You are on page 1of 24

TEST 1.

Subiectul I: Dreptul penal i Convenia European a Drepturilor Omului


1.1. Numii drepturile i libertile protejate prin Convenia European a Drepturilor Omului. Conform Conventiei Europeane Privind Drepturile Omului sunt protejate urmatoarele drepturi si libertati: 1)dreptul la viata; 2)dreptul la libertate si siguranta; 3)dreptul la un process echitabil; 4)dreptul la respectare vietii private si familiale; 5)dreptul la casatorie; 6)dreptul la un recurs efectiv; 7)Libertatea de gindire,de constiinta si de religie: 8)Libertatea la exprimare; 9)Libertatea de intrunieresi de asociere; 10)Interzicerea torturii; 11)Interzicerea sclaviei si a muncii fortate; 12)Nici o pedeapsa fara lege; 13)Interziceraea descriminarii; 14)Derogarea in caz de sare de urgenta; 15)Restrictii ale activitatii politice a strainilor; 16)Interzicerea abuzului de drept; 17)Limitarea aplicarii restringerilor drepturilor; 18)Obligatia de a respecta drepturile omului; 1.2. Determinai elementele noiunii de legalitate n sensul Conveniei i a jurisprudenei CEDO. Conform Conventiei European a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, la momentul la care a fost comisa, nu constituia infractiune conform dreptului national sau international. Este modalitatea de consacrare conventionala a principiului legalitatii incriminarii si pedepsei, unul dintre pilonii dreptului international. In jurisprudenta Curtii , principiul legalitatii incriminarii obliga autoritatile legislative ale statului sa legifereze prin texte precise, lipsite de echivoc. Infractiunea trebuie sa fie clar precizata, altfel spus, pornind de la definirea actiunilor sau omisiunilor care angajeaza raspunderea penala, trebuie sa fie posibila definirea actiunilor sau inactiunilor care angajeaza raspunderea penala, chiar daca aceasta definitie este data de instantele care interpreteaza dispozitia in cauza. Asa cum a fost conceput si interpretat de catre organele Conventiei, principiul legalitatii incriminarii si pedepselor apare ca un principiu cardinal al dreptului penal, unul dintre fundamentele statului democratic. In definitiv, acest principiu este o aplicare particulara a principiului fondator al oricarui stat de drept, acela de a avertiza inainte de a lovi . Principiul legalitatii este o protectie impotriva arbitrariului, ceea ce explica forta sa de consacrare si, corelativ, slabiciunea unor eventuale limitari. 1.3.Estimai justeea raportului dintre interpretarea torturii prin prisma CEDO i interpretarea noiunii de tortur n legislaia penal a RM. 1. Conform CEDO, termenul tortur" desemneaz orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau suferine puternice, de natur fizic sau psihic, n special, cu scopul de a obine, de la aceast persoan sau de la o persoan ter, informaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a comis sau este bnuit c l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei tere persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cnd o asemenea durere sau suferin sunt provocate de ctre un agent al autoritii publice sau orice alt persoan care acioneaz cu titlu oficial sau la instigarea sau cu consimmntul expres sau tacit al unor asemenea persoane. Conform codului penal tortura reprezinta supunerea pri orice metode,la tortura sau tratamente inhumane pentru a cauza in mod intentionat mari suferinte sau vatamari grava integritarii corporale sau sanatatii ranitilor,bolnavilor,prizonierilor,personelor civile ,membrilor personalului sanitary civil

sau al crucii rosii si al organizatiilor assimilate acesteea ,neufragiatilor,precum si oricarei alte personae cazute sub puterea adversarului,ori supunerea acestora la experiente medicale ,biologice sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical in interesul lor.

Subiectul II: Asistena juridic secundar n materie penal.


2.1. Identificai condiiile extrdrii. Conditiile extradarii sunt: -Conditii privitoare la persoana; -Conditii privitoare la fapt/infractiune; -Conditii privitoare la pedeapsa; -Conditii privitoare ls competenta; - Conditii privitoare la procedura. 2.2. Determinai exigenele condiiilor privind infraciunea n cazul extrdrii. Conditiile privind infractiunea in cazul extradarii are urmatoarele exigente: Dubla incriminare-Extradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este invinuita sau a fost condamnata persoana a carei extradare se cere este prevazuta ca infractiune atit de legea statului solicitant,cit si de legea statului solicitat. Infractiuni militare-Extradarea motivata de infaractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept comun este exclusa din cimpul de aplicare a legii. Infractiuni plitice-Extradare nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta extradarea este considerata de statul solicitat ca infractiune politica sau ca fapta conexa unei asemenea infractiuni.Atentatul la viata a unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale nu este considerata infractiune politica.Nu sunt considerate infractiuni politice:crimele impotriva umanitatii si alte violari similare ale legii razboiului,precum nici un act de natura terorista. Infractiuni fiscale-In materie de taxe si impozite,de vama si de schimb valutar,extradarea va fi acordata intre statele parti la Conventia Europeana de extradare si la protocoalele sale. 2.3. Argumentai caracterul indispensabil al dublei incriminri la extrdare. Diferenele existente ntre calificarea juridic i denumirea date aceleiai infraciuni de legile celor dou state nu prezint relevan, dac prin convenie internaional sau, n lipsa acesteia, prin declaraie de reciprocitate nu se prevede altfel. Extrdarea este considerat expresia cea mai vie a asistenei juridice n domeniul dreptului penal. Certitudinea c fuga nu poate asigura sustragerea de la rspunderea penal este o condiie indispensabil a eficacitii normelor penale. Vorbind despre definiia acestei noiuni, menionm c extrdarea este actul prin care statul pe al crui teritoriu s-a refugiat o persoan urmrit penal sau condamnat ntr-un alt stat remite, la cererea statului interesat, pe acea persoan pentru a fi judecat sau pentru a executa pedeapsa la care a fost condamnat. Din aceast definiie se desprind urmtoarele trsturi care pun n lumin aspectele specifice ale instituiei extrdrii: - act de suveranitate intervenit n relaiile dintre dou state; - act jurisdicional solicitat i acordat exclusiv n scopul realizrii represiunii, persoana extrdat fiind un inculpat sau un condamnat penal; - act de asisten juridic internaional. Astfel, extrdarea are o natur juridic mixt. Ea nu este numai un simplu act de asisten juridic, ci i un act de suveranitate i un act jurisdicional (1) Extrdarea poate fi admis numai dac fapta pentru care este nvinuit sau a fost condamnat persoana a crei extrdare se solicit este prevzut ca infraciune att de legea statului solicitant, ct i de legea romn. (2) Prin derogare de la dispoziiile alin. (1), extrdarea poate fi acordat i dac fapta respectiv nu este prevzut de legea romn, dac pentru aceast fapt este exclus cerina dublei incriminri printr-o convenie internaional la care Romnia este parte. (3) Diferenele existente ntre calificarea juridic i denumirea dat aceleiai infraciuni de legile celor dou state nu

prezint relevan, dac prin convenie internaional sau, n lipsa acesteia, prin declaraie de reciprocitate nu se prevede altfel. TEST 2

Sub.1 Aspecte generale privind dr.penal European 1.1 Numiti directiile de cercetare ale dr. penal European
Dr penal European reprezinta ansamblul normelor penale(substantiale,procedural,penetenciare) comune mai multor state europene in vederea luptei impotriva criminalitatii si in special contra criminalitatii transnationale organizate. Cursul dr penal european isi propune in calitate de obiectiv stabilirea unui cadru restrins de reglementare,care urmeaza a fi cercetat.Aceasta disciplina urmareste in special atingerea obiectivelor de aplikare in procesul didactic prin metoda studiilor de caz,si anume,a cercetarilor jurisprudentei europene.Fiind o disciplina noua,dr penal European se fundameneaza pe studiul si interpretarea actelor internationale in materie penala care vizeaza domeniul asistentei juridice,a protectiei drepturilor omului si a dreptului comunitar.

1.2Analizati conceptul de unitate al dr penal European


Cele 3 parti ale DPE nu-i stirbesc din unitatea sa,astfel DPE are urmatoarele particularitati: -este un drept conventional ceea ce inseamna ca la baza are tratate legi si tratate contracte.Tratate legi se inchee intre state si au la baza principiul reciprocitatii.Tratate contracte se refera la tratatele de comert si alianta si nu creaza un drept nou. -are la baza in principal tratate legi. -are un rol de virf in izvoarele nationale de drept. -scopul DPE este de a promova si proteja dreptul omului

1.3Explicati conceptul armonizarii din pespectiva dr penal European


Armonizarea in materia penala este realizata prin eliminarea diferentelor,facind ca legislatiile si politicile diferitor jurisdictii ca sa fie mai asemanatoare sau chiar identice.Astfel armonizarea dr penal ar putea exprima mai reusit obiectivul Uniunii europene in lupta contra criminalitatii transnationale.Prin armonie se intelege prcesul de ordonare a relatiei dintre diferite elemente ale legislatiilor nationale in concordant cu unele standarte predefinite.

Sub 2Dreptul la respectarea vietii private si de familie(art 8.CEDO) 2.1Identificati continutul notiunii de viata privata,,si,,viata familiala,
Via privat. Curtea a considerat c nu este nici posibil, nici necesar gsirea unei definiii exhaustive a noiunii de via privat. Totui, ar fi prea restrictiv limitarea domeniul su de inciden la cercul intim n care oricine i poate desfura viaa personal dup cum dorete si a exclude n ntregime lumea exterioar a acestui cerc. Respectul vieii private poate s nglobeze, ntr-o anumit msur, dreptul unui individ de a crea i dezvolta relaii cu alte persoane. Cu toate ca textul Conventiei nu contine o definitie clara a notiunii de viata privata, din jurisprudenta Curtii se retine ca aceasta priveste nu doar integritatea fizica si morala unei persoane, dar si aspecte care tin de identitatea si orientarea sexuala a persoanei. In consecinta, textul Conventiei are in vedere si protectia integritatii fizice si morale a persoanelor transsexuale, cu toate consecintele ce decurg din aceasta, sub aspectul obligatiilor ce revin statelor contractante. Notiunea de familie este o categorie istorica, care a evoluat sub influenta proceselor socio-economice si culturale ce se deruleaza in societate, in prezent fiind asimilata unei institutii naturale, fundamentale si eterne. Viata de familie si viata privata a unei persoane sunt legate in mod indisociabil, titular al protectiei acestora fiind individul, iar scopul urmarit de Conventie este acela de a proteja toate persoanele impotriva ingerintelor statului in sfera vietii sale personale.

