Bejan - Tipuri de Scriitura

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate
INTRODUCERE
1. Textul accepiuni, clasificare

nainte de a purcede la tratamentul propriu-zis al temei anunate de titlul cursului, se cuvin lmurite conceptele de text i scriitur, aa cum s-au impus n discuiile culturale recente, pentru a putea preciza cu claritate nelesurile utilizate de noi n paginile urmtoare. Text, n vorbirea curent, desemneaz: - totalitatea frazelor care se constituie ntr-o scriere sau oper; - versiunea original, autentic, a unei scrieri. El se pliaz pe dou realiti: - una material, dat de asamblarea semnelor grafice; - alta mental, intensional, surprinznd coninutul, sensul sau ideea.1 Cteva accepiuni ale textului par s se fi ncetenit deja: - document scris (oper literar, filosofic); - ocuren comunicativ (scris ori vorbit); - practic semnificant (nu document, ci spaiu virtual de emergen a semnificaiei). Care este mrimea acceptabil a unui text? unele pot fi minimale, compuse i dintr-un singur cuvnt (de exemplu, ordinele i comenzile din armat); altele maximale, asamblnd construcii frastice de anvergur (romanele, enciclopediile, hipertextul Internetului).
Pentru ca un text s fie recunoscut ca atare, se impune ca n structura lui s juxtapun minimum dou fraze, astfel nct i exigenele lecturii i ale decodificrii s fie satisfcute. Crui tip de comunicare i corespunde apelativul de text?
n sens larg, text poate fi orice experien semnificant, depind chiar nivelul
discursivitii. Tot ceea ce se nfieaz ca semn are o semnificaie, aadar solicit
1
Cf. Paul Cornea, Introducere n teoria lecturii, Editura Minerva, Bucureti, 1988, p.5 sq. Util, din perspectiv lingvistic, este i lucrarea lui Emanuel Vasiliu, Introducere n teoria textului, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1990.
Petru BEJAN
lectur i interpretare. Dac recunoatem n conceptul de discurs dubla posibilitate de expunere - scris i vorbit -, lsm textului doar posibilitatea comunicrii prin semne scrise, prin urme lecturabile. Textul este deci un nscris, un discurs compus din semne grafice inteligibile. S observm, ca date prealabile, urmtoarele distincii ntre scriere i oralitate: - comunicarea oral este tranzitiv, dialogal i circular; - cea scriptic este netranzitiv, mediat i univoc. Cuvntul rostit se nscrie ntr-o ordine liniar, succesiv i efemer; el sun i dispare spontan n practica vorbirii, n timp ce scrisul chiar dac durabil - este egoist, noncooperativ, lipsit de reacie i rspuns imediat din partea cititorului. Discursul rostit este mult mai uor de personalizat; vorbitorul, prin mimic i gesturi adecvate, i sporete fora de impresionare - aturi absente mesajului scris. Acesta din urm se bucur n schimb de avantajele premeditrii i redactrii sistematice, dup standardele ortografice i ortoepice acceptate, dar i funcie de exigenele persuasive ale retoricii. Clasificri ale textelor Teoreticienii texului au propus tipologii dintre cele mai ingenioase, plecnd de la criterii diferite. J. Lotman distinge, de pild, texte: cu subiect (intrig i personaje); fr subiect (calendarul, anuarul telefonic, mersul trenurilor).
W. Dressler i R. de Beaugrande separ textele n: descriptive; narative; argumentative.
O clasificare ceva mai sofisticat, dar apropiat de realitate, propune Lita Lundquist. Lund ca reper trei funcii (emotiv, referenial i conativ), ea deosebete textele plecnd de la formele de reprezentare mimetice sau nonmimetice. Astfel: funcia emotiv este satisfcut de expresivitatea mimetic a unui discurs compus dup o reet prealabil sau de cea nonmimetic a poemului; cea referenial se configureaz ca: informaie (memoriu tiinific, tire sau eseu); dialog (conversaie sau comedie, dram); naraiune (biografie sau roman, nuvel); descriere (dare de seam, reet culinar sau portret); cea conativ ia forma: argumentativ (discurs politic, juridic, gazetresc); directiv (publicitate, prescripie, aviz oficial sau predic).
Din punctul nostru de vedere, textul este folosit n neles de mesaj scris, de scriitur mod de a fabrica nscrisuri, ansamblu de semne grafice, purttoare ale unor semnificaii inteligibile, stabilite prin consens. Textul este deci scriere i rescriere, scriitur n sens larg.
2. Scriitur i stil
Are scriitura, ca exerciiu grafic, o istorie a sa? Scrisul ca experien cultural sau ca practic semnificant are o tradiie venerabil. Limbajul semnelor este legat de primele intenii contiente de comunicare ale omului. O dovedesc numeroasele urme i inscripii arhaice, desene i picturi naive jucnd rolul unei scriituri simbolice destul de ingenioase, care combin reprezentri figurative, forme curbate sau linii. Pentru a comunica, sumerienii i egiptenii recurgeau, nc de acum ase milenii, la simboluri vizuale, pictograme sau hieroglife. Astfel de semne grafice au primit, treptat, la fenicieni, greci i latini, un neles tot mai abstract. Scriitura n imagini va face loc celei ideografice, iar aceasta scrierii alfabetice. Fiecare cultur i are un mit al nceputurilor scrisului, cum a devenit cel al lui Theut din Phaidros-ul platonician sau tribulaiile n jurul lui Hermes, inventatorul grec al scrisului. Variaiunile grafice ale diferitelor sisteme de scriitur snt justificate de particularitile culturale, istorice, de natura suporturilor i a uneltelor folosite. Scriitura transpune grafic gndirea, o face evident, vizibil i comprehensibil. Ea este de multe ori marc a personalitii i oglind fidel a caracterului cuiva. De altfel, fonetizarea scriiturii s-a fcut i din dorina de a surprinde grafic numele proprii, tocmai pentru a fixa lingvistic diferena personal. Semntura devine astfel, n Europa medieval, un elaborat exerciiu de scriitur. Ea va diminua treptat valoarea fonetic a semnului grafic n favoarea unei imagini bine individualizate; semntura este propriul nume transpus n imagine identitar. Scrierea numelui propriu i meniunile autografe reclam gsirea acelor semne care s dea prestan i distincie aristocratic. Regele este solicitat dese ori s semneze; n fapt el subscrie formal la textul compus de cel investit cu aceast sarcin. Este recunoscut importana acordat caligrafiei n scriptoriile Evului Mediu. Tehnica anluminurilor presupunea efort, talent i migal. Copistul, prin formele desenate, prin subtilele artificii grafice, nu doar reduplica i actualiza un text iniial, ci l rescria vizual, peentru a deveni mai plcut i convingtor. El este un retor tcut, mnuind semnele discrete ale alfabetului ntr-o compoziie grafic pe ct posibil inedit. Paul Claudel credea c scriitura occidental este o mai degrab figurativ; cuvintele, prin forma lor, reitereaz liniile i trsturile obiectelor.2 Pictogramele i
2
Cf. Paul Claudel, Position et Propositions, Idogrammes occidentaux, Gallimard, Paris,1926.
Petru BEJAN
ideogramele, de altfel, nu au fost abandonate n ambientul lumii de azi. Semne rutiere, hri, ghiduri turistice, ecranul ordinatorului, etichetele produselor cumprate, cataloagele informative, bannere publicitare nu se ivesc la tot locul? Conceptul de scriitur ca atare primete n a doua jumtate a secolului trecut, n Frana cel puin, o atenie cu totul special. O dovedesc numeroasele scrieri cu caracter istoric, literar sau semiotic3. Este conceptul de scriitur unul univoc? Conceptul de scriitur s-a impus mai nti n discuiile literare occidentale ulterioare anului 1950. Este probabil meritul lui Roland Barthes de a fi fcut din scriitur un personaj respectabil, devenit, ntr-o inspirat antologie romnesc de texte barthesiene, subiect de roman. Romanul scriiturii reia fragmente din lucrrile consacrate ale semiologului francez, n care scriitura devine pretext itinerant4. S amintim doar Le Degr zro de lcriture (1953), Mythologies (1957) sau Plaisir du texte (1973) ca piese de referin, fr ca n celelalte texte autorul s se deprteze serios ori s abandoneze definitiv leit-motivul invocat. Considerat de Philippe Rogier o figur eponim a decadenei noastre, Barthes adopt fa de literatur i limbajul acesteia miza interesului su speculativ - o conduit mai curnd estetic, de suprafa, recuznd profunzimile suspecte i seriosul preios ambalat. Limbajul este, de altfel, subiectul i obiectul su privilegiat. Ce este scriitura? Ce este textul?
Pentru Barthes, scriitura este o noiune sociologic i lingvistic, o instan formal, situat ntre limb i stil, vzute ca produsele naturale, oarbe, ale Timpului. Scriitura este un act de solidaritate istoric, surprinznd raportul glisant dintre creaie i societate, limbajul literar transformat prin destinaia sa social5.
Cf. Andr-Leicknam (Batrice) & Ziegler (Christiane), Naissance de lcriture, Runion des Muses Nationaux, 1982 ; Bonfante (Larissa), Chadwick (John), Cook (B.F.), Davies (W.V.), Healey (John F.), Hooker (J.T.) & Walker (C.B.F), La Naissance des critures : du cuniforme lalphabet, Seuil, Paris 1994; Breton-Gravereau (Simone) & Thibault (Danile) [Dir.], Laventure des critures : matires et forme, Bibliothque Nationale de France, Paris, 1998; Calvet (Louis-Jean), Histoire de lcriture, Coll. Pluriel, Hachette, 1996; Etiemble, LEcriture, Coll. Ides, Gallimard, Paris, 1973; Fvrier (James), Histoire de lcriture, Coll. Grande Bibliothque, Payot, Paris, 1959 & 1995; Frutiger (Adrian), LHomme et ses signes, Atelier Perrousseaux, Reillanne (France), 1978 & 2000; HenryMunsch (Ren), Histoire de lcriture, Bloud et Gay, Tournai, 1961; Jean (Georges), LEcriture, mmoire des hommes, Coll. Dcouvertes, Gallimard, Paris, 1987; Mandel Khn (Gabriele), LEcriture arabe, alphabet, styles et calligraphie, Flammarion, Paris, 2001; Zali (Anne) [Dir.], Laventure des critures: la page, Bibliothque Nationale de France, Paris, 1999; Mandel (Ladislas), Ecritures, miroir des hommes et des socits, Atelier Perrousseaux, Reillanne (France), 1998. 4 Roland Barthes, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babei i Delia epeeanu-Vasiliu, Editura Univers, Bucureti, 1987. 5 idem, Le Degr zro de lcriture, Editions du Seuil, Paris, 1953, p.14.
Prin ce difer stilul de scriitur? Stilul crede Barthes - este consisten, n vreme ce scriitura ar fi insisten pe suprafaa limbajului, exerciiu ludic de semnificare. n Encyclopaedia universalis, Barthes noteaz, cu titlu explicativ, c textul ar fi:
acel ceva legat constitutiv de scriitur (text = ceea ce e scris) poate i pentru c nsui desenul literelor, dei liniar, sugereaz mai mult dect vorbirea antrelacurile unei esturi (etimologic, text nseamn estur) el consolideaz n oper tocmai lucrul scris.6
Forma, scrie Barthes n Gradul zero al scriituriise nfieaz asemeni unui obiect; orice faci, scandalizeaz: splendid, ea pare demodat; anarhic, este asocial; deosebit n raport cu timpul i oamenii, sub orice chip, ea este singurte.7 Scriitura s-a solidificat treptat, fiind succesiv obiect al privirii, al aciunii i chiar al crimei. Astzi, trim experiena unei scriituri neutre, inocente, marcate de absena autorului, subiectului i chiar operei. Astfel, Camus, Blanchot sau Cayrol i divulg predilecia pentru o scriitur alb, iar Queneau ilustreaz foarte bine tipul scriiturii vorbite. Iniial liber, scriitura creeaz un felurite constrngeri, care l leag pe scriitor de Istorie i de exigenele acesteia, silindu-l s se replieze ndrtul semnelor care i convin uneori n direcie realist, alteori naturalist sau excesiv convenionalist. Vorbind despre Utopia limbajului, Barthes invoca realitatea modern a proliferrii tipurilor se scriitur, care face din form un soi de mecanism parazitar al funciei intelectuale, obligndu-l pe scriitor s subscrie stilistic la direcia dat de moda i exigenele - inclusiv ideologice - ale unui timp. Acest fatalitate duce la impunerea anumitor scheme discursive, a unor cliee sau stereotipuri agreate i acceptate, dar i a unui limbaj revoluionar, ispitit de volutele primenirii.
Exist deci un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societii nsi; scriitorii de azi simt acest lucru: pentru ei cutarea unui non-stil, sau a unui stil oral, a unui grad zero sau a unui grad vorbit al scriiturii nseamn, de fapt, anticiparea unei stri perfect omogene a societii.8
Scriitura literar de astzi balanseaz ntre libertate i necesitate; libertatea de a inova i deconstrui limbaje, necesitatea de a se sincroniza ritmurilor Istoriei. Mitologiile sugereaz posibilitatea unei moraliti a scriiturii, plednd pentru o eliberare a scrisului de toate constrngerile ideologice i utilitare. n Plaisir du texte, Barthes vorbete despre moartea autorului, a persoanei sale civile, instituionale, pasionale i biografice, scriitura fiind tiina desftrilor limbajului,
6 7
cf. Adriana Babei, Prefa la Romanul scriiturii, p. 20. Roland Barthes, Gradul zero al scriiturii, n Romanul scriiturii, p. 52 8 ibidem, p.67.
Petru BEJAN
kamasutra sa.9 Aici Textul se substituie scriiturii; este scriitura n act, esere i reesere ludic de semnificaii, procurnd plcere i desftare aidoma celei erotice. n Fragmente dintr-un discurs ndrgostit (1977), scriitura este debordare stilistic, departe de un cod literar clasat. Scriitura sau textul vor deveni n Lecia din 1977, inut la Collge de France, sinonime ale Literaturii. ndrgostitul de limbaj va urma doar logica plcerii, a desftrii scrisului i a lecturii; el este un Neutru n raport cu ideologia i cu interesele pragmatice.
Rolul scriiturii este acela dea comunica sau de a exprima ceva. Exist, crede Barthes, un destin i o istorie a tipurilor de scriitur. Literatura st mrturie asupra multiplelor disponibiliti stilistice i scriptice; viaa formei se mpletete cu destinul textului. Forma poate fi insolit sau banal, sfidtoare sau familiar, dezgusttoare sau obiect de seducie; ea poate captiva, dar i ucide.
n colile bisericeti ale primelor secole cretine i ale Evului Mediu, o greeal de ortografie sau un viciu de exprimare erau considerate mult mai grave dect chiar o crim ndreptat asupra unui om. Care snt tipurile de scriitur, dup Barthes? Scriitura, ca exerciiu de subiectivitate, este o form ludic de combinare a semnelor, traducerea exterioar a unor emoii i idei. De aceea, grafia nu se las epuizat de formele scrisului i desenului. Scriitur, crede Barthes, poate fi i: bio-grafia; auto-bio-grafia (ego-grafia); chore-grafia (scriitura corporal); eroto-grafia; foto-grafia; cripto-grafia... Retorica este faa ndrgostit a scriiturii Scriitura este de fiecare dat recunoaterea rostirii celuilalt. Pentru a o feri de banalitate sau pentru a-i da un plus de originalitate, scriitorul solicit figurile consacrate ale retoricii. Limitele acesteia snt gongorismul i scriitura alb, cci scrisul nseamn i tcere. Scrisul, prin chiar estetismul lui, poate persuada; el devine vocea tcut a limbajului, retoric silenioas,
Roland Barthes, Plcerea textului, trad. Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj, 1994, pp. 44, 11
dar la fel de eficace precum replica lui proferat zgomotos.Retorica este faa ndrgostit a scriiturii, nota Barthes.10 Care este raportul scrisului cu vorbirea?
Verba volant, scripta manent, spuneau latinii.

