Procesul de la Nurnberg

Procesul de la Nrnberg a reprezentat un aspru rechizitoriu mpotriva rzboiului, a violenei i forei ridicate la rangul de norm etic i politic n stat. n Hotrrea Judectoreasc se spune n mod categoric: "n concepia Tribunalului, renunarea solemn la rzboi, ca instrument al politicii naionale, implic faptul c rzboiul, astfel conceput, este, n Dreptul Internaional, nelegitim. Acei care l pregtesc sau l conduc, determinnd prin aceasta consecine inevitabile i teribile, comit o crim. Or rzboiul < pentru reglementarea diferenelor internaionale >, rzboiul folosit de un stat ca < instrument al politicii naionale > cuprinde n mod sigur rzboiul de agresiune..." Folosirea forei n raporturile dintre state trebuie interzis pentru totdeauna. Aceasta este una dintre marile probleme imperative ale prezentului, i Nrnbergul constituie un argument de o uria valoare. Mai este oare necesar s rscoleti trecutul? Unul dintre avocaii criminalilor de rzboi rostea patetic la Nrnberg : "Aici, la Nrnberg, m gndesc la simplul i frumosul dicton al evului mediu german : Geschehenes hat keinen Umkehr (Ceea ce s-a petrecut nu se poate schimba)." Cu alte cuvinte : Nu are rost s se mai revin asupra trecutului pentru c tot nu se mai poate face nimic. Aa s fie oare ? Oare simpla uitare a unor decenii care au mpins omenirea la marginea unei catastrofe totale, ameninnd popoare ntregi cu sclavia pentru generaii i generaii, poate ajuta umanitatea n drumul ei spre progres ?

"Contient de necesitate de a stabili un text autentic al Procesului marilor criminali de rzboi germani, Tribunalul Militar Internaional a hotrt publicarea dezbaterilor. Aceast lucrare este editat n cele patru limbi - francez, englez, rus i german folosite n cursul audierilor. Documentele reinute ca probe sunt reproduse doar n textul lor original. Primul volum cuprinde documentele oficiale fundamentale, anterioare nceperii dezbaterilor, sentina Tribunalului, precum i condamnrile care formeaz concluzia. Volumele urmtoare sunt consacrate drii de seam integrale a dezbaterilor, ncepnd cu audierea preliminar, din 14 noiembrie 1945, i terminnd cu audierea final din 1 octombrie 1946... Dezbaterile Tribunalului Militar Internaional au fost stenografiate i au fcut obiectul unei nregistrri sonore..." Rndurile de mai sus reprezint cuvntul nainte cuprins n primul din cele 43 de volume cu scoare albastre, groase de aproximativ 600 de pagini fiecare. Paginile au ca indice calendarul acelui an n care au fost dezvluite n faa istoriei crimele fascismului hitlerist comise mpotriva tuturor popoarelor, inclusiv a poporului german, mpotriva celor mai sacre idei ale justiiei i echitii umane, ale demnitii. Ne aflm n faa unui a adevrat document-fluviu. Procesul-verbal complet cuprinde peste 4 000 000 de cuvinte. Traducerea n cele patru limbi a necesitat 6 000 000 de foi de hrtie. O greutate de peste 20 de tone... Acuzarea a prezentat 2 630 documente i a citat 33 de martori; aprarea, la rndul ei, 2 700 de documente i 64 de martori. n cursul celor 403 audieri publice au fost prezentate n plus de ctre aprare 143 depoziii n scris. Au mai fost prezentate 1809 depoziii n scris emannd de la diveri

