RA1UAYAITA

---r}-

MARE EPOPEE s-Af{scRrTa

Tiaducere
de Paael Darie

Colecgie

ini$ati gi coordonatd de Anatol VidraScu gr' Dan Titlr<rgt:rr Conceplia graficd a colecliei qi coperta: Vkidimir Ztneev
Ilustralii: Alex
Ussow

Referinqe istorico-literare:
Romessh C. Chakr
av ar

ti

Dutt,

Roj ag o p ala chari,

Lazdi Ciobanu, Tudor Pslladi

Editura,,Litera Interiraqional"
O. P 61; C.P 21, sector 1, Bucuregti, Rominia tel./ fax (021 ) 3303502; e-mail : info @litera.ro

str. B. P Hasdeu nr. 2, mun. Chiqindu, MD-2005, Republica Moldova tel:./fax (37322) 292 932,294 770, fax 294 067;

e-mail: litera@litera.ro
Prezenta edigie a apdrut in anul 2O04 in versiune
gi

tipdriti

electronici la Editura ,,T.itera Internalional", Toate drepturile rbzervate.

;.

Editori; Vidragcu Si fiii Red actor:' fu dor Palladi

Tehnoredacta r e: Lo rinq. Gtncu

Tiparul executat ia Cornb.lrratul Poligrafic din l;,;iqin{u

Comancia v:.47271 CZU 827.2IL.7

R23
Des,:rierea CIP a Camerei Naqi.;nale a Cdrlii Ramayana Ramayana/ Mare epopee railsr:ritd (Bibl. gcolarului; serie noui,/ r:ol. irri,. coofd. Anatc! gi Dan r/icir;, :u; trail,-rcere de Pavel Darie; conc- gr'- r:r.rl. j r , ,; 5i
q-

I rl

Vladimir Z'neev; ilustr.

A-!ex

9.s,3'7rl nr. 305)

821.2.r r -1

(ComU. Poiisr.). -' ctJB [p.] rsBN 97'1-675 -r42, 2 - ISBN 9975-74-791- 4

- ij.. Cl: : ._.iteLi; lnt., ilnr t.l

rsBN 973-675-742-2
ISBN 997s-74-797-4

@' LTTERA TNTERNATIONAL, Br1 Cl

t.:li't't,

?,(

x,,l

@ LITEMINTERNATIOI\rAL, CIJIgINAI t, irItil'l

CARI|AlNtAl
oouL,AHtn z

PRECUVANTARE

&

c[ shimnicul Valmiki, cel mai iscusit intre oameni ticluitor de cuvinte ,frumoase, intAmpindnduJ intr-o zi pe atot$tiutorul Narada, il roag[ pe acesta s[ binevoiascf, a-i spune, cine oare in aceast[ lume poate fi socotit drept cel mai demn b[rbat, gi drept cel mai viteaz, la suflet mai milos, la chip mai luminos, la trup:- cei mai frumos, gi mai voinic in lume, gi plin
de-n[elepciune?
$i Narada, ca-un profet citindu-i gAndurile, ia rdspuns astfel: ,,Nu este-n lumea asta un alt brou ca Rama, acel ce tat[-l are pe

S. ,o*.

bunul Dashatatha, coboritor din neamul slivitului lkshvacu". Apoi i-a povestit aminun[it sihastrului, ce i s-a intAmplat prinfului Rama Ei ce fapte-a f[ptuit el, gi dupl asta l-a indemnat pe Valmiki cel iscusit la vorb[ sl-l primeascd-n c6ntec pe prin[ul
cel f[rd de moarte:

Despirlindu-se de Narada, Valmiki se mai plimba gAnditor, insogit de ucenicul s[u Ei mirat c[-n mintea sa mai rlsuna inci povestea lui Rama, de care rlmase atAt de incdntat. Deodatl zlri in apropiere doul plslri ktauncha, care igi cAntau dulce ceasul dragostei. in aceeaqi clip[ se'auzi ca din senin zbdrnAit de sigeat[ gi birbltugul, bietul, cdzu fIrI suflare. $i cealaltl pasdre pe loc a prins a-l plAnge, umblAnd nenorocitd in jurul celui mort, Valmiki este cutremutrat de neomenia vdnltorului gi simte ci-i arde inima in focul durerii. Suplrat, el rostegte cuvinte de
blestem:

,,Vdn[tor f[rd de suflet, care-ai omorAt iubirea Plslrii, s[ te-nso[easc[-n calea ta nefericirea!"

t{
lr

l
I
I,

r:And flcut. l1l rlilrlrr $cama

$l
1rr:

a ace
s-a

grrrntr, rr-n

li

easta

trrilrrirl lrlrrsleurlrl, ci Ei versul, cuvintele oranduite de un ritm lfr,('rlnori(:ltt, incl, pe care el il numegte Sloha, cdci l.a ndscut rlntr,t'r,ir lii srrplrarea - foca. 'lirl nrrrnci bardului i se inf[[iEeazd zeur creator Brahma, (';il'f' I spr(ne c[ acest riim gi metru'ia'fost dat pentru ca astfei
rirl
tr

t,

ql Jrcral{ incepe cantecul, poemul sdu de prehmirire ii

r(r,ltpt rrlui $i viteazuiui Rama. l,ir p,runca primului zeu Brahma, qi din indemnul inimii rirrlrl vrlrrrilci alc[tuiegte agadar cel mai frumos poem, .Rdmayani, Itrvlllllrrelu iqi pe ucenicii sii sd:l cAnte, astfel, incAt
irrlr,volttasctr profe[ia lui

Brahma:

sd se ,,
,

I
I
l,I

,,(;litll vl'eme mungii fi-vor gi c6t apele Ia vale (irrrye-vor, va sd risune Ramayanapen[u oameni!,,

I
;

ht

rl

iiupArATn gt cErArEA DE scAUN

A REGELUi DASHARATHA

fJno.-, rAul zis Sarayu, de la Ganga-n miazdnoapte, Un regat numit Kosala se- ttindea pf,n{ departe.
$icetateasadescaunEi-o-n[lgasefdr[seamdn
De demult regele Manu, tatll neamului de oameni! Cdt puteai u.d.u cri ochii, tot clddi,fi iritru mAndrie Strdjuiau frumoase uli[i gi priveau cu seme[ie;
Regele avea o,cale inai curaJd decAt toate , Flori frumoase.n a lui cale s-a$terneau cu"pietatb.

pa1 ne cAnd povestea-ncepe, este-o weme mai tArzie, In Ayodhya cea strdveche.cAnd se afld la domnie Bravul lege Dasharatha, dragoste de gard, Ce-gi impodobea oragul precum alfii nici visar{.

o)",

numaizeul Indra sus in ceruri de mai are. O cetate-atAt:de mAndrX Ei-atdt de strdlucitoare.
Poate

Portilg de lernn, inalte,.fost-au iscusit lucrate Tot de megteri din cetate, gi n-adugi din alt[ parte.' Megteri buni la toate cele, cite-n via[[ se pot face, Aduceau, s[ ncAnte lumea, marfa lor la iarmaroace.

in qcest ora$ f.er,ice, iuminali de bucurie,

CAntdregi de mAna:ntdia,socoteau o datorie

$i o cinste s[ tr[iascI,,din Mahadha lor veninQ $iAyodhva cea mAndrd-n dulce cAntec preamlrind.

11

Pentru carele de luptl vizitii neintrecu(i $i ogteni avea oragul, de {ugrnanii lui temu[i. Unduiau in vAnturi steaguri peste turnuri de cetate, De departe, de departe se vedeau din orice parte.

$an[uri mari pe dinafarl capitala o-nconjoari, Pe la porgi gi sus in turnuri str6iile nu-s ca sa doarm[...
De-ar fi fost cumva s[ vin[ oameni rli cu negre gAndu-ri, Toatl lumea din cetate s-ar fi strAns sub steaguri rAndfrif

intre mdnguri dulci de mango std cetatea cea de scaun, Odihnindu-se in tihnl, ca o zdnl-n foi de laur.
Elefangi Ei cai, clmile

Ici veneau cu mirfuri multe negustori din alti parte.

Crai veneau la Dasharatha, se-nchinau cu plec[ciune, .AducAndu-i scumpe daruri de prin alte plr[i de lume.

- emu turme in cetate,,

$i acest orag in soare scAnteia cu diamante De prin falnice castele Ei din cur[ile inalte.

Ai fi zis c[ este Ayodhya ca o prea a. pr.i cununl, Ca o tabll in opt unghiuri, pentru joc'de zafifii bun[,
.

$i c[ insugi zeul Brahma sus pe tutnuri stele pune, Dac[ sfAnta lor lumin[ niciodatl nu apune.
Uli[ele-s toate drepte. $i in plind armonie Casele se rdnduirl rev[rsAnd lumiril vie.
TrS.iau oamenii de

aiiea cu de toate ale sale, Cel mai bun orez avindu-l, pe'eare-lntmird,,sali".

72

Mai c[ nu-ncdpea-n hambare, multil, roada adunatl, Sucul trestiei de zahhr le-ndulcea via[a toati,
Le cAntau mridanga, vina gi timpanele-n fr[iie Cea mai gingagl, pl6cut[ gi preadulce melodie.

z
a

&

tr[iau doar sfinlii, care mai intAi.tr[ir[ Sihlstrind, qi-acuma raiul drept rlsplati il primir[.
Ca gi ei

in Ayodhya-cetate blrbl[ia

,. .inrt\r.,
ii
lipseEte

Ci nu-i om sd dea cu arma in dugrnan, cAnd

Lui, duqmanuiui, o armd. Ei, arcaEi ce Etiu lintirea Laa:uz, n-au s[ omoare neo$tean, c-aEa li-i firea:
Ei puteau s[ tragf-n tigri $in mistreli cu-a lor sdgeatd, CSci urlau aceste fiare de vuia p[durea toat[.

Bravi ostagi bhteau in fiare Ei cu arma, gi cu pumnul! A nu Eti ce-i car de lupt[ nu eta-ntre ei nici unul.

Fericitul Dasharitha se mAndrea cl uite are Oaste flrl-asemdnare-n capitala glrii sale,

C[ mai are-n capitall brahmani plini de-ntelepciune,

Care stau
1a

sfat

ct

zeli, de gtiu vedele a spune.

'

$i cl sunt de el alXturi cei n[scu[i a doua oarl Spre a-gi face datoria fa1[ de popor gi trarl

Nemaiinrobili de patimi, la un crez s[ mi se strAngl: Focul pentru sacrificii in altar s[ nu se sting[-

li
13

I
T

ORA$UI-AYODHYA
din Ayodhya in[e,!epc!une, $i-adunau

:,
'

;l
, din ;are faia lumii.
I

z
z,

Treito.ii

v 1

&

I I I I I I I t I

Bunul rege Dasharatha, care-i,sfant in datorie, Prin virtu[i divine-i qrimul,in tiit neamul iui lkshvaku.

i;:

EviLeaz, $i nu cunoa$te.ce-ar putea s[ 1 inspbimAnte. PelduEmarii ii ingrozegte, p.e prieteni - ociotegte.

E stlpQn pe.a sa

voin[[,

gi-i voinic cum este Indra,

ZeuI cel atotputernic, gi-i bogat, ca Ei Kubera.

Preaiubit de toli in !aM, el o cArmuia in pace, Ca Ei Manu'ingeleptul, tat[l neamului de oameni. Iar cetatea lui de scaun cea bogat[,Ei frumoas[ Cu Amaravati i de-o seam[, .u-i lui-]nOra capitalX.

Fericit gi demrr de cinste era-n !ar6 oriEicine, Zavistea necunoscAnd-o, izgonind din gind rninciuna.
t

Nu qtiau nici,l[cornia gi nici ingelltoria, Njrneni rnAna si.li intindi din strein avut sd prind[!
(lospodanii cu nriurrlllc nveau lumii si griiasci, ()I, nrutrcind, li i r;liitrtii p,riia: tara lor sd'infloreasci.

I
T

Nici cltat cu lurrr;rrrirr'('it nri I liirscqli pe omul cate

Se d6-n vdnt dulrlr ;rvr,t'r: rii rrrr sl'llrrt pr: lurne n-axe.

in hambare gLitr, 1t tr 11t'rrirllrl t'rri ;;i vilr: rrrlu'i col'llu(c Igi aVea tot g,oslrorlrrl'ttl, (;rt'rr trltr';r11;i tr;rvrr(itrrl o.

I4

Le-a mers'vestet-n lumea

Cu respect gi cu credin[6 sprijinit-au.c6snicia.

toat[; c[ gi so[ul, $i so[ia ,

,

infrlgigi au fost de dharma, Ei nu-rnblau cu doui fele Nici printre ai sli de:acas[, nici aflAndu-Se-n ospele.
Inima-gi aveau curat[, sfAntul schimnic cum $i-o are, DegetelE-mpodobite cu inele sclipitoare,

Frungile'- cu.diademe autite. Toli in,trard Ca qi cum dintr-o poruncd gi-o cedin[[ c[,gi luar[ Coronigl.aromitoare Ei br5lare sirnltoare; Nimeni flu era,' 1isi unul, cu voin[l-ngeldtohre, Nimeni s['qi hrlneascd fiupui cu mdnclruri necurate Sau sH nu se spele Ziua'de trei ori, precum se cade,
uite-a-pi face pasta de santal; ca sd se ungi, Sau sI nu-g-i impodobeasc[ cu ghirl[nzi de floa.re pieptul. Sau
sX

fi gdsit nici unul judecatl, toli au'mintea iuminatX. Vdduvlt de

in acel

oraE de oameni nu ai
l

$i n-a.fost tiici de-o.ntdmplare cineva sd nu aducl Daruri zelIor, cAnd arde focul sfAnt de sacrif,icii, ', Nimeni n-a pdgit ruEinea de a vrea ceVa sI fure Saudea-nc[lcaweo.legb,care-ibinechibziiiti,

c[sltoiib Cu incrucigXri de va
De-a avea

, negAndit5, lege s-o r'f,stoarne.

It
r

GAnditori, care gtiqri vedelei, ph {e-nfeleag{,, Brahinani inlelep!i, bfagul aplr{nd'de cAte-s rele. ..,.,1,r ,.

15

aruri dg p rirne au, cp-re .cins te-Ei,indr ep tau a 1o r gdndire $i spre binele.ce_titii, cici.,erau,stlpAni pe: sine,
D

z
z,

in

n-awr[ lqc cei c-rwi,.nici c'ei fdlalnici,: Nici un om: urat la suflet:nefiind' prinffe cei darnici.
acest "ora$
.

il

Nu, s-a pomenit v.leo strad[,, ufl de s6-ntAlne g ti. vreodatd Oameni r[i sau proEti ca noaptea, ce hr:le$c cledi4ga sfAntd.

Sunt blrbagii fle pe-aicea tgli ogteni Ce,,nu gtiu tear4a, Despie lume $ase moduri de gAndire insugit-au.

Au cu tofii suflet.nobil, Ei-s mdriniryrogi in foate, Sunt femeile de-aicea pleafrumoaser elegan[e.
Q,spitalier, pqporul, c.e! vileaz $i cu CredintX Pentru toate patruvarne are legi.intru priintr[.

Neamul igi urm4 f[gagul' binecuvAntail bdrba[ii Erau numai dernnitate, soa[elg - firl ptihanX. Astfel varni lAng[ varn[ tr[-iau, toa-te patru caste:...., Sfintrii brabmani era.u, pximii, iar[ kshatriya, ogtimed]. r.

ti

inchina, utmat{,de .vai.shya - de plqgatii,. Me gterii $i ne gusto lii, carg:gysaU :$i,rn0n[ tare,
se
.

$i gtiintd $6'munceascd bine $i.cu hdrnicie, $i dorintal omeneasce- pildx altora s5,fie;

Altei caste, carg

Castei,shudrilor
oEteni

uror spre-ajutorale, i , castei altor servito4re;i.I

Mul[i

Cum olicdnd

avea, sunt

luptais.o doleapcd, $tera sd gi.o pdzedscl:

Mai irn;:odobeari Ayodhya cai adugi de.prin Kambogea, luti ca cei ce Indra-i are; cu-aletg[ri fulgelltoareAvea oastea buni de luptd elefdnli din

l,

alpine; De prin muntii Himaldfllj'ingrozind pe or.igicine.

liii

&

gtiau'de Au dorit sh i aibl ] .

Ei

nicinu

i n-aveau vro,sl[bibiufle mai vorbim de'lume:'

,

,r iii i.
,..-i

Cum''eia Se-ngroz Apoi Cum

nict'tare gi tuibau dintr.'o nimic[, ' loc duEmanii, toqi gtiindu-le de'fricd,

.-

..:i

,.

l
I I I I I I I I I t

I I

regglui luiiii otrst

a
'.. : 1 . : .
i

noapte.

