avansul mesei

= n*,

V, = avansul (mmlmin.) n = rlmin (RPM) fn = avanslrot

Forta axiala

T = 11.4 * K * D * (100 *fn)OB5

Puterea totala 1.25 P=

* D2* K * n * (0.056 + 1.5 * fn)

100,000

Pentru convertirea in CP se inmulteste cu 1,341

P = Putere (kW) K =factor de material T = forta axiala (N) D = diametrul (mm)

V, = avansul (mmlmin.) n = rlmin (RPM)

fn = avanslrot

: s .-" ..,

-.'3 ...=I . .:..=

3

...,

..

% *

-,

0: 2
c=

SF
7-2

Q)-2
B'

3 ... .

.. a:+=
1

-...z

3:s
@_"S .--

-F=g.-

Q);g

a? -$: 1

. .-. ...-

--

:.

7:s

74
.rJ

'3 . : a

..., .-

-. ... -

.:.:x. . ..,. . -. ..---.. .. . . .>.. :

:.7,

..,.. -.=a .

3: : .

9 m

(P

""'m
SF
O
a,'

5" 9
ucn0s
m

aza,
G08pm

3,0

.: g

cn.

#2 zs

-a,

2 -. zi.3 s

.,;
sfg:: -c c
fi i
3 2 3 0
- 0 a, 0

(D

a a , ,

EiC

3
k 2
<

ca o

~
'3'=0 cn. -.

a
nr

z
= s
D 2 =

:Wzz g

N.

2
co

2E g co
0 ,

- $ :

+:

83
$ g.z ;$$
(D

' 3

2
2%
5

2 a ,
cn.

a,a Ei Q
c. n

sez

' 3

8 a 2 ; , z z -3 5 N.

i, a
7 a u

2 ' 3
B
U

5' 2 a,

?
s c
N

2. 5

F
cu B
a ,

a
a ,

-.

-o
' 3

V)

0. nr a ,

Structura materialelor Exemple de structura la diferite marci de otel rapid. Otelurile obtinute prin tehnologia metalurgiei pulberilor ( de ex. HSCo - XP ) au o structura mai uniforma si o granulatie mai fina. Datorita acestora tenacitatea si rezistenta lor la uzura sunt su~erioare.

Carburi metalice (materiale dure) Sunt produse ale metalurgiei pulberilor si constau dintr-o carbura metalica si un liant. Materia prima cea mai utilizata este carbura de wolfram (WC) care confera materialului duritatea. Carbura de titan (Tic), carbura de tantal (TaC) si carbura de niobiu (NbC) complecteaza compozitia in scopul obtinerii anumitor proprietati. Structura lor este cubica. Liantul uzual este cobaltul. Carburile metalice sunt caracterizate de o inalta rezistenta la compresiune, de o duritate ridicata, de unde rezulta o mare rezistenta la uzura dar, au o rezistenta la incovoiere limitata rezultat al unei tenacitati modeste. Carburile metalice sunt utilizate in fabricarea tarozilor, frezelor, burghielor si frezelor ptr. filetat.

Marci de

:el rapid utilizate de Dormer Duritatea C W Marca (HV10) % %

I
Mo % 5,O Cr % 4,2 V % 1,8 Co

Caracteristica Duritatea (HV30) Densitatea (glcm3) Rezistenta la mmpresiune (Nlmm2) Rezistenta la incovoiere (Nlmm2) Rezistenta la cald ("C)

%
-

Standard IS0 HSS

Carburi metalice

1
1 1

K10130F Utilizat la scule monobloc 1600 14,45 6250 4300 900 580 03

I I

1 1

800-950 8,O-9,O 3000-4000 2500-4000 550

M2

810-850

0,9

6,4

M9V

830-870 830-870

1 1 1 1 1 1 I
1.25 3.5 8.5 4.2 4,2 3,9 2.7

HSS-E HSS-E HSS-E

I I II
I

1 11
1

1 1

1300-1800 7,2-15 3000-8000 1000-4700 1000 460-630 0,2-10

1 1
1 1 1

1 1
1 1 1

I I

I II
I I

M35
M42
-

0,93 1,08 0.9

6,4 1,5

5,O 9,4 5,O

1,8 1,2 1,s

4,8 8,O

l~odulul elasticitate ( K N I ~ ~ z ) 260-300 de ~ l~arimea grauntelui (pm)