Cuvntul rostit este recunoscut pentru nestatornicia lui, dar i se preuiete pe merit cldura pe care o degaj atunci cnd este proferat public. Fizicienii au constatat, la propriu, un plus de energie caloric n incintele populate de bunii oratori. Scrisul, n schimb este rece i egoist; el este notare, informare, transcriere i se adreseaz n egal msur virtualilor cititori. Textele antice evreieti seamn mai degrab cu nite inventare contabile, fiind redactate dup un principiu al listei.11 Cele greceti, n schimb, au mai mult via, par organice, au un corp armonios, bine structurat formal. Pentru a-i putea sensibiliza, scrisul trebuie s suprime distana spaial dar i temporal care l separ de lectorul su. Caligrafia, ortografia, punctuaia, coreciile stilistice sau prozodice pot reduce simitor aceste distane. Dac oratorul i poate adapta discursul funcie de auditoriu, repliindu-se funcie de circumstane, scrisul este retractabil i rectificabil doar n staza manuscris, a prelucrrii iniiale. Imprimat, el se expune definitiv lecturii i criticii. n Rspunsuri, Barthes consider vorbirea scriitorului ca secund i neimportant n raport cu scriitura.
Trebuie s ne convingem odat c vorbirea este ntotdeauna n urma scriiturii (i deci n urma vieii private, care nu este dect desfurarea unei vorbiri: eu snt ntotdeauna, prin statut, mai prost, mai naiv dect ceea ce scriu: nu snt aa cum scriu.12
Ca i la Derrida, scrisul excede relevana epistemic a vorbirii; el este originar, esenial i durabil. Urmele vizibile, nscrisurile i nsemnrile au mai mult consisten cultural dect vorbirea spectacol sonor dar efemer de cuvinte dei uneori suporturile snt i ele efemere.
3. Scriitori i scriptori
Care este diferena dintre scriitori i scriptori? Scriitorul, crede Barthes, ndeplinete o funcie, scriptorul - o activitate; primul are ceva comun cu preotul, cellalt cu grmticul. Scriitorul este omul care capteaz i transform radical ntrebarea pus lumii ntr-o interogaie asupra scrisului13. Scriitorul, actor pe teatrul limbajului, transform gndirea n marf de consum, asimilat ulterior n mecanismul exterior al culturii.
10
idem, Eseuri critice, n Romanul scriiturii, p. 118. Cf. Andrei Cornea, , Scriere si oralitate n cultura antic, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1988. 12 R. Barthes, Rspunsuri, n op. cit., p. 296. 13 ibidem, p. 126.
11
Petru BEJAN
Scriptorul este un tranzitiv; el alege un scop (depune mrturie, explic, instruiete), folosind cuvntul ca instrument de comunicare n Universitate, Cercetare sau Politic. El spune ceea ce gndete, fr ca cineva s i-o cear. Astzi, se afirm un tip intelectual bastard, scriitorul scriptor, susinut discret de putere, dar i controlat instituional, un exclus integrat prin nsi excluderea sa, motenitor al Scriitorului Blestemat, asemntor Vrjitorului descris de Claude LviStrauss. Limbajul instituionalizat de astzi este de tip encratic (produs i rspndit de o putere). El este prin natura sa repetitiv, cci toate instituiile oficiale de limbaj snt maini ale relurii: coala, sportul, publicitatea, opera de mas, cntecul, informaia respun mereu aceeai structur. Forma bastard a culturii de mas este repetarea ruinoas14. Ori nu asta fac n exces mass-media sau acele instituii profilate pe culegerea, stocarea i distribuirea infomaiei? Internetul a schimbat, la rndu-I, nu numai deprinderile de lectur, ci i pe cele de scris. Grafia este standardizat; fiecare poate recurge la un font convenabil ambalrii mesajului su, la o culoare i grosime adecvate. Caligrafia, punctuaia, ortoepia trec treptat n zona derizoriului. Modelul unei scrisori de dragoste poate fi mprumutat cu uurin ntr-att ct s inteasc maximum de efect n timpul cel mai scurt. Scrisorile de mulumire, felicitrile, mesajele de condoleane, cererile i reclamaiile, discursurile de aniversare i comemorare, referate, teze de licen i chiar doctorate se compun automat; trebuie numai adaptate unui nou context, schimbnd formal datele de identificare. Economia de timp i de gndire nate stereotip clone de scriitur. Meseria scriitorului virtual multi-media a devenit foarte la mod. Exist cineva care deja scrie n locul nostru - dac, bineneles, l vom plti - un fel de sofist necuvnttor, dar priceput s rspund exigenelor utilizrii publice a formulelor de adresare i comunicare.
4. Scriitura ca practic instituional

Care snt posibilele aplicaii ale scrisului? - a informa (jurnal, coresponden, afi); - a pstra o urm, un mesaj; - a aciona ( a organiza, propune, sesiza, reclama...); - propria plcere i satisfacie.
Este posibil inovaia n materie de scris, de scriitur, i altundeva dect n literatur?
14
idem, Plcerea textului, p. 64.
Rspunsul este, evident, afirmativ; prolifereaz deja n Occident numeroase companii de scriitur, axate pe realizarea de comenzi viznd strategiile publicitare sau de marketing. La Bruxelles exist o Universitate de Scriitur, cu programe speciale pentru educarea abilitilor de comunicare prin scris. Universite Europeenne d'Ecriture (U.E.E.), organizeaz ateliere de scriitur: - audiovizual (scenarii de cinema, seriale TV, sitcom, storyboard); - creativ (roman, nuvel, teatru, cntec, benzi desenate, scrieri pentru copii, scriitur publicitar, jurnalistic, compoziie muzical); - funcional (scrisori, rapoarte, CV-uri). Snt derulate, de asemenea, cursuri de istoria literaturii, de analiz a textelor, psihologie i drepruri de autor. Exist, totodat, o revist intitulat Les cahiers du scenario et decriture creative, care propune discuii asupra problemelor scriiturii.. Scopul acestor programe este exersarea unei scriituri creative (criture crative), traducerea francez a expresiei creative writing, folosite de americani pentru a desemna activitatea de scriitur, cu precizarea c peste Ocean preocuprile nu snt epuizate de exerciiile literare. Dei expresia scriitur creativ este aproape pleonastic, ea face obiectul de interes al celor ce, n atelierele de aplicare a scrisului, exploateaz puterea creativ a semnului grafic. Pe de alt parte, apar firme specializate, care propun, prelucreaz i adapteaz mesaje n mai multe limbi, funcie de contextul socio-lingvistic n care aceste mesaje penetreaz. n Frana activeaz numeroase ateliere i companii. Aleph-Ecriture, spre exemplu, regrupeaz scriitori, ziariti, eseiti orientai spre activiti de practic literar sau comercial a scrisului. Se confirm deci posibilitatea de a converti exerciiul scrisului n travaliu elaborat, sistematic, profesional.
5. Constrngeri n materie de scriitur

Care snt problemele ridicate de scriitur? asumarea de reguli; scrierea i rescrierea; publicarea; regulile de redactare; personajele; punctele de vedere; polifonia; limba; paragrafele; prozodia; dicionarele; pregtirea textelor; comenzile editoriale; genul povestirii; naraiunea; dialogurile; stilul; relaia cu cititorul; clieele; frazele; punctuaia; vocabularul.
Petru BEJAN
A scrie este un proces ce presupune dou dimensiuni complementare: a spune ceva de ctre autor, a enuna ceva, i a face un lucru, adic a gsi soluii anumitor probleme, bricolnd cuvinte n una i aceeai pagin. De aici i posibilitatea de a combina la infinit limbajul. Nici un sfat nu poate suplini talentul. Fiecare trebuie s caute acea form care s fac din propriul scris ceva singular. Un singur sfat sugera Patrick Cauvin: Nu urmai nici un sfat! nvai s fii singuri. Ceea ce poate fi valabil pentru cineva, poate duna altuia. Annie Mignard, dimpotriv, glosnd despre crire aujourd'hui, consider c nu poi fi genial de unul singur", c scriitorul are nevoie de un mediu stimulativ, care s-l ndemne a-i depi limitele sau a experimenta n materie de scrisA scrie presupune asumarea multor constrngeri, vzute ca fiind obligaii liber alese. Exist constrngeri: grafice; de sintax; semantice; fonetice; stilistice; de gen.
n absena unei discipline a scrisului derivate din restricii benevol asumate, comunicarea ar fi simitor stnjenit. Chiar i inovaiile stilistice sau de limabj se justific numai dac presupun caracter premeditat, subsumat unei proiect discursiv coerent i inteligibil. Pentru a construi un text, scriitorul nu face dect s combine n exerciiul scrisului patru procedee sau modaliti de compoziie: adugarea; suprimarea; permutarea; deplasarea. Cuvintele snt astfel juxtapuse, eliminate, substituite, derivate i deplasate n intenia de a mbrca ideea sau mesajul ntr-un ambalaj ct mai atractiv stilistic i convingtor sub aspectul argumentrii.
?
10
Teme de verificare: 1. Ce relaii exist ntre text i scriitur? 2. Ce neles primete conceptul de scriitur la Roland Barthes? 3. Propunei alte criterii dect cele cunoscute pentru a clasifica textele. 4. Ce constrngeri presupune redactarea unui text?
11
Petru BEJAN
I. TIPURI DE SCRIITUR N RELAIILE PUBLICE
1. Strategii ale seduciei / strategii ale ncrederii?

Relaiile publice (PR) snt definite fie ca art de a arta de a seduce seduce (Tatiana Lebedeva), fie ca strategie a ncrederii (Philippe Boury). Definiia agreat de Asociaia Internaional a strategie a ncrederii Relaiilor Publice spune c aceast preocupare:
constituie o funcie principal a conducerii, bazat pe o activitate continu i sistematic, prin intermediul creia organizaiile caut s obin nelegerea, simpatia i sprijinul acelora cu care au relaii n prezent sau vor avea n viitor.
Ea vizeaz realizarea unui climat de ncredere i motivaie att n interiorul instituiei, ntre salariai i conductori, dar i n ralaiile obinuite cu publicul sau opinia public. Ca demers sistematic, public relations se afirm n America nceputului de secol XX, de unde va fi exportat europenilor, care i vor aduga culoare specific i puin suflet sau puin pasiune.15 Credit, ca disciplin universitar de studiu, primete din partea lui Edward Bernays, profesor la Universitatea din New York. n Frana, Lucien Matrat, printele recunoscut al disciplinei, vorbea despre public relations ca despre o adevrat filosofie a comportamentului companiilor16. Care este raportul dintre relaiile publice, reclama publicitar i propaganda?
Publicitatea face s se vnd produsele i serviciile; propaganda vinde idei i chiar oameni. Din perspectiva obiectului de interes, public relations solicit mecanismele ncrederii, pe cnd publicitatea ar viza individul n ipostaza de potenial client, declannd mecanismul dorinei de consum dar i disponibilitatea de a plti pentru satisfacerea acesteia.
- creatorii de publicitate se adreseaz cumprtorului; specialitii n PR.- tuturor celor interesai de activitatea unei instituii, vzui ca poteniali parteneri de afaceri; - unii promoveaz mrci, produse i servicii; ceilali - imaginea unei instituii sau a unui lider; - primii ncurajeaz strategiile dorinei; ceilali - strategiile ncrederii.
15
12
16
Louis-Philippe Laprvote, Les rlations publiques, Documents, Nancy, 1991, p. 5 cf. Tatiana Lebedeva, Arta de a seduce, Institutul European, Iai, 1999, p. 34.
Astzi, campaniile public relations fac parte din scenariile de marketing ale firmelor, fiind incluse n proiecte care au rolul de a susine inclusiv activiti comerciale. PR-ul i marketingul i estompeaz astfel frontierele, colabornd eficient fr a-i pierde identitatea, crend mituri ale ntreprinderii sau fabricnd un spirit distinct al acesteia, unul care s favorizeze acel climat de ncredere necesar bunei comunicri. Francezii deosebesc propaganda de public relations n acelai fel n care disting violul de dragostea curtenitoare, prima innd mai degrab s legitimeze funcionare unei puteri, pe cnd cealalt este legat de strategiile difuzrii publice a informaiei.17 Astzi ntreprinderile au nevoie i de o alt imagine dect cea strict mercantil; patronii vor s fie mai mult dect doar negustori, de aceea recurg la formule compensatorii, care s sporeasc interesul i atenia n favoarea companiilor pe care le reprezint. Relaiile publice snt considerate printre cele mai eficiente strategii de management, ntruct susin i ncurajeaz comunicarea dintre salariai i patroni, dintre instituie i clieni sau opinia public. Ele snt cele care pot crea o imagine convenabil sau nu firmei. De aceea relaiile cu presa, cu liderii ei de opinie] snt uneori eseniale i creeaz o preocupare distinct n sistemul comunicrii sociale. Relaiile publice - interne sau externe - ale unei instituii pot fi consolidate i augmentate prin tehnici ale medierii audio-vizuale (filme de prezentare, emisiuni radio) i scrise (cri, ziare, brouri i pliante). Relaiile publice i publicitatea fac ocazia unor veritabile exerciii de art scriptural aplicat, art viznd elaborarea de strategii, formularea de mesaje, utilizarea de cuvinte potrivite pentru a atinge ntr-un timp i spaiu limitate eficien maxim n raport cu un scop bine determinat. Noutatea vine i din perspectiva diversificrii suporturilor de comunicare, diversitate ncurajat de creterea exponenial a performanelor tehnologice. ntre modalitile cu potenial de continu diversificare, scriitura interactiv multimedia este utilizat tot mai insistent astzi n producerea de materiale care servesc de suport pentru crearea de site-uri Internet, pentru aplicaii pe Intranet, dar i pentru crearea de CD-uri, DVD-uri, borne interactive sau furnizarea deservicii interactive. Coninuturile acestora vor fi eseniale, dar ceea ce atrage atenia este aspectul formal, realizarea grafic sau stilistic
2. Modaliti ale comunicrii publice

Dup scop, comunicarea poate fi: - oficial; - neoficial. Dup frecvena ei, comunicarea poate fi: - permanent; - periodic; - neperiodic.
17
Louis-Philippe Laprvote, Pour une tude scientifique des rlations publiques, n M.P-Cavallier, Vingt ans de communication dentreprise en Lorraine, Preses Universitaires de Nancy, 1992, p. 312.
13
Petru BEJAN
Dup genul de activitate creia i este adresat: - instructiv sau educativ; - profesional sau n procesul muncii; - direct sau mediat. Din perspectiva relaiilor stabilite ntre administraie i ceteni: - verbal; - nonverbal sau paraverbal - n scris18. Care snt formele de comunicare n scris ale cetenilor cu instituiile publice? Comunicarea n scris rezultat din aplicarea dreptului la petiionare, drept conform cruia fiecare cetean se poate adresa autoritilor publice atunci cnd consider necesar prin: cereri; sesizri; reclamaii; propuneri. Cum se construiete un discurs cu destinaie public? Construcia unui discurs presupune asumarea anumitor etape necesare: determinarea scopului sau a temei de abordat (concepia); documentarea prealabil; pregtirea argumentrii; organizarea mijloacelor de comunicare; elaborarea discursului (redactarea); obinerea efectului scontat. Care ar fi tipurile principale de scrieri, dup criteriul sistematicitii? sistematic, planificat ( studii academcie, acte i documente oficiale); mai puin planificat (scrisori personale, e-mail); Care snt exigenele de stil n discursul scris? inspirata alegere a termenilor i ideilor: evitarea erorilor de logic n construcia frazei, dar i a celor gramaticale; expunere clar, simpl, nepretenioas, n cuvinte inteligible publicului cruia i snt adresate; coeren formal a cuvintelor, ideilor i argumentelor;
14
18
Cf. Stancu erb, Relaii publice i comunicare, Teora, Bucureti, 1999, p.39.
evitarea locurilor comune, a abloanelor, n argumentare; evitarea cuvintelor argotice, a regionalismelor sau neologismelor excesive; evitarea termenilor strini insuficient cunoscui sau dac locul i contextul nu o recomand; evitarea folosirii excesive a majusculelor; evitarea cacofoniilor, a pleonasmelor sau a sinonimelor care afecteaz structura expresiv a frazei. Care snt principalele tehnici audio-vizuale de legtur cu presa? conferina de pres simpozioanele mese rotunde prezentrile communicate video fotografii filmul documentar sau de prezentare. Care snt exigenele de respectat pentru o bun legtur cu presa? buna selecie i alegere a canalului de mediere, funcie de popularitatea, orientarea i onestitatea publicaiei vizate; buna concepere i ntocmire a comunicatelor de pres, funcie de strategia de ansamblu a instituiei care comunic; elaborarea periodic buletinului de pres, pentru buna informare a publicului, chiar dac informaiile furnizate nu snt neaprat urgente sau imediat utile; ntocmirea corect i complet a dosarului de pres, adic a documentelor ce snt furnizate ziaritilor cu ocazia conferinelor de pres.
3. Modaliti de lucru cu presa