Da-n cetatea cea,dq scaun eia rgge Daihar4tha, ,, Cirmuind cu-nleiepciune, ca gi zeul-fulger Indra. Toate'eral+ byne..n

[ar[, mullumili tiliau cu to[ii, Dharma invdtAnd, gi nimeni nu vdzuse-n gard ho1ii.
Regelui:cu bunltate-i r.dgpundeau, purtdndu-i stim[,, C[ in [ara asta nimeni n-auzise de weo criml.

Totug,i, buturl Dusnaratha suspina

cu,,ndur'ei'are,

C[ in ilta $l

l;a bti*-,,",1 regele

uti liu nu are

Ce ai:e !r ri r liisreiea il aqieapii-il.:,i,ie,

,;t [dra, dacl trrs"lie-ac ;i

Cl se "rier*r; ilirn
d-

p[rinte!

a-Lld :,

i, .,'er\ii it fp,Fil -qa.u cll vctr.ba-, st,-r cr-r g,f,ncir':

'riR ioti zeii !i l'-1pfegdte$(
:rrrh mAnlrrl?

iie

s-au :jr-r

Cum ar fi sd-i mai imbune, s[ le ceari indurare? Ori si faci-un, sacrificiu:,pen!Ttr,zei, rj slrbltoare?

17

Preoti preafn[elepti el are; cal:gtiu cum'se cuvine. S[ indeplindasc['ritul; ca,gi iertfa spre.mai.bine.,
Dar in astfi vte.me tocmai s,us, in ,ggruri s'adunar[, Zeiitoyi pe lAng[ Brahpa;ri1dufafe{ui s[.i ceat[; Cd nu

'

&

Ravana

mai: dq

Ayad.[, at,[,,;ei;

oc igi,bate

moarte.

z n. .ana
C6 nici
Pe

au tihn6. si nici fo.rtl s[-l inylpgl t inzestrabe cu puteiea,n.mrrliiii,

clnd

$i yitq

a-$i

llg
iie.yoi

toate-asptimile de oine. ttonul lui Zeu-fulger!

ie

Dar o binecuvAntare lucru ce se poate i ih iumltai;, Da, lua,.sap la Ci iqi aminte$te Brahma cd puterea Pentru: zei e-:igrozitoare; dar[ nu]Ei'pgntlti ohmeni.
,

d[ruit[

.l

-:

L-au rugat pe zeul Vishnu zeii toli, el s[ coboare, S[ ia ehip de om gi-n luptX pe.aiel demon s[:1 doboate.

El din focul sfAnt rlsare Ei spre rege se indreaptl, Cupa-i. toat[.aufit[, iar in. cupl.i lapte duice '',

'r'.'. i,', ,. ., r : ', pe care regele la soafeJ duce, BinecuvAntat, qu mai,po[ de,buc.u1ie, lEle beau qi,intr-o clipd
' l': '
'

Precum simt c[ peste-o vreme toate mame au s[ fie! Soafa care-i mai in vAlqtX, Kauqalya, ea !]4aEte
,

Pe fecioiul prirn, pe'Rami,'iar pe Bharai[ n nagle Soaga cealaltd, (1,Feyi; Sumitra :i,pgl:mf1

9i

Tili;,

te',ddi fedio ri' de gerneni: :LaKshmana;gi, cu'S atlughna.

18

de giva spre

jc[ifila

LE

doiinl6 s[ge(ite hiUrrd Ei .,re,f.J.

vACA cEa

ruaznieiei'r;, raii,raoHE*u '

"

; ':

{rq4;,in gu1[firnbalimi era uscat[, , Ci-acum, mutgumitX gie, am gi inima-nmuiat[.

De atAta
',:. f)l',

.j'.r.i,

.l.,.:

:.i.

j,....r:',

'1....

'

,,

Nici bqCa,tg mai alqse,nu c:[talsd-mirp[i pe;6ps[1 :,De prin afbpfii, de'alltufi cite-un fluct,,s[.gust m[,lasd;,

ii I

l9

Iar incolo, la plecare, s[ te'aud cu'o vortrl bun6, $i c[ imi rdmAi prieten chiar privlrea ta s[-mi spundl" Vasishtha, preacuviosul, inc-o dat6 sa-l pofteasctr N-a-ndriznit, ci cu speranlII-a rugat sb zdboveasc[.

palme-o dat[ $i, neaEteptAnd rlspunsul, a plesnit din pe vlcula lui bllgatl. $i-a chemat pe Kamadhenu, Dar nu pentru c[-i bllgat[ es[e vaca preluitll Ea orice dorinll poate s5 1i-o faci implinitl.

$i i-a zis preainleleptul schimnic: ,,Azi in sihlstrie impdratul Viswamitra a binevoit s[-mi fie
Oaspete. $i mii cu vfere sa-l cinstesc cum se cuvine, S[ petreaci,aici cu oastea cum n-a petrecut la nimeni,

Iar[ dup[ ce-a petrece cAt doregte Ei cdt poate, Eu il voi l[sa s[ plece cu ogtirea-i mai departtd.

Ci pe tine, Kamadhenu, te-am chemat spte-ajutorare: Fiec[rui d[-i cAt cere bduturd qi mdncare-

Adicl, ce zic cdt cere, d[-le cAt mai mult. din toate, Si mlnAnce fiecare cAt o wea gi cAt nu poate.
D[-le-amar, gi d[-le dulce, dd-le piplrat Ei actu, D[-le ce-i s'Irat s[-mbuce, ce vtea unul, ce vrea altul!

Fii atentl, ia in seam[, cine dulcele doreEte, Cine altceva, gi-ntocmai pofta inimii ghlcegte-i!"
Era vaca-i

nlzdrlvanl gi a priceput indatl schimnicirl s[ aibl de la dinsa de-astl dat[! Ce vrea $i avu pentr.u petreceri intr'o,.c1ip5. totul gata:

Dulce trestie de zahir, iadia cea mirositoare, Pentru care gi un rege are poftt de mAncare! Nalld munti ca de z[pada din orezul alb Ei dulce, Face rAu de lapte, gi-ncl suc de palmier dduce.

multpl[cut mirositoare, care-ntr-o clip[ i1i pun piedic6-n picioare-. Bluturi

Fel de fel de borEuri, zamet

in rai cu tolii, sfetnicii gi sacerdotrii. Ca gi ostdgimea, toatl de-acea masl incAntat[.

Se credeau

CAt[ frunzd, citi iarb[ adunatu-s-au la mas[, Nesfiindu-se, atcagii, iari Vasishtha ii lasl
Bine, s[ se ghiftuiascl Ei pe el sa-I pomeneasc[: Cd i-a osp[tat un schimnic ca-nff-o casd-mplr[teascd. Strdlucind cum sffiluceqte soarele de primbvarl, Viswarnitra ii vorbeEte ca gi cum s-aud[-o !ar6:
pe tine' ,,Btahmane preasfAnt, se cade eu sI te cinslesc Precum tu cu mari onoruri m-ai primit aici pe mine!

$i !i propun un schimb, pe cate nu !i-l poate fiecare: Tu o vac[ mi dai, eu, lie - de-o sutd de ori o mie!
Perla asta niciodat6, pot s[ juq n-o fi uitat[, Arn s[-i dau de toate cele gi am s-o feresc de rele.

Diamantul strdluceEte cAnd coroana-mpodobeEte, Piatra scumpl-Ei cere cuibul aurit, de buni seam[, Eu sunt rege gi am dfeptul s[-gi iau vaca nizdr[vanb.!" Cel de doui ori nhscutul i-a r[spuns: ;,S[-mi dai tu mie Pentru vaca-mi nlzdrlvanil nu o'sut5, nu o mie;

21

l)al sa-mi dai,atAt C:At poate nici s[.ng mai potii$ocoale, Ntr [i o dau pe Kar-nadhenu! ,Chiar {-e;ar fi 5x,xr1 fii qi frale. .. 'lu, ce
e$t-i

z
2,

K a rnadhe

viieaz,in.luptir:cu degart[vii speran[l! ;nu,doa'r,la .rnin; poat e fii in siguran[[!,

;

lu ii voi purtti,de grijil, ea de.soartl mi.i legatd

$i de cinstea:mea,,pe'care n-oi p[ta-o niciodati.
Vaca asta:ce

mij sfAntd nu o schimb nici pe o lume! Ea,rni cunbaEte'gAndul,' doiul chiar,nainte de a-l spuRe:

'Zeildr aduc ofiandX,ori

La chemarea

mea,rdspund
eu d :ae{i

stid

totund,.

.: '

[-ntotdeauna.
!.

Cum s[ pbt

Caild'imi
Ci Cu gi
.

a]mX esterca'

n'6?!r,'

ardea Sbdare'r s[-1.qopl9l9a.qci,i ma e dhruri cOeat'o [l[teaSc[t ,

l

^;i...: ,,5I14!.e, Tu egti

e padule,''. eu

'

w.

,r

,:,

Ci r-r tine

du
: ;

Paisprezece mii Tot atAtea cergi

:i din a-mi s6-gi $i pr

[i

ai

tli

$e

fie,

"
i1

e aur giil.

Daurite n Albi ca e
9ul d.u,
i',',

sa-gi,qeapptS qare,., ''

1.,;

Unsprq
$i;,o

parru cai ia fi , ' .,';.. i..i;-': :...,., :,,r. ,.. .: .. ,.',! cu,lfaig a.ri{te, iu,g.i 94 vintq!; ,, , , $ii ti d5ry.1, rcu,m mi,i yoia gi cuvdqtul.

mi,q de; mii,i[i cldriri vaci,strt.rrle, cokit'a1c,, In tot felul , neg1e, qfbe gi..bqi1atC, qi roqcate.

;i

Prealnlplepte:schim4ic, dacl e puliq Ei 4stq; sp,une-mi, CAt weidiatn,ant $i aur,rcfl sf, pot sd $tiu anume!1, i: \hslshtha rEspundel..;,Mult e sau.:pu[i4, ce. rost filai are, Daq[ceea0e,-i..minune.nuni'i:dat[deivdnzale.,. Viswamitla nu se lAsd, 1a ai,sii le:,d,[ pq,rune[ Vaca ceardivin[;ndatf,c,hiar.cu silas-o aduc[.

i.,,

'

Acea vacd

n $i n-o iei;ca

insf,,. e

fiin[{

vie:

u'care d.est[pfln nq gtiq,

fost, Ei-ascultltoare! Vasishth4 preasfinte. schimnic, eu s[4i fiu de s.r-rp[rale?

Ea se plAnge:.,,,Credincioas.[ eu tri-arn

Nu mai vreiin stdpAnire sh'm[ ai? gi f,dr[ yoie . Alt st[pdn miaduci,:si.rni fjertsat[ viala anevoie? :
Ce

,.
;

ficut.am;pgntru ficut:aln cu pl[cere!: [rciznesc Eirrri;fac durere..:. $i-acurn, iatd, slugi d

Tu cinstit i:ai pusr la,:mas[i:_tuturor le-ai dat de,toate

$i in:loc de rnuftumit[ oaspetele.tXu'.rn[ b'atea+

zis. AlungAnd
Astfel veni lAng['coliba La picioare s[,se. gulce'
Ea

,lovi cu sup[Iane,. ... ce-,o linea ca in plinsoa-r,e..

.

sfAntuluirsl{ 6, gi: qga sd-i : agcd: .,,

,

,,Tu,

stlpdnuljmeu cu1ni4te, cum,;d l,ai llsat; st[pf,ne, Pe,un,rege fd.r, $e,suflet s[ m[ chirruie pe mine? r

Cum puteai' privi, in: tihn[,'cind in lupta M5 zbdtearn, ctezOnd,in'Iine Ei in mintea

Vasishtha aga,i r[spunde: ,,Nu qu voia mea, vezf blne;

Te-a.rlpit'1, cel ce:es[e mai puterhic decAt'rhlnel

.Regele venea,cu o&stgi,eu cu ce

z'
E &

s[{,stau ld cale? , Crezi c-af fi rlbtlat d vdfbl impoffiva dumtrsal?

4t'

El venea cu.caiigiicare !i cu'elefanti de 1upt6, ''' Cu arcagi ce bat in trint[ gi'cu':pedestrinie multd!'f

$i l-a intrebat divina, sfioasd Eiascultlt.oare: ,,Crezi c[ poate fiio 'fbrg[ decAt spiritul,mai tare? Cine.a-ndtjplinit tapasul,il intrece.pe Cuaduhului.,puteIejcare.luptepentru.bine!

oricine ::
'

futa este;a ta putere, sfinte"Vasishtha, gi; iat[: Cel cu forla gi pbcatul nu te bate niciodat[,
Dat, de ti=i aga cu voib" girde.,wei'pe'el a-1.bate, " 't Pot sd scot din tru11n!: Dupd vrerearta se poe.te

Doar pustiul,s[ r[min[, und-i [ara'lui in floare, ':' Iar el, mAndlti,precum bste, sd ne'cadE la picioare!'1 $i-a:nflat buzele s[ rag[ Kami'dhenu gi pe rlatd Ap'lruinjur chennat[:oastea ei,fl0numHrat]r.

$i s-a-ncinsi aicea lupta"., h,lli persanii se pc inii:ii Dar lovegte Viswam.itra,gi ntr n1e-i111,:pic de rnil[,
o

fr

Ve

de vaca cea' divinaY irre a putini persani.,Se teme, $i atunci,pe gieci ii cheam[,, tot,la'lupt:i s['i ipdefnne.
.

C G

u rAui'i ma"rirda sdnge, :cdciihrptau'f[r[ crrltar.e ''' Ei de eil,alftiri;cei ven(i spre-ajutorare.

24

I
$i in lupta,asta mare,':qa in focul cel din urrnd;, .;,.,i:.: Care rn scrum p ref ace,lumea, Viswamitra forta-$i :c.urm5.
Oastea lui in orice.parte,,cAt e;cAmpui cel de lupt[, Toati a trecut,in moarte; toatd, cat a fost de multd.

I
z I
E

i$i Cade
$i

, luminar de,unigdnd,.iEi zice: .rla,rspiritul sd se ridice!

SfA.ntulVasishrha-i,mai tare; c[,i de Eu cu forga cum'l:a$ bate, dacd-mi aplr st

partea

I
I

...Fiului ilsindu-i .tronul, Viswarnifta c[ r[mAne LAng[, Vasishtha, in, codr.u; .frate -brahman ii devine,

PRIMA L{-fl"',lA CU R,AI(SHASA

Regele cu :Ducul'irj'ii poftegte

.9#

4-\ tJ AirC ia Dasrraratha vine Vis

r:iL

.:in

-r.rddure,

$r

I|:. flq

$i-i deschine tur palatul, curir n,o $i ia lclc rie t-insi'' I purle gi duios
,,C.ai

,'a a;

aiiur,
:

.1!i,

ie
t!l

Vertit'ircitrl ia .mine, mi-aduci mare, Cucurie, Preaburatr i/isvr,liLil.,.a, ca ;;i cunl a fosi si fle

irt

srlcetl ri 11r',1i11, bll:de rev[rsaiu-:s-a. o pi<.,i,.,r, ,oitolijilC riin r:et rir: iDrla peste lu,itr:a tuai.I_n

v.aierl

lipune ini, 'lar, ie

Ce rnar glijr actirn

sp te

te,,fXr[

urnb de-i sunt in

,ifial5;
orrari?

E;ti un,brahtrt?n ce crdin[d; ommai b'un ruci.nu se poate, Cere,mi: ce. doreqti acuma, nu.Ui refuz nimic;d,inrtoate!i

Itrlrrlr lrrI Vrr;wlrrrrilr,l lrrrr,ulo;rsi\ tr piept tresare,, ljl r,l zlt r,;tliit: ,,(), t.r'11r.t, rllrrtricia ta e mare; :

z
:.