1
1 1

870-960 830-870

ASP 2017 ASP 2030

ASP 2052

860-900 870-910 870-910

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ( 1 1 1 1
625 4,2

HSS-PM

Combinatia variabila procentual intre particolele dure (WC) si liant (Co) conduce la urmatoarele caracteristici:

0,8

3.0 6,4

3.0

4.0

1,O

8.0

HSS-E-PM HSS-E-PM

I I

1 Caracteristica
Duritatea Rezistenta la compresiune (CS) Forta de adeziune (BS)

I Continut mare de WC

I Continut mare d I Mai mica

lnalta

1,28 1.6

5,O 2.0

4,2 4.8

3,l 5,O

8,5

1 1 1 1 1
10.5

8.0

Mai mica

HSS-E-PM

Si marimea grauntelui de pubere influenteaza proprietatile. 0 pulbere fina detemina o duritate mai mare iar o pulbere grosiera o tenacitate mai mare.

'-"'

':"

, ,,

,,

Informat11gener'ale
Duritatea (HV30)

. :-...., ;.. .. . - ,-

'

..

, 1

."'-,',.,':

.,...,'.".--.

-.-., ' . , , ,..:, ,.",;"P7."l-.,-

-r",:,I~(..,,,.,' tlTs,. ,,,, ., , .,.

SU PRAFATA
Brunarea in abur ( oxidarea ) Produce un strat oxidat de suprafata cu o forta mare de adeziune. Retine lichidul de racire si previne forrnarea taisului de depunere. Poate fi aplicat oricarei scule dar, are eficienta rnai pronuntata la burghie si tarozi. Acoperirea cu bronz Consta in depunerea pe suprafata sculei a unui strat subtire de oxid Se aplica in special otelurilor rapide cu cobalt si vanadium. Nitrurarea (FeN) Nitrurarea este un tratarnent de suprafata prin care se rnareste duritatea stratului superficial si implicit rezistenta la uzura. In mod particular se utilizeaza in cazul tarozilor care prelucreaza rnateriale abrazive ( fonte; bachelita etc ). Utilizat la burghie spirale conduce la rnarirea rezistentei la uzura a fatetelor cilindrice. Cromarea dura (Cr) Aplicata in conditii specifice poate conduce la rnarirea duritatii de suprafata pana la 68 HRc. Se aplica in special tarozilor pentru prelucrarea otelurilor carbon, cuprului, alarnei etc.

10000

PCD

80004
~nnn

CBN

IIHIN-A

, _a -

LfSllllfSL

I
Carbide
I

HSS
I

Tnnneitntnn lhllrnm

ACOPERIRI SUPRAFATA DE

(PLACARI)

Cermet = Ceramica Metal C B N = Nitrura cubica d e bor P C D = Diamant policristalin

Acoperirea cu nitrura de titan (TIN) Titanizarea consta in depunera unui strat ceramic de culoare aurie prin procedeul PVD (depunere in vapori cu caracter fizic). Mareste substantial si duritatea de su~rafata rnicsoreaza forta de frecare. Conduce la o rnarire substantials a durabilitatii sau la posibilitatea intensificarii regirnurilor de aschiere. Se utilizeaza in general la burghie si tarozi. Acoperirea cu carbo nitrura de titan (TiCN) Stratul de natura cerarnica de TiCN se a ~ l i c a~ r i n Drocedeul PVD. Are o duritate rnai mare decat TIN si un cobficieni de irecare rnai rnic. Duritatea si tenacitatea sa in cornbinatie cu rnarirea rezistentei la uzura, il recornanda in principal pentru freze de inalta perforrnanta.

