CECCAR FILIALA GALATI

Categoria profesionala Expert contabil Nume si prenume Cretu Carolina Georgiana Numar matricol Numar certificat de absolvire LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2009 - ANUL I -

GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale 1. n vederea bunei desfurri a operaiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaia gestionrii elementelor de activ i de pasiv trebuie s ia msuri pentru crearea condiiilor corespunztoare de lucru comisiei de inventariere, prin: organizarea depozitrii bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft; inerea la zi a evidenei tehnico-operative la gestiuni i a celei contabile i efectuarea confruntrii datelor din aceste evidene; participarea ntregii comisii de inventariere la lucrrile de inventariere; asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaz, respectiv pentru sortare, aezare, cntrire, msurare, numrare etc.; asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pre etc.) a unor specialiti din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligaia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor nscrise; dotarea gestiunii cu aparate i instrumente adecvate i n numr suficient pentru msurare, cntrire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum i cu formulare i rechizite necesare; dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor inventariate; asigurarea proteciei membrilor comisiei de inventariere n conformitate cu normele de protecie a muncii; dotarea gestiunilor (magazine, depozite, etc. ) cu doua randuri de incuietori diferite. Principalele msuri organizatorice care trebuie luate de ctre comisia de inventariere sunt urmtoarele: a) nainte de nceperea operaiunii de inventariere s ia de la gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor o declaraie scris din care s rezulte dac: - gestioneaz bunuri i n alte locuri de depozitare;

n afara bunurilor unitii respective, are n gestiune i alte bunuri aparinnd terilor, primite cu sau fr documente; are plusuri sau lipsuri n gestiune, despre a cror cantitate sau valoare are cunotin; are bunuri nerecepionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au ntocmit documentele aferente; a primit sau a eliberat bunuri fr documente legale; deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidena gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va meniona n declaraia scris felul, numrul i data ultimului document de intrare/ieire a bunurilor n/din gestiune. Declaraia se dateaz i se semneaz de ctre gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor i de ctre comisia de inventariere, care atest c a fost dat n prezena sa. b) s identifice toate locurile (ncperile) n care exist bunuri ce urmeaz a fi inventariate; c) s asigure nchiderea i sigilarea spaiilor de depozitare, n prezena gestionarului, ori de cte ori se ntrerup operaiunile de inventariere i se prsete gestiunea. Dac bunurile supuse inventarierii, gestionate de ctre o singur persoan, sunt depozitate n locuri diferite sau cnd gestiunea are mai multe ci de acces, membrii comisiei care efectueaz inventarierea trebuie s sigileze toate aceste locuri i cile lor de acces, cu excepia locului n care a nceput inventarierea, care se sigileaz numai n cazul cnd inventarierea nu se termin ntr-o singur zi. La reluarea lucrrilor se verific dac sigiliul este intact; n caz contrar, acest fapt se va consemna ntr-un proces-verbal de constatare, care se semneaz de ctre comisia de inventariere i de ctre gestionar, lunduse msurile corespunztoare. Documentele ntocmite de comisia de inventariere rmn n cadrul gestiunii inventariate, n locuri special amenajate (fiete, casete, dulapuri etc.), ncuiate i sigilate. Sigiliul se pstreaz, pe durata inventarierii, de ctre responsabilul comisiei de inventariere. d) s bareze i s semneze, la ultima operaiune, fiele de magazie, menionnd data la care s-au inventariat bunurile, s vizeze documentele care privesc intrri sau ieiri de bunuri, existente n gestiune, dar nenregistrate, s dispun nregistrarea acestora n fiele de magazie i predarea lor la contabilitate, astfel nct situaia scriptic a gestiunii s reflecte realitatea. La unitile de desfacere cu amnuntul care folosesc metoda global-valoric, gestionarul trebuie s ntocmeasc i s depun la contabilitate, nainte de nceperea inventarierii, raportul de gestiune n care s se nscrie toate documentele de intrare i de ieire a mrfurilor, precum i cele privind numerarul depus la casierie, ntocmit pn n momentul nceperii inventarierii. e) s verifice numerarul din cas i s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent, solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amnuntul) i depunerea numerarului la casieria unitii. f) s controleze dac toate instrumentele i aparatele de msur sau de cntrire au fost verificate i dac sunt n bun stare de funcionare. n cazul n care gestionarul lipsete, comisia de inventariere aplic sigiliul i comunic aceasta conducerii unitii respective. Conducerea unitii are obligaia s l