.ltr,
hrr

rrrl l;lliillrritrrsli t:e i, poate, o nepteluitd.avere,; , il rrt,qtiirrrl r:c,iutume a$ putea st.nclrc:a-!i cer..

p[dule, facasprimile,de sine; .:. .,. . lii ;rr,;rltnru firi nu se stinge niciodat[ focul sfAnl ..
Arrr silllqrrl irr

l)irl rle la o vreme.ncoace nu mai am in codru pace; lii rru pclt un sacrificiu:s[L mai fac pe-acest pdmAnt.
Cii sunt do Care:ieri,Ei
retre, ceis de Ravana trimise,

td fqcul,sfAnt.al meu

il

stinse!,

Zeilor,deparc5jertfapentrueiafostaduSi_

Sunt doi demoni lacomi, care.m6nc[ orice jertfl pus6

fenftu \faricha, gubahu, gi i;ag blestema, vezi bine, Dar nu weau a pierde road[ din asprimile de sine. "
DecAt numai pringu!,R.a1na,

,,

$i nu;i altu-n,lume nlmeni ce-ar,putea sd mi_i zdtreascX - rnii de anj sa ne trdiascl!.

nu q! leamd, cI nimic nu i,se-ntArnplh, _Crede-mi,gi Eu ii voi purra'de gqij[, gi mi^vezi cdrunr la tarnblf!,,
La grea

iunp[nd q[zpse Dasharatha,.bunu]

iSrc.Aq,nu

Cd:llubea atAt pe:Rama,

rege;. -. pgtea alege

Da, fdgdduiSern:pripd; dar nici.b[nuia sd-j

Pe ace.st,

fecior Acuma inima-ncepea sd.l,doar[:.t

cearl

.;.

,,Of, copil,cu,ochi de lotus Rama este, tu-m-asoq'ltdl Nu:i'bllbat,-iputetei n-are, :iic.i,gtiinli cum se h1pta,

Sunt, doi demo,nr, gi-au s,I_l

piag3. Nul Mai b1pq.mqry

z
i

Eu sd-[i apdr sfdnt alrarul, mai putrin ca sa

mi .::r?::0.
'

$aizeci rnii de ani pe lurne de copii nravut-arn patte, gi-acum tu, o Viswarnitra,'wei O. ii"'ima desparte?
Dacd-l tas cr1 tine, aill 91T,.01. Ei:mi Zis-am nu, Ei n-am pdtere s[ mai po,

&

s ,.f,1

rul,
uI.,,

,Bine, suigd Vii,w;.miqi, q6na, ffigdduiala d?t{ De un rege nu rnai estel d.toiia'iJijuUtl,

ffl['cd nQpoiocirea re va irrmiri,pe iate gi se va anare pelte'toatt

Fiii tdi vor

;Aa"f;[iri., ,
vei pierde

:j

derniritatea c i, Orffiauil""'11;'"". s-a cutremurar pdmantrl pusa supiratd, Casele se. ctltinaiX incAt iar-rl:.iOe.
Tu, o rege,'t6h[6

pierde

Sfetnicii inuemenirfi.rzeii to[i se.supiratdr, Numai Vasi shrha, -n[i.pour, riri,

I rriu

*n il pace_n gari?
;

Sa-u nu gdi cI'Rama este de,ne.fnvins,icd n_,o s[ poat[. Nimeni dintre zi,sau oarneni la-egal s[ rni se:bat[?r,

Nicj amenin[at de:rnou.t.,

I-ar fi,ruinat,
Eo

,Q,

qernea sdrmanul tatX, Ei;nu gi.ar fi dat "btestemul

Ou,

feciorul
I... yiitorul

.Ei,ne.4rnul,i-4r nefericitul! datorie,$f.Ant[,a.mplini ui,''

,,,

l: Vi

gi trgge.o ngapte gi ia r[sdrj,t de qoarg , ,.,,

radin,cetarejesqiata'od;.,r9,:

,:

27

Spre sllagul s[u Ramaj tAnir Ei

:rli

der Pute I -'

,'i iq
'i

P6ge$te'

pte'

Iar pe, Rama indeaproape

i.i.irt"taJt,

neaetpaiitul'
bi PIe-a nu
aPa o Oe

il

slu

frate,

alcu-n:sp'ate'

. '

:,

&

Cltre searl poposiri. {na rAului SaraYy fu $rtiq iti'$nmfi s;o ieie Rama,'ihr acel sihastrit'

$e ,'[ ri ,,Prin1ul.,
Viswamitra,
Spre-a nu

[nt[:
weo d{[,

!e,e;h\.|3ll-,t-!rlt3r i hiici lovit de demoni nqaptea fqu in ziua'lqmtnarS

S[.

fi bolnav de fliguri,

il il
il;
A

nu fii;;pa.'tine..nimeni s[ nu lupte;n astp fume' iit-iiAt o.,ugrlrlEi 'nici plin de nlelepciune'

Iscusit s[ fii 'la vorpi,'Ttotqqqs s[ fii in ,t.9u!t, ,' ,.. ' gtii desirlcie, nici ae frigul iernii,

'ffale!"
':'.'

blu $i,pe,

arapq,

binequyintatS '

,-

".ial

5;au-eglcat iQ[i tfe;i deoda1['

noaptea, iar tn zori'cum se uezirl $i-au dormit in,t'ihn[ ]i ie:aceeagi cale lungl.c[tre codru:se:poroirl: ''itr'

Au trecut,niai .mrrlte zile, tot'athtear nopli" tiec[t.r11' Rt*. fermecate piintrut ar'e;,eirm nu'mai avirt-a; '

C[ci Care
.A

sWamitfa, brahmanul c.ulsunli3,qtt: pq Rama ca pe-ufl ifiu altdumiSale '

f[cut ',Pen1u

firdiecatergneryi
avantd'fare feam6'

Nu o noapte,.qi nu do:rl,st$juiau cu vrednicie ..;'. i Focul sfAnt de .saqrificiu ai 'lui Dasharatha fiii!';

. -

Iatd-mi-i, a ga.,ga noaple lAng[ focul sfAnt stdtur[ $i cAnd colo,'ce;sd vad[? Dernonii din foc le fur6, Flac[rh stingAnd cu sAngg, Si.Subahu, '$i Mariqha, Au venit s[ bage groaza'in"to[i schimnicii de-aicea.
Ci'avea alme fermecate',Ralna.$i a'tras' indatl,, De i-a aruncat pe demoni,'lutrlihAnd pldulea.tbatd', $i,s-au bucurat sihaqtrii c,-au scdpat Ele le facur['atAtea,grele nopli Ei aile grele.

t,

"

de.,duhull rele,

incheindu-se gg, bine ,lqPta impolriva dempnilor, Viswamitra, care Stia ce mai are de flcut pentru prin[ul a !t4X cu Rama,

'' .

: ,

.,

fratele de sca in acesle. N au urmat cu ,

i g

cetatea

ineascl

trivi, ci

l-au

care in drum

spre Mithila le vorbeqte de legendarul.arq,aJ marelui zeu $iva.

!

LA REGELE JANAKA :..

t

cale la Mithila,c[ sose$te Viswamiffa, gijqnakq bucul.os rni{ int6lne$te,. l

Dupe r.ulla,lungf
Zice astfel

Vi $i li-i,tate:Da

,,Dol, qEle.ni adu.c, gq mi49, gis- v!!.gii cum nu,e nimeni!

29

$i nu au doringd, alta, decdt.nurnai s[:privedsci'r I'r'casldvitiil hrc; ,ss1'62re-ii est-e dat intiu,p[strarei

ArdtAndu-l lor,:Janaka, fhci:o'faptX'ingeleapd, - ", '1 .l ; I)orurile loi;de'aicea'lti-vor numai calea dreaptdli', " $i la vorb1e-,ace:stea:Janaka aEa rilspundei , ' pe unde.:. ,,Sd le spun intdi'crim arcul rni-a venit; Ei:de
1

z
&

A lui Rudra'soctu,,Dak$a; in deinult tfcute'wemuti, Hot[ri's.d-Rdep1iheasc[sacrificiimariinlceruri.

I-a chemat

pofteasc[! Ci-a uitat insh pe Rudra cu'chemare"sXd cinsteaic6'.,

sd

insemn de cinste pe toli zeli-

I de ruineazi,
', .:-. ,-, f ...-,,

nePoftit sX-i ameninge, SuPdrat

I

e,
,
' ,

1,
:

spa :da! s ce

ul gi a strigat Plin de mAnie: crificiu, da1'!mi fac eu parte mie!

Cum ve[i.da Va -- mAn[ . '. .: - fi -:---''-i-.

ti e r

re-a lua ceva,tindatd

ta-mi retezatf,"i.i
,

ingrbzi1i'rimas.auleii,qiipeRudrafiecdre. il cinsteEte, linguEindu'l .;i cerAndu'i indurare.'"

r'

'

$i preasuplratul Rudra

s-a

milost

N aibd zeti nici o mOn[ de

sdgeat

Totuqi, cais[.$i 2fls;pac-n acea zi de sdrb'itoa1er' L qu rugat'p. Rl.tdrt zeii - rnhcaL arcttl sI qi coboalre.
;

,'

i'

$i Nlruitorul:Luririi i'l-a dat 1ui Devarata -: g eamul''iiostiuiS['i p[S tiezb=n.ve.i' :' qi arcu l, gi sd ge Ata t

&

31

ARCUL LUI

$IVA

,,SU-, ing[duim lui Rama sa priveascX

indeaproape Arcul d[ruit de Rudta;,ii Cite'vreml,,iui Dev6raia".

.',!

;,

pr pfn i: ,-- i,r

it

prea'ngeleptul Viswamitra, arcul zeiriui'ccr0ndu-[.

$iatunci regele Janaka porunci

Sa-i lnf5(iqeze:arcul cdl ". ;.,i .

vestit

ih
i l'

'

'

Arcul cel ldsa[ de $iva, ce-i impodo,bi! cu floare, $i cu past[ de'santal UnS, past[ multmlroqiloare:

carul inhl Tot btrrb3g i,cillt

Iati-i

roate pa!ry iigut le4gd _al.tul.

,'

Caru-abia-abiq sq mi$g[ qi i4 9u ;e vqde-e la{[, Unde sub capec lnetalic arcul estq nQfil s[ Eadd.

$inainte, ca din !qd[ arcul Zis-a rgggle Janaka volba

a sa

s[-l scoatd ia$:

,t1

:ji v
l
.l

,J

a{f dfvlp, gi;l.,a1e, le,amll ngs tr u qno gte nire, "Aggst Lucru sfAnt, in[u,p[stlare ldsa! nou6 Epre mAndlie.
'I

i
i

l ri
1

fall naltd per-rtru.goartd, q.-ndoi spf.e,q, i pune lcoarcld. Cin, zadar crcrt:&u arcu-I. .\\
Regi mai mul1i au,wur s[-gi.fac[

,i

:'t2

Dar t[ ne gAndim: cdnd.zeif, $i .'Ana dernonii putere' N-au, s[ stdpAnbascl arcul; cum s[ fie-n stale omul?

pui in arc s[geata,'' s[ ntinzi coatda,spie- a trage, Clnd nu ate'omul vl'ag[;nici:cdtrflrc'ul sa mi:I,[in[?'!1' .'
Curn
ptr

Zice-atuncea Viswamittd: Azi cu ochii tdi: se cade

;,

li

.0,' Rama,' arcul dat de Rud:ta"' veli

O, copi'lul meu;

cgrc Unde:i axma cea

gi.aCel

prin!

il negrdbit deschide lada;'

Stlpdnitorul:Lurnii,

: :
I

'

$i, privind-o cu.mirare; stAnd o clip6'ln Ca sfiindu-se, rlspunde: ,,Dac-6 mie'rni $Q:cere,

[f,cere, -

Dac[ ni.i'de ffebuinll, ridica-voi atcu-acesta, i6linds:611' $i.un efort f[cAnd! - Ei coarda'intre caii-etb:bi
-

,,Bravo !ie,!r gi-n aceeagi

.:ii cli

,.;:.

Janqka Ei

V-isw3miJra,^
,,

."

q[trg-,arc gi ntipde r,n{n4r

Peste cap de mi-l

1idi.ci, coalda cea din mu C[tre

ubeg,ilt

tit[.l

inc

Ci degda-t6. ch risun['t1dsngtu! pa ,d9 furtupd;, , _ . ' _ Arcu.i fiAnt, clci prinlul R+ma l-f ,ndqiq peste m,isurd = Arcul'ciat

de La ace4;$etu

neamului. ea cade di

?rel::

: r

I\umai,rqgelg,Janaka,,Viswamifta Ei .c,u p{ngil 'i,,' :' Au rlmas s-[ gtealn.pigioat,g;.lP,e.tia!f dar treii,la qint,g, incAntat de ce vlzuse; regele aga cuvAnt[, Cdtre sfAntul Viswamitra a sa faqi'intorcAndu'Ei:

,,1)tr, it<'t,'lil osl,a5, ce sfarmd arcul dat deiMahadeva,

Mtlitd a fi destoinic condrurneg al.fiiceimele,,i

nu;i de llripd cum gi
(riare

z
,a r< 2
M,

cuth; ci de ze:i,,itnireste'datf,,, ,este.un vit?Z,cuffr nu e atiutl

Astf Nea

&i va

fiumoasl $i,nleleaptdi
rie,r 4265,a1unge

Soald,bunulul prin!'Rama; Mareie, Ei Nerntlecutul, Ce ca un erou plitegte''spre-a se-nwednici dermAna-i,,.

Janaka binecuvAntl v-isui gi cu flptuirea, A lui Rarna gi a Sitei,fericit5.insogirea..ii
.'- :- ;. ,:, . :'i- l

: _
,:_i,'

' ..

DLIPAEOIS,PREZECEANI,,,
'

,.. :1 r,,i,

';

i,-

:i

Dasharaiha, apbs.at de betrariege, e g6hdegteria unticiu:f[gag al viegii.

Cine Patru
Parc[-i

,d Ci:
s,ca

ldsa-vairo

partli
gi-i mai

ma

c ca omiri,

I-i'desdvAr

ma

fia[ii,

ala chiai'mai mult

in d

toate;

oare.'
'

: fapta,'Ei'c $i nu mai pu[in poporul rege'liar,dori -i' ',

El popordl gi:l iubegte'Ei 'cu

Sfetnici are Dasharatha,:ingelep[i cu minte clard; d,.l w ri j . " $i-i rlspund'dcegtia:',,Rarna,SelrXmAnh regb-n iarHl,(
,

:,'.-.

,1,

CARTEA A DO UA

AYODHYA:r; :!
i.'

,':

z
z
E

VIRTUTILE LUI RAM4

ringut

Bharata

frate,

Pe ospege, si-l, m

Acel rege,l'gwapqti; i.a,luatlla fel in seamd:i,i : : I-a-ntd'ln-it la fel;:de parcl ar fi foit,Ei'fra[i de mami.

' i
Cei {oi,fragi $i

andoi,.'dsEi gtiuse '., , ,pe tsharata-l'nlscr.,rse. '

ca doi gemeni,se !inur[.-,

t deprinderil

doi la fel,le.avur[,.
:

intreceilalli;'intr*tineri;a.phleaUintotdeau4a,
e

a doi zei venigi,din cgruni;, cum sdnt,:indra,gi:Varuna.

: ,

igi:tot aminteau,.bliegii; ' C[ iubitul lorpdrinte poartl haina bltrAne[ii;,Dar,. de, casa'.lor de-pafte;

Dup6, cum,b{trAnul

De fe'bioril sdi, pe care

ta!d,g, ii'

in orice
srib

aripi.,

clip[
,

'

.'

Pentru el ai,shi..,feciririi,erau cei'mairscumpi in lumer, Patru fii crescur[,,ca $i,patruibrale de din,umeri.: ]

,
,

Totugi; Rama,:pare este ca Ei zeul lurni.i'Brahma,, Ii era.,cel,rriai aproape sufletului seu de",tat6,i + ..r

, ,j
,,

'.

Dar e1 np qti3 c[ Rama.i chiar.nernuritorullV.ishnu]i Zeu,ir.ugat' de,zer s[ vinl qi dreptatea s;o g,usdin6;

'

; :i
.

Lumea bunl izbhvind-o de ingrozitorul demon, Care-i Ravana, gi cale pentru-a face rdu apare.

z
z il
1;
:

Deci, pe-al demonilor rege are Ramg l-l r;[ppne, $i e maica lui sl[vit[, cI acluse zeu pe'lume:l

Aslfe Deve

e,altfdath ma Prea fr

,i
gi

:,. :
incl
.

;''

Avea inima blajind gi nu cunogtea nici;teama, Nici mAnia'cea turbatl, intru,toate dAndu-qi searna.

Demn ulmag;stltea s[ fie;'semne.bune.'avAndi in cale, $intrecAndre.li pe'al sdu tatl'n bundtate sufl eteasc[.,
Avea drago ste i de, o ameni $i.aveat grij ['ds.a'lo r

via[i'-'

Chiar pe cel ce rlul face;rpedepsindu{, il'tnvagi:

,

'

;.