2.2 Analizati necesitatea si oportunitatea ingerintelor in viata privata a persoanei potrivit art 8 CEDO
Conform art 8 CEDO orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului i a corespondenei sale. Nu este admis ingerena unei autoriti publice n exercitarea

acestui drept dect dac aceasta este prevzutde lege i constituie, ntr-o societate democratic, o msur necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protecia sntii, a moralei, a drepturilor i a libertilor altora.

2.3 Determinati corelatia dintre incriminarile nationale in materia respectarii dr la viata private si cele prevazute de CEDO Conf codului civil:
(1)Orice persoana are dreptul la respectarea vietii private (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni n viaa intim, personal sau de familie, nici n domiciliul, reedina sau corespondena sa, fr consimmntul su ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75. (3) Este, de asemenea, interzis utilizarea, n orice mod, a corespondenei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum i a informaiilor din viaa privat a unei persoane, fr acordul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75.

Test nr._3

Subiectul I:Asistena juridic n materie penal


1.1.Definii instituia comisiilor rogatorii. Comisiile rogatorii internationale in materie penala constituie acte care tind sa infaptuiasca printr-o autoritate judiciara competenta (solicitata)care apartine unui stat (solicitat)unul sau mai multe acte de instructie pe contul unei autoritati judiciare competente (solicitante) privind un alt stat (solicitant) in vederea solutionarii unui proces penal.Deci institutia comisiilor rogatorii are un domeniu ,un obiect si natura specifica.

1.2.Deosebii instituiile denunrii n vederea pornirii urmririi penale fcut unui stat i transmiterea urmririi unui stat.
1. Un stat contractant poate solicita unui alt stat contractant s nceap urmrirea n unul sau mai multe dintre cazurile urmtoare: a) dac acuzatul are reedina obinuit n statul solicitat; b) dac acuzatul este cetean al statului solicitat sau dac acest stat este statul su de origine; c) dac acuzatul execut sau urmeaz s execute o pedeaps privativ de libertate n statul solicitat; d) cnd acuzatul face obiectul, n statul solicitat, al unei urmriri judiciare pentru aceeai infraciune sau pentru alte infraciuni; e) dac se consider c transferul urmririi este justificat prin interesul de a descoperi adevrul i, mai ales, dac elementele de prob cele mai importante se gsesc n statul solicitat; f) dac se consider c executarea unei eventuale condamnri n statul solicitat este susceptibil s amelioreze posibilitile de reintegrare social a condamnatului; g) dac se consider c prezena acuzatului la audieri nu poate fi asigurat n statul solicitat; h) dac statul solicitant consider c nu este n msur s execute o eventual condamnare, chiar atunci cnd are calea extrdrii, i c statul solicitat este n msur s o fac. 2. n cazul n care acuzatul a fost condamnat efectiv ntr-un stat contractant, acest stat nu poate solicita transferul urmririi pentru unul sau mai multe dintre cazurile menionate la paragraful 1 al acestui articol dect atunci cnd nu poate executa condamnarea respectiv, chiar avnd calea

extrdrii, i atunci cnd cellalt stat contractant nu accept principiul executrii unei hotrri date n strintate sau refuz executarea unei astfel de hotrri. Statul solicitant nu are obligatia de a face transmitere a urmaririi congorm art.6.1 1. n cazul n care o persoan este suspectat de a fi comis o infraciune conform legii unui stat contractant, acel stat poate solicita unui alt stat contractant s nceap urmrirea n cazurile i conform condiiilor prevzute de prezenta convenie.Libera acceptare este principiul care guverneaza ambele state .Unica obligatie pe care o are statul solicitat este sa examineze cererea.

1.3. Exemplificai cnd statul de executare are dreptul s comute pedeapsa privativ a condamnatului transferat.
In conformitate cu prevederile Conventie Europene pentru statul de executare care constituie forma in cazul schimbarii condamnarii,se aplica procedura care a fost prevazuta de legislatia statului de executare .Din momentul schimbarii,autoritatea competenta: a) va fi legata de constatarea faptelor care figureaza in mod explicit sau implicit in hotarirea pronuntata in satul de condamnare; b) nu va putea schimba o sanctiune privativa de libertate printr-o sanctiune pecuniara; c) va deduce integral din pedeapsa perioada de privatiune de libertate deja executata de condamnat; d) nu va agrava situatia penala a condamnatului si nu va fi tinuta de limita inferioara a sanctiunii eventual prevazuta de legislatia statului de condamnare pt infr sau infrnile savirsite. e) De asemena statul de ezecutare poate inceta executarea in urmatoarele cazuri: -gratierea,amnistia, comutarea pedepsei. -statul de executare trebuie sa puna capat executarii condamnarii de indata ce a fost informat de catre statul de condamnare despre orice hotarire sau masura cre are ca efect inlaturarea caracterului executoriu al condamnarii.

Subiectul II: Dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO) 2.1.Descriei din jurispruden o cauz a RM la Curtea EDO n care s se elucideze nclcarea art.6 CEDO.
In cauza Medeinica c.Switherland (2001):,, Sarcina Curtii EDO este de a determina daca sistemul national respecta prescriptiile art.6.,,Nu tine de competenta curtii de ase pronunta asupra erorilor de fapt sau de drept,care pretinde ca au fost comise de o instanta de judecata nationala,decit daca si in masura in care acestea au incalcat drepturile si libertatile protejate de conventie.ca o chestiune de principiu ,rolul CEDO nu este de a determina daca anumite probe-cum ar fi cele obtinute ilegal-pot fi admise,sau daca reclamantul a fost sau nu vinovat.Intrebarea curtii este daca procedurile in ansamblu ,inclusivmodul in care au fost obtinute probele,au fost echitabile9Allan c. UK 2002).

2.2.Analizai noiunea de proces echitabil.


Conventia garanteaza dr la un proces echitabil privind totalitatea drepturilor si obligatiilor avind caracter civil ale unui individ sau pt a hotari asupra oricarei acuzatii penale aduse impotriva sa.Acesta reprezinta un art. pe care Comisia si Curtea il interpreteaza in mod extensiv,intrucit este deo importanta fundamentala pt functionarea demoratiei.In primul paragraf al art 6 al conv se aplica atit in civil citsi in penal in timp ce al doilea si al treilea paragraf se aplica doar in penal.Conform conv dr la un proces echitabil constituie o aspiratie unanima a natiunilor demaocratice in dorinta de a crea norme universale.Putem conchide ca persoanelor vulnerabile trebuie sa li se ofere anumite garantii impotriva exercitarii necorespunzatoare a puterii de stat.Potrivit contextului procesului penal,aceste garantii minime st numite dr la un proces echitabil. Orice acuzat are, mai ales, dreptul : a. s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care o nelege i n mod amnunit, despre natuta i cauza acuzaiei aduse mpotriva sa ; b. s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii aprrii sale ;

c. s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer ; d. s audieze sau s solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea martorilor aprrii n aceleai condiii ca i martorii acuzrii ; e. s fie asistat gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit la audiere.

2.3. Argumentai existena infraciunii prin prisma aplicabilitii normei i a scopului pedepsei.
Infractiunea prin prisma aplicabilitatii normei si scopul pedepsei este important de a stabili daca fapta se califica ca penala in sensul conventiei sau ar trebui sa faca persoana in cauza pasibila deo sanctiune care,datorita naturii sale si gradului de severitate,tine de obicei de domeniul penal. In Ziliberberg c. Moldova,reclamantul a fost condamnat pt o conve adm-participarea la o demonstratie neautorizata- si a fost sanctionat de inst de jud cu amenda.CEDO a constatat ca caracterul general al CCA al RM si scopul pedepselor,care este atit de a pedepsei cit si de a preveni,st suficientede a arata ca reclamantul a fost acuzat deo abatere penala.Prin natura penala a faptei a fost dovedita de faptul ca reclamantul ce a fost retinut de politiept citeva ore,ce era interogat de ofiteri de U.p si condamnat de colegiul penal al inst de jud.Unde suplimentar Curtea a stabilit ca CCA contine prevederi cu privire la circumstente atenuante si agravante,rsd pt tentativa de comitere a unei contraventii,legitima aparare,unde indica natura penala a contraventiilor admstrative.Amenda aplicata intrecea cu 60% venitul lunar al reclamantului,fiind astefel o pedeapsa prea severa.i

Test nr._4_

Subiectul I: Dreptul la integritate fizic (art.3 CEDO)


1.1.Numii obligaiile pozitive i cele negative puse n sarcina statului ce rezult din art. 3 CEDO. Obligatiile pozitive conform CEDO sunt: -Fiecare stat parte va lua msuri legislative, administrative, judiciare sau alte msuri eficiente pentru a mpiedica comiterea unor acte de tortur pe teritoriul de sub jurisdicia sa. - Statul va ine seama de toate mprejurrile pertinente, inclusiv, dac va fi cazul, de existena n statul respectiv a unei situaii caracterizat prin nclcri sistematice, grave, flagrante i de proporii ale drepturilor omului. - Fiecare stat parte va sanciona aceste infraciuni cu pedepse corespunztoare, innd seama de gravitatea lor. - Fiecare stat parte va lua msurile necesare pentru a-i stabili competena n legtur cu infraciunile vizate la articolul 4, n cazurile urmtoare: (a) cnd infraciunea a fost comis pe teritoriul aflat sub jurisdicia sa sau la bordul aeronavelor sau al navelor nmatriculate n acel stat; (b) cnd autorul prezumat al infraciunii este un resortisant al acelui stat; (c) cnd victima este un resortisant al acelui stat, iar acesta consider c este oportun. - Fiecare stat parte va lua, de asemenea, masurile necesare pentru a-i stabili competena cu privire la aceste infraciuni n cazul n care autorul prezumat al acestora se gsete pe teritoriul aflat sub jurisdicia sa i cnd acest stat nu-l extrdeaz n conformitate cu articolul 8 ctre alt stat vizat la paragraful 1 al prezentului articol. Conform CEDO obligatiile negative ale Statului sunt: - Nicio mprejurare excepional, oricare ar fi ea, fie c este vorba de starea de rzboi sau ameninare cu rzboiul, de instabilitate politic intern sau de orice alt stare de excepie, nu poate fi invocat pentru a justifica tortura.

