Nervul glosofaringian impreuna cu cel de partea opusa formeaza ce-a de-a 9-a pereche d nv cranieni, e un nv mixt, continand fibremotorii

ce inerv m faringelui si o parte din gat, fibre senz ce inerv mucoasa si 2/3 ant ale mucoasei linguale iar prin fibrele vegetative asig inerv parasimp a gl parotide Orig reala a fibrelor somatice si viscerale aferente atata generale cat si speciale se afla in neuronii pseudounipolari din cei 2 gglioni sup si inf sit pe traiectul nv, dendritele acestor neuroni formeaza fibrele somato si viscera aferente din structura nervului Fibrele viscera aferente generale isi au primul neuron in ggl ant al glosofaring den si ggl lui Andersch, sit la niv fosetei pietroase de pe marg ant a stancii tempsi sb ggl superior Fibrele viscera-aferente generale culeg info de la niv stimulilor sensib generale despre tact, temp, si durere de la niv 1/3 post a limbii , la niv valului palatin, amigdalei palatine, rino si oro faringe, tuba auditiva , mucoasa casei timpanului, mucoasa cel mastoidiene si de la preso-receptori de la niv sinusului carotic precum si de la chemo-receptorii din glomusul carotidian care pe cale nervoasa regleaza presiunea arteriala. Fibrele viscera-aferente gen e la sin carotic si glomusul carotic fac sinapsa cu neuronal 2 in nugleul dorsal al vag, celelalate fibre v-a generale fac sin cu cel de-al 2-lea neuron in nucleul tractului spinal al nv trigemen. Fibrele v-a special (gustative) culeg info de la stimuli gustativi de la niv mucoasei linguale din jurul v-ului lingual si din 1/3 post a limbii. Primun neuron al acestei cai se gaseste in ggl inf ce contine neuroni pseudo-unipolari ai caror axoni fac sinapsa cu N2 in partea mijlocie a nucleului tractului solitar bulbar Fibrele somato-aferente generale culeg stimuli proprio-ceptivi de la m inerv d glosofaring si exteroceptivi din zona cutanata retro-auriculara denumita zona lui Ramsey-Hunt. Protoneuronul se gaseste in ggl superior situat deasupra si medial celui inferior cu care frecvent poate fi unit aparand ca o dependent a acestuia. Axonii neuronilor din acest ggl fac sinapsa cu N2 in nucleul tractului spinal al trigemenului Origine aparenta a glosofaring la supr bulbului se face prin 5-6 fasc nervoase sit in part sup a santului lateral post al bulbului si deasupra orig aparente a vagului, aceste fascicule de fibre se unesc in un cordon lung care traverseaza dura mater spre gaura jugulara. In functie de traiectul sau glosofaring prez 3 port si anume: 1 intracraniana, 1 la niv gaurii jugulare si 1 port cervicala sau extracraniana. In prima port, intracran, nv e dispus in fosa cran post sub arahnoidian, fiecare fascicul al sau fiind invelit in o teaca a durei mater, impreuna cu vagul si accesorul sunt continuti in o teaca a piei mater comuna