ncunotineze imediat, n scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie s se efectueze, indicnd locul, ziua i ora fixate pentru nceperea lucrrilor.

2. In anul N, F va calcula o amortizare degresiva de 200.000.000 * 30% = 60.000.000 u.m. Conform politicii grupului, F ar trebui sa calculeze amortizarea liniara de 200.000.000 * 20% = 40.000.000 u.m. In vederea consolidarii, F va reduce amortizarea proprie calculata la nivelul celei cerute de grup 60.000.000 40.000.000 = 20.000.000 u.m. si va inregistra: Amortizari privind imobilizarile = Cheltuieli de exploatare privind 20.000.000 u.m. amortizarea imobilizarilor Apare astfel o diferenta temporala impozabila, si deci o datorie de impozit amanat de 20.000.000 * 25% = 5.000.000 u.m. care se va inregistra prin formula contabila: Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 5.000.000 u.m. Daca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri, retratarea amortizarii din N trebuie contabilizata din nou in N+1 prin intermediul contului de rezerve, deoarece conturile individuale transmise in fiecare an societatii mama nu tin cont de aceste corectari: Amortizari privind imobilizarie=Rezerve 20.000.000 u.m. Rezerve = Datorie de impozit amanat 5.000.000 u.m. In anul N+1, F va calcula o amortizare degresiva de (200.000.000 -60.000.000)* 30% = 42.000.000 u.m. Conform politicii grupului, F ar trebui sa calculeze amortizarea liniara de 200.000.000 * 20% = 40.000.000 u.m. In vederea consolidarii, F va reduce amortizarea proprie calculata la nivelul celei cerute de grup 42.000.000 40.000.000 = 2.000.000 u.m. si va inregistra: Amortizari privind imobilizarile = Cheltuieli de exploatare privind 2.000.000 u.m. amortizarea imobilizarilor si datoria de impozit amanat de 2.000.000 * 25% = 500.000 u.m.: Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 500.000 u.m. 3.

Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventaririi se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita si valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. In cazul creantelor si datoriilor aceasta valoare se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata. La incheierea exercitiului elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii astfel: pentru elementele de active, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in mins intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama anortizarii, in vazul cand deprecierea este ireversibila, sau se constituie o ajustare pentru depreciere, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se la valoarea de intrare; pentru elementele de natura datoriilor, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si valorea de intrare a elementelor de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constituirea uni provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. 4. In anul N, F va calcula o amortizare degresiva de 200.000.000 * 30% = 60.000.000 u.m. Conform politicii grupului, amortizarea liniara ar trebui sa fie de 200.000.000 * 20% = 40.000.000 u.m. In vederea consolidarii, F va reduce amortizarea proprie calculata la nivelul celei cerute de grup, si anume 60.000.000 40.000.000 = 20.000.000 u.m. si va inregistra: Amortizari privind imobilizarile = Cheltuieli de exploatare privind 20.000.000 u.m. amortizarea imobilizarilor

Apare astfel o diferenta temporala impozabila, si deci o datorie de impozit amanat de 20.000.000 * 25% = 5.000.000 u.m. care se va inregistra prin formula contabila: Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 5.000.000 u.m. 5. Fluxul net de trezorerie (FNT) = Fluxul net de trezorerie din activitati de exploatare (FNTE) + Fluxul net de trezorerie din activitati de finantare (FNTF)+ Fluxul net de exploatare din activitati investitii (FNTI)