Exist dou forme prin care serviciile de relaii publice ale instituiilor colaboreaz cu mass-media: abordare activ; abordare reactiv. Abordarea activ: - este dezirabil n cele mai multe cazuri, ntruct iniiativa este a instituiei comunicante, care vine n ntmpinarea jurnalitilor cu subiecte de interes, anticipnd rezonana lor public i mediatizarea fr costuri;
15
Petru BEJAN
- presupune lucru sistematic, premeditat n echip, i o complicitate pozitiv, abil ntreinut din partea mass-media, dispus mai mult s laude i nu s critice. Abordarea reactiv: - este funcie de semnalele i solicitrile presei, menite a stinge, clarifica sau atenua un conflict; - const n rspunsuri la ntrebri ale ziaritilor sau dezminiri ale unor fapte incriminate de pres, de aceea este obligatorie buna cunoatere, de ctre persoana investit cu rolul de a comunica, a subiectului n discuie. Cum se fac anunurile i invitaiile? Anunurile i invitaiile trebuie s valorifice la maximum spaiul acordat de un afi sau de un simplu carton imprimat. Dac se adreseaz presei, importana lor este hotrtoare n evaluarea impactului mediatic al evenimentului organizat. n cazul afiului, instituia gazd se va preocupa: - s pun n valoare tema i miza acesteia, asociind-o calitii i calificrii invitatului; - subiectul dezbtut trebuie s rspund unei probleme reale i, pe ct posibil, actuale; - s aleag un titlu, dar i subtitluri capabile a strni atenie i interes; - s compun un text incitant, impecabil sub raport logic i gramatical; - s aleag soluii grafice i tipografice atractive. Tot cu rolul de a promova un eveniment se recurge la inserii n presa local sau naional, care s fac trimitere la manifestare, la tem, la participani i la invitai. Anunurile radio pot fi i ele utile, redactarea lor trebuind s fie concis, precis i percutant, evitnd ncrctura informaional inutil19. Invitaia trimis presei sau publicului int va fi compus de comun acord cu toi cei implicai n organizare. - ea trebuie personalizat, astfel nct s vin de la conductorul instituiei gazd i s se adreseze nominal unei persoane vizate; - uneori se prefer scrisul de mn a numelui, considerndu-se c personalizeaz n mai mare msur comunicarea dect una mediat de calculator i imprimant; - prescurtrile n adresare de felul D-lui sau D-nei trebuie evitate, cum i deformrile involuntare ale numelor;
16
19
Arnauld du Moulin de Labarthte, Manipulare n relaiile publice, Editura Antet, Bucureti, pp.22-28.
- dac persoana invitat este o personalitate public, politic sau academic, adresarea va da consideraie i respect funciei, profesiei sau rangului (de exemplu, Excelenei Sale, Domnul Ambasador, Domnului Academician, prof.univ.dr., Domnului Director, Doamnei Doctor); - dei prezena excesiv a majusculelor poate fi stnjenitoare i uneori ilicit ortografic, se recurge tot mai frecvent la acest subterfugiu pentru a divulga preuirea, respectul i consideraia de care se bucur persoana invitat din partea gazdelor sale. Invitaia trimis presei va preciza corect: - titlul i subtitlul conferinei; - data i orarul (programul); - locul de desfurare. Dac participarea a fost confirmat, se poate trimite un mesaj de mulumire, n care s fie actualizate principalele informaii legate de evenimentul anunat.
18 septembrie 2001, ora 11:00, durata 33'' Comandor Tiberiu Fratila: Doamnelor, domnisoarelor si domnilor va multumim ca ati raspuns invitatiei noastre de a participa la briefing-ul de presa de astazi. El va fi sustinut de catre domnul colonel Nicolae Dohotariu, Comandantul Centrului Operational de Conducere Militara. /.../ (G.E.) MINISTERUL APRRII NAIONALE Briefing de pres
Uneori la invitaie se adaug un cupon de rspuns la solicitarea de a confirma sau nu participarea. Suportul material al invitaiei dar i prelucrarea grafic a coninutului nu trebuie lsate la ntmplare. Conteaz i: - calitatea hrtiei; - prezena siglei i a antetului, fie n interiorul invitaiei, fie separat; - forma, culoarea i dimensiunile plicului n care snt trimise; - corectitudinea scrisului; - corpul de liter ales. Care snt exigenele presupuse de documentarea prealabil evenimentului? Materialele trimise presei trebuie s-i dovedeasc: actualitatea (caracterul recent, proaspt); ineditul (raritatea); evocarea unei stri conflictuale, generatoare de interes; proximitatea (caracterul local, apropiat, al informaiei) elementele de suspens i mister; noutatea sub aspectul ideilor i tehnologiilor (progresul); proeminena faptelor i persoanelor implicate. Care snt principalele mijloace de comunicare cu presa? Dintr-un inventar al principalelor modaliti de contact cu mass-media nu ar trebui s lipseasc:
17
Petru BEJAN
tirea de pres; comunicatul; conferina; briefing-ul; dosarul de pres.
4. tirea de pres
Ce este i cum se redacteaz o tire de pres? tirea de pres are urmtoare particulariti : urmrete redarea unui eveniment de interes public ntr-o manier imediat publicabil, anticipndu-se importana i impactul acestuia; rspunde la ntrebrile cine?, ce?, unde?, cnd?, cum?, de ce? se construiete de obicei dup modelul piramidei inversate, prezentndu-se evenimentele i faptele n ordinea descresctoare a importanei lor, astfel nct atenia s fie satisfcut abia la final; are caracter informativ, impersonal; este construit din propoziii scurte, clare i precise n privina datelor, faptelor, persoanelor i surselor; nu trebuie s depesc o pagin format A4 textul adresat presei conine obligatoriu un antet cu datele de identificare a instituiei surs (numele, adresa, numerele de telefon i fax, e-mailul, pagina web dac este cazul), ntrite de semntura persoanei autorizate s comunice (persoan de contact, purttor de cuvnt, conductorul instituiei). La fel, precizarea datei, n partea dreapta - sus este absolut necesar. Deoarece reprezentanii presei i rezerv dreptul de a publica selectiv informaiile, li se pune la dispoziie comunicate de pres oficiale ale instituiilor interesate, din al cror coninut snt reinute spre mediatizare, cu titlu de tiri, doar anumite doar acele date de larg interes. De aceea serviciile de relaii cu presa aeaz tirile alturi de communicate; tirea fiind doar acea secven din comunicat destinat publicrii.
Exemple de tiri de pres:
18
Ministerul Apararii Nationale Ministerul Apararii Relatii Publice Directia Nationale Directia Relatii Publice 4130111 Tel./Fax. 021 Tel./Fax. 021 4130111 email: presamapn@yahoo.com email: presamapn@yahoo.com
Numarul 440 - 02 din 23 decembrie 2002 Miercuri, 24 decembrie a.c., ora 12.00, la sediul Regimentului 30 Gard si Protocol "Mihai Viteazul" Numarul 435 - Bucuresti (B-dul General Vasile Milea nr. 5-7), va avea loc un spectacol de colinde si obiceiuri din 02 din 19 decembrie 2002 CRACIUNUL SARBATORIT INdedicat srbtorilor de iarn. SI KOSOVO traditionale romnesti BOSNIA-HERTEGOVINA In perioada 20-26 decembrie a.c., o delegatie condusa de generalul-locotenent dr. Eugen Badalan, seful Militar Spectacolul va fi sustinut de militari ai regimentului, corul de copii "Andantino" al Cercului Statului Major al Fortelor Terestre, se va aflaAnsamblului Artistic "Doina"Kosovo pentru a sarbatori alaturi National si corala "A capella" a in Bosnia-Hertegovina si in al Armatei. de militarii nostri aflatiacreditati la Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului. s participe la spectacol, miercuri, Jurnalistii in misiune Ministerul Aprrii Nationale sunt invitati In programul vizitei sunt prevazute intalniri cu comandantii misiunilorcontact:si KFOR, precum si-ai 24 decembrie a.c., ntre orele 11.30 si 11.50. Persoan de SFOR maior Dan Enache telefon brigazilor multinationale unde actioneaza subunitatile romane, prilej cu care se va analiza modul cum 0722.268.680. acestea s-au integrat si isi indeplinesc misiunile care le revin. STATUL MAJOR GENERAL O formatie a Ansamblului Artistic al Armatei si un grup de colindatori vor prezenta spectacole in taberele unde sunt dislocati militarii romani. Informatii suplimentare se pot obtine de la maiorul Liviu Flutur, tel. 0722-297.237. Biroul de Presa al M.Ap.N.
5. Comunicatul de pres
Este una din formele uzuale de adresare public. Cu ajutorul lui, instituiile vor s informeze, s atrag atenia i s promoveze anumite activiti sau produse.
Care snt principalele caracteristici ale comunicatului de pres? Comunicatul nu se confund cu tirea, deoarece este destinat n primul rnd informrii i nu neaprat publicrii, ca n primul caz; este, de regul, mai extins dect simpla tire, dar nu trebuie s depesc n lungime o pagin A4; n cazul transmiterii comunicatului, snt obligatorii coordonatele instituiei care comunic (antet), plus responsabilizarea prin semntur a mesajului de ctre o persoan autorizat; chiar dac exprim punctul de vedere al unei instituii, comunicatul trebuie s fie formulat neutru, evitnd sentinele, judecile de valoare maliioase, comparaiile i calificativele ndoielnice sau neinspirate; trebuie raportat la un context problematic sau conflictual. Clasificare: comunicate de informare (ntiineaz, informeaz cu privire la activitatea instituiei sau a liderilor ei);
19
Petru BEJAN
comunicate persuasive sau de atitudine (caut s argumenteze, s conving ntr-o problem de interes sau s ctige adeziunea i simpatia clienilor i partenerilor); comunicatul-invitaie la conferine, evenimente, inaugurri, aniversri, vernisaje (conin date relative la subiectul evenimentului, locul de desfurare, dat i participani); comunicatul-anun al evenimentelor viitoare (conine detalii care s strneasc un real interes oamenior de pres); comunicatul de reamintire, ntrete comunicatul-invitaie, atrgnd atenia asupra datelor eseniale care justific prezena presei; Comunicatul de atitudine poate fi la rndul su: de contestare a unei afirmaii sau realitii; de provocare, contrazicere i atac; de justificare i clarificare; de rectificare a unor informaii prealabile, insuficient verificate sau neconforme cu realitatea; de retractare. Reguli de redactare: redactarea comunicatului exploateaz acelai model al piramidei rsturnate, ca i n cazul tirii; simplitatea, claritatea i concizia snt cadrele stitlistice de referin ale textului; titlul trebuie formulat astfel nct s incite curiozitatea i s atrag atenia; titlul va fi adecvat coninutului, sintetizndu-l ntr-o msur convenabil, nct s oblige cititorul s duc lectura mai departe; extravaganele i exagerrile din titlu trebuie temperate, ele nepotrivindu-se cu exigenele acestui tip de comunicare; textul propriu-zis va fi segmentat de paragrafe nu prea lungi, care s rezume cu exactitate ideea, s faciliteze lectura i memorizarea; termenii de specialitate vor fi folosii doar dac snt justificai de context, preferndu-se un limbaj mediu, inteligibil fr efort suplimentar (parantezele explicative pot fi deschise din cnd n cnd n acest scop); datele, cifrele, numele de localiti, de instituii, de persoane, vor fi prelate corect, pentru a evita confuziile; evit abrevierile, dac termenul abreviat nu a fost evocat anterior, cum i sublinierile de orice fel;
20
comunicatul este redactat de regul ntr-un font sobru i simplu (de exemplu, Arial sau Times New Roman), la dou rnduri, corp 14, cu o margine de 2-3 centimetri, astfel nct pagina s aib 25 rnduri a cte 60 semne fiecare.
Exemple de comunicate de pres:

Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice COMUNICAT DE PRES 16 iulie 2002 EXPORTURILE DE ARME ALE ROMNIEI CTRE REPUBLICA RWANDA N ANUL 1997 n legtur cu stirea aparuta in ziarul KHARTOUM MONITOR din 13 iunie a.c., Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice ANCESIAC face urmatoarele precizari: n anul 1997, Romania a exportat arme si munitii catre Ministerul Apararii din Republica Rwanda cu respectarea tuturor reglementarilor nationale legale in vigoare la data efectuarii exportului; exportul a fost aprobat de Consiliul Interministerial pentru controlul importurilor si exporturilor de produse strategice, in conformitate cu prevederile Legii nr.93/1994; transferul de arme si munitii catre destinatia mentionata s-a facut cu respectarea prevederilor Rezolutiei 1011/ 16.08.1995 a Consiliului de Securitate al ONU (paragrafele B7 si B8 referitoare la ridicarea restrictiilor asupra vanzarilor sau livrarilor de arme catre Guvernul din Republica Rwanda); in sustinerea cererii de licenta de export a fost prezentat Certificatul de Utilizator Final, in original, emis la data de 18.12.1996 de catre Biroul Vice presedintelui si ministru al apararii al Republicii Rwanda; valoarea exportului de arme si munitii catre Guvernul din Republica Rwanda a fost de aproape 1 milion USD, iar greutatea transportului a fost de 83,9 tone; cifra de 890 milioane USD, avansata in articol, referitoare la acest export este aberanta deoarece dupa anul 1995 valoarea totala anuala a exporturilor romanesti de arme si munitii nu a depasit niciodata cifra de 80 milioane USD. NINETA BARBULESCU SECRETAR DE STAT
Ministerul Educatiei si Cercetarii COMUNICAT DE PRESA 13.06.2002 n urma aparitiei articolului Furt intelectual si impostura universitara la Facultatea de Drept Valahia n cotidianul Romnia Libera din 12.06.2002, sub semnatura domnului Silviu Alupei, Ministerul Educatiei si Cercetarii precizeaza ca a solicitat Universitatii Valahia din Trgoviste sa transmita punctul de vedere al Senatului universitar cu privire la aspectele prezentate n articol. Dupa primirea acestuia, ministerul va putea actiona n conformitate cu reglementarile n vigoare. Totodata, Ministerul Educatiei si Cercetarii si declina responsabilitatea fata de publicarea la o editura din
21
Petru BEJAN Romnia, eventual din strainatate, a unor carti neverificate stiintific sau care nu respecta normele de etica, chiar daca autorul este un cadru universitar. De asemenea, precizam ca, n conformitate cu prevederile art. 139 (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, Titularii drepturilor ncalcate pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente (n cazul Romniei, Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor), constatarea ncalcarii acestora si pot pretinde repararea prejudiciului n conformitate cu normele legale. n ceea ce priveste acordarea titurilor stiintifice, aceasta se face n conformitate cu prevederile art. 140 (3) din Legea nr. 184/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare Ministerul Educatiei Nationale constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U). Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si moral, recunoscute pe plan national sau international () selectati pe baza propunerilor senatelor universitare. Pe de alta parte, potrivit art. 58 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, posturile didactice din nvatamntul superior se ocupa prin concurs organizat de institutiile de nvatamnt superior acreditate sau autorizate. Aceasta reprezinta una dintre modalitatile de consacrare a principiului autonomiei universitare consacrat de articolul 13 din Legea nr. 184/1995. Dosarul de concurs, mpreuna cu raportul comisiei si cu documentele nsotitoare se nainteaza C.N.A.T.D.C.U, care se pronunta prin vot nominal deschis. Ministrul educatiei si cercetarii emite ordinul de confirmare a titlurilor stiintifice sau academice numai n baza rezolutiei unei comisii formate din specialisti recunoscuti pe plan national sau international. n aceste conditii, este de nenteles asocierea, care apare n titlul si n continutul articolului, ntre numele Ministrului educatiei si cercetarii si rezultatele unor actiuni sau proceduri n desfasurarea carora nu a avut sau nu are posibilitatea de a interveni direct. Evident, semnalele din presa sunt importante pentru Ministerul Educatiei si Cercetarii, care le priveste cu toata atentia. Problemele care apar n viata unor universitati nu sunt nsa de natura sa justifice afirmatii jignitoare la adresa nvatamntului superior si a Ministerului Educatiei si Cercetarii. n nici un caz sarlatania stiintifica, escrocheria universitara, nonvaloarea intelectuala si impostura didactica nu pot fi considerate ca trasaturi generale ale unui sistem de nvatamnt n continua modernizare, care continua sa produca absolventi cu care Romnia se poate mndri, precum si rezultate remarcabile n cercetarea stiintifica despre care nsa, informatiile apar n presa destul de rar. Daca n cazul domnului conf. dr. Sache Nicolaescu faptele semnalate n articolul din ziarul Romnia libera se vor confirma, acesta va suporta toate consecintele, inclusiv cele de natura academica. Secretar de Stat pentru nvatamnt Superior si integrare Europeana Prof.univ.dr. Radu Damian
Ministerul Afacerilor Externe Evolutii in dosarul nuclear nord-corean 17.12.2002 Ministerul Afacerilor Externe isi exprima profunda ingrijorare fata de recenta decizie a R.P.D. Coreene de renuntare unilaterala la angajamentele de "inghetare" a construirii si operarii instalatiilor nucleare cu grafit de la Nyongbyong, asumate in baza Acordului Cadru incheiat cu SUA in 1994. Aceasta decizie, aparuta dupa adoptarea de catre Consiliul Guvernatorilor al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), la 29 noiembrie a.c., a rezolutiei de condamnare a programului clandestin nord-coreean de imbogatire a uraniului, complica situatia creata in jurul dosarului nuclear nord-coreean si afecteaza capacitatea de control a AIEA asupra corectitudinii si veridicitatii
22

declaratiilor initiale furnizate de Phenian in baza acordului de garantii incheiat cu AIEA, inclusiv asupra aplicarii Acordului Cadru. MAE al Romaniei sprijina pozitia oficiala a AIEA, transmisa RPD Coreene de directorul general Mohamed El Baradei, la 12 decembrie a.c., prin care solicita autoritatilor nord-coreene sa asigure integritatea sistemului de monitorizare amplasat la aceste instalatii. Consideram ca orice actiune contrara reprezinta o incalcare a obligatiilor de garantii ale RPD Coreene, asumate in calitate de stat parte la Tratatul de Neproliferare Nucleara si a Acordului Cadru. Romania va sprijini in continuare eforturile comunitatii internationale si actiunile AIEA vizand rezolvarea prin mijloace pasnice a dosarului nuclear nord-coreean. Acordul Cadru din 1994 ramane un instrument important pentru mentinerea pacii si stabilitatii in Peninsula Coreeana si trebuie aplicat fara rezerve si conditii.
MINISTERUL APRRII NAIONALE
BULETIN INFORMATIV DATA: 05.02.2002
1. - 04.02.2002: - Participarea domnului Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, la sedinta de lucru cu reprezentantii firmei Northcroft si ai Companiei Romanian Development & ommunication UK Ltd.', pe probleme privind Programul de construire a locuintelor proprietate personala pentru cadrele militare - 05.02.2002: - Participarea domnului Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, la sedinta cu sefii structurilor subordonate - Participarea domnului Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, la sedinta operativa de lucru cu domnul Ioan Mircea Pascu, ministrul apararii nationale- Participarea domnului Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, la deschiderea oficiala a actiunii de pregatire la nivel central a instructorilor care vor asigura in teritoriu instruirea personalului de recensamant- Participarea domnului Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, la briefing-ul de presa in vederea prezentarii unor elemente privind Programul de construire a locuintelor proprietate personala pentru cadrele militare in sistem privat- Intalnirea domnului Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, la Senat, Sala Biroului Permanent, cu senatori din diferite grupuri parlamentare- Primirea, de catre domnul Sorin Encutescu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Relatii cu Parlamentul, Armonizare Legislativa si Relatii Publice, a persoanelor inscrise in audienta - 04.02.2002 - 06.02.2002: - Vizita de lucru a domnului George Cristian Maior, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantica si politica de Aparare, in Germania 2. - 04.02.2002 - 08.02.2002: - Vizita oficiala a domnului general dr. Mihail Popescu, seful Statului Major General, in Austria si Slovacia
23
Petru BEJAN
Teme de verificare: Citii cu atenie comunicatele de pres de mai sus! Comparai-le i ncercai s identificai: crui tip i corespunde fiecare; trsturile distinctive ale fiecruia; eventualele erori de construcie sau nclcri ale regulilor de redactare.
24
6. Conferina de pres
Observaii generale: din punct de vedere organizatoric, este n sarcina purttorului de cuvnt al instituiei, dar trebuie susinut de persoane care au competenele necesare i responsabilitatea informrii corecte a publicului; face parte din strategia de mediatizare a realizrilor sau proiectelor i de captare a ateniei opiniei publice cu privire la acestea; se organizeaz cnd se petrec evenimente care pot avea un impact serios asupra publicului. conferina de pres face parte din strategiile mediatice active. Ea se poate organiza sptmnal, lunar sau de cte ori este cazul, avnd caracter deschis, nediscriminatoriu, n privina invitailor; instituiile publice i rezerv dreptul de a invita ziariti de la acele publicaii care au reflectat i reflect corect informaiile. Neinvitarea altora poate fi semn de discriminare, crend ostilitate din partea publicaiilor eludate; este o soluie pentru a clarifica problemele ntr-un timp scurt, evitnd alte tipuri de intervenie mediatic (interviuri, articole); presupune pe lng prezentarea temei, ntrebri ale ziaritilor i rspunsuri din partea celor investii cu rolul de comunicatori; moderator poate fi purttorul de cuvnt sau un reprezentant al Biroului de pres al instituiei. unele conferine pot fi organizate n comun de mai multe instituii sau persoane, dac natura evenimentului sau a temei ngduie acest lucru;
Exemple de conferine de pres:

Ministerul Afacerilor Externe Conferinta de presa comuna a ministrilor Afacerilor externe ai Romaniei si Marii Britanii, Mircea Geoana si Jack Straw 10.07.2002 Mircea Geoana, ministrul Afacerilor externe al Romaniei: Buna ziua! Bine ati venit la Ministerul Afacerilor Externe. Avem placerea de a-l avea ca oaspete in Romania pe domnul Jack Straw, ministrul britanic de Externe. Si as dori sa-i multumesc personal pentru efortul pe care l-a facut pentru a efectua aceasta vizita la Bucuresti, intr-o perioada foarte aglomerata pentru diplomatia britanica. Dupa cum stiti, intre Romania si Marea Britanie, de-a lungul istoriei si in special in ultimii zece ani dupa schimbarile din Europa, s-a dezvoltat o relatie de parteneriat si prietenie exceptionala.
25
Petru BEJAN Marea Britanie a fost alaturi de Romania in procesul foarte complicat al transformarilor politice, economice si in domeniul militar si al securitatii nationale romanesti. De aceea, noi consideram ca intre Romania si Marea Britanie exista o apropiere filosofica cu privire la viziunea noastra comuna despre viitorul Europei. Am dezvoltat un puternic parteneriat bilateral pe care dorim sa-l dezvoltam in anii urmatori. In discutia noastra de astazi, am prezentat domnului Jack Straw cateva dintre preocuparile si ambitiile diplomatiei romanesti in aceasta perioada. Am prezentat un non-paper cu privire la asteptarile Romaniei pentru Consiliul European de la Copenhaga cu privire la extinderea Uniunii Europene. Am prezentat, in egala masura, dorinta Romaniei de a vedea nu numai un road-map actualizat, dar si un orizont de timp, un calendar temporal conditional pe care, eventual, am putea sa-l obtinem la Copenhaga. Am prezentat in egala masura un Raport de etapa cu privire la maniera in care Romania sia indeplinit obligatiile autoasumate cu privire la pregatirea pentru aderarea la NATO. Si am exprimat speranta ca mentorship-ul britanic, care a dominat relatia noastra in domeniul militar si de securitate nationala, sa fie exprimat favorabil pentru Romania la Praga si sa continue dincolo de orizontul Praga in anii si deceniile care vor urma. Am prezentat in egala masura un al treilea document, care reprezinta o initiativa diplomatica romaneasca si in care incercam sa prezentam tarile candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana, nu numai ca tari care negociaza aderarea si negociaza conditiile politice sau financiare ale aderarii la Uniunea Europeana, dar si ca tari care vor sa-si asume responsabilitati cu privire la problemele care preocupa Europa astazi: problema managementului frontierelor externe ale Europei extinse, cuplarea accelerata a tarilor candidate la spatiul european de libertate, justitie si securitate, coordonarea politicilor noastre de imigratie, azil si readmisie; si, in egala masura, coordonarea politicilor noastre vis-a-vis de viitorii vecini ai Europei largite, o initiativa britanica pe care noi o sustinem. Am discutat si cateva chestiuni legate de agenda noastra comuna bilaterala, legate de cooperarea economica si comerciala; am primit cu placere vestea ca partea birtanica a decis numirea unui observator pe langa Centrul SECI de la Bucuresti pentru lupta impotriva crimei organizate si transfrontaliere. Am convenit cu privire la semnarea in orizontul de timp apropiat a Acordului de readmisie intre Romania si Marea Britanie si am decis asupra unui calendar comun de masuri pe care Romania va trebui sa le ia pentru a ne pregati la momentul oportun pentru ridicarea vizelor pentru romanii care calatoresc in Marea Britanie. Pe scurt, o intalnire extrem de substantiala, o relatie exceptionala intre Romania si Marea Britanie. Romania si Marea Britanie reprezinta parteneri naturali si suntem convinsi ca anii care vor urma vor consolida o relatie de alianta cu totul speciala intre tarile noastre. Jack Straw, Secretar de Stat pentru Afacerile externe si ale Commonwealth-ului: Va multumesc foarte mult! Domnule Geoana, doamnelor si domnilor, este o adevarata onoare sa ma aflu aici, la Bucuresti, in cadrul primei mele vizite in tara dvs. de cand am devenit secretar de stat pe probleme externe. Spuneati mai devreme ca relatiile intre Romania si Regatul Unit al Marii Britanii reprezinta un parteneriat natural. Exte adevarat, dar amandoi am cazut de acord ca este vorba de un parteneriat care se revigoreaza si se reimprospateaza continuu, prin initiative si actiuni intreprinse de ambele parti. Cadrul general de abordare de parteneriat a fost elaborat de domnul Prim-ministru Tony Blair in acel discurs memorabil pe care l-a tinut acum trei ani, in 1999. Am dori sa vedem Romania ca membru cu drepturi depline al NATO si al UE, care sa-si joace pe deplin rolul in politica de faurire a unei Europe unite. Iar parteneriatul nostru dovedeste ca intentionaam sa ramanem in aceste relatii pentru foarte multa vreme de acum inainte. In ceea ce priveste calitatea Romaniei de membru al NATO, decizia se va lua cel mai devreme la Summit-ul de la Praga din noiembrie, iar noi speram ca Romania va fi invitata sa adere la NATO la acest summit. La fel ca si dvs., in ceea ce priveste integrarea dvs. in UE, privim problemele in mod realist, in speranta ca veti deveni membru cu drepturi depline in anul 2007, cu incheierea capitolelor in anul 2004. Ceea ce va putem spune este ca vom face tot ceea ce este in puterea noastra pentru a va sprijini in acest sens. Am
26

cazut de acord ca, in aceasta privinta, nu este vorba numai de discutii, documente si incheierea unor capitole, ci este vorba de a intreprinde actiuni reale in domeniul cooperarii, in domeniul justitiei si al afacerilor interne. Am avut placerea de a-i transmite domnului ministru Geoana ca vom trimite un observator la Centrul SECI de la Bucuresti si vom lansa o invitatie pentru Guvernul Romaniei pentru a trimite delegati la o conferinta de mare importanta referitoare la crima organizata in Balcani, pe care o vom organiza in aceasta toamna. In ceea ce priveste relatiile bilaterale, avem relatii apropiate si in continua dezvoltare. Aici este inclus si faptul ca la Consiliul Britanic (British Council) se sustin examene de limba engleza, iar la aceste examene romanii obtin cele mai bune rezultate in comparatie cu toate celelalte grupuri nationale care studiaza acesta limba. Acest lucru este ceva ce nu am stiut pana in mometul in care am citit informarea pregatita pentru aceasta intalnire. Profunzimea relatiilor noastre este reflectata in Planul de actiune pe care-l intocmim in fiecare an si pe care-l vom semna in cursul acestei dimineti, ceva mai tarziu. INTREBARI SI RASPUNSURI Reporter TVR: Domnule Secretar de Stat, ati efectuat o vizita de curand la Berlin cu ocazia Reuniunii anuale a ambasadorilor Germaniei. Domnule ministru Geoana, ati vizitat si dvs. Berlinul de curand, de doua ori pentru a sustine candidatura Romaniei la NATO. Intrebarea este pentru dl. Straw. Exista vreo diferenta intre Marea Britanie si Germania cu privire la candidatura Romanie la NATO? A doua intrebare: dupa sase luni de la libera miscare in afara granitelor pentru Romania in spatiul Schengen, este pregatita Marea Britanie pentru a renunta la cerinta vizelor pentru romani? Multumesc. Jack Straw: In continuarea discutiilor pe care le-am avut cu omologul meu din Guvernul german, nu am sesizat nici o diferenta intre abordarea practicata de noi si cea a Guvernului german in probleme ce privesc aderarea Romaniei la NATO. In ceea ce priveste regimul vizelor, dupa cum stiti, Regatul Unit nu este membru al spatiului Schengen, care asigura posibilitatea de a calatori in tarile respective fara pasaport. In ceea ce priveste regimul vizelor nu dorim sa avem vize nici macar o zi mai mult decat este necesar in relatia cu Romania. Faptul insa ca exista prea multi reprezentanti ai populatiei rrome care merg in Marea Britanie pentru a cere azil in mod nejustificat reprezinta o problema pentru ambele tari. Si am salutat abordarea constructiva in aceasta privinta din partea Guvernului roman si astept cu nerabdare sa vad care va fi rezolvarea acestor probleme. Reporter Radio Europa Libera: In ce masura NATO ar putea fi pericilitat, in cazul in care Romania va deveni membru cu drepturi depline al Aliantei, faptul ca aici exista membri ai unor institutii publice care au spionat? Jack Straw: Faptul ca Romania, ca si alte tari foste membre ale blocului sovietic, doreste sa adere la NATO, doreste sa devina membru NATO, este o dovada a faptului ca vechile dezbinari sunt acum de domeniul istoriei. Ambele parti au spionat cealalta parte. Acesta este adevarul! Reporter: Ce ne puteti spune, domnule Jack Straw, despre politica Uniunii Europene in privinta vecinilor? Ma refer la initiativa britanica cu privire la politica fata de vecini. Jack Straw: Pe masura ce frontiera Uniunii Europene se va muta mai la Est, mentinerea si dezvoltarea bunelor relatii, precum si asigurarea asistentei pentru cei ce se afla la Est de aceasta frontiera devin din ce in ce mai importante pentru tari cum sunt Belarus, Ucraina, Moldova, dar si pentru cei aflati in Balcanii de Est. Si este important pentru aceste tari, dar este la fel de important si pentru integritatea si securitatea Uniunii Europene. Mircea Geoana: As dori sa adaug doar un singur cuvant cu privire la aceasta initiativa britanica. Ea a fost deja confirmata la Sevilla, de catre Consiliul European. Am prezentat colegului meu britanic pozitia Romaniei cu privire la includerea in aceasta categorie, de vecini imediati ai Uniunii Europene largite, si a Georgiei, ca tara ce este proxima UE si noua, dincolo de Marea Neagra; si am dori sa reconfirmam interesul special al Marii Britanii pentru bazinul Marii Negre, pentru zona Caucazului.
27
Petru BEJAN Marea Britanie reprezinta unul din liderii diplomatiei europene cu privire la revalorificarea strategica a acestui spatiu european euro-asiatic. Bucuresti, 10 iulie 2002
7. Briefing-ul de pres
difer de conferina de pres prin faptul c discuile snt focalizate pe un singur subiect, fie la solicitarea presei, fie la dorina instituiei publice; este susinut de o singur persoan, purttor de cuvnt sau specialist n domeniul de interes solicitat; dac persoana autorizat s comunice este o autoritate prestigioas, relaia cu presa este fcut de un moderator; poate folosi mijloace auxiliare de vehiculare a informaiei (calculatorul, videoproiectorul); const n prezentarea unei declaraii i rspunsuri la ntrebrile ziaritilor
Exemplu de briefing de pres:

BRIEFING DE PRES Local M100, 10 septembrie 2002 Participant: Sorin Encuescu, secretar de stat i ef al Departamentului pentru Relaii cu Parlamentul, Armonizare Legislativ i Relaii Publice Moderator: Mr. Dan Anghel, Biroul Pres, Direcia Relaii Publice 01.03.2000 Briefing-ul sustinut de domnul Dragos Valeriu Negrescu, subsecretar de stat, Departamentul pentru Afaceri Europene Dragos Valeriu Negrescu: De cativa ani, am constatat ca nu intotdeauna relatarile despre modul in care sunt utilizate fondurile PHARE iau in considerare si prezinta in mod corect mecanismele de punere in aplicare. Pana in prezent, asistenta financiara UE a luat doua forme: asistenta nerambursabila prin programul PHARE si operatiuni punctuale de sprijinire a balantei de plati prin imprumuturi de ajustare, in general acordate in legatura cu operatiuni similare ale institutiilor financiare internationale. Nu ma voi referi la acest ultim aspect, deci la asistenta nerambursabila. In ceea ce priveste programul PHARE, alocarile totale pentru Romania, din momentul in care aceasta asistenta a devenit disponibila pentru tara noastra si pana la finele anului trecut, se ridica la circa 1,16 miliarde de euro. Fac precizarea ca aceasta este suma alocarilor care a fost alocata in anii 1998 si 1999, bani care inca nu sunt cheltuiti, sau nu sunt cheltuiti in totalitate. In general, ciclul cheltuirii banilor se intinde pe o durata de 3-4 ani. La inceputul anilor '90 exista o perioada mult mai indelungata, cand efectuarea de plati efective era - in medie - de 4 ani, din momentul alocarii bugetare. Ulterior, ea a fost redusa la circa trei ani. Cu alte cuvinte, fondurile PHARE alocate in 2000 pentru care s-au semnat
28