Al 2-lea segm la niv gaurii jug, la acest niv gaura jug e impartita de un set fibreo in forma litere V, set denumit si lig jugular cu insertie pe cele 2 procese intra jugulare ale occipitalului si temporalului, imparting gaura jugulara in 3 compartimente, 1 post in care se afla vena jug int, 1 antero-medial, mai ingust prin care trece nv glosofaring si 1 postero-lat pe unde trec vagul si accesorul precum si artera meningee post, ram din faringiana ascendenta, la acest nivel, glosofaringianul prezinta cei 2 nuclei ai sai, superior respectiv inferior, dupa ce iese din gaura jugulara, glosofaringianul descrie o curba cu concav ant, de-a lungul fetei laterale a faringelui pana la niv limbii, trecand succesiv prin spatiile retrostilian si apoi prestilian.imediat sub gaura jugulara , nv e dispus pe fata post a car interne dupa care o inconjoara lateral, trecand intre artera si vena jug interna, apoi nv coboara antero-inf, intersect fata lat a m stolo-faring fiind alipit pe constrictorul superior al faring, incruciseaza marg lui inf apoi trece pe sub ea , perforeaza faringele, ajungand pe fata mediala a m stiloglos, apoi ajunge pe fata dorsala a port vertical a limbii iar la niv v-ului lingual se termina prin numeroase ramuri gustative. Ramurile colateralesunt in nr de 8, 1- Nv timpanic: denumit si nv timpanic al lui Jacbson se desprinde din ggl inf al glosofaringianului, se angajeaza prin santul sapat in dreapta care separa fosa jugulara de orif inf al can carotidian, ajunge la extremitatea acestui sant, se angajeaza prin un mic conduct osos, ajunge in casa timpanului iar la acest nivel se termina formand plexul timpanic si nervii carotico-timpanici, plexul tipanic inerv mucoasa casei timpanului de la niv ferestrelor ovala si rotunda, da un ram tubar pt tuba auditiva si un ram pt mucoasa cel mastoidiene. La niv acestui plex se gaseste ggl timpanic, unii autori considera ca plexul tipanic se desprinde direct din nv tipmanic al lui Jacobson sub forma nvilor ferestrei ovale, ferestrei rotunde si nvului tubei auditive.Nvi carotico-timpanici se distribuie mucoasei casei timpanului si glomusului carotidian 2- Nv pietros mic, den si nervul pietros profund mic, patrunde in craniu de pe un orif propriu de pe fata antero-sup a se angajeaza intre cele 2 foite ale durei mater si iese din craniu prin fisura sfeno pietroasa, mai rar poate iesi prin gaura pietroasa sau gaura rupta si in final ajunge la ggl otic, unii autori il considera ca fiind un ram din nervul timpanic iar altii ca fiind un ram collateral independent al nv glosofaringian. Nv contine fibre parasimp pt gl parotida fibre cu orig in nucleul salivator inferior bulbar care merg pe calea nv glosofaring apoi pe nv pietros mic si fac sinapsa cu nv post ganglionar in ggl otic de unde si den de rad parasimp a ggl otic, axonii neuronilor din acest ggl reprezinta fibrele post ganglionare care imprumuta traiectul nervilor mandibular, si auriculotemporal pt a ajunge la gl parotida 3- Ramul sinusului carotic se desprinde din glosofaring dupa ce acesta iese din gaura jugulara si se imparte in 2 ramuri care uneori se pot desprinde separate din trunchiul nervului, acestea coboara de-a lungul carotidei interne si formeaza impreuna cu filete din vag si din simp cervical plexul nervos pericarotidian destinat sinusului si glomusului carotidian

4- Ramuri faringiene: 2-3 la numar, ele se anast la niv per lat al faringelui cu ramuri din simp cervical si ramuri vagale formand plexul faringian al lui Haller de la acest nivel pornesc ramuri pt constrictorul superior al faringelui, pt mucoasa acestuia si vasele faringiene 5- Nervul m stilofaringian pt m omonim 6- Ramuri amigdaliene (tonsilare) intervin in sensibilitatea mucoasei amigdalei palatine si a valului palatin, impreuna cu nervii palatini formeaza plexul amigdalian sau tonsilar al lui Undersch 7- Ram communicant cu nv auricular al vagului se desprinde prin ggl inf al glosofaring si intervine in inervatia zonei Ramsey-Hunt 8- Ramurile linguale care repr de fapt ramurile terminale ale glosofaring acestea se distribuie 1/3 post a mucoasei linguale, papilelor caliciforme de la niv v-ului lingual, papilelor foliate , continand si fibre vegetative parasimpatice destinate glandelor linguale aceste ramuri linguale se anast intre ele formand plexul lingual iar la niv v-ilui lingual ele se anast cu cele de partea opusa