-Nici un stat parte nu va expulza, respinge i nici extrda o persoan ctre un alt stat cnd exist motive serioase de a crede c acolo aceasta risc s fie supus la tortur. 1.2.Deosebii noiunile: tortur, tratament inuman, tratament degradant, pedepse inumane i degradante. Conform Conveniei prin tortur" se intelege orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau suferine puternice, de natur fizic sau psihic, n special, cu scopul de a obine, de la aceast persoan sau de la o persoan ter, informaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a comis sau este bnuit c l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei tere persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cnd o asemenea durere sau suferin sunt provocate de ctre un agent al autoritii publice sau orice alt persoan care acioneaz cu titlu oficial sau la instigarea sau cu consimmntul expres sau tacit al unor asemenea persoane. Tratamentul inuman-Privarea de mncare sau butur, privarea de medicamentele necesare sau neacordarea tratamentului prescris de ctre medic atunci cnd lipsirea persoanei de acest tratament poate nruti starea de sntate a acesteea, privarea de somn, privarea de mbrcminte, legarea i sau nchiderea copilului ntr-o camera friguroas, privarea de dreptul la joaca i recreere, privarea de dreptul de a merge la scoal, etc. Neasigurarea unor minime condiii de locuit, a unor faciliti sanitare adecvate, a unei mbrcmini adecvate, ne asigurarea unui pat unde copilul poate sa doarm reprezint de asemenea forme de tratament inuman.Prin tratament inuman mai restrins intelegem aplicarea violentei intense. tratament degradant-aici putem mentiona ca Sunt interzise tratamentele umilitoare, poreclele, catalogrile privarea de hran etc. Tot aici se ncadreaz abuzurile verbale care constau n denigrarea copilului (jigniri, etichetri) indiferent dac este fcut n particular sau n public, n faa altor persoane (se suprapune cu noiunea de abuz emoional..Tratamentul este degradant atunci cnd n opinia victimei sau a celor din jur, ea a suferit umilire sau njosire care a atins nivelul minim de severitate nivelul respectiv fiind stabilit de la caz la caz.Mai restrins prin tratament degradant putem intelege tratamentul care creaza sentimente de frica ,neliniste ,inferioritate care umilesc injosesc si fring eventual rezistenta fizica. 1.3.Exemplificai constatarea art. 3 CEDO n unele cauze ale Republicii Moldova la Curtea EDO. Putem exemplifica prin urmatoarea cauza si anume:Ciorap contra Moldovei:Curtea a reconfirmat faptul ca alimentarea silita a unei persoane implica elemente degradante care in anumite circumstante pot fi declarate interzise de art 3 CEDO,totusi o masura care constituie o necesitate terapeutica din punct de vedere al principiilor generale ale medicinei nu poate ,in principiu,fi considerata ca inumana si degradanta.Urmeaza insa sa fie dovedit necesitatea medicala si faptul ca garantiile procedurale pentru decizia de alimentare silita a fost respectate.Insa reclamantul in cauza data a fost sanctionat pentru ca a declarat greva foamei,considerinduse o incalcare a regelamentului,insa instantele moldovenesti au dat aceeasi apreciere acestei cauze.In concluzie privind alimentarea silita nu a avut sco[ul protejarii vietii reclamantului,ci a avut mai degraba descurajarea acestuia de a fi stopat protestul.Guvernul nu a prezentat nici o proba privind testarea medicala in baza caruea medicul a decis alimentarea silita.De fiece data in timpul grevei foamei medicul aprecia starea sanatatii satisfacatoare.Insa sa constatat de Curte ca modul in care a fost efectuata alimentarea a fost excesiv de dureros si umilitor. O alta cauza care ar servi ca un exemplu este Corsacov contra Moldovei:Atunci cind o persoana face afirmatii credibile Curtii in sustinerea faptului ca aceasta a fost supusa unor tratamente contrare art 3 Curtii Europene,se impune efectuarea unor investigatii oficiale efective,in caz contrar interzicerea torturii,a tratamentelor inumane ori degradante ar fo ineficiente si ar permite abuzuri.In aceasta cauza Curtea a investigat intro durata mai mare de 3 ani,acesta fiind incetata si redeschisa de

cel putin 12 ori.Toate ordonantele,plingerile au fost respinse,in concluzie acestea constitueau o singura cauza a leziunilor corporale care erau lovirea cu capul de pamint fiind trintit jos de politisti pentru a fi deposedat de cutit.Sa mai mentionat ca politistii aveau dreptul sa utilizeze foeta fiindca reclamantul prezenta pericol pentru ei.Deci autoritatile nu ofereau nici o explicatie privind discrepanta dintre concluziile raportului de expertiza unde se indicau despre leziunile corporale,si versiunea inaintata de politistii A.Tulbu,V.Dupceac.Privitor la investigatia data nu sa oferit vreo explicatie logica a cauzei aparitiei vinatailor de pe talpi.Autoritatile nu au reactionat la declaratia reclamantului privind amenintarile cu impuscarea in cap.

Sub2 Dreptul penal i dreptul comunitar 2.1.Identificai principiile subsidiaritii i proporionalitii reglementrilor comunitare n raport cu legislaiile naionale.
1. Semnificaia i finalitatea general a principiului subsidiaritii constau n atribuirea unui anumit grad de independen unei autoriti subordonate fa de o autoritate superioar, n special independena unei autoriti locale fa de puterea central. n consecin, se pornete de la partajarea competenelor ntre diferitele niveluri de putere, principiu care constituie fundamentul n cadrul Comunitii Europene, principiul subsidiaritii constituie un criteriu de reglementare a exercitrii competenelor partajate ntre Comunitate i statele membre. Pe de o parte, acesta exclude intervenia Comunitii n cazul n care o chestiune poate fi reglementat eficient de statele membre la nivel central, regional sau local. Pe de alt parte, acesta prevede intervenia Comunitii dac statele membre nu pot ndeplini obiectivele tratatelor n mod satisfctor. Al doilea principiu al politicii UE este cel al proporionalitii. Conform acestui principiu orice msur luat trebuie s fie adecvat, necesar i corespunztoare scopului urmrit. n dreptul naional aplicarea principiului proporionalitii este n materii cum ar fi exproprierea, legitima aprare, excesul de putere etc., n dreptul comunitar el primete aplicaii diverse legate de limitele competenelor comunitare si mijloacele prin care acestea se nfptuiesc. n dreptul comunitar, principiul proporionalitii are rolul de a identifica substana i sensul libertilor fundamentale statuate prin tratatele constitutive, fiind complementar principiilor de justiie i echitate. Principiul proporionalitii are o importan considerabil n privina proteciei individului, dat fiind rolul su de girant al substanei n legtur cu drepturile fundamentale protejate.

2.2Analizati aplicabilitatea imediata si efectul direct al reglementarilor comunitare in materie penala


Dreptul comunitar,indiferent daca are sau nu efect direct ,este imediat aplicabil.Nu este obligatorie incorporarea lui in dreptul national.El este imediat aplicabil si absolute integrat in sistemul de drept al statelor member.Nu doar tratatele de instruire,dar si normele care emana de la institutiile comunitare,vor trebui sa devina o parte integranta a sistemului de drept al statelor membre.Aplicabilitatea directa sau efectul direct al dreptului comunitar consta in faptul ca el poate fi invocate de catre personae impotriva jurisdictiei lor nationale.Persoanele pot beneficia de drepturi individuale chiar daca nu contituie obiectul prevederilor comunitare.Efectul direct,exista in cazul in care prevederile dreptului comunitar sunt considerate a fi neconditionate si sufficient d precise.Acest fapt insa nu exlude aplicarea puterii discretionare de catre judecator.Instanta de judecata nationala care este obligate sa aplice norma comunitara trebuie sa interpreteze aceasta norma si poate cere in acest sens o decizie preliminara a Curtii de Justitie.

2.3Argumentati compatibilitatea principiilor Corpus Juris 2000 la legislatia penala nationala a statelor membre UE
1)Principiul legalitatii-pedepsele definite in Corpus Juris se aplica numai infractunilor specificate express in art 1-8 si in conformitate cu procedura stipulate in art 15-17.In cazu modificarii Corpus juris,legislatia penala mai aspra nu se aplica faptelor comise inainte de modificarea Corpus Juris.

2)Principiul raspunderii penale-raspunderea penala este individuala.Aceasta este determinate luind in considerare conduit invinuitului si in conformitate cu gradul sau de raspundere in calitate de autor,instiator sau complice. 3)Principiul proportionalitatii-sanctiunile penale impuse pentru comiterea infractiunilor stipulate in art 1-8 ale Corpus Juris trebuie sa fie proportionale cu gravitatea infractuinii,determinate I conformitate cu interesele partii vatamate ce sunt protejate prin lege. 4)Principiul impartialitatii-numai un tribunal independent poate gasi inculpatul vinovat ce il poate condamna. Din categoria principiilor noi fac parte: 1)principiul teritorialitatii europene.In vederea anchetarii ,UP, trimiterea in judecata si punerea in executare a hot judecatoresti privind infractiunile stipulate mai sus,teritoriul statelor membre ale uniunii constituie un singur spatiu,numit spatiul judiciar European. 2)Principiul contradictorialitatii-implica principiul egalitatii armelor asa cum a fost definit de catre CEDO,ca partile pot avea acces la orice probe sau observatii prezentate de catre judecatri in vederea fundamentarii deciziei de catre judecator.

TEST 5 Subiectul I: Dreptul la respectarea vieii private i de familie (art.8 CEDO) 1.1.Descriei elementele interpretative ale noiunii de via privat potrivit jurisprudenei CEDO
Curtea interpreteaz pe larg noiunea de via privat n sensul articolului 8 i introduce elemente cum ar fi numele i identitatea, precum i orientarea sau viaa sexual. Aceast dispoziie de asemenea, este orientat pentru a proteja dreptul la identitate, precum i dezvoltarea personalitii i relaiilor cu alte persoane i cu lumea exterioar sau dezvoltarea personal, printre care se numr i activitile legate de o profesie sau un comer desfurate n localuri profesionale).Dreptul la viaa privat este legat direct de noiunea de integritate a persoanei.