R[utateapedepsegtO, iiarti!]r Ramanu il criartl. Pe nedrept nicicdnd p

Are-o inird prea ,mate, toatf - penfri-r-a face bine,. ,, '. incAt inimarace.astalf[utr'ri-are:undel linet .' i s'ii

":-

St[ la sfat numai cu,oameni,inlelepgi,'newAnd silgi piardl Viaia sa gi pentruivolbe care'n-au s[-gi;aflb: rostul.'
Om. de- o lr0re:r1!1 ep ciune,
aj

ungAn d .bdr-bat de

fiunte,

El Ei 41ma mflnuiegte, hotirAt gi blrbltegte;.

Jine sfat:gi,cu' iuminagi deir,rg

cei

ea deia

trecu[i dor

:cumpeni,

de.' ' '

..

'

El $i-

miire o f,ur

vorbeEte'se ; [. te du$mani

Este milobtiV cu' Iumea, pe;sexmani.oricAnd;alin[;,. :iii, Mai prbsus de'toate pune sfAntalege a dreptltrii: ,: r::i

Din flgagul de medinli; spre-ntirit&,cdsi 5l:z1,isgi.pentiu-a petxece cu femeile

stidinel

sale, , ,i'i
,i
..;

&

Limpede $i:a$terne gAndul gi nu rabd[rvorba lungl;' $i aceasta, cilm,e tAnlr, mai frumos il face inel:

Prad[n-a.elzutiinAnieiniciodatd, c[-i:statornic gi cu gdndui s[u cuprinde necuprinse,tifip gi spa[iu.

Dulnai,el gtiind curn poate,': Adevdrul cu:prMra din adAnc.de inimi scoate.

Iniml de om citeqte

Decdt taic[-slu,mai bine qtie.a,bate cu-sdg'eata, Toate vedele: cuhoa$te, da;,gtiintrl multl are.'

'

-,,

:...,

Brahmani in[elepti,pe calea cea mai'buni-l indrumard,

indernnatla.faptebune,..g1s'6fiescutin:taII:
Se

purta frumos'cu lumea

gi vorb'ea

ce.i se cad0,

$i[ineaintain[.taina;sim!urile':sa1e-nfrdu. Vorb[ de ocaiXh.ate

nu-i r"u o161'prin,gAndire, iqi'examirieaz5,faptai puro'un fi flptaq un iltut.
Ei

Este darnic la'rdsplatf, mai zgdrcil cAnd:pedepse$te; $i e nolocos in toate; Ei'la.ntrecefi primul este. ''

'

Are'grija ldrii sale mai presr,rstde'orice,grijl;, ihdiumAnd pe vistiernic,cunl.5[-Ei cieaSc[ vistieria.''

Vorba cea de duh ii place, cX*i $i el din fire vesel;, '': ,. Origicine;il ascult[; pind cl.liar,gi elefantul: ".

.,

'

37

NumaiiRama-ri scurtd vrerne caii invdgagi,gi..i face;. Numai,el,viteaz,con_duce,ceata de ostagi ai tatei!:

z
.:i,

e,tedlna, chiar, de:at infrunta Ei zeii: dreapt[, c{tle ghioagl,: a $ighioag[.

E
d

strlin $i nu gi
E

re; d9 tdrArea,.clt

invjdiao gre

d, ,;, .

schimbaxea.

Dintreilumi'ii:vine:cinStea,eS.tej'bunin!oatecele $i-nlelgpt ca.Brihasp.ati,. gi.viteaz ca.lndra SI,,;,j,,

il

iubeEte-nt,neg:popo1ul,.il iubegte dornnitor'ul,,:, C6.e f{cdtor de,:bine,i:,ioare lumindnd in inimi,

gAnd iEi'zice:astfel lat'il Dasharatha: ei virtugi,atAtea,, impletite:n.trlinicid, ,,Poart[-n

Despre

fiu,in

incAt :eu,, clrunt:de, vleme; Chial

I-ag llsa .lui Rgma

gi azi, Cu
:

buctirie

tronul, s[l,mai

,p,ot vqdea gi;tege.

se Care-i
Da,

urii; de.un:viteaz f.6r[ pereche,.,

viegii pEntru lumea ce:l iube$te..: ... un

.la,,quflet;e e,, niciJotireii t Regii ipqt;avea pUtefe,:bogXlie,:dar.se:gtie: , .

inletept Nu-i in I

,,,.

Culmea c

,?

atillE.ro;Rama'nimeti h:ere s:o atingd!

Mi-ar p[rearg[.sunt in opr.uri, de-a$' vedea la:.b{tf0nete Fiul :fne u,Cum cdr.muief te un popo I. ca,re-I. iUb eglg i;,
:

Poruncegte
Ca sd-i dea

sprrd,moE.teni nuli

Dasharath,A eze

.,,1

:
.

roaha.

MANTHARA,CEAFURIOASAr - ;

.,.,

iNTR-o,fl,DE SARBATOARE 1 ..:;:.-.,::.:1.::.,

..,

j j,
,.
t.,.,

..

..,

z
,.

S.rmena

cu luna,plind a palatului.telasf,,i De sus, Slujnica Khikeyi spre',ora$ privirea.gi las[;,

,ri:i,
,

,.
i:

&
,

Dar se cet?i a.veispune,,c[,Ei slxt5, gi,reg.inh. lbat'6 ziuais impreunf; cum e,pomUl d,in.gradin[

,,'r.

Cu-a sa u,mbrd;.Deci, acdma, cum.:stdtea,ingAndurali Slujnica cda'toCoEati; spxe o,ra$ privirea.gi.lasi ,,

'

. , :. De pe sus,'de;pe teras[, Vede.uli[e Tot cu lotus prdsurate;:flarnuri.frem[,tAnd in vtnluri.

Spilate;,

Trec brahmanii rAnduri-rAnduri, Ei,duc carne dulce;:dulcri;

$i ghirlande lungi de,floare,.floare

amirositoare.

Vede ea'cum de prin case tot:ies oameniiia,farX, Dupd ce ga"fi. shrb{toaxe se ghtirl;ise sphlarf,.,,,

S-auzeaplictit.cAntdrea-ncasele,de.,tugdciune, Gloatele.ffeceau'pe uliti -'Ei:a:lor vorb[, s[,risune.

Copeieau, cetitul vedei' strigite tdeipieamdiir.q Vaci Ei,elefan[i se,agitd,cu neclarXrpresimH.re: i-, , ,,
Pe,dXdaca de

.:

$i-i

atAU

lacurteinrvdEmint,de in,ovede + de-nvibrat[, i,ncAt ochilor:fl.di :cfede. r r :

Stai cd afld,'eh:1ndat5, ce-i izvor de-nviorare.! i:',, $i.o intreabl pe 'dldac'd:,,, O fi, azi weo :s6rb'[toare,
]

r..,

De se bucuifrcetatda Ei ile- rege;l preamlreEte,

I

$i din,vistierie,daruri'Ka.usalya d.[ruiegte?

.:i

39

Oare ce.o fi pus la cale domnitorul D.asharatha? Ce-ar voi s[ slvArqeasc[ mintea lui eea inleleapd?'r
:

z
,

$i-ir[spunde:agad6daca:cea:deibucurie.plin[, 'pasdre,ce:i cdntl intre ,flozirea'din gr[din[: Ca o

,,Hai, ascultil!;Dashir'atha,il iub:e$te.mult pe !ama;', Care-i plin de.nlelepciune, prin[ viteazEi drept la fapte,

a d

$i de'4tAt,.cAnd"r[sdriiva constelalia zish Racul; MAine, el va,slJ inallg,lRama s'[ ne.;fie.rege!1' I

Astfel i-a rlspuns:femeia,lcare nici sI blnuiasqd . Manthala ce s5 urzeasOl in frumoas[,clipa ceea. ,'
, MAniat6, cocoEata plrdsi C e avea as ern[nar e, chiar, cu'rnunt ele :K-ailas a,

.tun.ilt.ruru,

i:.

$i cu-o falc[:n:.cet,icu altaiin pim0nt -,indatlvine Sd.iaducd.vesteatristX,lfoartetrist[;..ei;teginei.

O gisegte pe Kaikeyi'n'dormitor gi'dil.s[ii pice , in genunchi, gi, supdrat[ tocmai ;foc,,aEa ii' zice:'',
,,iloatb viaEa lAngl'tine,ca,oisorl'n-am f0st oale?,

, ',
.

Nu [i-am f ost dintotdauna- prima :9u de:ajutorare?

Te cunosc, Ei gtiu.ce

melili,:Ei:n-am.dreptul :de-a :aS cunde C[ tu egti regina-,ntAia,,ihtru toate slAnd in fiunte! ' Dar, iertat s[,mirfie; soro, pdrcl.eEti.d1n alte,,lume $j nu-,!i:mai cunogti nigi dreptul Eiinicl cal ea,de:a lili spune

,Uit., solul te:dezmiardl,' ,; $i ili spune cflte;o;vorbl;]inima de:dot sa'ti,atd6,r

Ce

!i

se cuvine'1ie?

s,

lar[ tu-l ascultiin noapte Ei'nici:gAndul nu,[e bate, Cd-i f[[arnic; qi ca mffine,el,iti face-o'nedreptale.
,

,,

Dac[ nu-gi vei cere dreptul, slujnicd vei fi ca mine Kausaliei, cdle,priiia drept regin[ va,t5mAne.' ,
Au,

&

nu qezi..c[ Dasharathd,l-a trimis in ospe[ie Pe'feciorul tlu anume;:ia mai liber el sd fie? ,

'

Nu-n[elegi cX-n wernea asta, cAt ii Bharata departe,. El pe Rama.l-pune rege sX domnbascA,rnai;departe!

iubitor

se-aratd-n vorbd gi cu-a drggostei sqAnteie, Ci-nc[1zit-ai tu un garpe lAngd pieptul tlu, femeiel.. Ca;un sfAnt arwea sd-gi,par[, dar nici duhul:rlu.nu poate

Sd

nedrdptl[easc[-atilta; cAt[-gi face nedrepta.te!

, Tu aleas[-ai fost de soart[ spre:a ffli in fericitC, Pe cdnd sogul tdu te-n$ali chiar vorbindu-[i de iubire.

O, naivitate sfAntl,'cu ce ai te mullumeEte! Dar la ce mai aivedele, de nu vezi ce:se urzegte;

:

Ce te uiti cu ochii galegi? Vezi de.gi,.f[ acum dreptate, Pe cAt incd printruliRama de la ilon mai sti deopartel"
,,Rama u.u,uiung. rege?.Mi.ai adus o veste. bun[!ii Zice ea, gi.i luminath fala ei precu,m e'luna.

-,

Pentru ve s [ea cea ftumo

asd'

mult[mindn-i slujitoarei;

Datnici.-regina'i.puneinaintepietrerare:.']
,,Vestea ce-mi aduci imi:pare detAt amrita,rnai.:dulcb,! I Prinlul Rama are dreptul primu.l el pe ffon.sa uxcel; .,.:

47

llllaLata fecior imireste; dar surnt mdndrd qi:.dg Rarna; (itrci el md cinstegte-ntocmai.cu[tun fiu cinste$te marna.

l)entru ,Bhalata gi:Rama am aceeagi bucurie lii sunt fiagi;'gi:au.un tat[; gi,la,fel de dragi'suntimie!

:-, I

&
,

l)ac[ se'iuhesc, ei, fragii, de ]a tton:'R.all'sd,se certe! N atr s[ aib5,niciodati-ri pieptin loc,de inimi pietrel
1u gr-ai,bucural cu Ve-stea; pentru:ca{e bucurie Po[i s[.mi cerirorice rSsplatd,rca o mullurnit[ gie!;,
__ __-: l-.

UNEIiTIRILEMANTHAREI

: i: :

I, : :

,flno.., Bharata.i Ei Rama... Nu,li-i srrdmt in lumea, larg[! ilara

Dar in
1or,strXbun5.;pol domni Ei.impreundl,., $i.atunci Mahthara rlspunde:,,,Vai de mintea ta cd doarmel Tu'te;apropii de un. taur; gata,sl te ia in:coarne?!

iapoi ff ezi :ea neamul Raghu se, va inche.ia cu,:Rama, Cd de:Bharata ca,mAine fiii lui vor,[ine seama?, ,, . .
$
;

Fiul tIu varsi cunodsc[ injosirea,qi batjocul, POntru:al:siii urma$ l[sa-va:Rama ffonul Ei :rrofoculJ

::

Un stejar bltrAn.se,ntdmpi[ si'nd cadd sub secure Numai pentrurc['.lnjururi.e danepltruns pddure ;
De tufari (epogf ,prin,care fiara greu ar fi s[ treaci, Pe cAnd omul nici cu gAndul cale prinme ei s[-Ei fac[!
.J

v Bharata
Frafii;

pereche, qi,parcl-s alegi de vja[d

trunghaleste sprijin Ei

povagl,

IarI Lakshmanh cu.Raraa.sunt ca, Parcd Lakshmana lui Rarnl-i estB

un{r i
.buni.
'!:.

ar

fi

drepr3re;
care,m pe

unul

sinfiur,ri i.rtti"
untea.lurmei

pAira bo

e.

gi,de-ardrci.irnihiputeinic' [i]ru;selturrne
Viaga.

Leul vede blefantul

Cel'care-i'puternib

Este ca un'leu Eidhma

s6_i,devini,poate. rata;lnu,fraib! , :

$-apoi'Rami are Pentru c[

rham[, avdt,ailpdrte

d,sej rc:'ii

, . ,,': ' -,
'.

Peste-a ei rnhndrie,umbra aEternut-hi nu.o

Ea de-o

fi

regind-marnd, riu.-gi..b,uit[niciodatf,l,

ddt[;j .' .

Cu

$i-aPoi AtA[

pe Kosala st[dAiiitsr:. , coiiori]de-navugi,iej . , .,

Nu va fi.s[ aibl,tihnd, cdtd wrjme al sXiiifrate, , .. Bharata nu va sX fie din poiune6jl;615,16.,11.0arte!,,

43

CE FAGADUISE ODATA DASHARATHtr.

r 'ji , : ,:,' 1,.. ,,'
-:

4'

&

Manthat?,_
I-a r[spuns

3,

IU acr1q,4du1i,a.ry1pge 49 e,e;arfo3t c cend asgili gi lqii se.potnird sfl sq .PS

i,o.4!tl

Pe alunci, . c,an$ Tirni dh,rrcdf 4 neinViaqg! sta s[ .lupte

Cpntra z,gilar, lu!,indra s-otui t,[g pogli s-aiuie.

Dar[ tot atuRgi. se,ar,'6.nt[, conff a,.lui Zeu:iuiger sare, Sarnbara acel ce-aparp iot cu alrl-nf[qiQarq"r ,
O, s[rmarlul ,Dasharatha,! Ca- de,$gtpi llu$ca.n-{-i pielea Des5ge[i1e.cg,c41e.[;b[teauduhi1ri1erel'e51..

.Sr'
rul

;l',
;.i:,

t$i
'iii

'tii
{i
.

L{'i

Tii i"u' miqte?,D g d u1e1e,. 4.1 !du. sot ;i.al' no.sft u; rege Mai s[ piard., ,9And itin luptirai venit spre a:l.culege Ciuruit avea tot,tq'pul. $ii.de.ast[zi mat'U:F.ie$[e, Regele gi-n somn, it:aievea numai: [ierii, in'ulgurneqte.
N-a zis el c[ de la moarte dacl l-ai sc[pai-, 1'cmeie, Pentru-aceast[ mue fapth dou[,datr-,,'i la sa-li deic?

]F\

t,
!

si'

.-

l!,t

lltJ

,qF

ilt.f

lill

t! ,','ill:

fiN

il

preabucuroasl ci:ti v,orbeq[e cu'pliintd, Zis.ai: ,,Am s5.gi spun, mlpite, dacl-mivine vreo. dorint[1'.
TL atunci,

Ce-a.rlspuns?

'ta, st[p_Arr[!,lf Mai'tii tu mintq gi mAn[! d[ cu biciu.n !i eqtli,pg

Ce mi-ai povestit o,datr_d,vezt c[ mi-a {[mas.in minte!

Iar,cuv0ntul dal:de'r.ege,i pasfrqce'fl-o rr&i plinde!

Nu se i4-napoi eqruAntul:dat'd,e rrege. O.L:el gtjp C-ar6mas$[,I4aitrdiascXnumai:;$ul[umit6:[ie!

l"gadar, f[ghduinla!tuv..ei qere deila ISe. Doud lucruri si le.facd ingglept gi dupl lege;
,

;:nlg.p1in[UlrRamas[.1,tri sihdstrie,;
arat-a, pe,
As

utmd,

sr[.l:inalt

rrinie.

ta-i cale ar, ;o reafi.umoaso; de :a1ti aduce .sgs f ec, i o r ul, Asta-i ziua hrifhzti a-[i:.deschide viitolul.

legeh,ri i.aouci; ?rninte, c[ !i:a dat-t[gaduinli Doul Carurir:s[.!i aducl chiar Ia ptima _ta Ootiu[[" Pe'un fiu iuhit de rege nq il va uri popoi,tl, iii ilva iui:i, cAlrr.l iaril va s6-i lase,n,griia trcrnq{.