martori, iar 6 rapoarte au rezumat cuprinsul unui mare numr de alte depoziii; 38 000 de depoziii scrise, semnate de 155 000 persoane, au fost prezentate n legtur cu efii politici, 136 213 cu privire la SS; 10 000 asupra SA-ului, 7 000 asupra SD-ului; 3 000 privitoare la Marele stat-major i O.K.W.-ul i 2 000 despre gestapo. Documentele acuzrii au fost descoperite i prezentate de ctre fiecare dintre pri. Cine erau acuzaii ? Conductorii fostului Reich hitlerist, ai regimului fascist care a adus moarte i pustiire attor popoare. Adolf Hitler, fostul cancelar al Reichului, inspiratorul principal al acestei "nopi negre" de ani de zile, czut asupra lumii, s-a sustras de la judecat sinucigndu-se. Ali trei foti demnitari naziti - Himmler, Gbbels i Robert Ley - au procedat la fel. Toi ceilali conductori naziti, cu excepia lui Martin Bormann care a disprut, au comprut pe banca acuzrii. i prezentm n lumina acuzaiilor formulate mpotriva lor n Actul de acuzare (edina din 20 noiembrie 1945). Hermann Wilhelm Gring. Conductor al partidului nazist. ntre 1932 - 1945 a fost eful suprem al SA, general al SS, membru i preedinte al Reichstagului, ministru de interne al Prusiei, ef al poliiei prusiene i al poliiei secrete a Prusiei, eful Consiliului de stat prusian, directorul planului de patru ani, ministru al Aerului, comandant suprem al forelor aeriene, preedintele Consiliului ministerial pentru aprarea Reichului, membru al Consiliului secret al cabinetului, eful trustului industrial "Hermann Gring" i lociitor numit al lui Hitler. Profitnd de poziia pe care o deinea, de influena i de relaiile de strns prietenie cu Hitler, Gring a favorizat ascensiunea la putere a conspiratorilor naziti i ntrirea influenei lor asupra Germaniei, a favorizat pregtirea militar i economic a rzboiului, a participat la alctuirea planurilor conspiratorilor naziti de pregtire i dezlnuire a unor rzboaie de agresiune, a unor rzboaie care au violat tratate, acorduri i angajamente internaionale, a autorizat i a condus direct svrirea de crime de rzboi, de crime mpotriva umanitii, de crime mpotriva unor persoane i bunuri. Joachim von Ribbentrop. Conductor al partidului nazist. ntre 1932 - 1945 a fost membru al Reichstagului, consilier al lui Hitler pentru problemele de politic extern, reprezentantul partidului hitlerist n chestiunile de politic extern, delegat special al Germaniei hitleriste pentru dezarmare, ambasador extraordinar, ambasador la Londra, organizatorul i directorul serviciilor Ribbentrop (Dienststelle), ministru de externe al Reichului, membru al Consiliului secret al cabinetului, membru al statului-major politic al lui Hitler la Cartierul general, general al SS. Procesul de la Nrnberg a reprezentat un aspru rechizitoriu mpotriva celui de-al doilea razboi mondial. Cine erau acuzatii ? Conducatorii fostului Reich hitlerist Adolf Hitler, s-a sustras de la judecata sinucigndu-se. Alti trei fosti demnitari nazisti Himmler, Gbbels si Robert Ley - au procedat la fel. Toti ceilalti conducatori nazisti, cu exceptia lui Martin Bormann care a disparut, au comparut pe banca acuzarii. Gring, Ribbentrop, Rudolf Hess si ceilalti lideri nazisti sunt adusi in fata dumneavoastra si depun marturie despre cum a fost posibila crearea Reichului, cine l-a

ajutat pe Hitler sa ajunga la putere, cum a fost decisa campania impotriva Europei si cine este raspunzator pentru exterminarea evreilor. Joe.J.Heydecker a fost unul din ziaristii acreditati la proces iar principala sursa documentara o constutuie interogatoriile si declaratiile acuzatilor, fara comentarii de prisos. Aceasta este prima editie in limba romana necenzurata care contine cele doua capitole despre Stalin, legat de masacrul de la Katyn si pactul Ribbentrop Molotov. Fragmente din articolul ""60 de ani de la Procesul de la Nurnberg"" publicat in revista Der Spiegel