Nv vag impreuna cu omologul de partea opusa formeaza ce-a de-a 10-ea pereche de nv cranieni, denumit si nv pneumo-gastric e un nv mixt, fibrele sale indeplinind functii care incep sau se termina la niv nucleilor bulbare si anume motilitatea voluntara a laringelui si faringelui, senib generala a mucoasei laringelui si laringo-faringelui intervine in comanda parasimp a viscerelor toracice si abd si dat acestui teritoriu visceral a primit den de nv pneumogastric OR a fibrelor senzitive, somatice si viscera-aferente generale si speciale se gaseste la niv a 2 gglioni, sup si inf situati la niv nervului dupa iesirea acestuia din craniu, ggl superior sau ggl jugular e situat la niv gaurii jugulare iar cel inferior sau ggl plexiform sau nodos e dispus la aprox 1 cm sub cel sup Dendritele neuronilor din ggl sup sunt fibre somato-aferente generale care conduc impulsurile respective din zona Ramsey-Hunt(f med a pav urechii) si de la meningele din fosa cran post pe calea nv auricular , prelungirile periferice ale neuronilor din ggl inferior contin fibre viscero aferente special sau gustative si viscera-aferente generale, cele gustative aduna stimuli gustative de la niv mucoasei palatine, peretelui post al bucofaringelui si de la epiglota, iar fibrele visceraaferente generale receptioneaza la mucoasa laring, farn , trahee, esofag, o parte a tubului digestiv precum si la niv plamanilor, axonul neuronilor din ggl sup fac sinapsa cu N2 in nucleul tractului spinal trigeminal, axonii neuronilor din ggl inferior fac sinapsa cu N2 in port inferioara a nucleului tractului solitar bulbar, in nucleul solitar fac sinapsa in sens cranio-caudal fibrele nervului intermediar, glosofaring si vag OR a fibrelor viscera-eferente special se gaseste in 1/3 mijlocie a nucleului ambiguu situat la niv formatiunii reticulate din bulb \

OR a fibrelor v-e preggl parasimp se afla nucleul dorsal al vagului sau nucleul cardio-pneumoenteric situat la niv venticulului 4 cerebral, acest nucleu contine neruroni preggl al caror axoni se alatura nervilor preggl si fac sin cu neruonii post ggl de la niv plexurilor periviscerale si intramurale din torace si abdomen in port sup a acestui nucleu isi au orig fibrele ce intervin in inerv parasimp a traheei si esofag , in posr mijlocie fibre destinate cordului si visc abd si in post inf fibre dest plamani OA a vag se face pe supr bulbului prin 6-8 fasc nervoase sit la niv santului lat post a bulbului sub orig glosofaring si deaspupra 9 Dpdv al traiectului este cel mai intins nerv iar in rap cu regiunile pe care le parcurge prez 3 portiuni: 1 intracraniana 2 la niv gaurii jugulare 3 extracraniana care dat traiectului f lung a fost impartita atat in segm cervical toracic si abd 1. Sregm intracran de la OA se indreapta ant lat si sup este gaura jug aflandu-se in fosa cr fost fiecare fascicul . 2. La niv gaurii jug, cei 3 nervi : 9,10,11 sunt dispusi in partea anterioara a gaurii , vagul aflandu-se posterior gloso-faring si interior accesorului, ei sunt separate prin un sept fibro se golful venei jug interne iar la randul sau vagul e separate de glosofaring tot prin 1 sept fibros asemanator lig jugular iar mai jos e separat de sinusul venos pietros inferior, la niv gaurii jug vagul prezinta ggl superior 3. Segm exracranian dupa ce iese din gaura jug are un traiect lung si extrem de ramificat, la niv gatului are un traiect descendent intrand in constitutia pachetului V-N ai gatului, imediat sub baza craniului, incruciseaza dinspre medial spre lateral si cranio-caudal fata post a car interne fiind dispus inferior glosofaring iar ceva mai jos e incrucisat de ramul extern al accesorului dupa care primeste ramul intern al accesorului inferior de care se gaseste ggl inferior, ajungand la baza gatului cei 2 nervi vagi patrund in torace , cel drept ncrucisand fata sup a art subclav plasandu-se intre aceasta si vena subclav, pe sub artera subclav dand nastere nervului recurrent drept iar vagul stang merge de-a lungul fetei laterale a car comune, intersect fata antero-lat a crosei aortice pe sub care va da nervul recurrent stang Ramuri colaterale: 1. Ram meningeal se desprinde din ggl sup patrunde in craniu este insotit de fibre simpatico din ggl simp cerv sup, intervenind in inerv senz a durei mater prin fosa cran post si din jurul gaurii jugulare

