Romanului cuprinde o imagine luminoasa a vietii satului, validand tema sociala.

Totul este vazut din perspectiva copilului de aproximativ doisprezece ani, pentru care localitatea natala este 'axis mundi' : 'sat vechiu razasesc, intemeiat in toata puterea cuvantului, cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre, care stiau a invarti si hora, dar si suveica, de vuia satul de vatale in toate partile;cu biserica frumoasa si niste preoti si dascali si poporeni ca aceea, de faceau mare cinste satului lor'. Opera astfel este o monografie a satului moldovenesc de la munte de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Aceasta monografie, incluzand obiceiurile si traditiile poporului are in centru intintamplarile si peripetiile lui Nica din copilarie si pana ajunge la Iasi, scos cu greu din lumea satului. Dar peripetiile si poznele lui Nica un sunt nimic altceva decat trairea intensa a copilariei, individualizarea in universul sau. Intreaga tema sociala a satului este privita cu un ochi anume din acest univers. Astfel, monografa se restructureaza pe doua planuri: universul vietii taranesti si procesul de formare a lui Nica. Cele patru parti sunt dedicate descrierii si prezentarii copilariei protagonistuiui. Astfel in partea I evoca plina de duiosenie satul natal, prima scoala, primii dascali si metodele primitive de educatie: 'calul Balan'; 'Sfantul Niculai'; 'procitania de sambata". Se afla ca Humule tiul era un sat mare, r z esc, cu gospodari vesti i. Aici situarea n spa iu i timp nu este bine determinate, intrucat persista asa expresii ca ,,pe vremea aceea si altele. Folosirea verbelor la imperfect i prezent creeaz impresia duratei in timp, de unde deducem veridicitatea obiceiurilor si originea din vechile popoare locuitoare al pamantului dacic . Capitolul se incheie cu descrierea scolii din Brosten, dar i descrierea unor evenimente importante din via a de la sat, cum ar fi mbolnavirea de rie de la caprele Irinucai si pravalirea bolovanului de pe coasta. Partea a doua se deschide cu reluarea satului natal, desccriere plina de farmec in special cand infatiseaza casa parinteasca. Tot aici, familia este prezentat ca nucleu al societ ii. Sunt inserate apoi o serie de intamplari hazlii:" La scaldat", "Pupaza din tei" furtul cireselor, jocurile din din casa parinteasca, obiceiurile de Anul Nou, smantanitul oalelor. Se continu i n partea a treia prezentarea satului a ezat la r scruce de drumuri: spre Cetatea de scaun a Moldovei, spre m n stirea Agapia i V ratic, precum i spre Cetatea Neam ului. Situat n centrul unui megalopolis al culturii i credin ei, ceea ce vizeaza radacinile culturale a satului din care a rezultat si datinile, obiceiurile si filozofia poporului. Mai sunt prezentate scolile prin care a colindat Nica: Scoala din Targu-Neamt; "fabrica de preoti" din Falticeni, unde sunt prezentate alte metode primitive de educatie dar si desele petreceri. La general vorbind, pe tot parcursul operei predomin o atmosfer de calm i armonie: casele sunt ndestulate, iar copiii i copilele megie ilor ,,erau de-a pururi n

petrecere cu noi. Acesta este un fel de a fi a poporului moldovenesc, imbelsugat si foarte ospitalier. Cntecele i jocurile de s rb tori creeaz culoarea local . ranii se str duiesc s i g seasc un rost n afara satului: plecatul la es, la p dure, negustoria, c r u ia, dar i nv tura de carte. Partea a patra si ultima prezinta despartirea de satul natal. In drumul sau spre Iasi, parca sunt recapitulate universul r nesc de la munte, unde din nou se vede clar filosofia poporului n felul sau de a munci i de a se nveseli. Pana la urma, pentru Nica, Humulesti reprezinta paradisul copilariei. Din punctul sau de vedere, acesta este spatiul sacru al unei fericiri eterne. Astfel se realizeaza intergrarea temei copilariei lui Nica in tema sociala a satului, impreuna constituind monografia operei Amintiri din Copilarie.