FNTE = 1.350.000 (profit net inainte de impoazitare) + 270.000 (cheltuieli cu amortizarea) + 90.000 (diminuarea creantei clienti) 36.000 (crestere cheltuieli in avans) + 120.000 (crestere datorii la furnizori) 540.000 (plati impozit pe profit) = 1.254.000 lei FNTI = - 300.000 (plati achizitii terenuri) 450.000 ( plati achizitii cladiri) 120.000 (plati achizitii masini) = -870.000 lei FNTF = 120.000 (imprumuturi incasate prin emisiunea de obligatiuni) 312.000 (dividente platite aferente activitatii de finantare) = - 192.000 lei FNT = 1.254.000 192.000 870.000 = 192.000 lei 6. Valoarea amortizabila = costul de achizitie valoarea reziduala = 100.000 8.000 = 96.000 lei Amortizarea in anul N : 96.000 / 8 = 11.500 lei Amortizarea in anul N+1 : 96.000 / 8 = 11.500 lei Amortizarea in anul N+2 : 96.000 / 8 = 11.500 lei Amortizarea cumulata dupa 3 ani : 3 *11.500 lei = 34.500 lei Valoarea ramasa de amortizat dupa 3 ani = costul de achizitie amortizarea cumulata noua valoare reziduala = 100.000 34.500 - 6.000 = 59.500 lei Noua durata de amortizare este de 8 3 (N, N+1, N+2) 1 (diminuarea) = 4 ani Noua amortizare liniara anuala va fi de 59.500 lei / 4 ani = 14.875 lei / an 7. Dobanda in anul N la locator = 300.000 *6% = 18.000 lei Recuperare investitiei in anul N = 70.000 18.000 = 52.000 lei 8. Calculul provizioanelor de constituit e prezentat in tabelul urmator: Client Creanta, Probabilitate inclusiv TVA incasare (%) (lei) A 23.800 60 B C 9.000 *1,19 = 100 20 = 80 10.710 5.950 70 de Probabilitate neincasare (%) 100 60 = 40 20 100 70 = 30 de Provizion de constituit (lei) 23.800 * 40% = 9.520 10.710 * 20% = 2.142 5.950 * 30% = 1.785 13.447

Total 40.460 Formula contabila va fi:

4118 (Clienti incerti)

= 4111 (Clienti)

40.460 lei 13.447lei

6814 (cheltuieli de expl. privind ajustari = 491 (ajustari pentru deprecierea pentru deprecierea activelor circulante) creantelor clienti) 9. Pret achizitie = 500 u.m. Rabat = 500 * 2% = 10 u.m. 500 10 = 490 u.m. Remiza = 490 *1% = 4,90 u.m. Valoare neta comerciala = 490 - 4,9 =485,10 u.m. Scont de decontare = 485,10 * 1% = 4,85 u.m. Valoarea neta financiara = 485,10 4,85 = 480,25 u.m. Se va inregistra achizitia de materii prime: % = 401 (furnizori) 301 (materii prime) 4426 (TVA deductibila) si contabilizarea scontului la data decontarii: 401 (furnizori) = % 767 (venituri din sconturi acordate) 5121 ( conturi la banci) 10. CA = 8.000 + 400 +100 = 8.500 lei Pentru firmele de leasing, CA = 8.500 + 300 = 8.800 lei. 576,35 4,85 571,50

576,35 485,10 91,25 (480,25*19%)

11. Rezultatul fiscal = 8.000 (venituri ex. N) 5.600 (cheltuieli N) + 200 (impozit pe profit calculat si inregistrat) + 300 (cheltuieli de protocol nedeductibile) 400 (dividente incasate) = 2.500 lei Impozitul pe profit datorat la sfarsitul ex. N= 2.500 * 16% = 400 lei Deoarece la 30.09.N s-a inregistrat suma de 200 lei ca impozit pe profit, va trebui inregistratata doar diferenta de 400 200 = 200 lei (cheltuiala cu impozitul pe profit). Deoarece s-a achitat deja suma de 100 lei, au mai rams de plata 400 100 = 300 lei. 12. Variatia stocurilor = 30.000 30.000 *30% = 21.000 lei Venituri din vanzarea produselor finite = 38.900 10%*38.900 = 35.010 lei Total venituri = 21.000 + 35.010 = 56.010 lei Total cheltuieli = 3.000 (materiale consumabile) + 35.000 (salarii datorate) + 400 (dobanzi) + 1.600 (amortizare) = 40.000 lei