Acoperirea cu nitrura de aluminiu si titan (TiAIN) TiAlN este un rnultistrat ceramic aplicat prin procedeul PVD. Deterrnina rnarirea tenacitatii si rezistentei la oxidare. Aceste proprietati il recornanda in aschierea cu viteze si avansuri rnari, la gaurire si filetare, rnarind concomitant si durabilitatea. Recornandat in aschierea uscata.

H I

TiAIN X TiAlN - X este o acoperire cu nitrura de Al si Ti. Continutul mare de Al confera stratului o mare rezistenta la temperature inalte, duritate si tenacitate. Ideal pentru placarea sculelor cae aschiaza fara lichid de racire sau prelucreaza rnateriale cu duritate mare. Acoperirea c u nitrura de crorn (CrN) Excelent la prelucrarea aliajelor de Al, cupru si otelurilor slab aliate. Este o alternativa la prelucrarea aliajelor de titan si nichel. Micsoreaza tendinta forrnarii taisului de depunere.

ll ;

Acoperirea Super R (Ti, C, N) SUPER - R este o acoperire specifica operatiilor de frezare. Tensiunile interne reduse confera stratului tenacitate si rezistenta la uzura. Rezistenta mare la oxidare gratie ternperaturii inalte de aplicare. Acoperirea Super G (AICrN) Este o acoperire pe baza de nitrura de alurniniu si crorn. Se utilizeaza in special la placarea frezelor. Rezistenta la ternperaturi inalte si rezistenta deosebita la oxidare conduc la doua propritati unice. La prelucrarile care dezvolta tensiuni ridicate de natura rnecanica si terrnica, aceste proprietati se transforrna intr-o inalta rezistenta la uzura.

Acoperirea c u nitrura de zirconiu (ZrN) Este o acoperire de natura cerarnica aplicata prin procedeul PVD. Ofera o cornbinatie de proprietati ca de ex. ternperatura inalta de oxidare si coeficient de frecare redus, ceea ce o fac atractiva la filetarea alurniniului si a aliajelor sale. Dialub (Acoperirea tip diamantata) Dialub este o acoperire pe baza de diarnant sintetic arnorf. Are un coeficient de frecare foarte rnic si o duritate mare. A fost dezvoltat in mod special pentru filetarea aliajelor de Al cu continut redus de Si si ptr. gaurirea in oteluri inoxidabile. Acoperirea Super B (TiAIN + WCIC) Super B este o acoperire rnultistrat si este utilizata in prelucrari grele conferind siguranta in functionare. Caracterizata printr- o duritate mare si un coeficient de frecare redus, este indicata ptr. filetarea rnaterialelor dure si a celor care genereaza aschii lungi, de ex. oteluri inoxidabile. Diamant Acoperire pe baza de diarnant policristalin ( sintetic ). Este indicata in mod special in prelucrarea grafitului si a rnaterialelor neferoase. Structura cristalina rnareste substantial rezistenta la uzura si duritatea superficiala a sculelor. Este utilizata exclusiv la scule din carburi rnetalice, in special la freze.

14

In'format~~ generale
MATERIALE PRELUCRAT DE

'

'

: 1

"

" 8

'

' . li

I,. " " ' ' ""'

'3'

Dormer clasifica materialele pe grupe AMG (grupe de materiale de aplicatie). Recomandarile de alegere a sculelor se bazeaza pe aceasta clasificare. GRUPA DE MATERIALE DE APLlCATlE

SlMBOLlZAREA MATERIALELOR IN DIVERSE TAR1 CONF. DlFERlTELOR STANDARDE

0 lists completa a materialelor si o comparatie intre diverse standarde poate fi gasita in Dormer Product Selector, disponibila pe CD sau la www.dormertools.com.