1.2.Analizai msura n care imigrarea sau expulzarea aduc atingere vieii familiale potrivit practicii CEDO.
CEDO cere prin prisma art.1 al conventiei ca statele parti trebuie sa recunoasca tuturor pers.care sa afl in jurisdictia lor dr.i libertile date de conventie. Att imigrarea cit si expulzarea aduc mare atingere vietii private care rezult din art.8 cedo . La rndul su majoritatea cauzelor la cedo se refer la expulzarea unui individ care a fost condamnat pentru infrac.grave si pedeapsa care a fost impus.Curtea tine cont atit de gravitatea delictelor ,ct i de situatia personal a interesatului. . Curtea a constatat nclcri n acele cazuri cnd persoana nu avea contacte reale cu ara n care trebuia s fi e trimis i/ori avea legturi foarte strnse cu familia sa, ce locuia n ara care dorea s-l expulzeze (Moustaquim c. Belgiei (1991); Beldjoudi c. Franei (1992); etc. Curtea a estimat c n prezena unei dorine de a menine viaa i legturile familiale ,statul trebuie sa aduca argumente si motive serioase petru a ntrerupe relaiile intre parinte i copil sau de impiedica reunirea familiei ex : Sen c. Olandei (2001): nclcarea articolului 8 pe motivul refuzului eliberrii unui permis de sejur unui copil care locuia la rude n Turcia ns a crui prini, un frate i o sor locuiau de mai mult timp n Olanda). Chiar i atunci cnd un criminal condamnat are legturi puternice cu ara care l-a deportat, sau expulzat ,Curtea poate s se abin n a stabili o nclcare a articolului 8.Problemele de imigrare legate de bulversrile istorice nregistrate n Europa abia ncep s fie ridicate n faa Curii europene a Drepturilor Omului. . n cauza Slivenko c. Letoniei (2003), o femeie de origine rus (prima reclamant) care i-a petrecut practic toat viaa n Letonia s-a cstorit cu un ofi er al armatei ruse i din uniunea lor s-a nscut o fi ic (cea de-a doua reclamant). Cnd Letonia i-a obinut independena, membrii familiei au fost nregistrai drept ceteni ai fostei URSS. n consecin, soul a fost constrns s prseasc Letonia n cadrul unui tratat bilateral ce organiza retragerea forelor armate ruse. Autoritile au anulat n consecin nregistrarea reclamantelor i au ordonat deportarea lor.

Astfel ele au fost expulzate din apartamentul lor, reinute i deinute pentru scurt timp ntr-un centru pentru imigranii ilegali. Cu toate c au sfrit prin a prsi Letonia i au adoptat naionalitatea rus, ele sunt lipsite de dreptul n termenii hotrrii lor de expulzare de a reveni n Letonia timp de cinci ani i, dup ce trece acest termen, nu pot s revin dect pentru o perioad care nu depea nouzeci de zile n semestru, fapt ce a complicat vizitarea prinilor bolnavi a primei reclamante. Curtea a stabilit nclcarea articolului 8. Aa cum a fost indicat n punctul 3 din capitolul 3, atunci cnd o persoan care reprezint subiectul unei deportri pretinde c va fi expus tratamentelor rele n ara de ntoarcere, curtea cere ca Statul s evalueze acest risc independent de ali factori. n cauzele n care nu s-a comis nici o infraciune penal, Curtea are tendina de a conchide asupra absenei nclcrii articolului 8 deoarece se poate presupune, n mod rezonabil, c viaa comun a familiei susceptibil de a fi perturbat din cauza plecrii unui printe poate fi reluat n ara de origine a interesatului Din cele expuse mai sus rezult c statul trebuie s respecte viaa familial a fiecrui persoane att cetean ct si apatrid totodat referitor la viata familial este reglementat si de legislatiile fiecrui stat in parte pe care statul trebuie s respecte si s le garanteze cetenilor inclcarea aceatsa este una grav care nu trebuie admis,putnd fi admis numai cu excepii.

1.3. Estimai legalitatea limitelor respectrii dreptului la secretul corespondenei n legislaia naional.
Dreptul la respectarea corespondenteieste definit ca facultatea de a comunica cu tere persoane fr cenzur si fr a fi trerupt de cineva . Astfel Constitutia R.M. in art.30 garanteaz secretul convorbirilor telefonice i a celorlalte mijloace legale de comunicare .La rndul su acest principiu este reglementat i n art.8 a CEDO . Cu toate c este reglementat in const.R.M. in alin.2 sart.30 este expres prevazut c permite n caz de necessitate pentru a proteja securitatea national bunstarea economic a trii ordine public i pentru a preveni infrac.,limitarea acestui drept ,cu respectarea conditiilor legale . Acest principiu este exres prevzut i n CPP art.14 secretul corespondentei,n cadrul proc.penal necesitatea ascultarii i interceptrii a schimbului de informaii dintre persoane apare n legtur cu administrarea probelor n proc.pen.Pentru a respecta acest principiu org.de u.p. pot intercepta corespondena doar cu autorozaia judectorului de instruciune .Toate aciunile care limiteaz acest dr.sunt expres reglementate si prevzute exhaustive n CPP art.133-138. Trebuie de menionat c sechestrul corespondentei i a altor comunicri este permis n cadrul proc.pen. de investigare a unei infrac.deosebit de grave si excepional de graveAcest pricipiu secretul corespondentei se reflect i asupra pers.reinute sau arstate.CEDO a declarat c dr.unui prizonier la necenzurarea corespondenei sale cu avocatul sau un org. judiciar n niciun caz nu trebuie inclcat. Administrarea probelor cu inclcarea formei prevzute de CPP atrage neadmiterea lor ca informaie probant ,iar pers. care au svrito fapte n mod intenionat pot fi atrase la raspundere penal conform art.178 CP.RM.

Subiectul II: Dreptul penal i dreptul comunitar 2.1 Descriei efectul pozitiv al dreptului comunitar asupra dreptului naional penal.
Efectul pozitiv al dreptului comunitar asupra dreptului penal naional poate include orice msur n sistemul justiiei penale care este luat de autoriti pentru a asigura implementarea obligaiilor asumate n virtutea dreptului comunitar. Efectul pozitiv este diferet de cel negativ deoarece el nu const doar n neutralizarea unui obstacol pentru aplicarea dreptului comunitar, dar el include msurile active luate pentru realizarea obiectivului.1

2.2 Deosebii cele trei metode de implementare a reglementrilor comunitare.


Aceste trei metode se deosebesc deoarece prima metod mecanismele de executare a regulilor este dreptul penal naional. Aceasta implic faptul c nclcrile dreptului comunitar pot constitui obiectul proceselor penale doar dac legiuitorul naional a prevzut aceast posibilitate. De exemplu, un exportator care export carne ctre o ar ter i care modific datele i face o declaraie prin care afirm c aceast carne se raporteaz la o anumit categorie care i d dreptul la o subvenie de export
1

poate fi pedepsit pentru excrocherie. Acesta este un exemplu clasic cu privire la tragerea la rspundere a fptuitorului n conformitate cu dreptul naional cnd nu exist o nomr special care s reglementeze aceast situaie. Exemplul de mai sus i aceste tehnici posed trsturi comune deoarece legiuitorul comunitar a lsat la latitudinea Statelor Membre msurile care pot fi luate de ctre acestea Aceasta este prima medot de adoptare a legislaiei comunitare n conformitate cu dreptul penal naional. Comunitatea nu intervine, nu impune i nu execut pedepsele penale de sine stttor. Acest lucru este efectuat de Statele Membre. Dreptul materialface parte din dreptul comunitar, i prevederea, impunerea i executarea pedepsei n cazul unei nclcri este reglementat de dreptul naional. Cea de a doua metod const n impunerea Statelor Mmebre de a pedepsi nclcrile dreptului comunitar ntr-un anumit fel. Statele Membre urmeaz s impun pedeapsa care a fost mai mult sau mai puin prescris, n special, la nivel comunitar . Cea dea doua metod se deosebete de prima prin faptul c, la nivel legislativ Comunitatea impune Statelor Membre de a prevedea anumite pedepse. Aceast este o metod mixt. A treia metod este una mai mult comunitar. Termenii Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, ai Comunitii Europene a Energiei Atomice i tratatele comunitare permit Comisiei (organul executiv) s impun amenzi comunitare cu privire la dreptul concurenei, pe lng alte sanciuni.Amenzile comunitare sunt prescrise i impuse la nivel comunitar. Numai aplicarea acestora este ncredinat autoritilor naionale. Din aceste considerente ele au fost numite mai mult comunitare dect pedepsele impuse conform primelor dou metode.

2.3 Evaluai limitele de aplicare a dreptului comunitar. Limitele de aplicare a dr. comunitar sunt:
a) Limitri referitoare la domenii i instrumente. Supremaia dreptului comunitar nu este nelimitat. Urmeaz a fi fcute unele observaii cu referire la acest fapt. n rpimul rnd, inetituiile comunitare sunt dein competene numai n sectoarele specificate n tratate. De exemplu, comunitile nu au dreptul de a emite regulamente n vedea implementrii pedepselor. n al doilea rnd, n cazul sectoarelor care cad sub incidena comunitilor, instituiile sunt limitate doar la instrumentele speficate n tratate Aceste dou condiii indic faptul c comunitile nu au competena de a decide n cazul problemelor de jurisdicie, din aceste considerente, ele nu pot determinat limitele jurisdiciei sau competenei lor, n acelai mod ca un stat suveran. Ele nu pot s-i confere nici o sarcin care nu este prevzut de tratat i n vistutea creia ele ar pute s-i exercite puterea dup propria diligen. Ele pot doar aciona doar n sectoarele atribuite de ctre Statele Membre prin tratate, i n limitele competenei atribuite pentru fiecare sarcin. Articolul 5, pct.2 din Tr. privind UE menioneaz c Uniunea acioneaz numai n limitele competenelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. b) Limitri referitoare la subsidiaritate i proporionalitate. Tratatul UE prevede principiul subsidiaritii i proporionalitii. Art.5, pct.3 prevede: n temeiul principiului subsidiaritii, n domeniile care nu sunt de competena sa exclusiv, Uniunea intervine numai dac i n msura n care obiectivele aciunii preconizate nu pot fi realizate n mod satisfctor de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional i local, dar datorit dimensiunilor i efectelor aciunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii Art. 5, pct.4: n temeiul principiului proporionalitii, aciunea Uniunii, n coninut i form, nu depete ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Instituiile Uniunii aplic

principiul proporionalitii n conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritii i proporionalitii. n cazul n care Comunitatea European poate alege cursul unei aciuni, el trebuie s recurg la cel care d mai mult libertate statelor, persoanelor i afacerilor. Principiul proporionalitii este mai larg rspndit dect cel al subsidiaritii, care este important doar n sectoarele care cad sub incidena exclusiv a Comunitii Europene. n primul rnd, autiritile legislative ale Comunitii urmeaz s respecte aceste principii. n al doilea rnd, este de competena Curii de Justiie s stabileasc nclcrile acestor principii i consecinele acestora.