Rezultatul contabil = Total venituri Total cheltuieli = 56.010 40.000 = 16.010 lei

Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati 13. 261 (Actiuni detinute la entiatile afiliate) = 5121 (Conturi curente la banci) 3.000 lei 261 (Actiuni detinute la entiatile = 2691 (Varsaminte de efectuat afiliate) la entitatile afiliate) 2.000 lei

622 (Cheltuieli cu comisioane si onorarii) = 5121 (Conturi curente la banci) 150 lei 5.000 lei * 3 / 100 = 150 lei 2691 (Varsaminte de efectuat pentru unitatile afiliate) Deprecierea titlurilor in 2004: 6814 (Cheltuieli cu deprecierea activelor = 261 (Actiuni detinute la entitatile circulante) afiliate) (10 lei 9,50 lei) * 500 bc = 250 lei Aprecierea titlurilor in 2005: 261 ( Actiuni detinute la entitatile = 7814 (Venituri din aprecierea activelor afiliate) circulante) (9,8 lei 9,5 lei) * 500 bc = 150 lei Vanzarea titlurilor in 2006: 461 (Debitori diversi) = 7641 (Venituri din imobilizari financiare cedate) 5.500 lei 6641 (Cheltuieli cu imobilizari = 261 (Actiuni detinute la entitatile financiare cedate) afiliate) 9,8 lei * 500 bc = 4.900 lei 14. a) 5314 (Casa in valuta) = 5311 (Casa in lei) 4.900 lei 150 lei 250 lei = 5121 (Conturi curente la banci) 2.000 lei

11.830 lei (3.500 $ * 3,38 lei/$)

5311 (Casa in lei) = 708 (Venituri din activitati diverse) 591,50 lei ( 11.830 lei * 5%) b) 5311 (Casa in lei) = 5314 (Casa in valuta) 6.800 lei (2.000 $ *3,4 lei/$)

5311 (Casa in lei) = 708 (Venituri din activitati diverse) 272 lei ( 6.800 lei *4%) 15. 127.000 lei (valoare contabila) 65.000 lei (baza de impozitare) = 62.000 lei (diferenta temporara impozabila) 62.000 lei * 30% = 18.600 lei (pasiv de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.12.N) 18.600 lei 6.000 lei (pasiv de impozit amanat existent) = 12.600 lei (pasiv de impozit amanat care trebuie inregistrat): % = 4412 (Datorie de impozit amanat) 6912 (Cheltuieli cu impozitul amanat) 105 (Rezerve din reevaluare) Grupa II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare 16. Imobilizarile necorporale sunt recunoscute initial la cost in conformitate IAS 38. 17. Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui text legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii, si ca nu a fost corect preluat in aceste situatii financiare, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila. 18. Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate: titlul; destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; 12.600 lei

semntura auditorului.

19. 20. Imposibilitatea exprimarii unei opinii datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor acestor fapte, nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 21. Prin audit financiar se nelege examinarea unei informatii financiar-contabile (una sau mai multe), efectuata de un profesionist contabil competent si independent, membru al unui organism profesional recunoscut, in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate (standard sau norm). Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil are ca obligatii etice: respectarea principiul independentei; respectatarea legislaiei fiscale in domeniu; ajutarea clientului la interpretarea legii in favoarea sa.

specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Categoria IV Evaluarea intreprinderilor 22. Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in perioada pentru care s-a incheiat. 23. Mijloacele de realizare a diagnosticului tehnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet profesional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. 24. Bilantul contabil in principalele sale mase: Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000 - chelt infiintare 5.000 - licente 10.000 Imobilizari corporale 150.000