memorandum-uri pot fi cheltuite pana in anul 2002, inclusiv. Aceasta este regula generala, dar pot exista exceptii pentru anumite componente. Ce se schimba incepand cu anul 2000 este faptul ca, pe langa alocarea prin programul PHARE, apar disponibile pentru toate tarile candidate doua noi instrumente: ISPA si SAPARD. ISPA este destinat investitiilor in domeniile protectiei mediului si al transporturilor, mai precis al infrastructurii de transporturi. SAPARD este destinat agriculturii si dezvoltarii rurale. Incepand cu anul 2000 apare si un alt element nou care se refera la volumul fondurilor alocate. Precizez ca este vorba de o alocare indicativa, de un nivel de fonduri care poate fi angajat prin semnarea unor memorandum-uri de finantare. In general, memorandum-urile de finantare se semneaza in a doua jumatate a anului pana spre finele acestuia. In Romania, de multe ori, aceste intarzieri au fost atribuite partii romane. Pentru ca am lucrat pentru delegatia Comisiei Europene, precizez ca lucrurile sunt mai nuantate si ca, in general, prezentarile care tind sa puna blamul pe o singura parte nu sunt totdeauna corecte din punct de vedere factual. Incepand cu anul 2000 exista posibilitatea de a accesa trei instrumente. Sumele indicative care ar fi disponibile pentru fiecare din aceste instrumente sunt de aproximativ 240-250 milioane de euro pentru PHARE, de aproximativ 240 milioane de euro pentru ISPA - probabil repartizat in mod egal intre proiectele in domeniul mediului si al infrastructurii transporturilor - si circa 150 milioane de euro pentru SAPARD, care este un program pentru agricultura si dezvoltare rurala. In total sunt aproximativ 600 milioane de euro. Precizez ca este vorba de alocari indicative. Pentru ca aceasta suma sa devina efectiv disponibila pentru Romania, un pas necesar il constituie incheierea de memorandum-uri de finantare. Daca se incheie aceste memorandum-uri de finantare fondurile efective nu vor intra anul acesta. Nu este un element singular pentru Romania si face parte din ciclul normal de viata al acestui proiect. Din perspectiva balantei de plati, in masura in care in balanta de plati se reflecta intrari de fonduri nerambursabile, impactul acestui volum de asistenta mult marit fata de anii precedenti nu se va vedea anul acesta. Cand spun "mult marit fata de anii precedenti", am in vedere faptul ca alocarea bugetara de circa 600 milioane de euro in 2000, trebuie comparata cu alocari de genul 200 milioane in 1999, 158 milioane in 1998 si 100 milioane in 1997. Pentru alocarile din 2000, impactul se va simti in anul 2001 iar cel mai puternic, foarte probabil, in 2002. INTREBARI SI RASPUNSURI: Intrebare/Grig Grigore Grigorescu - independent - Republica Moldova: Ministerul a depus eforturi suficiente la Forumul care a avut loc intre 23-24 februarie la Palatul Parlamentului - Masa I, unde s-a discutat problema de stabilitate si drepturile omului. Privitor la imaginea Romaniei de integrare in structurile europene, subiect la ordinea de zi in strategia de dezvoltare pe termen mediu, este prevazut si Pactul social. In ziua de 28 februarie, in Parlamentul Romaniei, a fost introdus raportul Avocatului Poporului, o institutie care, in raportul sau scoate in evidenta ca autoritatile locale (primarii) nu raspund la adresele Avocatului Poporului, institutie creata tocmai pentru a apara interesele cetateanului. Preluand din activitatea Departamentului de Integrare Europeana din structura Guvernului, s-a schimbat ceva la Ministerul Afacerilor Externe? Cum veti actiona ca sa depasiti acea pasivitate si consum inutil de valuta pe care a facut-o domnul ministru Herlea? Dragos Valeriu Negrescu: In primul rand vreau sa precizez raspicat ca nu impartasesc opiniile potrivit carora Departamentul de Integrare Europeana nu a avut activitate si ca a cheltuit fondurile degeaba. Fac aceasta precizare in conditiile in care nu am absolut nici o legatura personala cu acel departament, pentru ca eu am ocupat aceasta pozitie si am inceput sa lucrez in aceste structuri dupa realizarea fuziunii. Fuziunea s-a impus din considerente practice, pentru ca era util sa se asigure o coordonare mai buna, in contextul inceperii negocierilor, relatiile bilaterale cu statele membre si relatiile cu institutiile comunitare, pentru ca procesul de negociere este un proces in care Romania are drept contra-parte atat statele membre, cat si Comisia Europeana. Deci, a fost un pas absolut justificat care insa nu are semnificatia unui blam pentru activitatea Departamentului de Integrare Europeana. Nu am pretentia ca DIE a operat in mod ideal, dupa cum nu am pretentia ca eu, in cadrul MAE, operez ideal. De aici si pana la a face aprecieri in totalitate negative, cred ca este un drum lung. In ceea ce priveste problema cu
29
Petru BEJAN primarii care nu raspund sesizarilor Avocatului Poporului, as preciza ca, dupa stiinta mea, administratia locala este separata de administratia centrala. Prefectii pot, cel mult, sa suspende primarii, si cand o fac sunt acuzati ca nu respecta votul comunitatilor care si-au desemnat acei primari. Intrebare/Grig Grigore Grigorescu - independent - Republica Moldova: Am ridicat aceasta intrebare pentru ca fondurile PHARE pentru Valea Jiului au luat alta destinatie. Dragos Valeriu Negrescu: Problemele acestea trebuie analizate si probate. In general, cu cat se cunoaste mai putin despre procedura de mobilizare a fondurilor, cu atat aprecierile pot deveni mai negative. Fondurile din PHARE pentru Valea Jiului sunt departe de a fi fost angajate si contractate intro proportie foarte mare. Mecanismul de punere in aplicare presupune participarea mai multor institutii pe diferite paliere. Nici macar toate fondurile de la Bruxelles nu au fost transferate. Ireny Comaroschi: Fac apel la dumneavoastra, sa va referiti strict la tematica briefing-ului. Intrebare/Carmen Radulescu - independent: Fondurile vin strict la programele ce sunt propuse de Romania sau vin oricum? Banii vin pentru anumite programe propuse? Dragos Valeriu Negrescu: Modalitatea de mobilizare este urmatoarea: sunt identificate printr-un proces interactiv cu Comisia Europeana, proiecte, avand un anumit grad de generalitate, de genul: sprijinirea infrastructurii calitatii sau un proiect mare pentru adoptarea acquis-ului in domeniul politicii de concurenta sau proiecte de dezvoltare regionala, desi acestea au fost putine pana in prezent. In 2000 se preconizeaza ca alocarile vor fi foarte importante. Aceste proiecte, la randul lor, au sub-proiecte. Pentru fiecare proiect se semneaza un memorandum de finantare. Dupa semnarea memorandum-ului de finantare, incep sa fie contractate fonduri. In cadrul unor asemenea memorandum-uri de finantare se semnau si cate 100 de contracte diferite, fiecare avand o actiune precisa. Incepand cu '97, '98 la sugestia Comisiei Europene - care se aplica si in celelalte tari europene - pentru simplificarea procesului de urmarire, s-a optat pentru contracte foarte mari. In prima faza de programare, cand se determina textul memorandum-ului de finantare, se vorbeste despre actiuni in termeni relativ generali, dupa care, cand se trece in faza de contractare efectiva - si pot fi mai multe contracte intr-un singur memorandum - sunt identificate in interactiune cu Comisia Europeana actiunile. Intrebare/Judith Ferenc - Kronika: La toate cele trei programe ale Uniunii se stabileste o anumita cota de co-finantare, aproximativ 20-25%. De unde vor proveni acesti bani? Dragos Valeriu Negrescu: Nu la toate programele. La ora actuala co-finantarea este prevazuta sine qua non pentru ISPA, SAPARD si proiectele de dezvoltare regionala, care vor fi finantate in cadrul PHARE 2000. In medie, procentul maxim de co-finantare este de 25%, dar el poate fi mai redus. Probabil ca se va ajunge la o medie de circa 15 %. Co-finantarea este presupusa a avea loc din bugetul national, probabil din bugetul de stat, pentru ca nu este cazul altor fonduri din bugetul public consolidat. Cofinantarea merge pe principiul "pay as you go". Pe masura ce vin fondurile de la Uniune, trebuie sa-ti pui si contributia ta. Fac precizarea ca, in mod normal, fondurile vin pe o perioada mai indelungata. In masura in care am putea vorbi de o povara a co-finantarii, aceasta nu va fi simtita decat intr-o masura foarte mica in anul 2000. O co-finantare pana la 25 % din fondurile disponibile pe ISPA si SAPARD si dezvoltare regionala nu este totalmente excesiva pentru bugetul de stat pentru ca unele proiecte, mai ales proiecte de infrastructura, ar fi fost finantate integral de bugetul de stat, in timp ce in acest caz va fi co-finantat (). Intrebare/Cristiana Terenche - Romania Libera: In cazul SAPARD (dezvoltare rurala) ce inseamna aceasta garantie? De exemplu, se face un pod care nu duce nicaieri, nu vine de nicaieri, dar pentru care se iau niste bani. Proiectul este minunat, dar podul practic, nu foloseste. Cine verifica ca intr-adevar podul trebuia facut acolo si nu 10 km mai sus sau mai jos pe rau, in conditiile in care banii au fost luati. Dragos Valeriu Negrescu: In general, descrierea proiectului nu se rezuma la cata caramida trebuie pusa si care va fi deschiderea podului. Ceea ce este mai important in aceste proiecte este studiul de fezabilitate, de ce acolo si nu in alta parte, de ce sa fie pod si sa nu fie bac, daca afecteaza sau nu mediul. Aceasta este cea mai mare parte din studiul de fezabilitate. Diferenta dintre SAPARD, PHARE si ISPA este ca, in cazul SAPARD documentele nu vor fi supuse aprobarii ex-ante, deci actiunea poate fi lansata fara o aprobare explicita a Comisiei, iar Comisia prin mecanismele pe care si le pune la punct va urmari tot ce s-a intamplat. In cazul in care se vor constata nereguli, deci ilegalitati, banii trebuie
30

rambursati. Putem vorbi de o opinie diferita privind oportunitatea masurii in stadiul actual, numai vazand si facand. Intrebare/Cristiana Terenche - Romania Libera: Dar, totusi se pierd niste bani. In loc ca banii sa se duca unde trebuie, ei se duc acolo unde exista un lobby local, care poate atrage acesti bani. Cand ajungeti la capitolul trei, poate ne spuneti care este circuitul de la proiect in sus, de la propunere in sus sau de la ministere in jos spre nivelul local? Care va fi traseul acestor solicitari de finantare? Vreti sa explicati? Dragos Valeriu Negrescu: Nici un proiect nu poate fi inatacabil. Niciodata nu o sa pot spune ca "numai acest proiect a fost cel mai bun". Va exista intotdeauna o marja de subiectivism. Ce isi propune Comisia sa obtina cu acea garantie? Principiul este ca, in cazuri extreme, banii trebuie dati inapoi. Intrebare/Cristiana Terenche - Romania Libera: Cine mai da banii inapoi? Dragos Valeriu Negrescu: Este o obligatie pe care si-o vor asuma autoritatile romane. Ele au obligatia de a asigura respectarea regulilor cu privire la legalitate. Agentiile de plati, care vor derula fondurile SAPARD trebuie acreditate de Comisie. Iar pentru acest lucru va trebui sa acreditezi niste institutii pentru niste sarcini pe care nu le pot derula decat dupa ce sunt acreditate. Intrebare/Cristiana Terenche - Romania Libera: Agentiile acestea vor fi pe plan local? La ce nivel? Dragos Valeriu Negrescu: Foarte probabil agentiile de contractari si plati, pot fi mai multe, sau una singura si vor fi la nivel central la Ministerul Finantelor. La nivel local vor trebui sa se constituie autoritati de implementare, care vor fi, printre altele, responsabile de selectia proiectelor. Nu trebuie sa se plece de la premisa ca exista interese mai putin ortodoxe. Este omenesc sa prevaleze prezumtia de neexistenta a acestora. Intrebare/Cristiana Terenche - Romania Libera: In momentul in care se creeaza o institutie, se face aceasta pentru a se evita asemenea posibilitati. Ireny Comaroschi: As dori sa formulati mai concis intrebarile. Intrebare/Marius Hossu - Curentul: Inteleg ca, cel putin in cadrul programului SAPARD, fondurile se dau pe cuvant, iar verificarea din partea Comisiei se face dupa alocarea banilor si daca banii nu au fost cheltuiti corect sau oportun, statul roman se obliga sa-i dea inapoi. Dragos Valeriu Negrescu: Da, asa este, se aplica, cu precizarea referitoare la corectitudine si la obligatia de a rambursa banii. Intrebare/Grig Grigore Grigorescu - independent - Republica Moldova: Domnule ministru, care a fost criteriul impartirii expunerii pe trei sectoare? De ce dumneavoastra nu tineti cont ca nici un ziarist din tara asta nu va putea reproduce tot materialul dumneavoastra? Noi dorim sa stim cum se vor gestiona banii in viitor? Cineva raspunde de consumul lor, cineva trebuie sa ii restituie. Atunci cand am pus problema PHARE, s-a stabilit cifra de 4 milioane euro pentru imbunatatirea conditiilor din Valea Jiului, sa inchideti doua mine din sapte. S-au inchis cinci si nu s-a facut nici o imbunatatire. Atunci explozia sociala este periculoasa pentru stabilitate si in integrarea Romaniei in spatiul european. Dragos Valeriu Negrescu: Voi face o singura remarca la aceasta intrebare, care a fost o exprimare a unui punct de vedere. Intrebarea dumneavoastra a fost "cum se cheltuiesc banii?" Aceasta este o prezumtie ca ei se cheltuiesc aiurea. Un lucru este ca banii nu s-au cheltuit, pentru ca banii nu sunt pierduti, ei nu sunt inca in perioada in care pot fi cheltuiti. Rata de absorbtie a Romaniei este de 98 %. Este prima sau a doua dintre tarile beneficiare. Intrebare/Grig Grigore Grigorescu - independent - Republica Moldova: Nu s-au respectat conditiile din proiectele care se pun pentru a obtine un fond. Aici este neclaritatea, in indisciplina financiara. Ireny Comaroschi: Va multumim foarte mult pentru sugestia pe care ati facut-o privind modul de prezentare a acestui tip de informatii. Fac un apel la dumneavoastra: daca aveti sugestii, sa ni le comunicati, pentru ca vom incerca sa demaram o serie de briefing-uri pe aceasta tema, privind negocierile de aderare la UE, si daca aveti sugestii concrete de desfasurare a acestui tip de activitate, le primim cu placere. Va multumim!
31
Petru BEJAN
8. Dosarul de pres
Observaii generale: este oferit ziaritilor prezeni la un eveniment (conferin de pres, lansri, inaugurri, vizite; trebuie s conin informaii interesante i relevante n privina evenimentului i s fie atractive grafic; coninutul dosarului este mai consistent dect n cazul conferinei de pres; este punctul de plecare pentru informarea gazetarilor i redactarea ulterioar a materialelor de interes. Descrierea dosarului: coperta, cu sigla i antetul instituiei, data editrii i tema; sumarul, aezat la nceput, menioneaz materialele puse la dispoziie i ordinea lor; un text de prezentare a temei n cauz; alte documente care pot fi consonante cu tema i persoanele implicate (declaraii prealabile, scurte biografii, articole de pres); indicaii despre vorbitor i competenele sale; date despre instituie i notorietatea ei; date despre invitai, dac prezena acestora ridic gradl de onorabilitate a evenimentului; dosarul nu trebuie s depeasc 12 pagini A4. Tipuri ale dosarului de pres: dosarul care nsoete comunicatul de pres; dosarul - carte de vizit a instituiei; dosarul pentru evenimente.
Dosarul de pres este nmnat jurnalitilor doar cu ocazia prezenei efective la eveniment i nu nainte, n lips ori prin mijlocitori.20
9. Alte modaliti de comunicare cu publicul

Datorit complexitii presupuse activitile viznd transmiterea, achiziia i stocarea informaiei a aprut firme specializate care pun la dispoziia instituiilor interesate servicii precum:
20
32
ntre lucrrile aprute n ultimii ani la noi: V. Stancu, M. Stoica, A. Stoica, Relaii publice. Succes i credibilitate, Editura Concept Publishing, Bucureti, 1997; Dan Mircea, Relaiile cu presa, Editura Militar, Bucureti, 2000; Cristina Coman, Relaiile publice i mass-media, Polirom, Iai, 2000.
utilizarea tehnologiilor Internet; crearea unor baze de date i urmrirea tuturor noutilor aprute n domeniu; asisten informaional i inginerie doocumentar, pentru a asigura buna organizare i circulaie a informaiei; stocarea, distribuia sau redistribuia informaiei; traducerea i prelucrarea informaiilor externe; recepia i selecia informaiilor coninute n presa cotidian sau n cea de specialitate (revista presei), astfel nct buna informare s poate conduce la o reactivitate imediat. Astfel de servicii snt cerute de exigena a ceea ce americanii numesc Competitive Intelligence, iar francezii veille technologique (veghe tehnologic), adic n supravegherea i observarea permanent a mediului concurenial, a informaiilor utile pentru desfurarea unei activiti performate. Aproape toate mesajele de comunicat iau form scris. Grija fa de acest ssuport poate fi decisiv n evaluarea seriozitii unei instituii. Care snt ofertele de produse i servicii ale unei firme de public relations?
coordonare editorial; ediii publicitare; rapoarte anuale; clipuri audio-video; redacie instituional, promoional, tehnic; concepie i redactare de texte, realizri de dosare; mailings; reportaje fotografice sau video; grafic, tehnoredactare.
realizarea de jurnale de ntreprindere, reviste-magazin, cataloage, plachete, fie de produs; studii de pia; realizarea de materiale multimedia; jurnalism, interviuri; campanii publicitare; fotogravur, imprimare; benzi desenate; scenarii;
Realizarea unei campanii de imagine unei instituii presupune angajarea unor competene specifice: - design grafic; - creare, actualizare a logotipului; - hri grafice; - coordonare artistic; - baz de date, banc de imagini, fototec; - ilustraii artistice i tehnice; - reportaje foto;
33
Petru BEJAN
- benzi desenate; - imagini filmate n studio. Dac firma de public relations este angajat pentru a face o campanie publicitar, va efectua activiti de: - consiliere; - plan de comunicare; - strategie; - afiaj; - anunuri de pres; - clipuri audio-vizuale; - planificare mediatic; - cumprare de spaiu publicitar; - concepie redacional; - scenarii publicitare. Relaia client-agenie trebuie s se bazeze pe ncredere reciproc. Promoiile concepute i gestionate de agenie trebuie s aduc maximum de eficien. n aceste sens snt necesare activiti de: consiliere; montaj al operaiilor promoionale; kit-uri de promoie; PLV publicitate la locul vnzrii; obiecte publicitare, cadouri, mascote, animaie, felicitri; conceperea de jocuri promoionale; activiti de fidelizare a clienilor; marketing direct; standuri demonstrative.
Cum anume un produs poate iei n evien? O condiie obligatorie, spun specialitii, este un bun packing (ambalare, mpachetare), dat fiind faptul c alegerea unui produs dureaz n medie 10 secunde. Este cea ce deosebete un produs de un altul, concurent. Calitile unui bun packaging (ambalaj): - s corespund obiectivelor definte de strategia promoional; - s rspund exigenelor legale; - s fie funcional; - s fie suficient de clar i explicit sub aspect informativ; - s pun n valoare produsul; - s sensibilizeze cumprtorul. Imaginea unei instituii depinde i de calitatea proieciilor video care o prezint. Acestea trebuie s se bazeze pe o scriitur inedit,
34
pe un scenariu ispititor, o dramatizare inspirat a scenelor, un montaj profesionist, dublat de trucaje, efecte speciale, animaie Care snt serviciile specializate ale unei firme de publicitate? consiliere; studiu de imagine; concepie; studiul costurilor; redactare; machetare; test de consum; realizare final; supravegherea fabricrii. Operaiunile realizate de o echip de profesioniti constau n: coordonarea lucrrii; concepie, privire de ansamblu; scrierea scenariului; redactarea spoturilor radio; storyboard-ul; planificarea; stabilirea bugetului; managementul echipei de post-producia; producie; reportajul pe site; demonstraia de produs; acoperirea informativ a film publicitar; evenimentelor. Cu ocazi unor saloane sau expoziii, instituile interesate pot prezenta cu rol informativ dar i promoional materiale vizualizabile de felul: standurilor; decorurilor scenice; diaforamei; prezentarea pe borne interactive; animaie panourilor; genericelor audio-video; video-proieciilor, transmisiilor pe ecran de plasm; etalarea logo-ului;
Logo-ul instituiilor publice

Logotipul d identitate vizual instituiei; este mai mult dect o investiie grafic, deoarece face parte din strategia general a ntreprinderii, fiind imaginea valorilor promovate de acea instituie. La origine, termenul desemna un bloc de plumb, coninnd mai multe semne i caractere i vizualizarea acestora. Logo-ul folosete semne (cifre, litere) i simboluri iconice, pentru a constitui formula distinctiv a unei instituii, colectiviti, a unui produs sau serviciu. Stabilirea expresiei unui logotip se face funcie de o strategie prospectiv bine definit, derulat n etape de cercetare i testare a impactului, menit a pune n valoare referentul, dar i instituia care l revendic i promoveaz. De aceea se va regsi n form nealterat pe toate, prezervnd acelai sens indiferent de suportul care l expune. Care snt calitile unui logotip? uurina cu care este reperat; posibilitatea de a fi recunoscut i memorizat uor;
35
Petru BEJAN
adecvarea sa la instituie, produs, serviciu; caracterul inedit i surprinztor; motivaia pe care o provoac; durata sa.
Exemplu de logotip instituional