2. Ramul auricular e subtire , isi are orig in ggl superior sau mai rar se desprinde trin trunchiul nervos imediat sub ggl superior, se angajeaza in un canal osos ce incepe in fosa jugulara si se deschide in port mastoidiana a canalului nervului facial la 4-5 mm deasupra gaurii stilo-mastoidiene, se alatura nervului intermediar pe care il paraseste la iesirea din cr pt a inerva zona Ramsey-Hunt, acest ram e considerat singurul ram cutanat al vagului iar dat distrib sale se explica reflexele de stranut, respectiv tuse 3. Ram com cu glosofaring se desprinde din vag imediat sub gaura jug si se anast cu un ram similar cu orig in ggl inf al glosofaring 4. Ram faringian se desprinde din ggl inferior prin 2-3 ramuri nervoase care au un traiect descendent mergand intre car interna si externa , incruciseaza anterior car interna ajungand pe peretele lat al faring unde participa la form plexului faringian impreuna cu ramuri din nervul gloso-faring si din ggl simpatico superior, inerv constrictorul inf al faring, m valului palatin cu exceptia m tensor al valului palatin care e inerv de terigemen si m stilo-faring care e inerv de nv 9 acest ram faringian trimite si filete pt mucoasa laringo-faringelui 5. Nv laringeu superior se desprinde din vag sub ggl inferior sau chiar la extrem inf a acestuia , se intreapta catre peretele lat al faring fiind insotit de vasele omonime, se plaseaza intre faringe si pachetul v-n al gatului si descrie o curba cu concav antero-sup, coboara pe per lat al faring , intersect fata med a car ext, se plaseaza inf lingualei , iar in vecinatatea acestei artere si a corn mare a hyoid laringeul superior se term prin 2 ramuri: 1 extern si altul intern. Ramul extern, den si ramul inf are un traiect oblic antero-inf pe fata antero-lat a cart tiroid, se plaseaza intre constrictor inf al faring si gl tiroida, ajunge la m cricotiroidian pe care dupa ce il inerv in perforeaza dinspre superfic spre profund, traverseaza membrana crico-tiroidiana, intra in laringe si inerv gl de la niv laringelui. In traiectul sau descendent da ramuri pt gl tiroida precum si pt mucoasa etajului subgotic al laringelui. Ramul intern sau ramul superior are un traiect orizontal este dispus initial pe constrict inf al faringelui apoi merge paralel si dedesubtul cornului mare al hioidului, se angajeaza intre m tiro-hioidian si membrana tiro-hioidiana pe care o perforeaza ridica mucoasa recesului inf determinant plica nv laringeu, sub mucoasa laring se anast cu ramul communicant al nv laringeu recurrent cu care form ansa lui Galenus . ramul int al laring sup inerv mucoasa laring, peretelui post al laringo-faring , post sup a mucoasei traheale, mucoasa linguala de la niv fetei post a port verticale alimbii asigurand totodata inerv proprio-ceptiva a muschilor laringelui 6. Ramuri cardiac cervicale superioare se desprind din vag sub ggl inf , acestea coboara ant car comune dupa care ramurile de pe part stanga coboara ant trunchiului brahio-cefalic iar cele drepte coboara de-a lungul acesteia, ambele terminandu-se la niv plexului cardiac anterior 7. Ramuri carotidiene se desprind din ggl inf al vagului sau mai rar din laringeul inferior sau din ramurile faringiene ale glosofaringianului sau simp cervical

8. Nv laringeu recurrent, trece pe sub orig arterei subclav drepte iar pe part stanga pe sub arcul aortic ajungand astfel in torace , atat cel stang cat si cel drept urca spre laringe, motiv pt care au fost denumiti si nervii laringei inferiori , cei 2 difera dpdv al orig cat si al traiectului si raporturilor . laring recurrent drept se desprinde ant seng prescalnic al subclav drepte, incruc artera inferior si apoi post descriind o curba cu concav sup in jurul acestei artere apoi are un traiect ascendant dispunandu-se pe fata dreapta a esofagului si urca pana la laringe de-a lungul traiectului sau ascendant se gasesc nodulii limf recurentiali a caror marire de volum poate comprima nervul. Nv laring rec stang are orig in torace pe fata stanga a arcului aortic dupa care incruc fata inf si post a acestuia formand in jurul acetsuia o curba cu concav superior dupa care are un traiect ascendant, se dispune pe fata ant stanga a esofag trecand post art tir inf si ajunge in santul cricotiroidian Ramurile colat ale nv laringei recurenti: Ramuri cardiace cervicale au nr variabil , se desprind din ansa pe care o form fiecare nerv in jurul art subclav sau in jurul crosei aortei si se term in plexul cardiac Ramuri esofagiene, mai multe si mai subtiri inerv muschii si mucoasa esofagului Ramuri traheale pt muschii si mucoasa traheei Si 1-2 ramuri faringiene pt constrictorul inf al faringelui

Dupa ce incruc artera tiroid inf laringeul prez port sa terminal denumita si nervul laringeu inferior care se ramifica in 1 ram anastomotic si ramuri musculare . ramul anastomotic se desprinde din part inf a santului crico-tiroidian , are un traiect ascendant si vertical , intersectand muschii cricoaritenoidian post si ari-aritenoidian dupa care se anast cu un ram din laringeul sup formand ansa lui Galenus . ramurile musculare sunt dest muschilor intrinseci ai laring cu exceptia m cricotiroidian care e inerv d laring sup.