Test nr._6 Subiectul I: Dreptul la via (art.2 CEDO) 1.1Identificai obligaiile pozitive i cele negative care i revin statului n asigurarea dreptului la viat.
Obligatiile pozitive conform CEDO sunt: -Fiecare stat parte va lua msuri legislative, administrative, judiciare sau alte msuri eficiente pentru a mpiedica comiterea unor acte de tortur pe teritoriul de sub jurisdicia sa. - Statul va ine seama de toate mprejurrile pertinente, inclusiv, dac va fi cazul, de existena n statul respectiv a unei situaii caracterizat prin nclcri sistematice, grave, flagrante i de proporii ale drepturilor omului. - Fiecare stat parte va sanciona aceste infraciuni cu pedepse corespunztoare, innd seama de gravitatea lor. - Fiecare stat parte va lua msurile necesare pentru a-i stabili competena n legtur cu infraciunile vizate la articolul 4, n cazurile urmtoare: (a) cnd infraciunea a fost comis pe teritoriul aflat sub jurisdicia sa sau la bordul aeronavelor sau al navelor nmatriculate n acel stat; (b) cnd autorul prezumat al infraciunii este un resortisant al acelui stat; (c) cnd victima este un resortisant al acelui stat, iar acesta consider c este oportun. - Fiecare stat parte va lua, de asemenea, masurile necesare pentru a-i stabili competena cu privire la aceste infraciuni n cazul n care autorul prezumat al acestora se gsete pe teritoriul aflat sub jurisdicia sa i cnd acest stat nu-l extrdeaz n conformitate cu articolul 8 ctre alt stat vizat la paragraful 1 al prezentului articol. Conform CEDO obligatiile negative ale Statului sunt: - Nicio mprejurare excepional, oricare ar fi ea, fie c este vorba de starea de rzboi sau ameninare cu rzboiul, de instabilitate politic intern sau de orice alt stare de excepie, nu poate fi invocat pentru a justifica tortura. -Nici un stat parte nu va expulza, respinge i nici extrda o persoan ctre un alt stat cnd exist motive serioase de a crede c acolo aceasta risc s fie supus la tortur.

1.2Analizai coraportul dintre dreptul la via i dreptul la moarte potrivit jurisprudenei .CEDO.
Coraportul dintre dr.la via si dr.la moarte const n faptul c dr. la viat este garantat prin prisma conv.CEDO prevzut la art. 2 alin.1 dr.la viat al oricrei pers.este garantat i protejat prin lege ,totodat dr.la moarte nu poate fi garantat prin prisma conventie si a art.2 deoarece aceast Drept al persoanei de a dispune de ea nsi cuprinde cel puin dou aspecte: numai persoana poate dispune de fiina sa, de integritatea sa fizic i de libertatea sa, dar prin exercitarea acestui drept persoana nu

trebuie s ncalce drepturile altora, ordinea public i bunele moravuri.Chiar in cauza Diane Pretty soluionat de CEDO Curtea a ajuns la concluzia c Articolul 2 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului, care prevede c dreptul la via trebuie s fie protejat de lege, nu poate fi interpretat, fr careva denaturare de limbaj, ca conferind un drept diametral opus dreptul la moarte. Astfel, dreptul la via nu poate include n nici un caz i dreptul la moarte .mai , putem conchidem c dreptul la autodeterminare nu justific n nici un caz eutanasia. Prin decizia Curii dreptul la via nu include n sine dreptul la autodeterminare.

1.3Estimai aplicarea prevederilor art.2 CEDO, Protocolului nr.6 i 13 i a art. 24 din Constituia Republicii Moldova.
Art. 1 al Protocolului 6 prevede: pedeapsa capital este abolit. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeaps i nici executat. Acest protocol a intrat n vigoare la 1 Martie 1985, dup ratificarea acestuia de cinci State. De atunci, majoritatea Statelor pri la Convenie au ratificatProtocolul. Dar Protocolului 6 art.2 este prevazut Pedeapsa cu moartea n timp de rzboi Un Stat poate s prevad n legislaia sa pedeapsa cu moartea pentru acte svrite n timp de rzboi sau de pericol iminent de rzboi; o asemenea pedeaps nu va fi aplicat dect n cazurile prevzute de aceast legislaie i conform dispoziiilor sale. Statul respectiv va comunica Secretarului General al Consiliului Europei dispoziiile aferente ale legislaiei n cauz.. De aici putem conchide exceptii moartea a poate fi aplicat in timp de razboi prin prisma Protocolului 6 art.2 Pedeapsa cu moartea n timp de rzboi. Odat cu intrarea n vigoare a Protocolului nr.13 Vilnius,.2002 reese c Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului protocol, Convinse c dreptul oricrei persoane la via este valoarea fundamental ntr-o societate democratic, i c abolirea pedepsei cu moartea este esenial pentru protecia acestui drept i la deplina recunoatere a demnitii inerente oricrei fiine umane;p reese c n art.1 Abolirea pedepsei cu moarte pedeapsa cu moartea este abolit nimeni nu poate fi condamnat la o astfel de pedeaps nici executat. Totodat n Protocolului nr.13 la art.2 intitulat interzicerea derogrile este mentionat n termenii art.15 din conventie fa de dispoziiile prezentului protocol nici o derogare nu este autorizat . Pe cnd n Const R.M. Articolul 24 intitulat Dreptul la via i la integritate fizic i psihic (1) Statul garanteaz fiecrui om dreptul la via i la integritate fizic i psihic. . 2 Pedeapsa cu moartea este abolit. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeaps i nici executa Reesind din Const RM oricrui cetean i sunt garantate dr.la via si pedeapsa cu moartea este abolit st.RM respect convenia CEDO i protocolul nr.6 i 13. Dup prerea mea RM este parte la protocolul 6 i 13 deoarece art.24 a fost modificat ultima oar Art.24 modificat 14.07.06 Pe cnd protocolu 13 a fost semnat de statele europene Vilnius,.2002.

Subiectul II: Principiul non-bis-in-idem

2.1 Descriei sensul material al principiului non-bis-in-idem.


. In sens material, se pune ntrebarea dac non bis in idem se refer doar la faptele susceptibile de rspundere penal. Potrivit lui, este vorba de o fapt penal, adic infraciune. Totui, acest principiu nu exclude posibilitatea ca rspunderea penal s coexiste, de exemplu, cu rspunderea civil sau disciplinar, n acest caz nu trebuie s se considere ca fiind lezat principiul nominalizat.

2.2 Facei deosebire dintre faptele asupra crora opereaz concursul ideal de infraciuni i situaia n care se aplic principiul non-bis-in-idem
Deosebirea dintre concursul ideal si situaii n care se aplic pricipiul non-bis-in-idem rezult din aceea c concursul ideal exist atunci cind o pers.svrete o aciune sau inactiune care ntrunete elementele a mai multor infrac adic pers. nemijlocit savrete o infrac. Pe cnd principiul non-bis-in-idem prin prisma protocolului adiional nr.7 la CEDO prevede art.4 c nici o pers. nu poate fi urmrit sau pedepsit penal de jurisdicia aceluiai stat pentru svrirea a unei infrac. pentru care a fost dj achitat sau condamnat adic nu poate fi pedepsit dou ori pentru aceeai fapt.Acest principiu a fost inclcat n cauza Maaouia contra Franei printr-o opinie separat la decizia Curii Europene a Drepturilor Omului prin care sau expus ju dectorii Costa, Hedigan i Panru, in opinia lor separat la decizie, au menionat c n acest caz aplicarea expulzrii nu ar fi posibil, deoarece ar fi vorba de o nclcare a principiului non bis in idem, ns nu n sens propriu, cci nimic nu ar interzice ca, potrivit Conveniei, pentru aceeai infraciune s se aplice o pedeaps principal i una complementar. Sus-numiii judectori au considerat c ar fi vorba de o dubl pedeaps n sensul uman al termenului2. Art.4 al Protocolului nr.7 nu mpiedic faptul ca diferite instane de judecat s recunoasc diferite infraciuni, chiar dac acestea ntrunesc elementele unui singur comportament infracional3, adic acest principiu nu trebuie confundat cu concursul ideal de infraciuni.