Stema Universitii "Alexandru Ioan Cuza", Iai
"...am socotit c este absolut necesar ca stema s semnaleze faptul c Universitatea de azi este rezultatul a trei iniiative, care o fac motenitoarea unor mai vechi tradiii de nvmnt superior la Iai: instituia ntemeiat de Alexandru Ioan Cuza la 1860 a fost precedat de Academia Mihilean, ntemeiat de Mihail vod Sturdza la 1834 i, mai n vechime, de Colegiul de la Trei Ierarhi, ntemeiat de Vasile vod Lupu la 1640. Aceste trei iniiative domneti le-am semnalat printr-o "furc" (n heraldica francez, pairle) de hermin: pies onorabil de prim rang, "furca", avnd forma unui Y, poate semnifica perfect cele trei iniiative iar hermina semnaleaz, fr nici un echivoc, faptul c iniiativele au aparinut puterii suverane, principilor din vremurile respective. Hermina reprezentndu-se n argint, cmpul scutului a fost determinat ca albastru. n felul acesta, culorile dominante ale stemei urmau s le reia, n mod cu totul ntmpltor, pe acelea ale familiei ctitorului Universitii (Cuzetii purtau un scut "bandat" de argint i azur). Elementul central al scutului ar fi trebuit s-l constituie simbolul clasic al colii de nvmnt superior, Biblia, care nu lipsete din nici una din stemele universitilor europene. A doua realitate a crei semnalare am socotit-o necesar a fost faptul c Universitatea a avut, la nfiinare, n 1860, trei faculti: drept, filosofie i tiinte (...). Soluia care a dus la forma definitiv a stemei a fost () ca facultile iniiale s fie simbolizate prin trei stele cu ase coluri, ntruct n secolul trecut aceast stea pare a fi ntruchipat ideea de nvtur i nvmnt (). Iar pentru a simboliza dezvoltarea ulterioar (i continu) a Universitii prin sporirea numrului de faculti, s-a adoptat propunerea ca stelele s fie strlucitoare (cu raze intermediare, de mrimi diferite)." 21
Fotografia - scriitur n imagini

Fotografia nu const doar n reproducerea fizic a unui obiect, peisaj sau persoane; ea poate ilustraun concept sau o abstracie cu mijloacele specifice. Benzile desenate pot fi utilizate n prezentri i promoii ca un tip de scriitur plastic, amuzant i relaxat. Ele reuesc:
s dedramatizeze subiecte prea delicate i grave; s concretizeze noiuni abstracte; s favorizeze lectura i memorarea; s clarifice i s personalizeze mesajele.
21
36
Cf. tefan S. Gorovei, Buletinul 10-12/2000, Institutul Romn de Genealogie i Heraldic "Sever Zotta". Informaiile se gsesc i pe site-ul Universitii Al.I.Cuza Iai (www.uaic.ro).
Benzile desenate creaz un climat de simpatie i detaare. Ele sensibilizeaz n primul rnd copii, de aceea snt folosite predilect la promoi viznd produse destinate acestora. Profesionitii pot presta activiti constnd n: concepie de programe de animaie; redactarea scenariului; desenul planelor; colorarea acestora; editarea; crearea de personaje i de mascote; alte ilustrai vizuale. Fotocronica Unele instituii publice de larg interes ( de exemplu, ministerele sau ageniile naionale) pun la dispoziia presei, dar i a publicului larg, o cronic a evenimentelor importante n imagini. Textul care nsoete imaginea este pur informativ, marcnd data, natura i importana evenimentului. Totodat snt prezentate persoanele care alctuiesc prim planul (de obicei liderii instituiei) sau grupul focalizat n acea fotografie. Fotocronica nu este destinat neaprat publicrii, ct informrii celor interesai. Locul privilegiat n care instituiile publice pun la dispoziie astfel de fotodocumente este propriul site Internet.
Ministerul Afacerilor de Externe

Fotocronica evenimentelor din luna decembrie 2002
Summit-ul UE de la Copenhaga, 13 decembrie 2002 Fotografie de familie cu participarea sefilor de stat, de guvern si a ministrilor Afacerilor externe
Copenhaga, 13 decembrie 2002 Conferinta de presa in urma prezentarii oficiale a concluziilor Consiliului European de la Copenhaga privitoare la Romania De la stanga la dreapta: dna Hildegard Puwak, ministrul Integrarii europene, dl Adrian Nastase, Primul-ministru al Romaniei, dl Ion Iliescu, Presedintele Romaniei, dl Mircea Geoana, ministrul Afacerilor externe
Copenhaga, 13 decembrie 2002 Delegatia Romaniei la Summit-ul UE De la stanga la dreapta: dl. Vasile Puscas, Negociator-sef la UE, dl Ion Iliescu, Presedintele Romaniei, dna Hildegard Puwak, ministrul Integrarii europene, dl Adrian Nastase, Primul-ministru al Romaniei, dl Mircea Geoana, ministrul Afacerilor externe
37
Petru BEJAN
Bucuresti, 11 decembrie 2002 Convorbiri romano-ungare
Porto, 6 - 7 decembrie 2002 Intalnirea ministrului Mircea Geoana cu omologul sau portughez, Antonio Martins da Cruz, la Consiliul Ministerial OSCE
Placheta
Precizeaz activitatea unei instituii i susine informaional demersurile de afaceri. O plachet de prezentare trebuie s satisfac anumite exigene de ordin estetic, ntruct forma care mbrac un anumit mesaj poate fi hotrtoare n privina imaginii transmise de acea instituie. Cromatica, designul, grafica snt negociate de specialiti, astfel nct s pun n valoare informaiile ce se vor cunoscute de clieni sau de parteneri.
Exerciiu: Privii imaginile de mai jos! Comparai-le, interpretai-le, sesizai particularitile i, eventual, erorile de compoziie!
38
39
Petru BEJAN
Jurnalul de ntreprindere
O ntreprindere exist doar att ct comunic. Pe lng presa obinuit, exist experimente gazetreti cu caracter comercial, menite a servi interesele unei firme, intersate s-i prezinte activitatea i s promoneze propriile produse i seervicii. ntre comunicarea cu caracter comercial i cea instituional i face loc presa de ntreprindere.
40
mprumutnd vemitele presei obinuite, aceasta caut s propun i s promoveze un mesaj comercial, pliat pe interesele i strategiile de serviciu ale unei firme. Scopul jurnalului sau a magazinului de intreprindere este s aduc cititorului, sub o form agreabil, informaii utile lui, clienilor i comunitii de afaceri. El se adreseaz personalului intern sau clienilor poteniali. Datorit dificultilor legate de apariia constant i consistent, jurnalul de ntreprindere presupune asumarea unui efort coerent i competent, care s evite improvizaiile. Salariaii unei instituii vor s devin n paginile unei astfel de publicaii protagonitii propriei activiti, ridicate n demnitate tocmai prin minimul impact medatic a ceea ce fac. Redactorii unui magazin sau ai unui jurnal scriu articole despre salariaii model, despre produsele realizate de ei, realizri meritorii, proiecte ambiioase, despre problemele interne ale instituiei i soluii de ameliorare, mediul concurenial, totul ncadrat cu fotografii de locuri, persoane i obiecte familiare, n care se recunosc i de care se mndresc. Pentru ca o astfel de publicaie s capete respect snt necesare: constan i periodicitate; coordonare riguroas, dar flexibil; transparen a activitii interne; caracter deschis i permisiv n privina colaboratorilor; crearea i ncurajarea unor motivaii solide n rndul salariailor; calitate grafic i impact publicistic.
Revista instituiei
Nu puine snt instituiile care folosesc revista proprie ca mijloc de informare, de popularizare a proiectelor sau de promovare a acestora. Deoarece editarea unei reviste solicit nu doar competene gazetreti ci i alocare de fonduri importante, frecvena i periodicitatea snt semne ale seriozitii instituiei n cauz. Exemplu: n imaginile alturate avem un numr al revistei editate de ARDOR, Asociaia Romn de Dezbateri, Oratorie i Retoric. Este o publicaie destinat adolescenilor, care snt invitai s dezbat probleme are au un deosebit impact social, politic i cultural. Tema primului numr a vizat problematica dreptu-
41
Petru BEJAN
rilor omului. Aici, tineri din toat ara propun construcii argumentative pro sau contra, rmnnd fideli unor reguli de organizare a discursului reclamate de arta retoricii i a oratoriei.
Exerciiu: Din perspectiva informaiei prezentate, interpretai semnificaia celor dou imagini.
42
Mailing-ul
Este un serviciu specializat n comunicarea unei instituii cu salariaii, clienii sau partenerii si. Mailing-ul conine lista celor interesai de acea informaie cu caracter de noutate pe care o primesc prin e-mail. Deoarece nu ntotdeauna informaia primit este interesant i oportun, listele primitorilor de mesaje se fac uneori prin subscripie voluntar. De exemplu, cititorii ziarului Adevrul, se pot nscrie pe lista celor interesai s primeasc gratuit, prin e-mail, rezumatul zilnic al tirilor. Magazine precum Gima, trimit periodic acelor clieni care acceseaz pota electronic informaii relative la noile produse, preuri, promoii. Internetul pune cu generozitate la disopoziie liste ale celor interesai de un anumit gen de informaie. Snt cutate nouti cu caracter utilitar, tirile politice i sportive, informaiile muzicale sau cele relative la personaliti n vog.. Renunarea la aceste informaii se face on-line, printr-o simpl comand a ordinatorului.
Prospectul i afiul
Anun, de regul, desfurarea unei manifestri culturale, sportive sau comerciale. ntruct este primul semn care vorbete despre natura i anvergura evenimentului, devine absolut necesar n relaia cu publicul.
Exerciiu: Privii cele dou imagini! Prima este prospectul de prezentare a unei expoziii, cealalt este un afi care anun organizarea unei sptmni a presei colare. Interpretai imaginile insistnd asupra particularitilor etalate de ambele scriituri!
43
Petru BEJAN
PLV
Este publicitatea la locul vnzrii (publicit sur lieu de vente). Poate fi dispuns deasupra vitrinelor sau standurilor de desfacere, astfel nct s semnaleze prezena unui anumit produs ntr-o reea de distribuie.
Traducerea
Traducerea joac un rol imporant n comunicare, ntruct face permeabile mesaje compuse n limbi inaccesibile tuturor. Firmele de relaii publice se specializeaz i n acest tip de activiti, venind n ntmpinarea celor care vor s cunoasc date despre o anumit instituie, despre un anumit produs sau serviciu. De obicei, traducerea se face ntr-o limb de larg circulaie - engleza, franceza sau germana. Traductorul autorizat i specializat este interfaa necesar ntre firm i clienii strini, rspunznd de corectitudinea datelor i de fidelitatea redrii lor. Dac un anumit produs este desfcut n alt ar dect cea a productorului, att ambalajele, ct i materialele de informare nsoitoare conin date privind firma productoare, compoziia produsului, termenele de valabilitate, indicaiile de utilizare sau avertizrile n limba rii n care este desfacut acel produs.
44
Catalogul de produse
Are un caracter promoional, dar poate fi mai mult dect o simpl prezentare a produselor, oferind o perspectiv asupra ntregii activiti a firmei. Este realizabil sub forma unor brouri periodice, care inventariaz produsele recente, destinate clienilor, punnd la dispoziie date privind performaele acestora, preul de vnzare, modaliti de plat, promoii concursuri, locurile n care produsele pot fi procurate. Pentru a pune n eviden fiecare produs, autorii unor astfel de materiale propun soluii grafice pliate pe scecificul firmei sau al bunului promovat.
Exerciiu: Comparai cele trei cataloage de prezentare a unor produse ce in de tehnologia informaiei. Observai particularitile de concepie, pe cele grafice i modalitile de
45
Petru BEJAN
Scrisoarea
Trebuie s conving att n privina coninutului, ct i a formei n care este redactat. Scrisorile pot fi personale sau oficiale. Dac mesajul este oficial, antetul instituiei angajate n comunicare este obligatoriu, ca i semntura persoanei rspunztoare. Dac mesajul presupune o relaie personalizat, snt preferate scrisul de mn, formulele de adresare n care se desconspir admiraia sau simpatia individualizate. ntre scrisorile adresate instituiilor publice, deosebit de importante pot fi cele de intenie, de motivaie sau de prezentare.
46
Scrisoarea de intenie / motivaie

Scrisoarea de intenie (motivaie) Scrisoarea de intenie este modalitatea prin care solicitantul unui loc de munc i prezint atuurile, astfel nct s conving n privina motivaiilor, seriozitii i competenei sale. Mai este numit i scrisoare de prezentare, de aceea se adreseaz n mod distinct i exclusiv unei instituii, divulgnd astfel interesul particular acordat acesteia. Solicitantul va oferi acele informaii care l recomand pentru un anume post, dar i msura n care, ocupndu-l, ar putea contribui la strategia de perspectiv a instituiei. Motivaiile trebuie formulate astfel nct interesele personale s nu prevaleze n raport cu cele ale firmei ofertante. Scrisoarea de intenie nu are un coninut prefabricat, ci trebuie adecvat contextului la care se raporteaz. Scrisoarea va fi adresata persoanei care se ocupa de angajri sau direct departamenului de resurse umane. n primul rnd, trebuie s se precizeze postul vizat i sursa informatiilor referitoare la postul disponibil. Va fi exprimat clar i fr rezerve dorina de a candida pentru respectivul post, invocnd motivele interesului pentru acesta, se menioneazti disponibilitatea pentru un interviu sau un concurs de angajare. Scrisoarea va fi nsoit nm od necesar de un CV (Curriculum vitae). . Reguli n privina coninutului - informaia trebuie s fie trebuie clar i punctual (denumirea postului, motivele care ndreptesc solicitarea, argumente profesionale credibile sau justificate prin documente oficiale); - coninutul trebuie adecvat profilului i perspectivelor instituiei respective; - vor fi evitate menionri care ar contrabalansa meritele invocate anterior sau care ar fi incompatibile cu politica firmei, ca i preteniile financiare; - disponibilitatea de a comunica, precum i adaptabilitatea la schimbare snt oricnd argumente favorabile; Reguli de redactare: - textul va fi redactat ntr-un font simplu, convenional, uor de citit; - paragrafele vor fi scurte i concise; - propoziiile trebuie s respecte fidel normele de ortografie i punctuaie; - hrtia folosit va fi alb i nu colorata; - fotografia se ataeaz scrisorii doar daca este solicitat. Scrisoarea va conine date de identificare (adres, numere de telefon, fax, e-mail). Formulele de ncheiere politicoase, datarea i semntura personalizat snt la rndul lor obligatorii.
CV-ul
47
Petru BEJAN
Scriitura pe Internet
Un font este caracterizat de urmatoarele atribute: - culoare (stabilita prin atributul color); tipul sau stilul (stabilit prin atributul face); - marimea (definita prin atributul size); - marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul point-size); - grosime (definita prin atributul weight). Culoarea fontului Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare se delimiteaz fragmentul, dnd atributului color valoarea necesara. O culoare poate fi precizata: - printr-un nume de culoare. - printr-o constanta, conform standardului de culoare RGB (Red, Green, Blue). Familia fontului Pentru a scrie un text pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: serif, sans serif, cursive, monospace i fantasy. Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul face al etichetei. Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgul. Marimea fontului Mrimea unui font poate fi stabilit exact cu ajutorul atributului point-size. Valorile acceptate de acest atribut pot fi orice numere naturale pozitive. Numrul astfel precizat reprezint mrimea fontului n puncte tipografice. Grosimea unui font Grosimea unui caracter poate fi definit cu ajutorul atributului weight al etichetei. Valorile posibile pentru acest atribut sunt 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800 si 900 (100 pentru fontul cel mai subire i 900 pentru cel mai gros).
48
Exemple de fonturi
Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura
Tipuri de scriitura
Tipuri de scriitura Tipuri de scriitura
49
Petru BEJAN
III. TIPURI DE SCRIITUR N PUBLICITATE
1. Ideologii i tehnici ale seduciei

