierea primilor dasc li, a metodelor primitive de educa ie, evocarea colegilor lui Nic ; asist m la multele discu ii purtate ntre p rin ii lui Creang . Dintr-o perspectiv modern poate fi urm rit eroul n . capitolul al IV-lea al c r ii, n care acesta tr ie te drama nstr in rii irevocabile. P r sirea satului "n ziua de t iere a capului Sfntului Ioan Botez torul" nseamn dezr d cinarea din universul Humule tilor i ie irea din t rmul miraculos al copil riei. De aceea nici mo Luca, harabagiul satului, nici caii lui nu mai au nici un farmec. Universul n care p trunde eroul este inferior celui al Humule tilor, ncepnd cu satele din cmpie i terminnd cu "r t c niile de pe uli ele Ia ilor". Sosirea la Socola, "ntr-un trziu de noapte", i masul n c ru a tras "sub un plop mare", deci sub cerul liber, devin simboluri ale. unei lumi necunoscute, n care eroul este lipsit de ap rare (spre deosebire de Darie, de exemplu. eroul lui Zaharia Stancu, evadat din infernul copil riei, pentru care ora ul devine miraculos, optindu-i: "Vino, Darie! Vino i vezi minunata cetate!..."). Creang las finalul operei deschis i situeaz , n continuare, destinul eroului sub semnul relativit ii istoriei i al timpului inexorabil.