2.3 Argumentai dac natura incriminrii faptei statuat prin sentin definitiv, are importan ntr-un stat pentru a incrimina aceeai fapt n procedura altui stat.
Problema recunoaterii hot.judec strine implic deducere termenelor de detenie preventiv dintr-un alt stat strain. n doctrina dreptului internaional i n practica relaiilor dintre state este general acceptat c aciunea hotrrii judectoreti penale este limitat de frontierele statului, instana cruia a pronunat-o. Totui, nfptuirea justiiei penale n mod complet i eficace nu ar fi posibil dac efectele hotrrii penale s-ar resfrnge numai asupra teritoriului statului unde au fost pronunate. De aceea exist aceast important form de asisten internaional penal n prezent acceptat att n doctrina ct i n legislaiile multor state. Potrivit concepiei bazate pe principiul suveranitii, statul solicitat s recunoasc o hotrre penal strin este singurul n drept s decid asupra acestei recunoateri, stabilind prin dispoziiile legilor naionale cazurile i condiiile recunoaterii. Recunoaterea hotrrii penale a unui stat strin este pasibil dac exist tratate speciale sau pe baza reciprocitate, i n cazurile cnd are loc recunoaterea pe baza reciprocitate, urmeaz a fi respectate aceleai condiii, care se prevd de obicei n acordurile internaionale. Condiiile de recunoatere a unei hotrri penale strine se reglementeaz de Convenia privind valoarea internaional a hotttilor represive strine din 28 mai 1979. Are importan dac intilnete careva condiii si ca hot. Juidec.straina s nu contravin ordinii publice. Lund n consideraie tendinele actuale de integrare a Republicii Moldova n Comunitatea european, reglementarea procesual a recunoaterii va fi examinat din punct de vedere a Conveniei privind valoarea internaional a hotttilor represive strine. Pentru a fi recunoscut orice hotrre penal strin trebuie s le ndeplineasc urmtoarele condiii: hotrrea trebuie s fie definitiv potrivit legii de procedur penal a statului de origine.
2 3

hotrrea poate fi recunoscut numai n msura n care dispoziiile sale nu contravin ordinii publice a statului solicitat de a recunoate hotrrea, care reiese din normele juridice, etice i de convieuire ale acestui stat. hotrrea trebuie s fie pronunat de o instan competent; hotrrea poate produce efecte juridice n ar potrivit legii penale naionale Demersul privind recunoaterea hotrrii strine se nainteaz de ctre Ministrul Justiiei sau de Procurorului General i n el urmeaz a fi argumentate motivele care condiioneaz recunoaterea hotrrii respective.

Test nr._7_

Subiectul I: Dreptul la libertate fizic (art.5 CEDO)


1.1.Numii garaniile de procedur care rezult din art. 5 CEDO. Din art 5 CEDO rezulta urmatoarele garantii de procedura: -Dreptul de a fi informat asupra motivelor arestarii. -Garantiile de procedura cu privire la detentia preventiva. -Habias Corpus/recurs in amparo. -Legalitatea privatiunii de libertate. -Natura tribunalului si echitatea procedurii. -Operativitatea controlului prevazut de art 5 .4 -Dreptul la reparatie pevaz in art 5.5. 1.2.Analizai conceptul de legalitate a privaiunii de libertate n contextul art.5 CEDO. Legalitatea privatiunii de libertate poate avea loc in urmatoarele situatii prevazute de CEDO: -Statul poate detine o persoana dupa condamnare de catre un tribunal competent. -Daca a facut obiectul unei arestari sau a unei detineri legale pentru nesupunerea la o hotarire ce afost pronuntata comform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege. -Un alt criteriu aplicat este plauzabilitatea,Statul nu este obligat sa stabileasca vinovatia,de fapt aceasta prevedere nu presupune nici chiar faptul ca politia trebuie sa dispuna de probe suficiente pentru a invinui inculpatul la momentul arestarii sale sau in primele etape ale UP. -Aceasta permite Statelor sa detina un minor pentru supravegherea sa educationala sau pentru al aduce in fata unei autorotati competente. -Se permite detinerea acesteea in scopuri de sanatate si control social. -Daca este vorba despre arestarea sau detentie legale a persoanei pentru a o inpiedica ca sa patrunda in mod ilegal pe teritoriul sau impotriva careea se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare. Dreptul de a recurge la un control periodic asupra legalitatii retinerii acestuea,aceste persoane nu pot fi detinute pe un termen nedeterminat. 1.3.Explicai obligaia de a aduce prompt orice persoan deinut n faa unui judector sau altui magistrat i de a o judeca sau elibera ntr-un termen rezonabil. Orice persoana care a fost detinuta trebuie sa fie adusa imediat in fata judecatorului sau a altui magistrat ce le ofera acestor persoane o dubla protectie de forma si de fond.Conform Conventiei in care art 5. garanteaza dreptul de a fi judecat intrun termen rezonabil,acest termen se socoate in contextul art dat de la arestare la momentul pronuntarii sentintei de prima instanta.Curtea a stabilit ca mentinerea in arest preventiv a unui individ timp de 4 ani,desi acesta a recunoscut de buna voie inca la inceputul investigatiei ca a savirsit infractiunile in cauza,constituie o incalcare in aceste dispozitii (Muller).Ea a considerat lipsit de judecata pe un termen de 15 luni intr-o cauza in care autoritatile nationale nu avansase nici un motiv de a justifica continuitatea detentiei preventive a reclamantului,tinind cont in special de faptul ca in virtutea unei legi interne perioada in care un detinut are acces la dosar nu este adaugata la durata globala a instructiei pregatitoare si a detentiei(Jecius).Insa un acuzat in detentie are tot dreptul ca dosarul sau personal sa fie tratat mai rapid decit al unei persoane care este la libertate,eliberarea preventiva nu face ca dreptul sau de a fi judecat intrun termen rezonabil sa dispara(wemhoff).

Subiectul II. Asistena juridic n materie penal


2.1.Enumerai actele care pot forma obiect al comisiei rogatorii. Obiectul comisiilor rogatorii il formeaza diverse acte de instructie.Prin acte de instructie al Conventiei Europene de asistenta juridica in materie penala se intelege acele ce au ca obiect indeplinirea actelor de urmarire sau comunicare mijloacelor materiale de proba a dosarelor sau a documentelor.Printre actele solicitate ar fi:audierea martorilor,expertilor,perchezitiei etc.Potrivit naturii sale Comisiile Rogatorii internationale constituie un act al autoritatii judiciare,avind la baza atiat Conventia Europeana din 1959,cit si Tratatele bilaterale dintre state. 2.2.Analizai condiiile de fond pe care trebuie s le ntruneasc comisiile rogatorii. Convenia nu subliniaz expres despre necesitatea unei duble incriminri ca n cazul extrdrii. Conform art.5 al Conveniei, orice parte contractant, n momentul semnrii prezentei Convenii sau al depunerii instrumentului su de ratificare sau de aderare, va putea, printr-o declaraie adresat Secretarului General al Consiliului Europei, s-i rezerve dreptul de a supune ndeplinirea comisiilor rogatorii privitoare la percheziii sau la sechestre de obiecte uneia sau mai multora dintre urmtoarele condiii: a) infraciunea care motiveaz comisia rogatorie trebuie s fie sancionat potrivit legii prii solicitante i a prii solicitate; b) infraciunea care motiveaz comisia rogatorie trebuie s fie susceptibil de a da loc la extrdare in ara solicitat; c) ndeplinirea comisiei rogatorii trebuie s fie compatibil cu legea prii solicitate. 2.3.Justificai dac statul solicitant al comisiei rogatorii poate accepta procedura aplicat de statul solicitat n cazul unor legislaii neuniforme. Putem mentiona chiar daca regula de procedura aplicata de statul solicitat nu exista in statul solicitant,atunci statul solicitant nu va putea anula valabilitatea actelor in virtutea legii locus regit actum.De exemplu judecatorul Suedez a adresat unui judecator unui francez o Comisie rogatorie solicitind audierea unui suspect.De aici deducem ca dreptul Suedez prevede avertismentul dreptului la tacere a celui audiat,ceea ce nu prevede dreptul fracez.Chiar si in acest caz,totusi judecatorul suedez va recunoaste valabilitatea actului efectuat.In pofida faptului ca natura comisiilor rogatorii este internationala care este implicata in citeva state ,totusi aplicarea actelor normative internationale nu va putea sa se regatesca fara de o reglementare nationala potrivit conditiilor de edictate de realizare a comisiilor rogatorii.

Test nr._8_

Subiectul I: Interzicerea sclaviei i a muncii forate (art.4 CEDO)


1.1.Numii excepiile de la munc forat sau obligatorie n sensul Conveniei EDO. Munca fortata este interzisa. Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice: a) orice munc impus n mod normal unei persoane supuse deteniei n condiiile prevzute de art. 5 din prezenta Convenie sau n timpul n care se afl n libertate condiionat; b) orice serviciu cu caracter militar sau, n cazul celor care refuz s satisfac serviciul militar din motive de contiin, n rile n care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu n locul serviciului militar obligatoriu; c) orice serviciu impus n situaii de criz sau de calamiti care amenin viaa sau bunstarea comunitii; d) orice munc sau serviciu care face parte din obligaiile civice normale." 1.2.Analizai conceptul de munc forat din perspectiva jurisprudenei Curii Europene a Drepturilor Omului.

Conform Curtii Europene a Drepturilor omului: Nimeni nu poate fi constrns s execute o munc forat sau obligatorie. Termenul munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber. Munca fortata este interzisa. Forarea unei persoane s presteze o munc mpotriva dorinei sale sau forarea la munc obligatorie, inerea persoanei n servitute pentru achitarea unei datorii, obinerea muncii sau a serviciilor prin nelciune, constrngere, violen sau ameninare cu violen Prin forarea unei persoane s presteze o munc mpotriva dorinei sale se nelege determinarea unei persoane prin constrngere s ndeplineasc o munc pe care din propria sa voin ea nu ar ndeplinio. Prin forarea la o munc obligatorie nelegem punerea unei persoane n situaia de a presta o munc la care nu este obligat, de parc ar avea ndatorirea s o presteze. Munca fortata fiind orice munca sau serviciu cerut de un individ sub amenintarea unei pedepse oarecare si pentru care acest individ nu sa oferit de buna voie. 1.3.Explicai coraportul dintre sclavie i munc forat. Putem mentina ca din punct de vedere al obiectului special acesta este comun pentru toate relatiile cit si pentru relatiile sociale ce asigura si ocrotesc libertatea persoanei,aceasta poate fi inteleasa nu doar in sensul libertatii de a se deplasa ci si a oricarei libertati cum ar fi de a decide propria soarta,de a a se casatori etc.In mod principal in ambele cazuri este vorba mai intii de violarea libertatii la munca.In evolutia acestui concept individualist a condus la recunoasterea dreptului la munca si a afirmatiei privind datoria de a munci.Aici conchidem ca acest concept comporta 2 elemente care sunt:libertatea de acces la munca si liberul exercitiu al muncii.Acestea fiind in special caracteristice sclaviei si muncii fortate.Iar obictul material este acelasi adica fiinta umana exceptinduse munca fortata care dupa unii autori este reprezentata in cazul cauzarii unor leziuni sau vatamari integritatii corporale .Insa din punct de vedere international sclavia a cunoscut o prima reglementare care este recunoscuta prin faptul ca omul fara deosebire de rasa si de sex nu poate forma proprietetea altui om si nici a statului.De aici rezulta ca sclavia include si munca fortata adica silirea unei persoane de a presta o munca impotriva vointei sale sau obligarea acesteea la prestarea muncii ca si in cazul cind ea ar fi fost obligata sa o faca.