10

- cladiri - echipamente Active circulante - stocuri - creante - banci Obligatii curente - furnizori - imprum. bancare t.s. Activ net curent Obligatii pe t.l. Venituri in avans Provizioane Activ net Cap soc. Rezerve Cap proprii

50.000 100.000 510.000 200.000 300.000 10.000 325.000 250.000 75.000 185.000 75.000 80.000 65.000 130.000 125.000 5.000 130.000

Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii, este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv. Activ Functia de investitii Functia de exploatare Functia de trezorerie TOTAL Imobilizari brute NFR Trezoreria Pasiv 165.000 Capitaluri proprii 95.000 Provizioane 10.000 Obligatii financiare 270.000 130.000 65.000 75.000 270.000

Imobilizari brute = Active imobilizate = 165.000 NFR = AC (stoc+creante+ch in avans) - datorii (inclusiv venit in avans) = (200.000 + 300.000) ( 325.000 + 80.000) = 95.000 Trezorerie = disponibilitati - dat finance pe t.s. = 10.000 Bilantul financiar ACTIV PASIV I Active imobilizate 165.000 IV Capitaluri permanente II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare III Disp. si alte valori mob. de 10.000 VI Datorii financiare plasament termen lung 270.000 330.000 pe 75.000

11

Capitaluri permanente (IV) = 130.000 (capitaluri proprii) +75.000 (imprumut t.l.) +65.000 (provizioane) = 270.000 FR = IV-I = 270.000-165.000 =205.000 T = III-VI = 10.000 75.000=-65.000 NFR = II V = 500.000-330.000=170.000 Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi 25. 456 (Decontari cu asociatii privind capitalul) = 1011 (Capital subscris nevarsat) 24.000 1042 (Prima de fuziune) 1.200 26. Preluarea elementelor de activ de la SC Beta SA 212 (Cladiri) = 456 (Decontari cu asociatii privind capitalul) 10.000 lei 5121 (Conturi curente la banci) = 456 (Decontari cu asociatii priv. capitalul) 5.000 lei 456 (Decontari cu asociatii privind capitalul) = % 1011 (Capital subscris nevarsat) 1041 (Prime de emisiune) 1011 (Capital subscri nevarsat) = 1012 (Capital subscris varsat) 14.000 1041 (Prime de emisiune) = 1012 (Capital subscris varsat) Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii 27. Diferente intre auditul intern si auditul extern: Statutul auditorului Beneficiarii auditului Obiectivele auditului Auditul extern Entitate independenta juridic, prestator de servicii independent din punct de vedere juridic Conducerea Auditarea situaiilor financiare, alte sarcini sau obiective stabilite de lege, asigur credibilitatea necesar pentru Auditul intern Se realizeaz de regul prin angajai (servicii, birouri etc.) independeni de celelalte structuri executive. Conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii Certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a rezultatelor si situatiilor financiare; respectarea procedurilor interne stabilite de 1.000 15.000 14.000 1.000

12

Domeniul aplicare Prevenirea fraudei

teri asupra situaiilor financiare ale entitii de Toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor Orice tip de frauda care implica intreprinderea sub aspect patrimonial

conducerea entitii si a altor comenzi sau solicitri ale conducerii. Functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului

Independenta auditorilor Periodicitatea auditarilor Tipul verificarii Obligatii

Orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor sau al oricarui alt aspect Independenta profesionala, Independena e limitat la nivelul juridica si statutara inelegerii conducerii executive. Permanent, conform unui plan Intermitent, in momente propice anual certificarii conturilor Prin sondaj In amanunt Are obligatii fata de terti Nu are obligatii extraunitate (de regula)