W E N T E DE ALIERE la modul cel rnai general otelurile se impart in oteluri carbon si oteluri aliate.

b otelurile carbon - denurnite si nealiate - carbonul este cel rnai important element de
rCere. Continutul in carbon este uzual peste 1, 3%.
W r i l e aliate sunt rnateriale care contin elernente de aliere pe langa carbon si fier. Catitatea totala a celorlalte elernente de aliere poate varia in lirnite largi in functie de poptietatile solicitate ca de ex. : duritatea, rezistenta la uzura, abilitatile de tratarnent

La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile carbon si cele aliate nu ask cornplet definita.
UZANTA PRACTICA OBelurile pot fi clasificate dupa dorneniul de utilizare. Frecvent conform acestui criteriu M u r i l e sunt irnpartite in oteluri de constructie si oteluri de scule. Otelurile de constructie sunt cele din care se confectioneaza cele rnai diverse piese In rnulte cazuri ele sunt folosite in starea in care au fost livrate ca sernifabricate. Pentru acest grup rezistenta la rupere este caracteristica ce rnai hpotanta. Tratarnentul terrnic al acestei grupe de oteluri constituie exceptia.

s subansarnble.

Otelurile de scule folosesc la confectionarea unei palete foarte largi de produse, de l a scule aschietoare la scule ptr. deforrnare plastica la rece sau la cald. Proprietatile 9le rnai irnportante ale acestor oteluri sunt: rezistenta la uzura si duritatea sirnultana knacitatii. In rnajoritatea cazurilor otelurile ptr. scule sunt supuse unui tratarnent terrnic mn care se incearca obtinerea proprietatilor solicitate de rnodul de utilizare.

La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile de constructie si cele pt.

s a l e nu este cornplet definita. MPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR Grupa otelurilor cuprinde o paleta foarte larga de calitati. Din acest rnotiv este foarte irnportanta definirea corecta a rnaterialului supus prelucrarii. Utilizati Dormer Product Selector pentru a gasi incadrarea corecta prin AMG, ceea ce conduce apoi la alegerea si utilizarea corecta a sculelor necesare. In general otelurile nealiate si slab aliate sunt rnoi si aderente. Utilizati scule bine ascutite si cu geornetrie pozitiva. Otelurile inalt aliate pot avea caracter abraziv sau pot fi foarte dure. Pentru rnicsorarea vitezei de uzura folositi scule acoperite (placate) sau din carburi rnetalice. Otelurile de scule sunt supuse de obicei unui tratarnent terrnic. In alegerea corecta a configuratiei sculelor cunoasterea duritatii obtinute este de irnpotanta rnajora.
18

PRELUCRAREA OTELURILOR

INOXIDABILE

La filetarea in oteluri DUPLEX sau in alte oteluri inoxidabile inalt aliate se vor utiliza viteze de aschiere din zona inferioara ale dorneniului recornandat de Dormer.

Otelurile inoxidabile sunt oteluri aliate care contin rnai rnult de 12% crorn. Rezistenta la coroziune creste concornitent cu procentajul de crorn. Alte elrnente de aliere ca nichelul si rnolibdenul rnodifica structura si proprietatile rnecanice ale otelului. Otelurile inoxidabile se impart in urrnatoarele grupe: Feritice: au o rezistenta si prelucrabilitate bune. Martensitice: prelucrabilitate relativ buna. Austenitice: caracterizate printr-un coeficient mare al elongatiei. Prelucrabilitate

Utilizati de preferinta ulei ptr. aschiere pur. Daca acest lucru nu este posibil, ernulsia folosita trebuie sa aiba o concentratie de minim 8%. In toate cazurile de prelucrare se vor prefera sculele acoperite ( placate ), acestea manifestand o tendinta rnai redusa de forrnare a taisului de depunere. Evitati folosirea sculelor cu uzura pronuntata. Aceasta favorizeaza durificarea

precara. DE CE OTELURILE INOXIDABILE SUNT COSIDERATE GREU PRELUCRABILE? Majoritatea otelurilor inoxidabile se durifica instantaneu prin deformare adica in

bfunctie de constituentul principal al structurii lor, fontele se irnpart in trei categorii:

Wee - Usor de prelucrat, rezistenta la rupere mica. Duritate sub 150 HB. La viteze
lirnite largi. Duritati intre 150 si 290 HB. W i t i c e - Structura larnelara. Proprietatile depind de finetea structurii. 0 structura cu larnele fine deterrnina o rezistenta la rupere si o duritate de valori rnari. Au tendinta de aderare la scula, respectiv la forrnarea taisului de depunere. ELEMENTE DE ALIERE

Otelurile inoxidabile sunt slabe conducatoare de caldura, astfel ca ternperatura in zona de aschiere este rnult rnai mare decat la aschierea unui otel carbon de o aceeasi duritate.

Aceste rnateriale au o tendinta accentuata de a adera la suprafata sculei. Tenacitatea pronuntata creaza problerne in ruperea si transportul aschiilor. IMPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR INOXIDABILE

Utilizand spre exernplu nichel, cupru, rnolibden si crorn se rnareste rezistenta la cald si ka coroziune. Cresc rigiditatea si rezistenta la rupere. Dupa efect elernente de aliere se inpart in doua categorii: cele care forrneaza carburi si cele care grafitizeaza. Cel rnai inportant efect al alierii este rnodificarea prelucrabilitatii. UTlLlZARl IN PRACTICA

aschiere lirniteaza cresterea de duritate la aprox. 10%.

IMPORTANT IN PRELUCRAREA FONTELOR existenta grafitului care, suplirnentar, asigura si un efect de ungere. Se utilizeaza scule cu unghiuri de degajare rnici. Majoritatea fontelor au un caracter abraziv. Ca urrnare, folosirea sculelor acoperite rnareste durata lor de viata.

de aschiere. Este un considerent foarte important in evitarea problemelor de prelucrare. In alegerea vitezelor de aschiere prima proba se va efectua cu o valoare in zona

dure si incluziunile de nisip.

20

DE RACIRE - UNGERE Aliajele aluminiului ofera o serie de facilitati prelucrarii prin aschiere ca: posibilitatea utilizarii unor viteze mari, forte de aschiere reduse, uzare redusa a sculelor si temperaturi relativ scazute in zona de aschiere. Se recomanda folosirea sculelor cu geometrie specifica acestor aliaje. Folosirea sculelor de uz general poate da rezultate satisfacatoare dar calitatea suprafetei este discutabila si se creaza premizele aparitiei taisului de depunere. ELEMENTE DE ALIERE Marea majoritate a pieselor sunt realizate din aliaje ale aluminiului. Paleta larga de aliaje conduce la caracteristici foarte diferite din punctul de vedere al: rezistentei la rupere, duritate si plasticitate. Elementele uzuale de aliere sunt: siliciul (Si), magneziul (Mg), manganul (Mn), cuprul (Cu) si zincul (Zn). Aliajele care contin mai putin de un procent de fier si siliciu (cumulat) se considera aluminiu pur. Aliajele de aluminiu se impart in maleabile (laminate) si turnate. In continuare se pot clasifica in aliaje tratate termic, netratate si aliaje durificabile in timpul aschierii. Aliajele turnate pot fi atat tratabile cat si netratabile termic iar turnarea poate fi in nisip sau sub presiune ( in cochila ). Majoritatea aliajelor turnate contin 7 - 12% siliciu. Tipurile de aliaje depin de cerintele piesei finite si de metoda de turnare. Si aliajele maleabile se divid in tratabile si netratabile. lmbatranirea si durificarea la rece sunt metode uzuale de marire a rezistentei si duritatii. UTlLlZARl IN PRACTICA Aluminiul este pe locul al doilea dintre metalele utilizate in industrie. Motivele sunt: densitate redusa, conductibilitate termica si electrica foarte bune si reciclare usoara. Aluminiul este utilizat in cele mai diverse domenii: In industria auto si feroviara pentru posibilitatea de a reduce greutatea. Exemple: . . blocuri motor, pistoane, radiatoare. In industria constructiilor: diverse tipuri de profile. Aliajele de Al sunt utilizate pe scare larga in electrotehnica, electronics si la ambalaje.