Subiectul II. Asistena juridic n materie penal


2.1.Descriei principiul asimilrii care guverneaz instituia transmiterii urmririi. Privind principiul asimilarii conform Conventiei Europene acesta constituie transferul de proceduri in materie penala adica orice act in scopul urmaririi care a fost indeplinit in statul solicitant comform legilor si reglementarilor sale in vigoare care are aceeasi valoare in statul solicitat,ca si cum ar fi fost indeplinit de catre autoritatile acestui stat,dar fara ca aceasta asimilare sa poata avea efectul de ai da acestui act o forta probanta superioara aceluiea pe care o are in statul solicitant.Deci orice act intrerupator de prescriptie este valabil intocmit in statul solicitant si avind aceleasi efecte in statul solicitat si invers. 2.2.Analizai cazurile cnd un stat poate solicita unui alt stat s nceap urmrirea n cazul transferului de proceduri Conform Conventiei Europene privind transferul de proceduri in materie penala,exista 2 cazuri ale transferului de proceduri si anume sunt:transferul unic sau plralitatea de proceduri penale. Cum ar fi de exemplu,statul solicitant care a inceput urmarirea poate solicita statul pe teritoriul caruea se afla infractorul sa preea derularea procedurii penale din diferite considerente,dar care astfel ar asigura solutionarea mai adecvata si daca statul solicitat accepta,atunci intervine:transmiterea urmaririi.Deci putem mentiona ca in practica statul solicitant este adesea cel in carea sa comis fapta,iar statul solicitat este cel unde sa refugiat infractorul.

2.3.Justificai oportunitatea existenei unor mprejurri n care statul solicitat nu va da curs cererii sau va putea refuza acceptarea cererii de transfer de proceduri. U n i c a obligaie pe care o are statul solicitat este s examineze cererea. Autoritile competente din statulsolicitat vor examina cererea pentru transferul urmririi. Acestea vor decide, n conformitate cu propria legislaie, cum vor aciona n continuare. Dificultatea apare n cazul cnd fapta ntr-un stat este penal, iar n altul administrativ. n fiecare caz ine de statul solicitat acceptarea. Conform art. 9.2 cnd legea statului solicitat prevede pedepsirea infraciunii d e c t r e o a u t o r i t a t e administrativ, acest stat va informa, ct mai curnd posibil, statul solicitant, cu excepia cazului ncare statul solicitat a fcut o declaraie conform paragrafului 3 al acestui articol. Obstacolele obligatorii sunt atunci cind: -daca solicitarea este considerata de statul solicitat ca poate prejudicia,suveranitatea,principiile fundamentale ale sistemului de drept sau alte interese esentiele. -daca solicitarea se refera la o sentinta pentru infractiunea care a fost judecata in final in statul solicitat. -daca actiunea pentru care a fost pronuntata sentinta este considerata de statul solicitat fie o infractiune politic sau o infractiune legata de politica,sau o infractiune pur militara. -daca pedeapsa impusa nu poate fi solicitata expirarii timpului comform legislatiei statului solicitant sau a statului solicitat. -daca infractoru a fost amnistiat sau gratiat atit in statul solicitant cit si in statul solicitant.

Test nr._9_ Subiectul I: Caracterul neretroactiv al legii penale (art.7 CEDO) 1.1 Numii criteriile generale de regularitate a noiunii de legalitate n sensul CEDO.
Conform Conventiei European a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, la momentul la care a fost comisa, nu constituia infractiune conform dreptului national sau international. Este modalitatea de consacrare conventionala a principiului legalitatii incriminarii si pedepsei, unul dintre pilonii dreptului international. In jurisprudenta Curtii , principiul legalitatii incriminarii obliga autoritatile legislative ale statului sa legifereze prin texte precise, lipsite de echivoc. Infractiunea trebuie sa fie clar precizata, altfel spus, pornind de la definirea actiunilor sau omisiunilor care angajeaza raspunderea penala, trebuie sa fie posibila definirea actiunilor sau inactiunilor care angajeaza raspunderea penala, chiar daca aceasta definitie este data de instantele care interpreteaza dispozitia in cauza.

Asa cum a fost conceput si interpretat de catre organele Conventiei, principiul legalitatii incriminarii si pedepselor apare ca un principiu cardinal al dreptului penal, unul dintre fundamentele statului democratic. In definitiv, acest principiu este o aplicare particulara a principiului fondator al oricarui stat de drept, acela de a avertiza inainte de a lovi . Principiul legalitatii este o protectie impotriva arbitrariului, ceea ce explica forta sa de consacrare si, corelativ, slabiciunea unor eventuale limitari.

1.2Interpretai expresia prevzut de lege din perspectiva art.7 al CEDO. Exemplificai.


Notiunea de legalitate prevazuta de Conventie se aplica tuturor domeniilor dr.intern. Curtea a stabilit 2 conditii esentiale pt constatarea legalitatii: 1. Este necesar ca legea sa fie suficient de accesibila. Cetateanul trebuie sa dispuna de informatie suficienta in circumstantele cazului,cu privire la normele juridice aplicabile acestui caz. 2. Nu pot fi considerate ca lege,decit normele enuntate destul de prcis pt a permite cetateanului sa-si reglementeze conduit. Din aceasta perspectiva,ca actiunile unui stat sa fie considerate ca fiind prevazute de lege in sensul Conventiei trebuie ca aceasta sa fie in egala masura accesibila si previzibila. In cazul Malone contra M.Britanii- Curtea a dezvoltat ideea legalitatii cu referire la interzicerea abuzurilor de putere savirsite de stat si spunea Legea ar fi impotriva suprematii dreptului daca puterea de apreciere acordata executivului nu ar recunoaste limitele. In consecinta ,legea trebuie sa defineasca extinderea si modalitatea de exercitare a unei asemenea puteri cu suficienta claritate tinind cont de scopul legitim urmarit: de a acorda individului o protectie adecvata impotriva arbitrariului (hotarirea este luata dupa propria apreciere,fara a se tine seama de parerea altuia,de adevar). In cazul E.K. contra Turciei principiul legalitatiii se intrepreta prin prisma legii, ca legea penala sa fie previzibila si formulata suficient de clar,se considera ca justitiabilul citind textul legii relevante,in caz de necessitate,cu ajutorul interpretarilor oferite de instanta de judecata trebuie sa identifice pentru ce actiuni sau inactiuni el poate fi tras la raspundere penala. In asa fel cel de-al 7a compartiment al legalitatii prin prisma Conventiei se refera la existent legaturilor de conducere si al macanismelor care sa garanteze controlul modului in care statul utilizeaza marja sa de apreciere cu scopul de al protejape individ de orice comportament arbitrar din partea autoritatilor,inclusiv de abuzul de putere.

1.3. Estimai racordarea prevederilor legislaiei naionale a RM la exigenele conceptului de legalitate potrivit jurisprudenei CEDO.
CP al RM in art 8 stabileste ca: Caracterul infracional al faptei i pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penal n vigoare la momentul svririi faptei, insa in art 10 se stabileste o exceptie si anume: Legea penal care nltur caracterul infracional al faptei, care uureaz pedeapsa ori, n alt mod, amelioreaz situaia persoanei ce a comis infraciunea are efect retroactiv, adic se extinde asupra persoanelor care au svrit faptele respective pn la intrarea n vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execut pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penal care nsprete pedeapsa sau nrutete situaia persoanei vinovate de svrirea unei infraciuni nu are efect retroactiv. Totodata CEDO prevede: Nimeni nu poate fi condamnat pentru o aciune sau o omisiune care, n momentul svririi, nu constituia o infraciune potrivit dreptului naional sau internaional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeaps mai sever dect aceea aplicabil n momentul svririi infraciunii. Asemenea prevede si Constitutia RM : Nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeaps mai aspr dect cea care era aplicabil n momentul comiterii actului delictuos. CONCLUZIA DE SINE STATATOR!!!

Subiectul II: Transmiterea executrilor: 2.1 Definii conceptul de transfer al condamnailor.


Prin transfer al condamnatilor se poate intelege faptul, ca o persoana condamnata pe teritoriul unei tari membra la conventia privind transferul de condamnati, conform acestei conventii, poate sa fie transferata pe teritoriul unui alt stat membru pentru a executa acolo condamnarea ce i-a fost aplicata.

2.2 Stabilii deosebirile dintre supravegherea condamnailor i transferul condamnailor.


Supravegherea condamnatilor este reglementata de Conventia pentru supravegerea persoanelor condanmate sau liberate sub conditie, in timp transferul condamnatilor are ca baza juridica-Conventia Europeana privind transferul persoanelor condamnate; Transferul condamnatilor implica executarea unei sentinte privative de libertate si daca la momentul cererii de transfer condomnatul mai are de executat ce putin 6 luni, insa supravegherea condamnatilor presupune executarea unei pedepse privative de libertate, dar care implica aminarea executarii ei sau condamnatul este liberat conditionat.

2.3 Evaluai consecinele transferului de condamnai att pentru statul de condamnare ct i pentru statul de executare.
Pentru statul de condamnare: ca urmare a transferului, in statul de condamnare se suspendeaza executarea pedepsei, precum si faptul ca statul de condamnare nu poate sa continue condamnarea, daca statul de executare considera, deja, condamnarea executata(terminata). Pentru statul de executare: daca acesta contimua executarea cundamnarii, atunci el este legat de natura juridica si durata sanctiunii asa cum reies ele din statul de condamnare. Daca sanctiunea nu este compatibila cu cea din statul de executare, atunci acesta prin sentinta poate sa o conformeze conform propriei legi,cu conditia sa nu agraveze sanctiunea celei din statul de condamnare. n cazul schimbrii condamnrii, se aplic procedura prevzut de legislaia statului de executare. Din momentul schimbrii, autoritatea competent: a) va fi legat de constatarea faptelor n msura n care aceasta figureaz n mod explicit sau implicit n hotrrea pronunat n statul de condamnare; b) nu va putea schimba o sanciune privativ de libertate printr-o sanciune pecuniar; c) va deduce integral din pedeaps perioada de privaiune de libertate deja executat de ctre condamnat; d) nu va agrava situaia penal a condamnatului i nu va fi inut de limita inferioar a sanciunii eventual prevzute de legislaia statului de condamnare pentru infraciunea sau infraciunile svrite. De asemenea statul de executare poate nceta executarea n urmtoarele cazuri : - Graierea, amnistia, comutarea pedepsei ; - Statul de executare trebuie s pun capt executrii condamnrii de ndat ce a fost informat de ctre statul de condamnare despre orice hotrre sau msur care are ca efect nlturarea caracterului executoriu al condamnrii.