,il

l*il
,t';
rdl|

,al

i(iar

\ \.

lui P*ispr

rlurlrai codr,-r r,rti de Via[i

e s5.

i ftci:'sb-i fie.
n sii-;irst{ie.

Irrodaiasuc.lrdrii.du.te.tu'i$i.;tine'rninte:1. lltari tLlinr-1 rA jos ; i;, coibul'i, np-pasAnOu,(i .,,.ie rre grn{ntg
,

l,

1,1

Ai shv'ezl cil. n.o s4.ridure,chinul lacrir.nei amare $i-o sd vrea's[ qi deie iiiatai doar s[ scapi de;suBE;T?re",i

Jb va bilcura; dorindu-li

NLr-[iva zice,impotrivd nici o vcirb[, ci'cu rlaruti ,. sl mai uili'din cele-amaruti.

\ Darl'rtu;'mdicut[ drab5i -hici: cur ochii,r nici cu rrrana

I\u prirni.aCste,dafuti; stai'a$a,li
Fiie[:
a

[ineio::,una!':l'

lui l'gwaphti; lu s[ nu irigi,hiciodat[...

fiumo as[: nu,.i, f eme iein]lumea t.oat[
!

I) ecAt fl ne .rnai

Tu l-ai scos- din gura.,mortii,,abta.,el'

o'line rninter! r' :' Dar f[gdduiala' dat[ tot,atunci'pentru-fiainte?' .i.'

,:
.:

De-o sd vrea sf,:le ridice.de pe jos.mlriflll 1sg@, jMai intAi ii'amintegtei:cdfdbdduinla-i.lsgsl '

/,:},

.N \{,

Tu s[=i,ceri: iRtAi,pe,Rania s[,] trimit:l-n sih[strie," Iar lui Bharata'sd'i' lase naltul.tton intru domnie"'.
: O, regina o,ascultX, bucuroasl c[ o.ndrumd,. Ca oi[a care poate, s5 plgeascl'duph.turnr5:: ''

(\
\)

't

\l'

il

rv
"

r\)

-t';

Nici cu gAnd s['bdnuiasbd ce nlpasti"o'a$teapt6,

Mullumegt:cocoEdtei de pova[a.i.inleleapt[:,
.

,,Minunatu-ti' ghe.b;,ce este,'dtaga mea, mai c'dt'o toatl, Il voi coperi cu aur"penffu.volba ta cirrat6! '
,

Tot ce este vrajd-n lirmereSte-n ghebul:tiu ce pare,

Un izyor ai

iscusln[ei;-m[iestriei'militaie.

CAnd feciorul,meu, preabunul; rege.n [ard va aj,unge;, Ghebre "tri bin e cuvAnt An du{, cu',santal,atunci' l-oi u,nge !
i

Te

De cum porunci-va,solul.Rhrna sd se.ndepltteze, voi c.aple$i cu,daruri'l'sufietul si gi lurninez0!

,

Peste frurrtea ta voi Tu s[:fii ca 'o zei[il; ce:=i,de

puns .

fiii;. , cinstitlli;
:.

z
,;

Strilucegte-acum.r,egina:
Dar

cu-iidemnuriicoco$a

av,Antfi -.,t,

Qea:sfhntd,,:

,,

&

,,Dupi ce ya trece apa, tu zag az Ia ce-ai mai pune? Chiar acum s[-i faci pe igge; ilirripliheasbh Cb]vbT spune'r .
it. $i regina o ulrqgSz[in o.daia;sup4fifii, :i.::.:, MAnd$,,papc-a-r,fi,zel{6,. JuminAnd, sub geana z6rii.
.

,,
j

A intrat. ,$i+ se,qs brtlare.$iinele aqrite, ., , $iruri de:m[rgXrilare:j.toate's,. iatirle,. zudrlite ,

Pe podgle,

, ,

..

priftu.qgf;grg; u,4de,,i umbra negritoare, NemaibucurAnd pe, nimenii !a'nt-rr o Zi de $dr:bitoaie.

in culmea:su.pdr[rii s-a intins Fe jos; ci,ndati;: ,,: A vorbit:ca o, regind'hotXrfit spre Cocogat[: , ,.
Ea

.,

,,Dac[ tot ie-amlpus ,la, cale:,va:rimAne ,floare i.nbart[, Dac[ eu'gi dacX,fiul n:oin avea.noroc de
Ca s-qjungh fiu'rni,rege; iar['Rama rin,SihaStru,
S6-i spunegi iuirDashhrathacum c[,m0,4.c5.el

solrti;,, i.
:

mi-iaspru!

Aurul Ei piatia scumpd-n.ochii mei ce;sf,,rlrai,fie;,r:, Dac[ el,,l.ui Rama,i iasi. gara,, noastrh ispre, domnis?"
ziseieai reglnai.giuvaierulile:toat: .,,.1 AruncAnduJel de'parcl,deveniserd:cir,rma[e.: l'$a zise ea, tefinar,raruncAndu-gi De pe'co.lpul care arde, gol

,\a

.;

Ei Ei.lumi

.j: il:.,,

,,
.

i
,

47

$i mai zise c[rde via[[ s-a.r:,putea u$o1 desparte, C[ doringa,ei cEa mare'i sf, se-apropie de n'roarte!
Cum z{cea .he-rhpodobitl, lumina ;acea regiilf, .' CAt o stea inipragul zilei,.cit ozare de,luminll
I
'. j1

z
4
&

r,

.,,,

DA$HARATH.+ VINE.LA

IGIKEYI

,.

:ji

'

fnrra

regdle-n odaia lui,,Kaikeyi;.6x1g par Col! de:raf';ci'nri z[r6gte irnprejur nici o Suflhre.

'

$i-i mirat c[ de-astl datl soaga nu-i'ca.ntotdeauna Odihnind iil,pa! g6[itd'!i frumoas[ ciirn.e itina. . ,',
E!, coo.'olAtor din"Manur cum llr-dragoste viseaz[, Vedejpatul,gol,$ihdatf:amlrit'se-ngriioreazd,, I

.:

intrebAndu;se: cum oarer tocmai la aceastd vleme, CAnd slvin, ea.este dusil?Aulde so!:11u se mai'tme?':
El

inffeabi camerista:,,Unde,e regina,:spune?I1'

$i-i rlspunde lui"femeia, ca zicAnd o

,,in odaia a.

rug[eiune: '...

suplririi doamnai-i-dusf supdrat[!'1 :i' $iingrijorat'porneEtedupilddnsaEashhratha,

l

In odaia suphrlili,s.o,fi dus, s[.] injoseasc{? . Sau nici nu gtier ce:nseamn[ demnitate.mp[rlteascd?
Cum sI-gi lase pat:de"arir, pe. pimAntul:gol sd: zacl Cea femeie preaffumoaS[; ee-a,fost regelui s[-i. placi?
I

El, m[ritul.rege,.vine cf,tre,cba picltuiti, Ci ea,:toatiri,:fiurnusele

:-j

rue

n-a fost tnchipuit6::

hiar in[ins [-n cotb ]e gi n a,i rdmure a i-nifl q ars,',f $nt{; Sau din ceruri,cobordt{ zAna zAnelor ce. nqAnt[; :. .)

z_

plin incdt bietul Dash

Ci i-i corpul

Eiippl!4it de ftur.nuEele;;
errpeqat,la

bitr4nete,,.

Pare ciutfl;spe;lqtf;-.nfmerite.in g3pgand...;,*,,,',, Regelq qggr qe;aplg,qgi gil,mAngAietqr o, chearnl,

Flefant voinic e1 pa1p, clfIuzd:p tg,rrna !94t[, Ea-i femela,h,ri rdnitd,, cu otravd s[ggtatd,l,
De fiurnpsu,l qqrp s-a-tinge.e1;,
.9i,.

;. , ] j
-,
,

lnfiorat

,,Plecum,soarele.alungd peata^de
Eu

prin,vli; aice,.

;ij,zice:

venii

Spune-mi,
l'-;;.

s[-ii ca
l. i,: I , i.'-

qufletului.t4u cg ge.mpl : fq te-.4 adus:in,g.ata,wgmjiit"

,

KATKEYI I$r CERE,FAGADUTTELE DOU+ p4RIJlr;, ,

r, - , , i;: ..

..

.:9:., ..

Str[tucinA di
Ca ro

bucurie Ei de:gAnd,nebun cuprinsd, , ', vestitoare,a morlii r.egelui regina i

zise:,

,,Tu, om sfAnt al:datoriei;

luptdtor.pentru dr,eptate;

Tu; st[pAnitor de

!ar[,

ce faci totr-ll :cum'se cade, , '

.'''

Mi-ai,jurat; $i:curn,jurat-ail Zei:din ce.ruri auzit-au -,. Treizeciimartori.am;:qi primul printre ei,imi :este Indra.
Auzit-au celespuse cerul,,soarele, gi,luqa, Stele le ce p riveghe az[:rr. cruI,nop lii totdeauna.
Demonii:gt'iU gi,gandhqrvii ce-ai,fdgidui! qdq!fu,

:ir,

.J

i. :

$tiu $i spititele.umb{cr,c4,$lQtice vieta!.e'1,. ,l

::

., r.j

AscultAndu-i glasul du1ce, supundndu-se iubirii, Ca Ei cum ardea in fldcirl,el in bralele reginei.

z
4
&

martori zeii, ldudflndu-l cAt mai tare, el, bravarca$, la,vorba-i, mai s5-i cadl.la picioare. $i
Ea-gi lua de

,,Eu ti-aE aminti, mlrite, de o lupth de-altddat[; Cdnd asurii se pornir[ chiar cu Indra s6 se bati,

lovit $ambara, dugmdnindu-te de rnoarte, Cind, r[nit, din lumea asta te duceai in ceea parte,
CAnd mi te-a Cdnd nu mai aveai scipare; Ei cAnd eu

Mi te-am srhuls din gura mor[ii,

'Doud

- mis martori zeii -

deEi nu-s decAt femeie!

Mi-ai f[glduit atunce tu, preascumpul so! gi rege, daruri'dup5 merit, cdnd doringa mea e lege!

Nu importl ce voi cere: gi putin, Ei mult se poale, JurlmAntul tdu importi. Si-l desfaci nu se mai poate! Nu se cade unui rege, s6-gi incalce jurlmAntul, Ci de-o fi cum nu se cade, nu voi mai cllca pimAntull
Tu, stipAnitor de [ar6, de nu faci ce-ai zis ch=i,face, Pedepsit vei fi: sub mine un mormAnt se va desfacel"

Nu-i rlspunde el cu mintea, ci cu dragostea $i mila... Ca pb-un'cerb intr-o capcand il ademenea regina:

i sdnt gatal Nici visase Dasharatha s[ devint el vAnatul.

I-a zdg[zuit cXrarea Ei s5gelile

$i-acum ea fir[ libavl a cerut sd-Ei implineascl El a sa figlduinqil: ,,Mai inlAi si nu domneascl'

Rama, chiar de Etie-o

$i acum s[ spunl

tarf c-a voit s[l:fac[ rege, ldrii ci pe Bharata.l.alege

Spre-a domnil" Aceasta-i prima, iar a doua ei doringd Este de-al vedea pe Rama pe figagul suferingei,
uTu pe Rama

alungd in pldurea sihlstliei, Paisprezece ani de-acolo nici cu gAhdul s[ nu

mi{

yie.

Paisprezece ani sI poarte hainl scoal[a de mesteac[n, Iar speran[a de-a fi rege nici prin gdnd s[ nu-i mai treac[! Tu s[ dai poruncl asprX: Rama chiar in zori s[ plece, C-apoi Bharata,s[ gtie Cd el calea riu-i va trece!
.

S[ se bucure in voie, c[ urmag la. tron il las[ Tatdl sdu - stlpAn s[ f,ie Ei in lard gi in cas[.

Tu egti omul datoriei, gi ca tine nu e

Iat[ cele doul daruri! Mi le dai cum se cuvine. nimeni!"

REGELE

iI

NESPUNOE

S*,rire

sdpAnul g[rii, Dasharatha, de ce oare Sd fi devenit regina rece, chial necru[{toare?

Se-ntreb[ atunci: ,,Ce-i asta? Ori mi se nlzare mie, Ori visez, oii poate mintda mi,a intrat la nebunie?i' Dup[ vorbele Kaikeyi tremura de tulburare, Ca un cerb ce-i indeaproape urmirit la vAnltoare.
SupHrat de-acele vorbe, risuflarea-i se-ntretaie Parcd sAsAie un garpe, fer,rnecat ce se-ncovoaie. ;

:,

51

Mult zdcu innesinnlire

,inirna-i indoliatA: Cinstea gi nrr'datoria l-au intors la via[6, iati!

,,Tu,

cu suflet crud, feineie, de ce lac[t n,hi la'.gur6?, Prin ,ce fapte bunul Rama !i-a trezit atAta ur[?1'.

Clocotind de grea mdnie; i.a mai zis aga'cuvinte:,' ,,Au nu te-au iubit,gi Rama, ca un.fiu al tlu curninte?,,

C[rui glas dai ascultare, de Etirbegti

f[r[

de searnl

Demnitatea pteacurat[; care-o au gi el; gi neamul?

O.

reginl socotegte neamului de,a fi spre bine!

Numai Veninosul garpe se aseamin{

cuitinelr,

O, sunt vinovat c6-nrgarl,te-am adus de rea slmAntrd! $i acum voi pierdO 'gara:ilin a ta,nesocotint[! Pentru care vinX fiul sI-mi alung in,sjhlstr.ief Nu am iniml de tat[? Nu mi,i dat iubit sb
Vezi, mai bun ca Rama

fie? '

'r

:.

A se-nwednici cAt Rama

.Aq

cine d

ne-a dat de

gire
'.''..

iubirb!

pu[ea]sh-mi plerd ai{erea,'gi s[ pot ffd! in:pace,',' Mai pierzAnd pe Kausalya,'pe Sumitra,.., Dat,ce.ag, fx3-s

Fir[ fiul meu, iubitul, fdr[,intreleptul

Rama?

,,,

;,

Eu pe,,Rama,de l:a$ pierde-i catgicum m!-ag face seama!

F[r5 soare,,fdr[;apd ar mai vielui pdmAntul, I ins[ errr fdrl de Rama nu voi $ti d.ecAt mormflntul.
'i

,
,

Las' sI nu:girrnai:veise Indra peste noi a sale a.pq $i nici Surya nu.gi..coboalesazeJq de noi:aBroabe!

E"

z.

(
{

1l
,l

Fdrb soare, fdrd apl - 1e vom indura p-s toate,' Dar de-o fi sa plece ltama, inima mea nu.mai bate!

'l.l'

Deci rdrnAi la Uonr $erpoaico, Ei pe Bharata 1i-l cheami, Ca s[.mi duci de rApd !ara, sl-milipse$ti de faim[ neamul!

gi cAnd [ara-mi va ajunge f[r[ cArm[ qi slracl, La duEmanii mei te-nchin5, poate oidine sd-gi fac[!

of,cumnusem[cinar[dingiit}'i,cAnds.adunarX Veninoasele cuiflnte, ca s[ treac[ inainle ,

Prinffe dinli, ieqind din gurl, 5pumegAnd de r[utate, Spre a-l pAngXri pe R4ma, care-i plin de bunltate! Fiul meu, copilul \ama, s'a n[scut cu-nsemn aparte: El qu oameniimai bine,ca oricine s[ se poarte,.i Are gi cuvAnt,,gi,fapt[ izvolAnd din bunltate $i din dragoste=qi stimlpehtru suflete curate.
Este om cu,suflet gilgl$ gl ge oamg.ni ii rnAngAie, Nu cunoagtb ce e ula g! nici nu ar wea s-o qlie.

'

Nu-i invidios Ei n-are inima spre rdu pornit[, Nici o vorbl jignito.are nu a fost de el rostitl.
Tu, ruginea-ntruchipat{ a ntreg nearyului, Kaikeyi, cu vorba-li blestemate in odaia Nu m[ f[

lgom

Sup[rdrii! Pgngr.u !lne, qea cu mintea:ntunecati, N-am sd-mi izgoneic feqiorul, c[ eu'nu:s. fiarl turbat[.
:

Tu ai wea

sl-tri Pe-o femeie mi

,lqate sil oaie

- gi.

cg-

gi de tar6,

s-o'doar{?!j'

Un viteaz, caneingrozise pe duEmani,r ac.uma yine $i; plAngAnd amarnic; cad la,picioa.rele, reginei :
,
;

..

