Text rit nunt

n paralel, la casa miresei, fatele pregteau batistele i bucheelele pentru flci, cmaa soacrei i a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fntn sau la ru, nsoit de un flcu (vdrar) i de lutari. Dup ce lua o vadr de ap, ea se oprea n mijlocul curii i stropea cu un mnunchi de busuioc n cele patru zri. Fetele se stropeau cu apa rmas ca s se cstoreasc mai repede (n acest caz apa funcioneaz ca substan magic care apr acel teritoriu de intruziunile malefice i ca agent ori numai simbol al fertilitii). Apoi lutarii cntau i tinerii jucau o hor. Dup aceea mireasa intra n cas i era mbrcat cu rochia de mireas i mpodobit cu beteal i flori: un rol aparte l avea mpletitul, uneori n forme ceremonial determinate, al prului (act care marca trecerea de la statutul de fat la cel de femeie). n timp ce i se punea voalul de mireas, lutarii interpretau un cntec ritual care descria, n formule dramatice, desprirea ei de cas i de vrsta fr de griji a tinereii: Frunz verde mrcine/ Ia-i mireas ziua bun,/ De la frai, de la surori,/ De la grdina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc,/ De la frunza cea de brad,/ De la puiul cel lsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rmi maic, eu m duc.// Plngi, mireas, te omoar,/ C nu-i mai pune beteal,/ Nici la coad floricele,/ Nici n degete inele,/ Si nici n urechi cercei,/ Nici nu-i edea ci flcii./ Cununia ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ i te d ntre neveste./ Si cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cntai fete i horii,/ Pn suntei la prini,/ Cntai fete horile,/ Si v purtai florile./ Dup ce v vei mrita,/ Horile n-oi mai juca,/ Florile n-oi mai purta./ Copili cu prini,/ La ce focu te mrii?/ C mila de la prini/ Anevoie ai s-o uii./ C mila de la strini,/ Ca gardu de mrcini/ i mila de la brbat/ Ca frunza de plop uscat./ Cnd gndeti c te umbrete,/ Tot mai ru te dogorete./ Cnd gndeti c trieti bine,/Atunci e vai de tine.// Bate vntu de prin muni/Ad-mi dor de la prini./ Bate vntu de prin flori/ Ad-mi dor de la surori./Bate vntu de prin brazi/ Si-mi ad dor de la frai (M. Pop, 1976, p. 145-146). Identificai i comentai semnele culturale folosite pentru a comunica diferena dintre statutul de fat i cel de nevast

Care sunt explicaiile culturale ale tristeii din acest cntec, performat ntr-un moment de bucurie colectiv i consacrare individual? Comentariu text Ce se comunica in cantec? O diferenta. Aceea intre statutul de fata, si cea de nevasta. Bravo, minunata descoperire stiintifica!! Cat privesc mijloacele de a semnala aceasta diferenta, ele tin seama mai degraba de un intreg univers semnificant pentru un mod de a fi. De a fi (fata), propensat prin a nu mai fi. VORBE Asadar, pe de o parte avem un univers plin de sens, caruia ii corespunde, succesiv, un altul, ramas gol, pe de alta parte. Asta intrucat cantecul vorbeste de o vreme a tineretii, o tinerete lipsita de griji, asa o fi fost in satele alea sarace din sec 18 si 19? de care mireasa se desparte iesind din ea ca dintr-un uter protector haida, de!. Iar tot ceea ce pierde mireasa face parte parca organic dintr-un ceva atoatecuprinzator, de unde si o anumita dimensiune dionisiaca DE UNDE? a cantecului; a fi fata, a deveni nevasta, si a avea derulat in minte un scurtmetraj despre ruperea ombilicului SIC!!!!! chiar in acest moment, asta exploateaza cantecul, smulgand pentru totdeauna mireasa din trecutul sau. Acesta ar fi metafora cantecului. Interpretarea acestui cantec potrivit unui alt punct de vedere, ne arata insa ca schimbarile implicate privesc intai de toate structurile de baza ale vietii miresei pai e mireasa doar o zi!. Astfel, nivelurile prin care este semnificata diferenta, pot fi observate sub urmatoarele aspecte: -uman-familial fata este laolalta cu parintii, fratii si surorile sale; -habitual??? toate acele elemente de ordin vegetal, gradini cu flori, busoioc, nuc, cu care se contopeste ea; -erotic (ca mijloc prin care avea permisiunea de la cine?, fata fiind, sa seduca e pe dos!, femeia casatorita nu are dreptul sa seduca !!!!!!!) inele, cercei; -ludic-social cantec si joc. De toate aceste lucruri, miresa urmeaza sa se desparta, momentul avand drept echivalent o saracire simbolica. In al doilea rand, am incerca sa vedem cum? care este impactul Cantecului miresii pentru chiar cea pentru care se canta acest cantec. Orice rupere, despartire de cineva sau ceva familiar/drag este in sine tulburatoare. In plus, cantecul nu vorbeste

despre despartire doar in treacat, ci scopul sau este in intregime acesta: sa o faca si mai constienta, punand, parca, sare peste rana. Desigur, nunta in sine este o fericire pentru mireasa, care se leaga de omul iubit, insa nu e mai putin adevarat ca opunerea continua a statutelor face labila chiar notiunea de fericire pe ce te bazezi?. Iar daca oameni diferiti, la varste diferite, in contexte diferite, dar bine precizate, pot sti la o adica ce inseamna sa fii fericit, sau au pur si simplu o opinie clara despre asta, in acest caz, am putea spune despre fericire ca niciodata nu a murit si a renascut atat de rapid (pentru a muri din nou?), intr-o permanenta oscilatie, probabil atata vreme cat reverberatia cantecului va fi vie in mintea si mai ales sufletul miresii. Caci daca fericirea de a fi mireasa este spulberata prin valentele pe care le implica cantecul, intrucat a fi fata inseamna a trai intr-un paradis protector, constientizarea faptului de a deveni femeie o face sa inteleaga ca va fi aruncata in lume. O lume straina, lipsita de mila, in care iti iei pana la urma destinul in maini, maturizandu-te, fiind eventual fericita dar suferind deopotriva. Asa incat, izbucnirea in plans, reactie spontana a miresei la auzul insistent ?? cit de insitent??al acestui cantec, de care aminteste si Ernest Bernea cand vorbeste despre Nunta in Tara Oltului, desavarseste, daca vreti in mod simbolic, ultima manifestare, permisa, a miresei pentru o lume plina de intelesuri, si in primul rand o lume afectiva... Maiorescu numeste acest gen betie de cuvinte Nu ai bibliografie, nu ai interpretare conceptuala