Test nr._10_ Subiectul I: Dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO) 1.1.Descriei dreptul la un proces ntr-un termen rezonabil potrivit CEDO.
Cele mai multe cauze examinate de Curtea european a Drepturilor Omului se refer incontestabil la un proces echitabil ntr-un termen rezonabil. Printre factorii pe care organele Conveniei au examinat pentru a aprecia caracterul rezonabil al acestui termen fi gureaz 1) complexitatea cauzei, 2) modul n care autoritile au examinat dosarul, 3) comportamentul reclamantului i 4) miza instanei pentru acesta din urm(interesele acuzatului) (a se vedea, de exemplu, Buchholz c. Germaniei (1981)). Curtea a evaluat complexitatea unei cauze n special n funcie de natura faptelor sau de punctele de drept ridicate, de numrul acuzaiilor, de pri sau de martori, precum i de existena eventual a procedurilor paralele sau conexe sau de elemente internaionale. n ceea ce privete conduita reclamntului, Curtea a considerat c un individ acuzat de o infraciune penal nu este obligat s ajute la accelerarea mersului procedurii intentate mpotriva lui (Eckle c. Germaniei (1982)). Comportamentul avocatului unei persoane poate fi atribuit acestei persoane, nct o ntrziere n esen din cauza aciunii sau a inaciunii unui aprtor nu implic nclcarea articolului 6 (Punzelt c. Republicii Cehe (2000)).

n ceea ce privete comportamentul autoritilor, Curtea consider c Statul este responsabil de orice ntrzieri cauzate de un organ administrativ sau judiciar. Fiecrui Stat i revine deci de a ajusta sistemul su judiciar n aa fel nct s permit organizarea proceselor ntr-un termen rezonabil.

1.2.Analizai criteriile stabilite de jurisprudena CtEDO cnd o acuzaie poate avea un caracter penal.
Este important a stabili dac fapta se calific ca penal n sensul conveniei. Pentru ca o fapt s poat fi considerat penal, trebuie examinate urmtoarele criterii: 1) dac norma care calific fapta comis n statul prt, aparine dreptului penal ; 2) natura abaterii ; 3) natura i gradul de severitate ale eventuale pedepse (Ziliberberg c RM 2005). Primul criteriu are o importan relativ, al doilea i al treilea criteriu sunt alternative i nu cumulative: pentru ca art.6 s devin aplicabil, este sufficient ca abaterea n cauz s fie, prin natura sa, penal din punct de vedere al Conveniei sau ar trebui s fac persoana n cauz pasibil de o sanciune care datorit naturii sale i gradului de severitate, ine de obicei de domeniul penal. n Ziliberberg c Moldova, reclamantul a fost condamnat pentru o contravenie administrativ participarea la o demonstraie neautorizat i a fost sancionat de instana de judecat cu amend. CEDO a constatat c caracterul general al CCA al RM i scopul pedepselor, care este att de a pedepsi, ct i de a preveni, sunt suficiente pentru a arta c n sensul art.6 reclamantul a fost acuzat de o abatere penal. Natura penal a faptei a fost dovedit de faptul c reclamantul a fost reinut de poliie pentru cteva ore, interogat de ofierii de urmrire penal i condamnat de colegiul penal al instanei de judecat. Suplimentar Curtea a stabilit c CCA conine prevederi cu privire la circumstane atenuante i agravante, rspunderea pentru tentativ de comitere a unei contravenii, legitima aprare, care indic natura penal a contraveniilor administrative. Amenda aplicat ntrecea cu 60% venitul lunar al reclamantului, fiind astfel o pedeaps prea sever. Acesta poate fi considerat un alt argument n favoarea aplicabilitii art.6.

1.3 Estimai legalitatea recurgerii la agenii provocatoridin perspectiva admisibilitii probelor n sensul art.6 CEDO. Recurgerea la agenti provocatori pentru a obtine probe constituie un mod de obtinere a probelor. In art 6 al CEDO nu este stipulat daca probele obtinute ilegal pot fi admise, dar aceasta se refera la notiunea de echitate (judecata echitabila). Intrebarea Curtii este daca probele obtinute prin mijloace, proceduri ilegale pot fi admise. Dreptul la un proces echitabil apare in diferite etape ale procesului penal, presupunint si faptul ca trebuie sa se asigure egalitate armelor. RM a preluat principiul american fructele pomului otrvit, in sensul ca probele obtinute prin mijloace ilegale sunt nule, iar utilizarea agentilor provocatori constituie un mijloc ilegal presupunind si inegalitatea armelor in posibilitatea partilor de a obtine probe, iar recurgerea la agenti provocatori pentru a obtine probe, ar constitui o incalcare a art. 6.1 CEDO

SUBIECT 2 :
2.1.Notiunea de asistenta juridica. Asistenta juridica poate fi definita ca fiind un ansamblu de acte prin care autoritatea judiaciara competenta(autoritatea solicitata)ce prezinta un stat(stat solicittat)comite unele acte la solicitarea unei autoritati judiciare solicitante ce reprezinta un alt (stat solicitant) asistenta juridico stricto senso, inter

alie, notificarea(comunicarea) de acte judiciare , comisiile rogatorii, precum si mijloacele moderne de investigatie : audierile prin video conferinte, echipele comune de ancheta, livrarile controlate, transmiterea spontana de informatie, supravegherea tranfrontaliera etc. 2.2 Formele asistentei juridice. Asistenta juridica include 2 forme : Asistenta juridica primara in materie penala Asistenta juridica secundara in materie penala. A s i s t e n a j u d i c i a r i n t e r n a i o n a l n m a t e r i e p en a l s e s o l i c i t d e c t r e a u t o r i t i l e j u d i c i a r e competente din statul solicitant i se acord de autoritile judiciare din statul solicitat, n baza tratatelor internaionale sau, n lipsa acestora, pe baz de reciprocitate.Trebuie de amintit, c prin cooperare de aplicare general, se nelege acea care intereseaz toate infraciunile i toi delincvenii. E de notat c aceasta nu are mereu aceeai natur. Din punct devedere tehnic cooperarea se realizeaz n dou maniere: 1)ntr-un caz un stat (solicitat) nu face dect s ajute un alt stat (solicitant)- aceast asisten edenumit secundar; 2)n alt caz, un stat transfer altuia gestiunea total sau parial a procesului p en a l , v o r b i n d astfel de asisten primar (un abandon de suveranitate). n ceea ce privete aspectul legat de extrdarea persoanelor care au svrit o infraciune peteritoriul statului de unde provin, exist n general un consens la nivel internaional. Apar ns i interpretri diferite n ceea ce privete extrdarea persoanelor care au dobndit o form de proteciei exist o atitudine de respingere a solicitrii extrdrii, n special din partea statelor membre ale U.E. i a celor care au aderat la normele acestei structuri, dar care nu sunt membre ale acesteia,atunci cnd este vorba de extrdarea unei persoane care n ara sa de origine a fost condamnat la pedeapsa capital (a se vedea cazul tipic de refuz a extrdrii n ceea ce-l privete pe liderul kurdAbdulah Ocealan, care nu a fost extrdat Turciei pn cnd acest stat nu a dat garanii ferme U.E.,de transformare a pedepsei capitale n nchisoare pe via) extrdarea este un act de asisten judiciar interstatal n materie penal, care urmrete transferul unei individ, urmrit saucondamnat penal din domeniul suveranitii judiciare a unui stat, n domeniul celuilalt stat

2.3 Evaluai coninutul i importana instrumentelor de cooperare n materie penal n cadrul Consiliului Europei i al Uniunii Europene. Atit in cazul UE cit si in cazul CE cintrumentele de cooperare in materie penala sunt Conventiile si Acorduruile internationale. n cadrul UE ca instrumente de cooperare poate fi mentionata Conventia UE de asistenta judiciara care prevede ca comunicarea actelor judiciare se poate face direct prin posta catre destinatar, de asemenea cererile de asistenta judiciara se transmit direct autoritatii judiciare, de asemenea a fost inclus mandatul european de arestare, care inlocuieste formalitatile in cazul extradarii. De asemenea in cadrul instrumentelor de cooperare se pot mentiona: Conventia privind extradarea in statele UE, ce stabileste conditiile si procedura extradarii; Consiliul Eurapei elaboreaza conventii, acorduri, adopta recomandari ce constituie instrumente juridice de cooperare intre statele membre ale CE, printre care putem mentiona: Conventia Europeana de extradare din 1957, Protocolul aditional la aceasta conventie; Conv. Europeana pentru reprimarea terorismului; Convenia european de asisten judiciar n materie penal ; Protocol adiional la Convenia european de asisten judiciar n materie penal; Convenia european privind transmiterea procedurilor penale; Convenia european asupra transferrii persoanelor

condamnate; Protocol adiional la Convenia asupra transferrii persoanelor condamnate din 18/12/1997 Convenia european privind recunoaterea internaional a hotrrilor judiciare n materie penal din 28/5/1970 Convenia european privind controlul achiziionrii i deinerii armelor de foc de ctre particulari din 28/6/1978 Convenia european pentru prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante din 26/11/1987 Protocolul Nr. 1 la Convenia european pentru prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante din 4/11/1993 Protocolul Nr. 2 la Convenia european pentru prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante . Importanta instrumentelor juridice de cooperare in cadru CE si UE rezida in faptul ca se creaza o legatura mai strinsa intre statele membre in scopul apararii si dezvoltarii idealurilor si principiilor ce stau la baza constituirii UE si CE.