28. Principalele obiective ale auditului intern sunt: - protejarea activelor intreprinderii; - asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; - asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; - promovarea eficacitii exploatrii. GRUPA III Categoria III Expertize contabile 29. Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul, sotia) sau vreo ruda apropiata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie subiectiv. Pot fi asimilate cu imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, urmatoarele situatii in care s-ar putea gasi expertul contabil: daca, in calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din partile in proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte, ori a luat parte la intocmirea actelor primare, a evidentelor tehnico-operative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecatii; daca, in calitate de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie in aceeasi cauza supusa judecatii, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat in sustinerea primei solutii. In particular, expertul contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la cererea unei parti in proces se afla in incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu;

13

daca indeplineste conditiile de independenta si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

30. Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificativesau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar. 31. Expertiza contabila este reglementata de Codul de Procedura Civila, Codul de Procedura Penala, Ordonanta nr. 65/ 19.08.1994 republicata privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai, norma profesionala nr. 35 EXPERTIZA CONTABILA. Categoria VII Studii de fezabilitate 32. Situatia actuala in care firma vinde 400 000 bc cu 0,2 u.m. /bc CT = CF + CV CV = CT CF = 56.000 16.000 = 40.000 um Cvu = 40.000 u.m. / 400.000 bc = 0,10 lei/bc = = Cifra de afaceri = Cheltuieli variabile = Marja costurilor = variabile Cheltuieli fixe Profit 400.000 buc 400.000 buc * * 0,20 0,10 = 80.000 = 40.000 40.000 16.000 24.000

Productia actuala de 400.000 bc reprezinta 80% din capacitatea de productie. Deci capacitatea de productie va fi de 400.000 * 100 / 80 = 500.000 bc. Daca firma ar vinde 500.000 bc la pretul de 0,13 lei/bc, atunci ar iesi in pierdere cu 1.000 lei, conform tabelului urmator: = = Cifra de afaceri = Cheltuieli variabile = Marja costurilor = variabile Cheltuieli fixe Profit 500.000 buc 500.000 buc * * 0,13 0,10 = 65.000 = 50.000 15.000 16.000 -1.000

14

Daca firma ar vinde cele 400.000 bc la pretul de 0,20 lei / bc si diferenta de capacitate de productie ( 100.000 bc ) la pretul de 0,13 lei, atunci ar avea un profit de 27.000 lei: Cifra de afaceri = = = 400.000 buc 100.000 buc 500.000 buc * * * 0,20 0,13 0,10 93.000 = 50.000 43.000 16.000 27.000

Cheltuieli variabile = Marja costurilor = variabile Cheltuieli fixe Profit

In concluzie, firma nu poate accepta oferta pentru a produce 500.000 bc sub marca supermaketului, dar ar putea sa-si foloseasca diferenta de capacitate de productie in acest sens (e cel mai profitabil mod). Depinde insa si de piata de desfacere. Daca aceasta coincide sau e in zona de influenta a supermarketului, e posibil ca o parte dintre cumparatori sa solicite pretul mai mic (al supermarketului) si astfel sa stagneze vanzarile produselor mai scumpe dar de aceeasi calitate. 33. Renuntarea la produsul X ar genera urmatoarea situatie, in conditiile in care cheltuielile fixe totale raman constante : = = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit = = = 50.000 25.333 + 45.000 + 22.670 = 95.000 = 48.003 46.997 36.000 10.997

CVy = 2/3*38.000 = 25.333 lei CVz = 2/3*34.000 = 22.670 lei CF = 1/3 *108.000 = 36.000 lei Desi fabricarea lui X produce pierdere pe produs, profitul total este aproape dublu (19.000 u.m.). Ca atare, nu se recomanda renuntarea la produsul X, fara a avea alta alternativa mai profitabila de folosire a capacitatii de productie existente. 34. VNA = (Vt Ct) / (1 + i) t n care Vt - Ct reprezint beneficiul, profitul sau venitul anual net, calculat ca diferen ntre veniturile totale (Vt) ncasate ntr-un an curent ti cheltuielile totale (Ct) realizate n acelai an; Ct = It + Cat cheltuielile totale din anul "t" rezult prin nsumarea costurilor de investiii n anul "t" (It) cu cheltuielile de producie n anul "t" exclusiv amortismentele(Cat); i rata de actualizare folosit n calculul VNA. Utilizat ca indicator al eficienei intrinseci a unui proiect de investiii, valoarea

