Lumea basmului( V3) Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang

Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus n literatura romna prin originalitatea stilului, a lsat posteritii o oper diversificat, aducnd n literatura cult, farmecul i spontaneitatea literaturii populare. Lumea basmelor este o lume cu totul aparte, o lume supranatural, a miraculosului i fabulosului, ale crei convenii le accept att cititorii ct i personajele ce se conduc dup alte legi dect cele ale lumii reale. Afirmaia criticului G.Clinescu, din lucrarea ,,Estetica basmului, surprinde aspecte legate de complexitatea construciei narative a basmului ca specie literar, dar i a construciei personajelor. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult ce apare n anul 1877, n revista Convorbiri literare. ncadrndu-se n specia basmului cult,creaia lui Creang este o specie narativ ampl, cu numeroase personaje, purttoare ale unor valori simbolice. Textul se supune unor convenii i are o aciune ce implic supranaturalul i care infieaza parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou. Titlul, aparent simplu, precizeaz caracterul fabulos al textului, precum si caracterul sau iniiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin toate ncercrile care i aduc desvrirea uman. Tema basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de om maturizat, ce sta la baza tiumfului binelui asupra raului. Conflictul, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazul modelului popular prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea psihologica. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, prin atemporalitate si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara de craiTara in care imparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, si craiia istuilalt la alta margine Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat al lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo in lumea necunoscuta. Incipitul se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care pune evenimentele sub semnul timpului originar si al unicitatii si aseaza actiunea intrun timp apropiat de cel realera odata, insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, la distante uriase, intr-un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmuluiAmu cica era odata intr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai indepartata

Finalul este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu ajutorul ironiei: Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca, iar cine nu, se uita si rabda Structura narativa este specifica basmului, construit din episoade care se inlantuie.Textul poneste de la modelul basmului popular, dar are o constructie epica articulata ca un bildungsroman, continand intamplari care modeleaza un erou. Personajele, fie oameni, dar si finite himerice cu comportament omenesc sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele sau raul in diversele lor iposteaza. Harap-Alb, eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale, decat vitehie, istetime, darzenie, dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale:mila, bunatatea,generozitatea, prietenia, respectarea juramantului necesare unui imparat, in viziunea autorului.Sensul didactic al basmului este exprimat de Sf.DuminecaCand vei ajunge si tu odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir-a-par si cei crede celor asupriti si necajiti. Numele personajului reflecta conditia umana:rob, slugaHarap de origine nobilaAlb, iar sugestia cromatica alb-negru, traversarea unei stari intrmediare, intre starea inocenta, naiva si invierea spirituala a celui ce va deveni imparat. Spanul, personajul secundar, antierou nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este un rau necesar.De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa fie incheiata Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte Sfanta Dumineca este personaj secundar, ea reprezinta forta binelui, ea il indruma si il ajuta pe erou sa parcurga etapele de maturizare.Tot ea ii explica lui Harap-Alb necesitatea de a alterna in viata succesul su escul si de a cunoaste suferinta umana pentru a-I crede pe cei necajitiCand vei ajunge sit u odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necajiti, pentru ca stii cum e necazul. Cele cinci fiinte himerica sunt cratii ale lui Creanga, individualizate printr-o trasatura morala sau fizica dominanta: Gerila o dihanie de om care ingheata totul cu buzoaiele lui, Flamanzila o namila de om si un sac fara fund, Ochila este comparat cu un ciclop privind prin ochiul mare cat o sita si aratand frumuesl bot chilimbot, Setila aratare de om care avea un grozav burdahan si un nesatios gatlej, Pasari-Lati-Lungila o aratare ciudata care se putea la ti si luni dupa bunul plac,aceste personaje himerice ajutandu-l pe erou sa treaca de toate probele cu bine. Ca in orice basm apar si fiintele fabuloase, cum ar fii: Calul nazdravan care este cel mai intelept personaj al basmului, are rolul de a-l ajuta pe erou in parcurgerea etapelor de maturizareNut e teme, stiu eu nazdravanii de ale Spanului.Ursul care in mitologie simbolizeaza clasa razboinicilor.Invsmantarea lui Harap-Alb in pielea de urs daruita de tatal sau il investeste pe erou cu

atributele luptatorilor.Cerbul solomonar poarta in frunte o piatrace stralucea ca un soare, in simbolism hindus sugereaza privilegiul eternitatii, Harap-Alb ucigand cerbul acesta ii va prelua eternitatea. Sfanta Duminica il ajuta inca de la inceput de erou, aceasta spunandu-I sa foloseasca armura tatalui sau in aceasta calatorie pentru a avea noroc, ea il ajuta pe tot parcursul drumului initiatic.Neascultand de sfaturile tatalui sau, el cade in capcana Spanului, acesta devenind astfel sluga acestuita purtand numele de Harap-Alb.Calul fiind cel mai intelept personaj il ajuta si el in parcurgerea etapelor.Cei cinci nazdravani il ajuta pe Harap-Alb sa depaseasca toate probele la care il supune Spanul, aceste in final invingandu-l pe Span, deznodamantul fiind unul fericit, binele invingand raul. Afirmatia ca basmul porneste de la realitate. Realismul n Povestea lui Harap-Alb se observa n arta caracterizarii i individualizarii unor personaje. Prin felul de a se comporta, prin felul de a vorbi, prin descrierile infatisarilor lor, prin modul n care sunt vazute de celelalte personaje. Astfel, ne apare figura craiului, tatal celor trei feciori, care inzestrat cu o indelungata experienta de viata este caracterizat prin vorbirea lui sfateana, plina de proverbe si zicatori populare, a fetei de mprat care era frumoasa de mama focului. In concluzie, basmul cult Povestea lui Harap-Alb chiar dac este o creaie originala, nu se indeparteaza prea mult de cel popular.