1 $iro roagXi;,Ei.i,,vo,rbegte cu.o voC:preaurnil[i;,, ,,, Doam,na..mea, cbreasc 5' zdn6.,.gi= de rnine fie ti mil6,!

1'

DASHARATHATO,MAI&O-AG4:,

,i

.:

'
,

S,-r'.
Plrc[

sai

u)l

mita ea'nu el,

Dash
c

imp[ratul, .i' '. ,

'
'

,,]1 ascr111Lm{.1{aikgf-r; un urmaglia ti'on -qe,a]ege' Pentru bUnlstarba fdrii,:nu'pentru cl lvred un rege!

rl

Nu gtia cum S[.mai lupte .,. .:t.,:. r'r1. ,. )r conllnuars-o roage 0m

..rvjl,rr,.,;

J.f

.;

,,_ :
.

9 Fl
rFJ<

.F :i. F I cn
's

..

p., t.. F)l

N g_
='!J< oj<:' =:. (u . r ' 'O) -*.Ar tn

.:5 rai+ l5 ar : :. -

ro. 1

t!u1 F-t -.Hi+.(uY

ss (r-' Eq & \f c.l E -,L,:a Faa H'P =t'ro E-, E:l* dr EE f,. =, E,F' e (o:.. FS H.3
zF
n:
ro

d
H

d-9.'
.q. =' 5(D
-J

r.: d'. F' J- . !'-)p.E..

E.E',,

.^- .(o

6i.Fr

B'S Ea .4,

il _ 'Fj iJ

(r:- A)< (D.,l

H8
(u.ca

oi^

H. "u,

E.8 d'F
o o)
6
(D Fq

,E A
-iJ
2 !Gn <; ''G
(D

a F

-,.F' xt-o-'aFtct-

irp
_. ='-<Q l-.j; .9J
.

n:

Pl< sa !

gi+ 51-.p:. oo,'.E: E,:'P. d q' -F;i,g',' H-'S.'

(a.. A)>

=8.
T -:

HeFr A)
5

iJ Fq< in -

(o

<.j. :5, ;.o

.rD

6.= fr

ro

:J. r.
i-i.

:
'iJ
!;

:-a)<

r d tr)< rrQ. rD
CD

gi; o- o, :(D i1' | + Af ts;

,.P

Iti. -. Ar< H.

a,?(
;r.

i'

'i-r; pJ<./,.ii-,

(.,r LN

RAMAYAN:A

SUMAN,f,R.A. SO,SE$TE,'LA,,R"AMA,,

., .,.r

i,

Cu ft5sura sa Sumantra a trecut ca zborul clipei : ''i:i'i ^' ;';'-i ,' '. ,' ' ii aratl ^.'j::' $i-qgum 1l1X,.i,q1l?tul'i

inainte

,
:

'

in

in

dg,

frumgqe[g, vede

i,iixrait,'baraiul

lai
;.:::

qsa-''

De n-ai Eti 9d vjf lq Ram-a,,g cI Aici r4itil'Ei paiatui;'ce qi sea - -':;-:i,-t-i,

,.,:,ji..,i

:i:

Zid gi tqrquli Vii luceferii

s he r..'i,
:.., l.'

precum cerul poartd ele b'raie -- roi:ad ittitb't '1,i

-',:,j
'-

I
'l,
:

--'--.-

Malele
''!. I.j

grAptul

m,gl1p

ru-1ine

r3ur, cale ;$.ceni'bietoare.

'-:.i,:..,i:...,

Prin palat cuq.lrecgr v Sruguri flei tie'piatrl;

rate-n jur gh lAng[ Roriti

Alb santal
Sub tavan

aici ca-n
as de e

lecat gi-lr[spnndeEte, o ugo.ar[,ciage-iiiiJgte.

'i: ..,j , i,:;l , .:.:;.'1,, t: -, :',
.

Este Sub
Pe pereqi cu

pd subte
':

-.

se-aud in zboruri bat'in'Zbor coibiii, .i: :.

!:i: ,.;l
.

iscusinll fost-au pajiqti zugrlvite Unde.estd i[rb6'giasX gi pasc turmele'de vifei'

.,:'

Strilucea luims5ipaiitul, pe cAt soatel.e gi 1una, Cum ar fi al lui Kubera, sau.cum este totdeauna

as
g,rD
A)<Y lca (v (D/

d3

d,o (D ](D

(D 6

da '
u-

c)PH

dd
:1 B?
ri:
.1.,,

AJ<

H ..o) A)< C)

irbi (Dp.
;
.a,

()()

V5"
'\Ht

HJ

,:-'

.il

@(D

RFro
FD

''..

bjI
.ax

ai|J .:OJ
iH

PHT

!1

.i-:. F;

i"P " B p..' i+.ea tt ; . o.o o-E B P' 'p (D.tr

H 'tut O;+"

:.+,

50q +B 5 -l.A)<
(D -p-

F'd
u6otqH -to<-.
e.P;-

ts

o,'F- :' (D (D
'

9- td,

S.E H'H
5 i-+ N.(D
HO

i <(D

e6(D.
../6

='.< d,P

\ tNE> iJ + B.(O

'.P. -H< F,Q

,P':,"

^,,(-)X(:)

'.., 5 ii iL:E: K. otr'qrq. ;i B

P>.../r

5-'o
'o H

p.
(D

?3tst Etd
+ ;-t
a')

)
a(D
a)
-

.(D ;(!
!

./.,

o)

,:6a
'.

g g 6P. R p, $, .; 3'5 e?.,.8 (\^ *..Y(rH ca'AJ,. F.:5'

fix 'Aq',, F -, 5'3'

-.
-1<',, ry

rD;x* ;:.,,(u .

Q.d

-i

H
,{,
A

l--+o =.tr<.

+$

tj .F, tr -o.,'
5:irt -,nh 1". i'
o)

5 =, R .6.::
'

r:

,,S

ii

EE Ek
li'*c.

E'''P '=a(D

9"H-. H E E'*, g

o :'' A)

..-.

nt i. P

A) Tt

FE

'

E.
3-

8.

H: 3

A) O)<

o)<,

p)

or':Fl.
.F)

<A

(D A)
pD<

]Dr.
:

E,6', iJ: ",

B :

'i ^.'H. h .Y."" .. Hr! ->.=t

B,El

:.pr.

(D S 8.-6 - 'P 5 Pr;:

flx-,
/ia)tsie

H'E

Ui {

RAMAYANA

TREZIREA LUI RAMA

CUnu in dormitor la Rama viziriul nostru vine, Mai intAiicd il cinstegte pe stipdn curn se cuvine,
..

Cum io cere ritualul, din bltrAni ce-i lege sfAntX, El, Sumantra; dabl inmI, dulce imn de ilavi-i cAnt[

Celui care strdlucegte, -ntins in pat implrlteEte. Cum e-n ceruri sfAntul soare asffel prin[ui Rama pafe. Mai appi vorbi Sumantra: ,,O, preanobil prin!, o, Rama, poflesc sa mergi la rege, azi M[ria sa te cheam[!

Te

,Ag

cAnta de bucurie; o reginl qi un rege De-mi trimit un sol, ce-nseamn[? Numai bile, se-n[elege!"

Sita multutnit[-ascult[, dar in inim5-i p[uunde. Neagr6 umbril de-ndoia16, Ei-astfel so[ului r[spunde: ,,Precum Brahma pentru Indra, astfel regele, o, Rama,

z
a

<

Pentru tine tronul lasX, gtie fiuntea ta ce-nseamnl.

privi atunci la tine, CAnd ar fi incoronat[ fiuntea care se cuvine,

O, pe de
aE

cit

fericit[

Cdnd ar fi s[ juri oedingl, linand sceptrul cu sfial[, Pielea tigrului fiindu-gi naltl mantie regal[".

PLECAREA LUI RAMA LA DASHARATHA

C.

un zeu in caru-i Rama mAndru gi solemn se-arat[, Unde uli[a cea mare-i podobit6-n stqaguri toatl
-=

$i-i de lume-nveselit[, ca-ntr-o mare sirbXtoare Viitorul domn al [[rii trece penffu-ncoronare.

Freamltl, viu colorate Ei pestrile-n juru-i steaguri, Miros de santal $i-aloe e vlzduhul din meleaguri.
Minunate case albe ca zf,pada-s mai curate $i ca norii albi se nalg[ clire cerurile.nalte. Poartl-mi-l pe Rama carul pe o cale-mpXrlteasci, Dulce-nviluit de fumuri Ei dragoste omeneascX.

Ici gi colo ramuri multe de santal se vdd |rdmadi, Diamant Ei pietre scumpe lumineazd-aceastl stradl,
Flori
Toate

- coroane Ei buchete;

hainele - de in, matasi; i bucurd'vederea gi-i fac calea:mai frumoasil.

Pentru sfinte sact'ificii rAnduite stau de-o parte Numai vase de aram[ implinite cu de toate,
Este calea bucuriei pi-a urdrilor de bine, Ca Ei a lui Brahma cale, cea din boltile senine.

LAngi drum vgzi multe tave cu orez pr[Jit. $i toate Celelalte va.se pline's cu tot felul de bucate:

Tlieqei din aluatul de orcz, gi lapte acru, $i atAtea alte bunuri ce vor arde-n focul sacru.

cind Rama cale-Ei face, inso[iti i-i tr[sura doar de flori Ei bunl pace.
Pe de-o parte qi de alta, pe

Ajuns la palatul regal, Rarna il glsegte pe rege in odaia reginei Kaikeyi. El pare bolnav gi este foarte palid, gi plAnge cu sughituri. Nici nu mai poate bietul vorbi. Abia de mai reugeEte in cele din urmi s[ rosteascd un singur cuvAnt:
,,Ramat'.

ri
L

;l li '\
.t
',1

Ne'ntelegAnd cu tatll ce se-ntAmpld, O-ntreab[ prinlul p.e Kaikeyi astfel: ,,Rispunde-mi, maici, sup[rat e latll Pe mine pentru ce? Fdr[ de voie S-o fi-ntAmplat ce nu mi se cuvine S[ flptulesc, db i-ani stdrnit mtnia? Sau poate c[ a fost lovit de-o boal6? Vreo nepllcere au feciorii iui? Sau soa[ele? Sau weo nenorocire..."
La care-ntrebare Kaikeyi rlspunde cu std.pdnire de sine regele nu-i sup[rat pe Rami Ei cI nu zaie el d.e nici o boal[, Ei c[ nici i$lovit de gtiji nu este.. - ,,pat inima i se desface-n dou[, c[ are-o datorie sd-mi intoarcl Ei nu ar
cH

I
,fiea pe Rama s[-1 ]igneascl. Eu am s[-qi spun ce datorie s[-l are, dacl-mi fdgiduieEti a lui poruncd s-o impline$ti $i gin[, cl este rege el, cuvdntul dat-" ajuli si-gi

z
4

intors aga cuvinte: ,,Cum poli s[ te-ndoieEti, preabun[ maic[, De trlinicia dragostei, cAnd Rama Se-aruncl-n foc, qi.n mare, Ei otrav[ Ar bea, lui Rama tat[l de i-o cere".
$1 Rama i-a

il

$i, bucurAndu-se de cele auzite, Kaikeyi cea cu inima de piatrl i-a Spus pe loc ingrozi[oarea veste: ,,Sl gtii, din voia reg'elui r[mdne s[ fie-ncoronat acum Bhaiata, ial Rama va sI mearg[-n sihlstrie, in codru-ntunecat Dandaka, pe paisprezecb ani". $i prinlul Rama, dupl ce-o asculth, Nu scoate un cuvAnt de-mpotrivire, Ci o incredlngeazl' Pe reginl C[ tot ce porunceqte Dasharatha Va fi indeplinit fXrd cArtire.
Un suflet nobil printul Rama are $i mil[ nu de soarta sa ii esle, Ci de b[trAnul tat6, care Pldnge AtAt ae am6rAt, incAt o vorbX, De vrea s-o spunl, i se-neacl-n lacrimi. spune fiul tatei, SperAnd cu vraja lor sd:l rnai aline in clipa desp[rgirii care vine. $i bun rlmas igi ia de la KaikeYi.

Cuvint mari

ii

clrei iniml de mamd niciodat[ alinul, de'vreme ce-i izgonit din nu-gi va afla
SfAqiat6 de durere este Kausalya, a

61

cas[ fiul ei, Rarna. Lakshmana, preabunul frate, supbra[ foc de aceasti nedreptate, i1 indeamnl pe Raina s[ nesocoteascl porunca acestui rege imb[trAnlt gi s[-gi dobAndeasci cu forla dreptul s[u la domnie. Dar nu putea Rama's[-gi caute dreptatea, nedreptlgind pe tat51 s[u, gi

prin cuvinte bine chibzuite 1-a'potolit pe-nfuriatul

Lakshmana. I-a'ipus acestuia c5 dacX el nu ar asculta de tatdl, n-ar face ce ii porunceqte, atunci ruginea s-ar a$terne peste numele Ei peste viala sa.

intor
toate cdt

inglduie Ei nu un om strlin. El o ro.agd insl pe sogia sa la rAndul ei s[ fie-ascultltoare qi sh nu p[rdseascd Ayodhya, ci s[-l'
agtepte-aici pAn[ la intoarcere!

Dar Sita n-are iniml de piaffl $i nu e o strdinl penffu Rama, $i cu astfel de vorbe ii rlspunde: ,,O, soful rneu iubit, intlu jignire Mi-ai zis aces[e vorbe-ngro zitoare? Au tu nu gtii ce spune sfAnta lege? C[ sogul gi sogia impreunl Se vor afla,la bine Ei la,r6u!

lii sortitl vjata-n sihlstrie, Sl Etii c[ ea gi mie mi-i sortitd, Iar de te-i duce azi in,codru verde,
De

Eu inaintea ta pe spini cilca-voi, Pe m[ricini, pe iarba cea t[ioas[, Ca si-gi mai scad din suferinla ta.

De-om

ritlci prln codru mAnd n mlrrl,

strdbate

Hiliguri neumblate vom

gi de nimic nu m-oi insp[imAnta, Iar flrd tine gi-n cereEti'palate Nu aE putea trli... Inirna mea Doar lAngi tine va mai gti s[ batd. De vrei ca sd m[ pietzi, md lasl dar,,.

ea, infiorltoare an
pringes[ ca

inlelept Ei, dupl cum o iubea mult pe Sita, n-u fivrut s-o treace prin cumplite incercdri, acum rugand-o cu lacrimi in ochi s[-i dea ascultdre gi sd ia aminte ci traiul unor o
Rama era ins6 om
e c

gerpii care migund? Dar Sita o iin.. unu Ei bunX: numai cu Rama va mai fi in via[d, fdrd de dAnsul - moart[ ea va Ce maiputea rispunde Rama? Nu-i rimAnea decAt s-o ia in codrul aspru gi str[in.,.

'

fi!

Cum auzise aceste vorbe, spre Rama Lakshmana grii:

,,Dacd vei merge-n codru,
Pe

'

dragl frate, unde umbld elefan[ii, cerbii, ,$i-atAtea fiare-n cale te agteaptd, E datoria mea intAi de frate S[ merg cu tine, ca o cll[uzd, Cu arcu-ntins si pot a-[i face cale.
Iar dacl pleci, lasAndu-ml pe mine, Nici cerurile n-au sa m[ aline.

fe voi,pluji incodrlulli gj noapte;, ' Iti voi deschide,cale, prin desiguri, $i penmu,tine,.gi pentru pringesl!
-,,".i .',..r:t ; l: i,-'r':
Au1

iq{v;a{gq gln.p,,gqlrlle p4{91ii, Ce e mai dulce, giam s[ stau de veghe,, ,' r,, L? {npa,7i!9i qilq,lo*n+l,uqp-tiill'., ,

.Dasharatha insd poruneegte s[ li se dea totu$i ar,mele gi lve$mintele ce li se cuvin unor ":., CAnd s-a,Lnpodobit Sita cu bogate ve$minte, s-a luminat totul in iut la frumuse[ga.ei; de-a1 fi'zis origicine c[ , numai soaiele rnai lumineaz[ atAt de dulce lumii. $i Kausalya induioEat[ a:mbrlgiEat-o gi i:a,pis- cq avea in gAnd:

prin$.

'z

<

il

,-' ':

.i

,,Femeile, la greu ce-Ei las[ sogii,

't

..