capacitatii portante.

t
Uscat I Aer amprimat Ernulsie

caldura intr-o masura mult mai mica decat emulsiile. Proces curat. Transporta aschiile. Cost redus.

inconjurator. Aplicabil intr-un numar redus de cazuri de prelucrare.

Aer comprimat dirijat spre zona de aschiere.

IMPORTANT IN PRELUCRAREAALIAJELOR DE ALUMINIU Scule bine ascutite si geometrii pronuntat pozitive sunt imperative la aliajele cu un continut redus de siliciu. Alegerea corecta a regimurilor de aschiere este foarte importanta ptr. evitarea taisului de depunere si facilitarea evacuarii aschiilor. La aliajele cu peste 6% Si se recomanda scule acoperite (placate). Folosirea lichidelor de racire - ungere este foarte importanta si la prelucrarea aliaielor de aluminiu.

Ungere minimala

A. B.

Unghi de degajare pozitiv Unghi de degajare negativ

iPF~~:~:~i~Wt)S-S-S-S-T-ll'l.l.l.l.!eem:TI~'" iwrc-rq~no-1

ltLf"df *!!sb,f#:flzgfig ,g,:;,:.!f+?? Hgtiii i : ~ ; . ~ b ~ ~ @ !

;P~'QQ~!W-~

$ ~ ~ @

In functie de combinarea si ponderea factorilor enumerati mai sus exista urmatoarele tipuri de aschii ( vezi figura ).
1 9

. J

62:
' *
TIPURI UZURA DE

" Z

Aschii banda

7 Aschii virgula 8-9 Aschii de rupere

(elernente de aschie)

Mecanisrnele de formare a uzurii sunt: abraziunea, adeziunea, difuziunea chimica si oxidarea. Factorii cei mai irnportanti care influenteaza aparitia unui anurnit tip de uzura sunt: proprietatile mecanice si chirnice ale rnaterialelor in contact, conditiile de lucru, dar si viteza de aschiere si ternperatura dezvoltata. La viteze de aschiere rnici abraziunea si adeziunea sunt cele mai irnportante, la viteze mari difuziunea si deformarea plastics. Din aceste motive este dificil de deterrninat factorul principal care deterrnina uzarea sculei. In rezumat se pot distinge 9 tipuri de uzura ( vezi tabel ).

executata dintr-un material mai rezistent

Uzura prin craterizare

Difuziune chimica

Alegeti o scula cu o Micsorati viteza

Utilizati o scula

26

I
Duritate Duritate Vickers HV. Rockwell C

Duritate Brinell HB

I Rezistenta la rupere I I
N1mmz
To'inch2

II I

Duritate "" " Vickers HV. R "$ O, I "

Duritate Brinell HB

I 1
N1mmz

To'inch2

Wbarea tolerantei in pm

1 pm = 0.001 mm /0.000039 inches

Diametrul (rnm)

I
>I13 >356 >6110

I
>30<50 >50<80 >801120
> 1.181

>I0118

>I8130

Diametrul (inch)
413 41 66 84

> 0.039

> 0.118

> 0.236

> 0.394

> 0.709

>1.968

> 3.149

Valoarea tolerantei (pm) -32 1 -59

1 -40 1 -73 1

-50 1 -89

1 -60 1 -106 1

-72 1 -126

-- 527 520
~ I A

.. .51 501 494

ARR

. .-

1730 1700
ifinn

112 110

~n

ins