Fr ndoial, prghiile comunicrii snt exploate astzi cu intenia uneori explicit, alteori nu, de a seduce, de a crea o imagine convenabil i convingtoare unei instituii, unui lider, unui produs sau serviciu. Unul de teoreticienii lumii de azi, Jean Baudrillard, constata c astzi nu mai exist scen sau oglind, numai un ecran i o reea. Nu mai exist transcenden i profunzime, numai suprafaa imanent a derulrii operaiunilor, suprafaa neted i operaional a comunicrii. ntreg universul nconjurtor i propriul nostru corp devin ecran de control, dup modelul televiziunii - cel mai frumos obiect prototipic al acestei ere noi.22 Totul este pus, crede Baudrillard, sub semnul voluptii de a seduce. Trind izolat de ceilali ca ntr-o celul, omul de azi se simte atotputernic la comenzile unei maini ipotetice, de felul unui satelit orbital adaptat universului cotidian. Este sfritul metafizicii, crede Baudrillard, i nceputul erei hiperrealitii, a simulrii. Publicitatea invadeaz totul, pe msur ce dispare spaiul public (strada, monumentul, piaa, scena, limbajul)23. Totul devine transparent i vizibil, totul este expus n agora informaiei i comunicrii. Funciile culturii noastre snt reduse la o singur dimensiune, cea a comunicrii, iar evenimentele, spaiile, memoriile, reduse la singurtatea informaiei. Trim ntr-unspaiul saturat al comunicrii24. n absena suflului clasic al transcendenei, ne refugiem n lumea imanenei, cutnd formele dinamice ale seduciei, ale crei teritorii privilegiate snt suprafaa i aparena. Seducia anuleaz orice profunzime, este vertij superficial dar i abis superficial. Dup cum seducia este o provocare adresat ordinii produciei, aa altdat secretul era o provocare adresat ordinii adevrului i a cunoaterii. O dat cu seducia, obiectul nsui ia iniiativa seducerii i deturnrii n centrul lumii nu se mai afl dorina subiectului, ci destinul obiectului.25 Publicitatea propune obiecte, proiecteaz un registru imaginar n care se regsesc toate dorinele, obsesiile i frustrrile noastre. Modaliti de influenare n publicitate atragerea ateniei; suscitarea interesului; trezirea dorinei; determinarea hotrrii de a cumpra. Strategii publicitare
22 23
50
J. Baudrillard, Cellalt prin sine nsui, Casa Crii de tiin, Cluj, -Napoca, 1997, p. 8 ibidem, p.14 24 ibidem, p.18. 25 ibidem,p.62.
fizice (folosesc imaginea i sunetul); psihologice (influeneaz comportamentul); economice (vizeaz progresul i prosperitatea); lingvistice (exploateaz resursele limbajului pentru a trimite mesaje) Strategii lingvistice economie de cuvinte (evitarea redundanelor, a cuvintelor i construciile inutile); alegerea cuvintelor funcie de rezonan i sonoritate; folosirea elementelor ludice i umoristice (calambur, jocuri de cuvinte, fabricarea de cuvinte noi) . Postulate ale calitii unui mesaj: postulatul estetico-perceptiv: un mesaj reuit este frumos i original, pentru a atraga atenia accentul este pus pe imagine. postulatul argumentaional, susinut de titlu, tem, slogan, argument accentul este pus pe text; postulatul motivaionist susine c nici imaginea i nici textele nu snt decisive n alegerea unui produs, ci motivaia, natura impulsului care genereaz consumul; postulatul semiologic, afirm c ceea ce guverneaz mesajul persuasiv este ansamblul structural formal compus din semn-imagine i text; o imagine funcional este bun dac este eficient i nu dac reprezint o oper de art. Tehnici literare aplicate discursului publicitar dublarea scriitorului de ctre un narator; folosirea unor formule de adresare specifice publicului int, unele amicale i joviale, altele grave i pretenioase. folosirea abil a pronumelor i apelativelor de felul eu, noi, tu, voi, dumnaeavoastr; utilizarea n scris a limbajului vorbit n mod curent; exploatarea tehnicii dialogului; insinuarea unor elemente de paralimbaj de felul vocii, rsului, suspinelor, entuziasmului debordant; recursul la elipse i omisiuni voluntare; introducerea unor elemente de prozodie (intonaie, accent) care dau sonoritate limbii cu ajutorul caracterelor de liter i a semnelor de punctuaie; folosirea unui lexic adaptat publicului i clienilor (accente locale, regionalisme);
51
Petru BEJAN
repetiii voluntare; sugerarea unor idei prin ocol sau prin elips; recursul la soluii discursive ludice sau umoristice; utilizarea unor construcii verbale nonfluente (ezitri, cuvinte inutile); marcarea lingvistic a emoiilor prin expresii de tipul mmm, daaa, ahh...; mimarea discursiv a realitii prin nclcarea conveniilor epice; folosirea unor stereotipuri lexicale feminine sau masculine; utilizarea intertextualitii.
nscrisuri publicitare A scrie publicitate, nota Aldous Huxley, este mai greu dect a scrie un roman. Pentru romancier scriitura este liber de alte constrngeri dect cele epice i stilistice, pentru autorul de texte publicitare constrngerile pot fi materiale, financiare i chiar etice. Categoria nscrisurilor publicitare este ct se poate de eterogen, de la texte propriu-zise pn la compoziii grafice sau iconice luate ca text (mesaj) de descifrat. Cei care concep textele publicitare se numesc copywriteri, adevrai scriitori care-i investesc disponibilitile creative n texte de alt factur dect cea pur literar. De altfel, cei care scriu texte publicitare nu snt deloc strini de tehnicile i subtilitile scripturistice. Ei au la ndemn un spaiu mult mai comprimat dect autorul unui roman, dar de cele cteva propoziii sau fraze integrate unui scenariu publicitar poate atrna miz economic sau financiar cu care scriitorii obinuii nu snt prea familiarizai. Este n cauz asumarea unui compromis scriitoricesc, este o decdere pe scara fictiv a demnitii auctoriale? Nu, ct vreme termenul prin care i identific profesionalismul, cel de copywriteri, are mai degrab rezonane tehnice, specializate, strine de adevrata literatur. Dar textul publicitar nu ocolete abloanele literare, nici schemele retoricii, nicia asamblrile semiotice, nici subtilitile decodificrii hermmeneutice. Dup natura lor, textele publicitare pot fi: - informative; - persuasive. Dup destinaie, textul publicitar poate viza promovarea : - unui produs; - unui serviciu; - unei instituii; - unui proiect social, cultural, medical;
52
- imaginii unei instituii, persoane, grup; - unei mrci. Dup natura mesajului: - vorbit; - scris. Dup suport: - audio-video (radio-tv); - internet i intranet; - pliante, afie, brouri, material informativ n suport de hrtie; - bannere, panouri, - obiecte imprimate, - inscripii pe mijloacele de transport. n discursul publicitar, textul vorbit este considerat ca mai direct i personal, n timp ce discursul scris este vzut ca rece i impersonal. De aceea el este nclzit, colorat i personalizat cu ajutorul imaginii, pe de o parte, a impresiei de oralitate pe de alt parte. Modaliti de integrare a textului De cele mai multe ori, textul publicitar dubleaz o imagine de impact. Scrisul, la rndului face parte din configuraia estetic, vizual, a unui afi publicitar, devenind el nsui imagine. Alegerea tipului de scris este important. Corpul de liter folosit nu trebuie s fie ntmpltor. Cadrele promoionale folosesc litere standardizate, dei unele din ele au aparena scrisului manual. Unele snt sobre i reci, altele jucue i calde; unele au aparen popular, altele snt rafinate i stilizate; unele au iz arhaic, altele sfideaz formele prin ndrzneala construciei; unele snt simple altele baroce i excesiv decorate Care snt criteriile de alegere a cuvintelor? - sonoritatea (criteriul fonologic); - forma (criteriul grafologic). Spaiul semnificant poate fi umplut cu cuvinte, dar i cu pauze de limbaj. Alternarea dimensiunilor corpului de liter creaz efecte grafice interesante. Literele ngroate vizualizeaz mesajul principal, n timp ce literele mici, abia sesizabile, conin informaii care privesc mai degrab cumprtorii (preuri, restricii, termene de valabilitate).
53
Petru BEJAN
Unele texte publicitare snt eliptice, lsnd cititorul s completeze cuvintele absente. Ele au aspectul unui rebus care testeaz perspicacitatea clientului. Uneori firmele folosesc spaiu publicitar excedentar pentru a transmite un mesaj scurt. De exemplu felicitrile (v: Orange). Campaniile de marketing folosesc i altfel de texte n cadrul strategiilor de atragere ateniei: - scrisori personale; - vederi; - felicitri; - invitaii de participare la concursuri sau evenimente promoionale; - ntiinri de preuri i produse promoionale; - anunuri de trageri la sori pentru ctigarea de premii. Particulariti culturale: Strategiile de marketing trebuie s in cont de specificul comunitii locale luate ca int de implementare a proiectelor. De aceea soluiile manageriale nu vor fi luate la ntmplare. Unele expresii sau imagini dintr-o cultur pot avea, n alte locuri sensuri i semnificaii diferite. De aceea, cunoaterea codurilor culturale i de civilizaie este obligatorie n cazul unei atari activiti. Nu ntotdeauna se poate transmite unul i acelai mesaj n toate rile. ordonarea (succesiunea) textual cunoscut n Occident nu este aceeai n Orientul arab, unde cititul se face nu de la stnga la dreapt, ci invers; semnificaia unor cuvinte ntr-o limb poate fi alta, cu totul diferit, n alta (v. exemple), datorit unei traduceri lirarale a unui enun metaforic, datorit polisemiei; ntre exemplele neinspirate de slogan publicitar s amintim cteva: Rolls Royce a realizat modelul Silver Mist (Ceaa de Argint) care nu a avut succes n Germania, pentru c aici mist nseamn excrement. Sloganul Pepsi Revino la via cu Generaia Pepsi(Come alive with Pepsi Generation) a fost tradus n chinez prin: Pepsi i va aduce strmoii napoi la via, sloganul Kentucky Fried Chicken finger lickingood att de delicios nct i lingi degetele) n chinez era tradus cu mnnc-i degetul 26. Textul informativ - este sugerat vizual prin anumite caracteristici tipografice: fonturi simple i sobre;
54
26
Angela Goddard, Limbajul publicitii, Editura Polirom, Iai, 2002, pp. 122 sq.
alternare cromatic, pentru a scoate n eviden informaia principal; coloane distincte.
55
Petru BEJAN
Logotipul publicitar
Este semnul grafic de identificare a instituiei, cartea ei de vizit i emblema acesteia.. nsoete toate documentele oficiale ale firmei, fiind imprimat vizibil i pe ambalajul sau eticheta exterioar a produselor. Tehnici de marcaj Marcajul const n reproducerea unui logo, a unui text, a unei imagini reprezentative aplicate pe un suport publicitar. Serigrafia (imprimare pe textile, aluminiu, pvc, piele); Tampografia (form de imprimare pe plastic, lemn, piele stilouri, brichete..) Marcajul laser.
Exemple de logotipuri din domeniul construciilor de maini:

Alfa Romeo. Denumirea companiei este legata de Nicolas Romeo; ALFA este o abreviere de la Anonima Lombarto Fabbrika Automobili, companie fondata de el in 1915. Emblema firmei (o cruce rosie pe fundal alb si imaginea unui sarpe cu coroana) a fost preluata din stema familiei de nobili milanezi Visconti. Se zice ca sarpele simbolizeaza balaurul singeros care in secolul V i.e.n. facea ravagii prin imprejurimile orasului Milano si a fost ucis de Umberto, unul din stramosii familiei Visconti. Crucea isi trage originea de pe vremurile primei cruciade (1095 - 1099), la care au participat si luptatori din Lombardia. Multi ani la rind, din 1926, emblema era inconjurata de o coroana de lauri, in semn de omagiu pentru Premiul Mare obtinut la Raliul Mondial din 1925. Audi a fost fondata in 1909 de catre August Hortsch, prin latinizarea numele sau de familie - care in germana inseamna "asculta". In 1932 vechii rivali au hotarit sa se uneasca, asociatie la care s-au adaugat companiile "DKW" si "Wanderer", astfel s-a nascut consortiumul "Auto-Union". "Audi" a fost cumparata de "Volkswagen" in 1964, dar emblema a ramas aceiasi - patru inele simbolizind cele patru companii asociate. BMW e o abreviere de la "Bayerische Motorenwerke", firma aparuta in 1916. Prima emblema, adoptata in 1917, continea imaginea unei elice in miscare. In 1920 elicea a fost stilizata, fiind impartita in patru parti alb-albastre (traditionale culori bavareze). Emblema din zilele noastre, foarte asemanatoare cu cea precedenta, a aparut pentru prima oara pe motociclete si masini in 1963.
56
Mercedes-Benz a fost fondata in 1926 sub denumirea "Daimler-Benz AG", legata de numele a doi pionieri ai industriei automobilistice, Karl Benz (cel ce a creat in 1886 primul automobil din lume cu trei roti avind motor cu benzina) si Gottlieb Daimler (cel ce a creat primul automobil de acelasi fel, dar cu patru roti). Dupa nmoartea lui Daimler in 1909 compania a fost preluata de cei doi fii ai sai. Cautind o emblema atragatoare, fratii si-au adus aminte de o scrisoare trimisa de tatal lor sotiei sale, in care era desenata o stea pe care el visa s-o vada de asupra uzinei "Daimler" ca simbol aducator de victorii. In 1909 au fost aprobate doua variante de marca reprezentind o stea cu trei si cu patru colturi, dar a fost pusa in circulatie doar varianta cu trei colturi, ceea ce trebuia sa simbolizeze suprematia companiei pe pamint, pe apa si in aer. Benz la rindul lui si-a ales drept marca in 1903 o roata (volan) care peste sase ani a cedat locul unei cununi de lauri. Dupa contopirea celor doua companii in 1926 acest simbol a fost combinat cu steaua Daimler, iar emblema de astazi - o stea cu trei colturi in interiorul unui cerc - exista din 1937. In 1899 businessmanul, diplomatul si automobilistul austriac Emile Gellineks a cistigat un raliu sub pseudonimul "Monsieur Mercedes", Mercedes fiind numele fiicei sale. Peste un an "Daimler" a acordat businessmanului dreptul de a vinde in Austria si Franta un nou automobil sub marca Mercedes care intre timp devenise atit de populara, incit compania a hotarit sa dea acest nume si urmatoarelor modele. Mitsubushi, una dintre gigantii mondiali, era la inceput o mica intreprindere specializata in transporturi, fondata in 1870 de catre Iataro Ivasiki. Marca reprezentind trei romburi a fost preluata in 1917 din stema familiei Ivasiki si treptat s-a tot simplificat de-a lungul anilor pina a capatat aspectul de astazi. De regula semnul era executat in rosu, culoarea cea mai polulara in Japonia. Potrivit filozofiei companiei, romburile simbolizeaza cele trei principii "Mitsubishi": responsabilitatea fata de societate, corectitudinea in business si consensul dintre popoare in relatiile comerciale. Porche a fost numit astfel in cinstea designerului german Dr. Ferdinand Porche. Calul de pe emblema a fost imprumutat de pe stema orasului Stuttgart, intemeiat in Evul Mediu pe locul unei crescatorii de cai (orasul se nunmea initial Stuten Garden, "gradina cu iepe"). Dungile rosii si nerge au fost luate de pe stema regatului Wurtemberg, a carui capitala era Stuttgart. Aceasta "stema combinata" a fost lansata in calitate de emblema Porche in 1952. Renault a fost fondata la sfirsitul anului 1890. Prin 1922 a aparut o emblema sub forma de cerc cu denumirea "Renault" in mijloc fixata pe o plasa intre doua linii orizontale. Semnul era plasat pe claxon, plasa permitind sunetului sa iasa nestingherit. Dupa ce in 1924 s-a decis ca plasa sa aiba forma de romb, respectiv s-a modificat si forma emblemei. Emblema adoptata in 1973 avea culorile galbena, neagra si alba. Emblema pe care o cunoastem astazi, cu suprafata neteda, a intrat in vigoare in 1992. Citroen a fost fondata de Andre Citroen la Paris in 1913 si se ocupa la inceput de producerea cutiilor de viteza. Acestea, ca sa aiba un ambreiaj mai trainc, aveau dinti a caror forma aminteau un caprior. Cind Citroen a reprofilat uzina pentru producerea primului automobil de masa din Europa, el a ales "capriorul" rotii dintate in calitate de emblema. Forma si marimea emblemei s-a tot modificat de-a lungul anilor, devenind mai mici. La 4 iulie 1925 compania a hotarit sa marcheze intr-un mod original succesele obtinute si a creat o emblema uriasa, formata din imaginea Turnului Eiffel si denumirea firmei scrisa pe verticala. Semnul a fost confectionat din 250 mii de becusoare de sase culori si putea fi vazut de la o distanta de 38 kilometri. Potrivit Cartii Recordurilor , el ramine cel mai mare semn creat vreodata. Gigantica emblema a fost demontata in 1936.
57
Petru BEJAN
Ferrari. Emblema firmei create de Enzo Ferrari in 1929 este una dintre cele mai vestite din lume. Calul ridicat in doua picioare a aparut pentru prima oara pe fuzelajul unui avion pilotat de asul italian Francesco Baracca. Culoarea galbena de pe fundalul calului a fost luata de pe stema orasului Modena, in vacinatatea caruia se afla uzina de automobile, iar verde, alb si rosu sint culorile nationale ale Italiei. Volkswagen este un cuvnt compus; Volk inseamna in germana popor, iar Wagen - vagon, masina. Automobilul a fost conceput in 1934 de catre capeteniile celui de-al treilea reich ca pe o limuzina cit mai compacta. Proiectul a fost elaborat de profesorul Ferdinand Porche. Punind la 26 mai 1938 piatra de temelie a uzinei de automobile linga orasul Vallersleben, la 80 kilometri est de Hanovra, el a anuntat ca masina va avea denumirea KdF-Wagen - Kraft durch Freude Wagen, ad litteram "Forta prin automobil al bucuriei". Cind dupa razboi compania a incaput in miinile autoritatilor engleze, orasul a capatat denumirea Wolfsburg, in cinstea unui castel din apropiere, a carui stema a devenit prima emblema a automobilului - imaginea unui castel si a unui lup (germ. Wolf). Mai tirziu, cind s-a pus problema vinzarilor in strainatate, a fost adoptata o emblema noua - literele V si W in interiorul unui cerc. Ford a fost fondata in 1901 de catre Henry Ford in cooperare cu faimosul inventator Thomas Edison. Drept emblema a "Companiei de Automobile din Detroit" a fost aleasa semnatura stilizata a sefului firmei, semnatura care astazi se afla in interiorul unui oval. Skoda a fost numita astfel in cinsta lui Emile Ritter von Skoda, care deschisese o fierarie la Plzen pe la sfirsitul anilor 1860. In 1920 firma a pornnit productia de motoare pentru avioane si de tractoare. Primele automobile cu marca Skoda a fost lansate in 1925 . Drept emblema a fost aleasa o sageata cu aripa, sageata simbolizind tehnologia in contiuna perfectare, aripa spiritul creator al omului, iar ochiul de pe aripa - vigilenta.
Alte exemple de logo-uri
58
Exemple de scriitur publicitar