15

calculat a VNA trebuie s ndeplineasc condiia ca VNA 0, pentru ca proiectul s poat fi acceptat. Cazul cu rezultat VNA < 0 determin de regul respingerea proiectului analizat,ca ineficient din punct de vedere economic. a) an 1 an 2 an 3 venituri cheltuieli 60.000 24.000 (1 + i) t VNA FVt = CF0 (1 + r)t FV 1 (valoarea viitoare a investitiei initiale) = 60.000 (1+0,10) = 66.000 FV2 = 60.000 (1+0,10) 2 = 72 600 FV3 = 60.000 (1+0,10) 3 = 79.860 Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii 35. Situatia neta estimeaza contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii, exprimand valoarea activului realizabil la un moment dat. Acest indicator intereseaza nu numai actionarii si proprietarii intreprinderii, care vor sa cunoasca valoarea pe care ei o poseda , dar, in egala masura, si creditorii pentru care activul realizabil consituie gajul creantelor lor. Astfel, situatia neta evidentiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare, daca cesiunea elementelor de activ asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora, si daca nu apar datorii necontabilizate. Situatia neta = Activ Datorii = (1.500 + 400 + 250 +30) (2500 + 350) = -670 Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara. Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii. In aceasta situatie, datoriile totale contractate de intreprindere au depasit valoarea activului real 36. ACTIV Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati TOTAL

PASIV 1.500 Datorii mai mari de un an 400 Datorii mai mici de un an 250 30 2.180

2500 350 2.850

Rata de lichiditate generala = active circulante / datorii pe termen scurt = (400 + 250 + 30) / 350 = 1,94 > 1

16

Rata de lichiditate relativa = (active circulante stocuri) / datorii pe termen scurt = (250 + 30) / 350 = 0,80 < 1 (semnal de alarma) Rata lichiditatii imediate = (casa + banca) / datorii pe termen scurt = 30 / 350 = 0,09 < 1 (situatie ingrijoratoare) GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor 37. Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau 5% x Total venituri din aceasta activitate . Pentru comercializarea produselor alimentare prin magazin, impozitul pe profit se determin prin aplicarea cotei de 16% la profitul impozabil. 38. Organizaiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activiti economice ce nu depesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite din activiti economice, este minimul dintre 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit, respectiv: 15.000 euro = 15.000 * 4 = 60.000 lei 10% (10.000 + 30.000 + 20.000) = 6.000 lei Veniturile din activiti economice sunt scutite n limita a 6.000 lei, pentru restul de 144.000 lei datorndu-se impozit pe profit. Organizaia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde cuantumului veniturilor impozabile. Profitul activitilor economice = V economice Ch economice = 150.000 60.000 = 90.000 lei. Profitul aferent veniturilor impozabile = 90.000 x (6.000/150.000) = 3.600 lei Impozit pe profit = 16% x 3.600 = 576 lei. 39. 700.000 (venituri totale) 500.000 (cheltuieli totale) 20.000 (amortizare fiscala) + 80.000 (cheltuieli nedeductibile) 40.000 (pierdere anterioara) = 220.000 lei Impozit pe profit datorat: 220.000 * 16% = 35.200 lei 40. Amortizarea degresiva in primul an va fi 100.000 * 30% = 30.000 lei Amortizarea liniara in primul an va fi 100.000 * 20% = 20.000 lei La sfarsitul primului an, valoarea contabila a activului va fi de 100.000 20.000 = 80.000 lei, iar valoarea fiscala 100.000 30.000 = 70.000 lei.

17

Apare astfel o diferenta temporara impozabila de 80.000 70.000 = 10.000 lei, careia ii corespunde un pasiv de impozit amanat de 10.000 * 16% = 1.600 lei ce se va contabiliza astfel: Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 1.600 lei.

18