Niciodata in istorie nu a mai avut loc un asemenea eveniment. Niciodata pana la Nurnberg, tiranii si conducatorii militari nu au avut deasupra capului lor legea si nu au stiut ca acest lucru ii poate costa viata. In acelasi timp, nici o natiune invingatoare si nici o alta alianta nu au avut indrazneala sa faca ceea ce au facut aliatii cu conducatorii germanilor. Nici o varsare de sange. Nici un tratat de pace, ci un proces. Principalul acuzator, americanul Robert Jackson si-a propus la Nurnberg sa ordoneze lumea conform principiilor dreptului. In acele zile, sala de judecata dintr-un oras distrus in proportie de 91% era centrul lumii. La 1 octombrie 1946, Tribunalul Militar si-a pronuntat sentintele condamnand razboiul de agresiune, crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii comise de conducatorii nazisti. Doisprezece dintre conducatorii regimului nazist au fost condamnati la moarte prin spanzurare. Sapte au fost condamnati la sentinte ce prevedeau privarea de libertate in inchisoarea Spandau si trei au fost gasiti nevinovati. In procesul de la Nurnberg au fost implicati 23 de acuzati, 270 de martori si studiate peste 2630 de documente. Intrucat acuzatii negau orice vina, Robert Jackson a decis ca drept probe incriminatorii sa nu fie folosite declaratiile acuzatilor si cele ale victimelor, ci documentele emise in timpul regimului. La amiaza zilei de 16 octombrie 1946, sentintele Tribunalului Militar International de la Nurnberg fusesera executate. Odata cu Nurnberg, istoria razboiului si pacii a luat o noua turnura. Totusi, timp de o jumatate de secol putini au crezut in acest lucru. Guvernele germane sustineau ca Nurnberg reprezenta dreptul invingatorilor asupra invinsilor si nu considerau ca verdictele vor avea urmari legale, pe viitor. Judecatorul american Jackson afirma in 1946 la Nurnberg: Sa nu uitam niciodata, ca masura cu care-i judecam pe acuzati, va fi valabila si pentru noi in fata istoriei. La Nurnberg a fost ingropata acea ordine a lumii, construita pe principiile Pacii Westfalice din 1648. Conform acelor principii, statele suverane aveau dreptul primar sa faca cu cetatenii lor ce vor. Statele aveau dreptul sa poarte razboaie impotriva altor state, oricand se simteau suficient de puternice. La Nurnberg razboaiele au fost declarate crime, iar conducatorii condamnati pentru crime impotriva umanitatii. Cum se impaca totusi pacea cu dreptul? Autorul sustine ca, conducatorii nazisti erau constienti de faptul ca principiile dreptului international in acea perioada erau de partea lor, si considerau ca problema Holocaustului era una ce tinea de afacerile interne ale regimului nazist.

Cu cateva zile inainte de capitularea neconditionata a Germaniei naziste, la 8 mai 1945, nimeni de la Casa Alba, fara a mai pomeni de puterile aliate, nu avea o imagine clara despre ceea ce se va intampla cu cei invinsi. In culoarele puterii de la Casa Alba existau cateva pareri. Spre exemplu, Henry Morgenthau, Ministrul de Finante al lui Roosevelt ar fi vrut ca la sfarsitul razboiului aprox. 20 de milioane de germani sa fie deportati undeva, ca sa nu mai poata provoca daune. Ministrul de Razboi, Henry Stimson era ceva mai moderat, chiar daca era si el revoltat de razboiul total purtat de Hitler. Acesta era pentru un proces moderat in fata unui tribunal militar, unde acuzatii ar fi fost condamnati pentru crime de razboi. Constructorul dreptului de la Nurnberg a fost avocatul Murray Bernays, care considera ca atrocitatile comise de nazisti trebuie pedepsite, pentru ca altfel ar exista prea multi nemultumiti. Judecatorul american Robert Jackson numit responsabil de organizarea procesului de la Nurnberg l-a cooptat pe Bernays in echipa sa dupa venirea la putere a lui Harry Truman, care era in favoarea unui proces istoric. Procesul de la Nurnberg a avut loc in zona americana de ocupatie. Dupa cum remarca autorul, celelalte puteri invingatoare nu erau de acord cu condamnarea conducatorilor nazisti pentru organizarea Holocaustului, acest lucru fiind prea radical pentru sistemul de drept international din acea perioada. Abia 50 de ani mai tarziu, odata cu procesul impotriva lui Milosevic, comunitatea internationala a acceptat sa pedepseasca teroarea unui guvern impotriva propriului sau popor si crimele impotriva umanitatii"