Publicitatea Orange Textele: Variaz de la maxima simplitate pn la suporturi informativesalut detaliate. De extinse i regul, afiele, pliantele i brourile publicitare Orange se adreseaz clienilor cu formula Salut!, sugernd c se adreseaz unui public tnr, deja familiar, dispus a nelege un mesaj simplu i i preios. Simularea familiaritii atenueaz impresia unei propuneri care ar putea fi suspectat de intenii insidioase, cu iz comercial. Toate serviciile oferite vin n ntmpinarea celor care vor s comunice rapid, simplu i sigur. Suporturile informative sau pliantele cu tiri de la Orange ofer date despre noile produse i servicii. Ele snt compuse ntr-o manier direct dar politicoas, clarificnd toate aspectele de ordin tehnic i financiar. Textele snt culese cu un font simplu, ntr-o combinaie cromatic n carese regsesc negrul, portocaliul i albul. Pentru a realiza un contrast convenabil lecturii, fondul este fie alb, fie negru; alternrile de culoare scot n eviden acele informaii care pot strni interes i care se cuvin reinute ca eseniale. Pe lng felicitrile trimise clienilor prin Denumirea. SMS (Serviciul de mesaje scurte) n ziua de natere a clientului sau cu ocazia unor Sigla: n anul 2000, France Telecom a cumprat srbtori religioase importante (ocazie de a compania Orange din comunicarea), personaliza la maximumMarea Britanie, compus dintr-un ptrat Este deciznd s i felicitri scrise, care portocaliu, dedublare cromatic a Orange trimitefoloseasc noul nume pentru serviciile de telefonie mobil.Din aprilie ncearc s redea fidel specificul srbtorii. numelui Orange, cules cu litere n 2000, denumirile de Dialog spaiu nalbe, minuscule, n partea de jos a astfel de ocazii, risipa de i Alo, cunoscute publicului romn ca formnd i contrast cu economia de cuvinteMobil Rom, au Logo-ul este plasat de chenarului. devenit Orange. Pentru informarea clienilor dreapta-jos a materialelor simplitatea mesajului sugereaz totodat regul n dar i pentru promovarea serviciilor,informative i promoionale, fiind Orange generozitate i dezinteres. Disponibilitatea de a desfurat i desfoar o brad stilizat, ade formula-slogan the a (se) drui este sugerat de uncampanie nsoit publicitar deosebit de linii n zig-zag crui form este dat prin atractiv i future bright, the futures Imaginile: diversificat n privina mijloacelor de obinute prin impresie mecanic i nu color. culeasc cu caractere Orange, Au o evident ncrctur comunicare i persuadare. Afiele, bold, drept, n culori alb sau Textul nsoitor este la rndu-i simplu,pliantele, simbolic. Principalele negru motive exploatate cataloagele informative, spoturile televizate formul sugernd i alb pe un fond argintiu: Ai nevoie de snt: cerul albastru, pigmentat de portocaliu, civa fie srbtori: jucndu-se viitor luminos cu copii se lucruri ca unei campanii publicitare care dou integreaz srbtorile s nori albi, preeminena unuipe malul mrii sau n mijlocul unui formule valorific un mesaj generos, etalat n peisaj vast, liniaOrange. bradul de Crciun i buna nelegere. Orange oferit de orizontului ajutorul textualepe amndou i i ureaz la muli sugestive dar i n oferte cromatice i le ofer adecvate. ani! Buna nelegere este obinut prin comunicare, iar comunicarea optim este 59 dat, bine neles, de Orange, a crei sigl este aezat ca un dar n brduul abia vizibil.
Petru BEJAN
60
Publicitate Connex
Descriere: xxxx
Exerciiu: Privii imaginea alturat! Interpretai compoziia iconic si identificai mesajul publicitar.
Publicitate McDonalds
61
Petru BEJAN
62
Publicitate Gima
63
Petru BEJAN
Publicitate la cri i reviste
64
ADDENDA
LEGISLAIA ROMN CU PRIVIRE LA:
RELAIILE PUBLICE; PUBLICITATEA;
INREGISTRAREA MRCILOR:
RELAIILE PUBLICE
Articolul 31 Constituia Romniei Dreptul la informatie 1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ngradit.
2. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a
cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. 3. Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala. 4. Mijloacele de informare n masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. Serviciile publice de radio si televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.
PUBLICITATEA
Reglementari legale aplicabile
Legea nr.148/2000 privind publicitatea

Legea sus-mentionata are ca scop protectia consumatorilor de produse si servicii, protectia persoanelor care desfasoara o activitate de productie, de comert, presteaza un serviciu sau practica o meserie ori o profesie, precum si protectia interesului public general impotriva publicitatii inselatoare, a consecintelor negative ale publicitatii si stabileste conditiile in care este permisa publicitatea comparativa. Legea reglementeaza: 1. Formele de publicitate interzise 2. Regimul juridic al publicitatii inselatoare si cel al publicitatii comparative 3. Dispozitii speciale privind publicitatea anumitor produse 4. Regimul juridic sanctionatoriu aplicabil in cazul incalcarii dispozitiilor legale. 1. Formele de publicitate interzise Conform prevederilor acestei legi este interzisa publicitatea care: a) este inselatoare;
65
Petru BEJAN b) este subliminala; c) prejudiciaza respectul pentru demnitatea umana si morala publica; d) include discriminari bazate pe rasa, sex, limba, origine, origine sociala, identitate etnica sau nationalitate; e) atenteaza la convingerile religioase si politice; f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor; g) exploateaza superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor; h) prejudiciaza securitatea persoanelor sau incita la violenta; i) incurajeaza un comportament care prejudiciaza mediul inconjurator; j) favorizeaza comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale. 2. Regimul juridic al publicitatii inselatoare si cel al publicitatii comparative Pentru a se determina caracterul inselator al publicitatii se vor lua in considerare toate caracteristicile prezentate de aceasta, in special, elementele componente referitoare la: a) caracteristicile bunurilor si serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, natura, modul de executie si de ambalare, compozitia, metoda si data fabricatiei sau a aprovizionarii, masura in care acestea corespund scopului destinat, destinatia, cantitatea, parametrii tehnico-functionali, producatorul, originea geografica sau comerciala ori rezultatele testelor si incercarilor asupra bunurilor sau serviciilor, precum si rezultatele care se asteapta de la acestea; b) pretul sau modul de calcul al pretului, precum si conditiile in care sunt distribuite produsele sau sunt prestate serviciile; c) conditiile economice si juridice de achizitionare sau de prestare a serviciilor; d) natura serviciilor ce urmeaza a fi asigurate dupa vanzarea produselor sau prestarea serviciilor; e) natura, atributiile si drepturile celui care isi face publicitate, cum ar fi: identitatea, capitalul social, calificarea, dreptul de proprietate industriala, premii si distinctii primite; f) omiterea de informatii esentiale cu privire la identificarea si caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce in eroare persoanele carora le sunt adresate. Publicitatea comparativa este interzisa daca: a) comparatia este inselatoare; b) se compara bunuri sau servici avand scopuri sau destinatii diferite; c) nu se compara, in mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esentiale, relevante, verificabile si reprezentative intre care poate fi inclus si pretul ale unor bunuri sau servicii; d) se creeaza confuzie pe piata intre cel care isi face publicitate si un concurent sau intre marcile de comert, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale celui care isi face publicitate si cele apartinand unui concurent; e) se discrediteaza sau se denigreaza marcile de comert, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situatia materiala a unui concurent; f) nu se compara, in fiecare caz, produse cu aceeasi indicatie, in cazul produselor care au indicatie geografica; g) se profita in mod incorect de renumele unei marci de comert, de denumirea comerciala sau de alte semne distinctive ale unui concurent ori de indicatia geografica a unui produs al unui concurent; h) se prezinta bunuri sau servicii drept imitatii sau replici ale unor bunuri sau servicii purtand o marca de comert sau o denumire comerciala protejata; i) se incalca orice alte prevederi ale Legii concurentei nr.21/1996.
66

3. Dispozitii speciale privind publicitatea anumitor produse Este interzisa publicitatea explicita pentru produsele din tutun: a) difuzata in cadrul programelor de radiodifuziune si televiziune; b) in presa scrisa, pe prima si pe ultima coperta sau pagina a materialelor tiparite. Este, de asemenea, interzisa publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun din incinta unitatilor de invatamant si a unitatilor de asistenta medicala sau la o distanta mai mica de 200 metri de intrarea acestora, masurata pe drum public. Publicitatea pentru bauturi alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa in publicatii destinate in principal minorilor, in salile de spectacole inainte, in timpul si dupa spectacolele destinate minorilor. In plus, publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa nici in conditiile in care: a) se adreseaza minorilor; b) infatiseaza minori consumand aceste produse; c) sugereaza ca bauturile alcoolice sau produsele din tutun sunt dotate cu proprietati terapeutice sau ca au un efect stimulativ, sedativ ori ca pot rezolva probleme personale; d) da o imagine negativa despre abstinenta; e) evidentiaza continutul in alcool al bauturilor alcoolice, in scopul stimularii consumului, sau face legatura intre alcool si conducerea unui autovehicul; f) nu contine inscriptii-avertisment, in limba romana, pentru produsele din tutun. Este interzisa publicitatea substantelor stupefiante si psihotrope. Totodata, este prohibita publicitatea, in alte locuri decat cele de comercializare, pentru orice tip de arme, munitii, explozivi, metode si mijloace pirotehnice, cu exceptia armelor destinate vanatorii sau sportului si a celor de panoplie. Cu privire la produsele si serviciile destinate minorilor, este interzisa publicitatea care: a) contine elemente ce dauneaza acestora din punct de vedere fizic, moral, intelectual sau psihic; b) incurajeaza, in mod indirect, copiii sa cumpere produse sau servicii, profitand de lipsa lor de experienta sau de credulitatea lor; c) afecteaza relatiile speciale care exista intre minori, pe de o parte, si parintii sau cadre didactice, pe de alta parte; d) prezinta, in mod nejustificat, minori in situatii periculoase. In ceea ce priveste produsele medicamentoase, este permisa numai publicitatea acelora care se elibereaza fara prescriptie medicala. In aceste cazuri, materialele publicitare se aproba de Agentia Nationala a edicamentului.
LEGE PRIVIND MARCILE SI INDICATIILE GEOGRAFICE CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE Art.1. - Drepturile asupra marcilor si indicatiilor geografice sunt recunoscute si aparate, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi. Art.2. - De dispozitiile prezentei legi beneficiaza si persoanele fizice sI juridice straine avand domiciliul sau sediul in afara teritoriului Romaniei, in conditiile conventiilor internationale privind marcile sI indicatiile geografice la care Romania este parte . Art.3. - In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza :
67
Petru BEJAN a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane. Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne. b) marca anterioara este marca inregistrata, precum si marca depusa pentru a fi inregistrata in Registrul National al Marcilor, cu conditia ca ulterior sa fie inregistrata. c) marca notorie este marca larg cunoscuta in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii sau la data prioritatii revendicate in cerere. Pentru a determina daca o marca este larg cunoscuta se va avea in vedere notorietatea acestei marci, in cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile carora marca respectiva se aplica, fara a fi necesara inregistrarea sau utilizarea marcii in Romania; d) marca colectiva este marca destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor membrilor unei asociatii, de produsele sau serviciile apartinind altor persoane; e) marca de certificare este marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este utilizata sint certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia, ori alte caracteristici. f) indicatia geografica este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice Capitolul II PROTECTIA MARCILOR Art.4. - Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Art.5. - Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate: a) marcile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art.3 lit.a ; b) marcile care sunt lipsite de caracter distinctiv ; c) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante; d) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii putind servi in comert pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora; e) marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare susbtantiala produsului; f) marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului; g) marcile care contin o indicatie geografica sau sunt consituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul in eroare cu privire la locul adevarat de origine; h) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificind vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat; i) marcile care sunt contrare ordinei publice sau bunelor moravuri; j) marcile care contin, fara consimtamintul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume in Romania; k) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, embleme de stat, insemne, sigilii oficiale de control si garantie, blazoane, apartinind "tarilor Uniunii" si care intra sub incidenta art.6 ter din Conventia de la Paris; l) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, sigle, initiale sau denumiri ce intra sub incidenta art.6 ter din Conventia
68

de la Paris si care apartin organizatiilor internationale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii. Dispozitiile alin.1 lit.b),c) si d) nu se aplica daca, inainte de data cererii de inregistrare a marcii si ca urmare a folosirii acesteia, marca a dobindit un caracter distinctiv. Art.6. - In afara motivelor prevazute la art.5 alin.1), o marca este refuzata la inregistrare daca : a) este identica cu o marca anterioara, iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea marcii a fost ceruta sint identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata; b) este identica cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii similare, cu cele pentru care marca anterioara este protejata, daca exista un risc de confuzie pentru public; c) este similara cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii identice sau similare, daca exista un risc de confuzie pentru public, incluzand si riscul de asociere cu marca anterioara; d) este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii identice sau similare, la data depunerii cererii de inregistrare a marcii; e) este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care o marca este inregistrata, cu conditia ca folosirea marcii inregistrate pentru aceste produse sau servicii sa indice o legatura intre acestea si titularul marcii inregistrate, iar aceasta folosire sa creeze riscul producerii de daune titularului marcii inregistrate. Art.7. - Marcile ce cad sub incidenta art.6 pot fi totusi inregistrate cu consimtamintul expres al titularului marcii anterioare sau notorie. Art.8. - Natura produselor sau serviciilor pentru care se solicita inregistrarea marcii nu constituie nici un obstacol la inregistrarea acesteia.
69
Petru BEJAN
Ce este CV-ul? CV-ul este o succint biografie, compus cu scopul de a informa clar, precis i eficient n privina coordonatelor personale, educaionale i profesionale, care ar putea fi de folos la o angajare sau promovare. Ce trebuie s conin el? Numele: Date de contact: adresa, telefon, fax, e-mail; 1. Date personale: data naterii/vrsta, starea civil, cetenia; 2. Obiective profesionale 3. Educaie / Pregtire profesional In cazul in care te hotarasti pentru varianta franceza de CV, vei enumera etapele formarii tale academice in mod cronologic, iar daca preferi varianta anglo-saxona le vei enumera invers cronologic (cea mai recenta achizitie academica va fi trecuta prima).Atentie! Asigura-te ca pastrezi acelasi stil pe tot parcursul redactarii CVului. Poti sa folosesti urmatorul algoritm: Perioada... localitatea... institutia de invatamant... specializarea... diploma obtinuta Aceste informatii sunt obligatorii, insa ordinea prezentarii lor poate varia. 4. Cursuri / stagii de specializare Folosind acelasi algoritm vei enumara cursurile relevante, inclusiv forma in care s-au finalizat (diploma, certificate de participare/ de absolvire etc.). 5. Experienta profesionala Nu uita sa pastrezi ordinea de prezentare si algoritmul alese anterior.Astfel sunt informatii obligatorii: Perioada... localitate... numele organizatiei si profilul acesteia... functia detinuta... responsabilitati 5. Proiecte/ Cercetare stiintifica Fa o lista a domeniilor, rezultatelor, calificarilor,etc. 6. Premii/Burse Vei folosi acelasi algoritm ca si la Educatie. 7. Afilieri profesionale Mentioneaza organizata, sediul si profilul de activitate, perioada de timp de cand te-ai afiliat si functia detinuta (membru, presedinte,etc.). 8. Publicatii Nu uita sa mentionezi:
70
Anul si locul aparitiei, editura, numele publicatiei/articolului, co-autori - daca este cazul 9. Limbi straine Mentioneaza limba, nivelul (ex: incepator / mediu / avansat / eventual atestat) si tipul de comunicare (ex: scris / vorbit / citit). 10. Operare PC deasemenea vei enumera tipurile de programe cunoscute precum si nivelul. 11. Interese/hobby Nu este un capitol obligatoriu, dar ii poti comunica potentialului angajator cateva din coordonatele tale personale. 12. Referinte Poti sa dai 2-3 nume relevante si informatii de contact. Cf. Site-ul www.e-cariere.ro
71

Bejan - Tipuri de Scriitura

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Bejan - Tipuri de Scriitura

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

1. Textul accepiuni, clasificare

W. Dressler i R. de Beaugrande separ textele n: descriptive; narative; argumentative.

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Cf. Paul Claudel, Position et Propositions, Idogrammes occidentaux, Gallimard, Paris,1926.

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Verba volant, scripta manent, spuneau latinii.

4. Scriitura ca practic instituional

Este posibil inovaia n materie de scris, de scriitur, i altundeva dect n literatur?

idem, Plcerea textului, p. 64.

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

5. Constrngeri n materie de scriitur

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

I. TIPURI DE SCRIITUR N RELAIILE PUBLICE

1. Strategii ale seduciei / strategii ale ncrederii?

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

2. Modaliti ale comunicrii publice

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

3. Modaliti de lucru cu presa

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

tirea de pres; comunicatul; conferina; briefing-ul; dosarul de pres.

Exemple de tiri de pres:

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Exemple de comunicate de pres:

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

MINISTERUL APRRII NAIONALE

BULETIN INFORMATIV DATA: 05.02.2002

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Exemple de conferine de pres:

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Exemplu de briefing de pres:

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

9. Alte modaliti de comunicare cu publicul

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Logo-ul instituiilor publice

Exemplu de logotip instituional

Fotografia - scriitur n imagini

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Ministerul Afacerilor de Externe

Bucuresti, 11 decembrie 2002 Convorbiri romano-ungare

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Scrisoarea de intenie / motivaie

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

III. TIPURI DE SCRIITUR N PUBLICITATE

1. Ideologii i tehnici ale seduciei

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

alternare cromatic, pentru a scoate n eviden informaia principal; coloane distincte.

Exemple de logotipuri din domeniul construciilor de maini:

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Alte exemple de logo-uri

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate

Exemple de scriitur publicitar

Tipuri de scriitur n relaiile publice i publicitate