, . '

c 9 -l

in

asta,

sd,fiq? are

Cu fericirea.te-a incununat! Dql binecuvAntals-n veci rXmAnI Femeia ce-i de sog nedesp[rgitd CAnd pest.e el fuqtirpile s.

+1j".
'

;, --...:^.

La care vorbe Sita

ii

rdspunde:

w)

,'.,,'

,,Nu va sl chnte un temn fXrX de.strune $i nu va merge un:car firl de rodte;'

'
:

'"

\-'"

iFemeia p Ci'o face

Iubirehp
ea mi-l face 4eu

gini, :
in fata mea.!'l

'

, $i

Cerdndu-i regelui binecuvdnthreaipentiu voce stins peri vedea

toli trei; tu
i

i strline, pe cdi preamult primejdioase gi pentru ani

ochii cop

indelungatri Ei grei.

Ay

r
I

HYA nennAxr.ruD u RERATA

Vnru

era Sumanffa, Cutn se'cer orAnduite le

,: ,:ir : :

cargi Stia'
" ::r . ,,

qi toate

poate,
:: , :
i

Cd fusese ani de zile el nedesplrgit deirege

$i c[ n-a gregit weqdat[ cu nimic.in cf.rllia

Palmele a rugiciune le-a unit, gi

1eeii.
e

C[tre prin[:',,Te ag1eap16taiul,

a S1 s3 te Sd te urci, spunAn ,u1$e dor sa nu binevoie$t!, ca De |,

Ca

[e pofteqte

lite

voi duce,

4i 4puce,

s[ pogi r5i deprtte, lung[, toaii'e lungilvreme, Inima avAnd ribdare inApoi pX nq t-er cheme
Paisple2ece ani!

A,llta.i Soafa regelui, Kaikeyi, so

-

!i'o t ca
sup

rdpBqte

hotdr[qtel"

$i in caru A lui Janaka

acest fec
i-: ..:

l
::-

sPare

Strdlucesc de-[i iau vedetea aurul gi piatra rar[,

i ., .,..r

incAt Sita scAnteiazi ca-nstelatul cet de searl'r.l; - ,.1 : t. .,

Altel ic I le'a 19
.. \.
',:r.

.iiqqt rnama
.: .:: ,.i 1 :'

&:

Regele mai

di poruncl arnele,

ce le

avql[

Prinlii Lakshmana gi Rama, s[ le-ncarce in trdsrir6.

Slugiie au pus cu giil[ in regescul car: gi zale, i $i .neintrecute atcuril scututir sdbii iucitoare.

.,

Iati-mi'i:ulcati; Sumantra Ei:doi plinti; gi o,prin[esd:,.r Carul se porne$te,,drumul lung-naintea lor se [ese- ,
MAn[ vizitiul,'mAnd, patru cai_de foc se-avant[ $i ca pasarea e catul, intrecAndu-s.e qu vdntul, t, i1i era mai ,.CAnd vedeai cu,CAtI g1abi: , iEi ani gi ani s[ nu-i,mai vadil. ,

z 4.

&

r-nat lisa.pfrinlii

Vizitiului dia urml ii,strigaU.cu

glas de,

ceatt[:

r:

,,Yezi de rnai'Strunegte eaii! Hai ople$te-te, Sumantra!

Nu-i pe drept, zicea,mul!imga,,ieri Etiamp[ fi-va legg;, ITrtazi la grea poAndi soarta drumul,ii alegelr' Cum strigau'perinttecute: ;Z[bovgEte! Zlbo;regtelr Ai fi Zis c[ tpt ofagulde, d.urc.Ie-nnqbur,r-eEqq, ,.,
,

Dldeau gl?S,gi e,fefa4gi!,,cai.i r,re.qhezag pg,cqle,. : . , $i mul[img4ldgpi'Rarna alerga plAngdnd qu jale;,

Casele puqtii.lisAl$u-qr,penpru gerpJ $i penrl"u fiare, Peste-Ayodhya se aEterne urnbra wemilor arna1.e.

Oa
Ca,

luc alealgd,dupl Rama,,,plAng g'i,sr4ga, .

grEbind spge-o ap6, focq-n car,e ard s[,Ei stingE.

un murmul, ca ufi.,ZUflrZe!,. q e-a\rzea c*in,zare,n.z4r e Rug3 muftor4 qga p!dns[, rs['nu p!eqe-n,dep6$arg,
Rama, qd maiizlboueascdviTitiul,;ca s[-l,vad[. :. , Pe iubitul pringm;ultrilr,r.e4 gar,g nla vipa! s{;! piardt!,

$i

u-a

ce

eaEi p4e afi eqb,inle,1ug[

d_r

,,Vizitiul-q, ,gp{e$t|;1cg v6n1.t[u mi

i+:. 'll:,.'

!r4g, i, to t, $ppr.estei .q.g grXbeEte?.r,1. ,r ;, :<,

o/

{r'i:

Biata mami dacd poate qi cu moartea sd se

batl

Are inima,

se vede,

in o[e1uri ferecat[!

Maici, m[iculit[, mam[, cum de ochii tli nu seacd CAnd privegti indureratl fecioragul tiu cum pleacd?
Sau te-alin[ mAndra Sitd, care lAng[ Rama este, Totdeauna luminAndu-i ca un soare peste creste? Lakshrnana de altd parte il suqtine cu t[rie, Gata s[ indure toate pentru dreapta lor fr[1ie!"

Mai alearg[ multi din utma catului in care-i Rarna $i, plAngAnd cu-amare iactimi, ei plStesc s0rtill vama.'
Regele iEi vine-n
Pe

fire, iese din pala.t sa-l vadl fecior. $i, cind il vede dispdrhnd, el mai sd cad[.

Kausalya Ei Kaikeyi

il suslin, ci el se smulge,

''

Dintr-o parte pe Kaikeyi cu privirea o str[punge,

BlestemAnd-0, s[ pllteasc[ inainte pentru toate, Cd-i femeie f[r[ suflet qijncdrcat[ de plcate;

Cldea lacima ca ploaia, potolind pe calO praful, Ridicat de pringul Rama, care-gi p[r5sea meleagul.
ca din floarea cea de lotus: cAnd se-atinge peEtiEorul floarea tremurl gi plAnge, De tulpina-i Cd.deau

laoimi

Mamele se zbat in bocet, neavAnd o clipl pace, Inima lui Dasaratha de durere se desface.

fiului iubit, gi asta $i mai dureroa.s[-i face pentru tatil lui nlpasla.'

un

orag din urmd-i shigd

Iar cum vdd atunci blrbafii regele ci pdtimegte, Dupd Rama al lor.bocet gi mai tate se grlbeqte.

Unii il jelesc pe Rama, cu tristete-n glas chemdndu-l! A11ii vln in fa[a mamei, fiul binecuvAntAndu{.
Dar gi Rama are-n pieptu-i inirnl care presimte, $i privirea intorcindu-Ei, ochii vdd ce-avea in minte:

&

Vin plrintrii lui din urmi, nu in aurile care, Ci abia purtAndu-gi pa$ii sub durerea lor cea mare.

tot ce vede, el rosteEte-aEa cuvinte: ,,Vizitiule, d[-i zorul, mAnd caii inainte!"

inristat

de

CAnd in piept un dor

tnapoi

ii

ii strig[ si opreasc[, sd se-ntoaLcX, pare calea rnai primejdioasd parcd.

Iar mdicula lui aleargl gi tot strig[ s-o audb Poate s[ se rlzgAndeascd fiul ei, gi sX'i rlspund5.
,,O, copii, o, Rama, Sita!" - Dar se pierd neauzite Vorbele. $i-i vin din cale numai tropot de copite.

Dupd ce printrul Rama iegi din orag, vizind cd foarte muili cetlleni din Ayodhya il mai urmeazl, porunci s[ fie oprit carul gi, intorcAndu-se c[tre oameni, le vorbi astfel: ,,$tiu c5 sunteli gata sd. m[ urmali in calea mea spre sih[strie. $tiu ci m[ iubili dln tot sufletul qi mai Etiu c[-mi dorili numai binele. Dar, dac[-i aqa, fragii mei, cetlleni din Ayodhya, folosili-vd de aceastd dragoste pentru a-mi implini porunca mea din urmil 5i prin aceastf implinfe bucurAndu-m[. Iatl, deci, ce v[ poruncesc eu vou5: Deaici, din rlscrucea la care suntem, sa vl-ntoarceti cu to[ii acum pe la casele voastre, c[ nu spre onoare ne-ar fi s[

rlrrrdni pustie cetatea de scaun! Privigi f5r[ dram de minie pe acei ce pe tron va s[ urce cu voia mlritului rege! $i-n toate sd-i dali ascultare lui Bharata, frate ce-mi este, c5-l ;tiu c[ e bun gi e nobil!
CAnd tatdl meu rege il lasl, SaJie stlpAn peste gar[, SI $titi cd e demn de creding{ De dragostea voastrl e demn;

z
a,
E,

Vi-ntoarceli cu tolii acasd! Acolo cu dragostea voastr[ S[ fifl lAng[ tat[l meu. Poare Durerea s[-i Eti{i alina!"

Ce calde gi blAnde cuvinte le zise din suflet fArta[ilor Rama, dar dragostea lor pentru dAnsul, aprins[ de-acesie cuvinte,

mai mult decAt focul de jertf[, a pus st[pdnire pe inimi Ei nu le mai lasl putere sd poat[ intoarce din dtum. $i brahmani bdtrAni licrimeazd, Ei, greu cum le vine a merge, ei zic c6fie cai rugltor:
,,Voi, cailor, care il ducetri Pe Rama de cas[ departe,

Aici potoligi.v[ mersul $i nou[ ne dafi ascultare.

Urechile cailol date-s De zei, ca s-audi mai binel Iar voi nu sun[eli animale Cu alte urechi. Deci intoarceli din cale!" in fala bdrrAnilor biahmani nu poate ca surd sh rdrnAnl acel cate-i Rama-ntreleptul. El carul opreqte, coboaLd, de

Sita urmat gi de frate, toli trei de-gi continu[ calea pe jos, cu mullimea de r6nd. Au mers ziua toat[.

Au poposit cltre sear[ pe malul rAului Tarnasa. Rama gi Sita s au odihnit in pat de iarbi, iar Lakshmana Ei Suman[ra au stal de veghe la somnul 1or. Prima noapte in codru, ins[, Rama n-a avut somn dulce Ei, trezindu-se inaintea zor17or, i-a spus vizitiuiui: ,,OricAL de mult 1e-aq fi tecunosc[tor acestor oameni, cale ne urmeazl cu dragoste, nu pot s[-mi ingddui intoarcerea acas[ inainte de a-mi face datoria. Deci sd plecdm de-aici cAt ei mai dorm! Dupd ce au fost treculi, pe celllalt mal de rAu, Rama l-a trimis ind[r[t pe Sumantra, ca sI meargd pe lAngl mullimea adormitl, ca gi cum intorcAndu-se acasl. Dupl ulmele catului, mul[imea trezit| mai tArziu avea si se intoarc[ gi ea, urmand aceeagi cale, spre cas[, spre
Ayodhya.

Astfel flcu urme cu carul Sumantra pAnb ieEi la drumul cel mare, frimAntat de atAta mul[ime de oameni gi de animale, incAt nu se mai desluEeau urmele acestea, gi alunci vizitiul, nevizut de urm[ritori, se intoarse la cei trei, cate se urcarl penuu a-gi continua calea mai departe spre miaz[-zi.IarL-i in sfdrgit ajungi pe malul riului sfAnt Ganga. Aici pringii gi printesa igi iau rhmas bun de 1a Sumanlra, l[sAndul s[ se intoarcl acastr, gi, urcAudu-se apoi intr-o barc[, trec peste intinsele apr:. Mai clcpaLte, dincolo de sfintele ape ale rAului Ganga, calea lor avca si-i aducd in codrul sihlstriilor.

71

iNroencEREA LUI SUMANTRA

C;-

se-ntoarce in Ayodhya, regelui aga-i vorbegte Vizitiul: ;,Jara noastrl de dureri se ofileEte:

&

Gdrbovitu-s-au copacii, ce erau frumoqi qi falnici, Vestejitu-s-au Ei frunza pe-acei pomi de mugur darnici,

Au secat, mdrite rege, iazuri cAte-au fost, gi lacuri, Nu dau glas prin codri pasdri, fiare, ca in alte veacuti. Elefanlii care-n turme colindau plduri gi crAnguri Nici c[ se mai v[d. Pe Rama il deplAng copacii singuri.
LotuEii au floarea-nchisd, rAurile-au prins mltreag[, Ca gi mlagtina miroase apa lor fXrX de via![.

nici un peEte; nici o pasdre - sh fie, pentru suflet, pentru ap[ $i t5rie. Bucurie Nu
se vede

Pomii r[muroEi in care fuunza n-o vedeam.din floare Astlzi nici c[ ne aratX floarea lor mirbsitoare.
Ramul indoit de roada altldatd preafiumoas[ j Floarea-gi scuturl pustie, agternutd jos o lasX! Sd-!i mai spun,.o falnic taur intre cei de lAngi tine, Cd, venind in capital[ Rama, n-a fost nimeni

flri

Bucuros ca inainte pe Sumantra sll salute $i la carul t5u de aur incAntat s[ se mai uite!
.

De pe Calea cea Regall auzeam plAngind o lume, Pomenindu-nil pe Rama, care n-are zile hutrr:.

$i vedeam cum de prin turnuri varsi lacrimi la ferestre Pe ne'ncondeiale gene preacuratele neveste. ele inde e1e Nu se mai vedeau prin cea[a deasd.-a lacrimilor grele.
PlAng,

c[ nu-i mai vdd pe Rama, dar nici

Nici s[ po[i sa crezi c5. Rama dugmani ar fiavut in larl To!i erau intr-o durete, toli o lacrimd vlrsar[!
To[i plAngeau! $i dintr-aceasta o neiinigte se-ntinde De la oameni mai departe, elefanti qi cai cuprinde.

m[rite rege, este capitala ta acuma Tristi, cum va fi de-a pururi numai Kausalya-muna".
O,

Domnitorul [Irii zice cu durere citre mama Celui ce preascusnp ii este, mama bunului s[u Rama:
,,F[rd Rama m[ voi pierde in oceanul de durete, FXr[ Sita sunt ca marea f[rd vAnt de mAngAiere.
Eu suspin

MAinile le nal[ a rugl

- precum

se zbate marea-n

valuri fibmAntatl, cum sar peqlii sl se zbatl.

Lamimile-nfierbAntate mi-s curen[i de ape calde, P[rul meu ce-nc[runge$te - este iarba-n m[ri ce cre$te.

Ale cocogateivorbe - sunt ca-n ape crocodilii, Iar Kaikeyi - iadul este, zmeu-nveninat al zilell
Bine

Pre[uiti fapta noasrl? Dacl-i dus la sih[strie

- ea! Dar noi pe Rama il iubim! Deci cum sI fie

De aici, din casa noastti., unde scumpe i-au fost toate, Spre sff[inele meleaguri, spre pdduri intunecate,

73

Ill s[-ndure sdrlcie gi departe de.a sa lard fdrrnuri binecuvAnta-te doi p.lringi aillui s[.i par[!
Eu oceanu'acesta,mate al.duterii nu.l voi trece; DespXr[irea mea,de Rama l-a ficut adAnc gi rece.
Vat' $l:amar, .o, Kausalya, sirnt, g,i . plin aces:te ap q

z.
2
d,

Moartea infiorltoare mi se zbuciuml pe:dproape, Dar mai rnare.intristare nici cd ar putea's[ fie Decdt,lipsa-n ceasul mgr[ii a 1ui Rama, preascump miel
,

El e insuqi adevlrul $i ptea nobil suflet are $i mi-a dat intotdeauna intru toate ascultare.,

Iar acum, cAnd mi-i departe, inima de dor imi arde $i imi scade dir,r rputere;:cum, dogoarea apa scade"
I

MOARTEA LLII DAS FI,ARATHA

S,.

na..a

a $asea noapte'de cAnd Rarna se duseSe,

'

Ci n nesomnul lui de tath un plcat mai vechi

il gese, -' .

sund; gi nu poale s[ adoarmi, $i nu.adoarme Kausalya in ristelea ei de mam[.

$iun blestem in cap ii

Riv[qit de gdnduri ttiste, gopotind ii,face semne Soalei,sale, s[-i asculte greu ecou din altd vreme:
,,Buna mea, ,tu; I(ausalya,':cdt,mai egti pe l1ngi Vreau povara ce,m-apas6 s-o impdrtigesc cu tine.l

mine

O, aud cum trece weffiea; sirnt puterea rnea-n sc[ciere, Numai inima nu-mi poartf,rmai pu[in6.n ea dulehe.