Nv accesor Den si nv spinal al lui Willis impreuna cu cel de partea opusa formeaza ce-a de-a 11 ea pereche de nervi cranieni. OR e repr prin 2 radacini: 1 spinala si 1 craniana cu origini diferite: cea spinala isi are orig in nucleul spinal al accesorului situat in lamina 9 al conului medular anterior , fibrele nervoase care isi au originea in partea sup a acestui nucleu se distribuie m scm iar cele din port inf se distrib trapezului. Rad craniana isi are orig in port inf a nucleului ambiguu dar mai rar se poate desprinde si din nucleul dorsal al vagului, motiv pt care acesta radacina poate fi considerata o radacina aberanta a nervului vag, in ansamblu accesorul este un nerv motor cu toate ca contine si fibre aferente proprio ceptive cu orig in muschii pe care ii inerveaza

OA radacina vagala e formata din 4-5 filete nervoase care parasesc bulbul prin santul lateral posterior dedesubtul nervului vag dupa care aceste filete nervoase converg formand un trunchi comun, radacina spinala, formata din 5-6 filete nervoase iese din cordonul lateral al maduvei spinale cervicale, anterior radacinilor posterioare ale primilor 4-5 nervi cervicali, aceste filete nervoase converg in 1 trunchi voluminos, ascendant ce se intreapta spre gaura jugulara Traiect si raporturi: radacina spinala a accesorului aflata in canalul vertebral strabate spatiul subarahnoidian intre cornul lateral al maduvei cervicale situata medial si dura mater spinal situat postero-lateral radacina se afla anterior radacinilor posterioare ale primilor 4-5 nervi spinali cervicali si se indreapta spre gaura occipital . traverseaza gaura occipital, ajunge in fosa craniana posterioara, nivel lacare se uneste cu rad craniana a nervului accesor. Dupa fuzionarea acestor 2 radacini si formarea nervului accesor , acesta este dispus inferior glosofaringianului si vagului fiecare nerv are o teaca pialotopie insa vagul si accesorul sunt inveliti in o teaca arahnoidiana comuna, nervii se indreapta spre gaura jugulara, vagul si accesorul trecand impreuna prin compartimentul mijlociu al acesteia fiind insotiti de artera meningee posterioara care e ram din faringiana ascendenta. Traversand gaura jugulara ajunge la baza craniului in spatiul retrostilian, aici accesorul e situat intre vag si ggl sau inf care sunt dispusi medial si prima dilatatie a venei jugulare interne care primeste sinusul venos pietros inferior si vena canaliculului cohlear in spatiul retrostilian accesorul se imparte in 2 ramuri terminale si anume: 1 intern si altul extern. Ramul intern corespunde radacinii craniene , este mai scurt si patrunde in polul superior al ggl inferior vagal , se anast cu ramuri faringiene din vag si laringeu motiv pt care este denumit vagospinal sau nervul accesor al vagului , prin anastomozele cu vagul asigura inervatia muschilor intrinseci ai laringelui, cu exceptia cricotiroidianului care e inervat de laringeu sup , a valului palatin , cuexceptia tensorului valului palatin si inervand si m constrictor superior al faringelui. Ramul extern, mai voluminous si mai lung dispus initial si spatiul retrostilian unde are raporturi cu primii nervi cervicali cu care uneori se poate anastomoza, ajunge pe marg ant a scm , la 3 cm sub vf mastoidei , se angajeaza pe fata profunda a scm pe care il inerveaza iesind prin marginea lui posterioara la aprox 6 cm d varful mastoidei, traverseaza triunghiul cervical posterior , ajunge la marg ant a trapezului, apoi pe fata lui profunda inervandu-l de-a lungul ramului extern al accesorului se gaseste lantul nodulilor limfatici spinali care sunt dispusi anterior, inferior si medial fata de nerv.