Da, am slvdrgit picatul, ci.eram predltan[r:15s{ir

.1r'
:

giaveam:fdndul prea departe de'prdpastia,adariil,

Daf se vride e,aga-i viafa: tineretea f[ptuieEte $iapoi vine,alt[ vreme'qi pe to.ate le pllteEtel intAmplared astatristl,mia ddus-o via!a.n'cale " -' Pe cAnd nici veniqqwemea s[ fiu so[ul'durnitale.

&

!An[r prinf eram, p incAt nu gtiam sa fi

dal [ihteam cu arcul bine, rnai bun'ca.mine.

Nu cugAnd ca sa m[ laud eu igi spun estea.[ie! Ci-aruncam sdgeata.n $nt[ la auz, o gar[ gtie.
Deci; si[tbam la ceas de toamn6, in[r-o searl-ntunecatl, Lingl rlu; prinlre desi$uri, s[-miaud Venind vAnatul. Eu gtiam ci-n umbra nopli elefantii sd se-adape
:

Vin, gi bivolii coboar[ spre t[coritohre ape.

Stam la pAndd. $i deodatd gAlgAind'aud cirm sunX Apa, ca prin gAtul unui irlciorag flcAndu-gi'drumul. Era lifnpede: se,aude elefantul curn se'addp6, GAlghindu,i astfel trompa,cdnd din rAu"sorbrigte ap6.

cltat s[ vld cu ochii, ci mi,am pus in arc sdgeatl $i-am trimis-o eltre:sunt, gia gemut tufigr.l-ndht[,.,
N-am

Auzit-am glas.de jale, v[ietAndu-se.n suspinuri, Ch il frige-n Biept slgeata gi c[ moafe-acum in'chindri.

M-am cuffemurat indatl, arcul mi-a clzut din mdnd, 'Se'zbiteirsub tdmpli spaima cu tot sAhgele'dih "'5',:,i

Alergai'atunci la glasul disperat gi plin de jale Un biiat rlnit v[zut-am l6ng[ apa cea din vale.

z
< .r;l <"$
,';i
,,ril

Tremura in pieptu-i tAn1r, of, sigeata mea cumplitd, $i de sAnge, ca gi pieptul, era fala lu-i mAnjitd. Vdd ceva mai la o parte rlsturnat pe,mal ulciorul, Iar din el zvAcneEte apa, gAlgAind cu firigorul.

iq
;,4 .ili ;,li
i1i

'Cu adAnc6-n ochi durere m-a privit, c-apoi si mi zicd: sd-mi dai puterea, care trupul mi_l ridicX. ,,Pringule,

:il .t{

:i.

ii

.i

,t

vinl cu ceva, de-ai tras in mine? Mamd am Ei eu, Ei tat[, cd sunt om eu ca tine! Ei
Dar ce zic ci-i am? Cu mine trece-vor gi ei in moarte, Sprijin nu mai au pe nimeni, gi-s bdtrAni, nltugi de soarte. Ei pierdutu-qi-au vederea dedemult, qi nici cdrarea PAn' la rAu nu ar vedea-o, dacl nu vdd sfAntul soare!
Ce vor face ei? Acuma Eilu ci qed tdcugi gi-ascultd Pe cirarea dinspre apX pagii mei sd se audd.

N-ai sd po[i? Dar sunt de

,i
iii

il
4

rI
,t,

j
li
I

;l

lr

-i .:l ii

)i
I

'tI l
,l

Cum pot ei sa Etie oare, cd eu mor aici in vale... Mergi pe-aceastl clrdruie, te rog, prin[ule, gi_n cale

i
ii

t
I
1 I I

Ai

Intri,

sd dai de o cocioabd, care este casa noaslrf,.

dar, Ei spune-i tateivestea asta... cea mai pl,oasld.

I I

Ci-nainte de a merge, te mai rog, sageata-trri scoatc, Ci md muEci^n piept, de parcX mi s-ar iniAr,coli ,,,.,
Scoate-mi-o,
gi

,ro,:;,,,.

,i

nu te teme c-am

liu nu-s brahman gi pdcatu-[i

nror pierzArrrirr mi sAn1y,; firl de uLntiir,i .sc slirrlle!,;

sd

'/ ()

$i i-am scos oftAnd s.lgeata, dar Ei sufletul odatd Il-am scos din trupu-i gingag, sAngerAnd pe-acea sigeatd.
Ridicai apoi ulciorul gi-l implui din r6.u cu ap[, $i pornii pe c[riruia c[me casa lor s[rac[.

il

in

sdlag intrAnd, deodati doi sdrmani vf,zut-am, care

Pdreau

dou[ plsdrele cu tliate aripioare.

Doi bduAni ajungi sihaEtri, doi s[rmani fdrl vedere, /,gteptAndu-gi inc[ fiul, sprijin el gi rnAngAiere.
Nu mi-a fost ugor spune, dar le-am spus ce se-ntAmplase, murise, cAnd i-a fost shgeata scoas6.
a

$i cum fiul lor

Auzind aceast[ veste, tatdl Eia ieEit din fire $i m-a blestgmat. $i-acuma port blestemu-n amintire:
,,S-at cldea pe loc cenuql sa te fac, dar nu anume

Aivoit s[-mi pierzi feciotul, E-aivenit cinstit a-mi spune.

Deci blestemul sd te-ajungh cu incetul: s[ ai parte De.a muri de dor, cdnd fiul cei dorit va fi departe!" $i a strAns bitrAnul vreascuri pentr-un rug atat de mare, incdt ei tustrei sd.ncapl intr-un foc de.nmormAntare!

Iat[, m-a ajuns blestemul! Mor, de fiul meu,departe, Mor de dorul lui. $i Yama parci pest'e ochi.m[ bate,
De nu pot nici chiar pe tine s[ te v[d, degi-s aproape, Kausalya mea cea bun[! Ce-ar putea s[ mA mai scape De o graa singurltate, de plcat. Ei de clinld CI l-am depdrtat pe Rama gi-am r[mas spre umilingh?,.

Nu tpai am sim[iri in trupu-rni, mi s-au stins ca o lumind Dinti..o candeil, cAnd este goall dupd ce:a.fost piind.
Ca o ap[ ce se,adunl qi, crescAnd, ddrAmi malufl, Astfel ffupul mi-l dhrAml chinul meu lovind cu valuri. Unde sunteti toti? Rlspundeli! Da[i-mi m6na.voastr[ caldi, Rama, tu, gi tu, Sumilral MAna cealalt[ s[ cad[, :

:
d

Mdna ce-i necredincioash, necinstit[, tr[dltoare A Kailceyi, ce mi-i dugman Ei nicicdnd iertare n-are!'!

Astfel zis:a Dasharatha; qi-a r6mas cu gura nchis[ -LAngX el flr[ cru[are zeul Yama poposise. Inima de-atAta jale sparge pieptul Kausalyei $i nu vrea Sumitra crede printre laoime ce v,ede. intunecat Ayodhya Ei-i ingrijorat poporul, Numai Vasistha-nlefeptul mai petrunde viitor.ul.
S-a

'

$i pe Vasistha il roagX nal[ii sfetnici de la curte Sd-i poVlluiasc[ dAnsul, ,iar ei toli au s[l asculte,

.\

Ct fhr[ st[pAn ce-i gara? Cuib de rele gi.r[scoale. $i asupra ei dugmanii tlbXr[sc ca ni;Le boale,
$i mai;mi.cii,nu asculti de povala celui Sog.ului ca.nnebunith soa[a nu-i dd ascultare,

mare, iat[,

',

MAinile ce-au fost llsate numai oamenilor, Nu se mai avAnti.n munch, n_u mai sunt ce:au fost odatl,
:

Nici c[ vor sI mai inilge case de trdit fiumoase, Nici,ch si mai lin[ plugul pentru brazdeie,mlnoase,

Oamenii, chiar buni la suflet, se gAndesc mai mult Zeilot un sacrificiu nu-l mai fat cum se cuvine,

1a

sine;

z
z

Boglgia se destratnd, ca de nimeni ocrotitf,. Ho[ii stau la drumul mare. gi te fur[-ntr-o clipiti.

&

in

nu-i, st[pAn, negolul rnoare, Oamenii se-nghit ca pegtii, neavAnd nici o sc[pare. aceast6

{arl, unde

Vasistha, deci,

tu rie:Ddrum[; cine sI ne fie rege? Clci o garl flt[ rege-i ca gi cum nici intr-o lege,

de ap[, o pldure desfrunzitl, E un rAu turma -cea l[satd in cAmpie nep[zit5!" Ea e

flrl

$i rhspunde inleleptul cu in[elepciune multl Tuturor acelor care stau'in juru-i Ei-l

ascultl: e...
r

,,Pringul Bharata de rege ca moqtenitor ltsat Dar acum,e pe qspefe gi nici'binuiegte poate,

Ch murit-a Dasharatha. Deci trimitem $oli cu veste

Cd la curtea-mplrlteascd agteptat s[

vinl

ester'..

VISUL LUI BHARATA

Rserir-au z,orii zileigi p[rnAntul lumineaz[

$i incoroneaz6, ceral sbarele cu gene-raze,

ins[ Bharata se scoalI vl[guit ca de pe boald Abltul qi trist, de pare c[ nici nu,i i.n ceturi soare.
'Stau prietenii in ju,ru-i qi-l privesc cu-atAta inclt ca gi cum sunt gatarinima din piepl s['Ei..smulgd::

tAng[,

rVorbe,duici ii
t

gi.i:cdnt[, iar,isteiii sI glumeasc[ iEi-d-au ghes, ca poate astfel pringul s5;ss-ny.r.1easci,

s.pun,.

$i mai cheaml,dansatoare; lpoate ele,s[J aline, Mlddiindu.gi vesel trupul, sufletul si+iiinsenine: Ci el parcl nici.nuvede; ci e[,parcl nici h.aude,,. Cu un semn le niullumeqte,:Eijaga vorbe 1e rhspunde:'
,,Ra[i104 avui azi;noapte vis ce'degeaba Se flcea.ci bietul't.ata - of; qu Etiu c[ nu'i a bine!

intr-ttn iaz cdzuse:p'arci, plin,cu biligar de vac6,

El

vine:

nepieplfn4t:,Eiypalid.

M[

temeam cd se ineac[.
;

Parcdinota, giriazul'era'tot,dinuntdelemn. El rAdea Ei cu pl[cere inai gi,bea din untdelemn.

Uns din cap pAnl.n picioare, Dasharatha strdlucea,

Dint[riiv[z6ndu-1,.luna'josc[dea,gisest.ingea...

$i s.a desf[cut plmantul;,in Intr-o clip[ se'fbcur[ ca pus

e aile

Mai visai Ei elefantul ce-avea coltii rupti in doud., $i uscat[-atdta fiunzl, ce era scildati-n rouh.
Verdele ce rugifleEte,; care-n [oamn6'preschimbind; .. Rugul ce'u$or se Stinge, ca O lur.ndnare:n

vant.

Parcl-nvhl uili de fumuri ntunlii.n .negr.u h d u :c [7ur[, Cdnd srib talpa lor pirnAntul nu.l,aveau precurri l,avur[!
:

$i in visu.acesta iardgi.te flcea c[-l'vXd pe,tata, imbrilcat in haine negre qi cu fr.untea-ncoron/at[

:.

i''; ..:ili.:,' .,'ii'. :ur,

: ,.;1

;,,.,

...

,' Cu flori:rogii. $edea-n caru-i, dus spre, sudrde.doi,:asini, $i rAdea de el.femeia, ceJ privea cu ochi strdini:,,,.: , ,.;

$i purta vefminte"roEii, gi-L momea,tot mai departe; $i era femeia demon gi in juru-i - neagrd noapte.

,,

Oare ce neno-locire sd.ne.:aduc6 neagra soiltf?, : Oare pe_ntru ce,pdcate.neamul nostfu vin_X.poartd?, .
,

;.

tilrndCe$tq visul; $tira eA.tale ru.i a:bine:...;r Dac5-1i trag.la car asinii, este semn c[.moartea qi vine...
s.p
,

Cum

Cum, deci,,,v;ag putea rdrpun'0....u la bunele qqvintq; CAnd ca focu.ivisul noplii grpaznic ce mI trlge,n mintet
Iaqd,,mi-i"de s,qarte teaml,,,De$i n-are drept,pEteanul Sd deq.,sqrnn,de slXbiciune, astlzi tremur Ei mi-i.teamd.,,
' ', ;.'ii t ' :
:

tnue timp de la Ayodhya solii au sosit cu veste,

Cd-i ch'emat acas6,prin[ul;'c.aEteptat la curte este,
'l

'

,\teptat fdrd i6bavd.,$-atirnCi,Bharata-ngroz.it Mult ii'roagd si-i ribpundl,-ce nhpasti l-a lovit?
,.: ^ , t,, i :
;

Esterregele-n pericol, curtea este ruinatd?, S.a-ntAmplat ceva cu mama? Hai, rdspundeqi-mi odat5l

Solii zic pe ocolite: toate sunt cum se guviqe, Ci-acum, prinlule, si mergem, dacd wei i['fie bine.

Mult

au mers,

pulin,.dar iatl.i la Ayodhya sositri; I '

tra pdringi

Pringul Bhhrata deschide uqa caSei

$i, impins de nerdbdare, de,nestinsul do,r de tatd; Prin[ul mai intdi la,rege wea,sd intre'Ei,sd,l vadd..,

,t

8l

Dar e vai giramAr,de, bietul fiu,. St[ pustiu,r qi printre lacrimi

c[ ochii

'domnesc -1'mai'zlresc"

$i deodatl pafcLi.fuge locul de'pel sub'picioare, $i-ntt.o qlip[,.gi-ntr-o fugl e-n'iia.thcr-rlimamei sale'
Ea

toate'ceieintArnplatel ' ; $iil''bineeuvinteazl,s['domneasbl;mdi depaftfi:

ii

Spdhe triSta veste;

:I

Vested

de;o'aride; $-apoi plAnge, $japoi ziie

morfii

e-n'neSim[ile " de-mpotrivire,

'

'

CX nu'lui i'se:cuv'ihe, gi prea bine:$tie.mama' .oreptuifti..ocArinuireici1ui''ffate-s[u;lui'Rama.

D,eci...

, ,'i'
,..1

..
.

,'
RAMA
.
,':

;.r

BHARATA iL,CAUTA PE

,.,
,,

Elnut*ru,'cel'fiate nobil;,de cum zorli. se. ar{t[,

'
.

Dornic de-a1ved.ea'pe Rama,'n'a-re sotflIl ca:altldat[' I

Iesepringuldecisivazd;,de:iS.uDt;caxe-leper,ba[e, Ca s6-Ei'poat[ duce :oastea;.tot'ac,um'laidrum departe!'

Careie ca ila.porunc[rfost,au drepl orinduite:t.r; l!i ,i:;;: Primele, .curstf[lucire,.ca dh: soare:f6utite;: ,ir .,,:.",iiii. ;

<-

.F

Ave au

drept de cdtrluzd, -,,c[:ntelep[i', erau: cu tofii ; l,i,.,ri chemati in,45ls:cdre - sfetnicii. gi:,Sacerdo[ii.:' Cei '

Dupd Qharata pe cale.s zecdimii,de elefanli1",:ir.rl ., ,,,.1 Tocmai. cr-trn;mii .burii de lupti; to[i voinici gi to.[i' inalg. $i,p.uzderiei'deoa5te cAte,gase.sutercare i:: ,: :,,. ;De-o suth de"ori trecut[; stAnd arcaEii in pieioar; r ,... De-o sutdrde ori,,cu.riiar'c[l[retrii galopatl . ,' Dup[ Bharata, wmeridu-lrf5r.[;,sernn de: govliall. :'i

"
,

,. ; i

Soalele.lui .Da.St-ralatha,, de :s.peranililuminatei r, , rj. Se,poiniserd'spr.e Rama;'intt'urr cai de aur'.tsat. , :;.

,'

$i pr.ivind: cf,tre,Bharata; .gi.vo ibind, cu .drag de .Rarnal,' Cet[lenii,din Ayodhya;ipucuXogi f[r,[ de,searr[,,,: 1,.:, zicAndwEi:i;;katilor, s[ Etiti:cd:vil]e;', i Prinlul nostru rRarna;: lat'[-\r l- om vedea ]aicirca .mAine !' :
Se imbr[giEau

Iar[ 'Rhma,i ibunitatea r- ,gi-Urlnga,va, l[ul, viefii, , , 'i; i , " Preculn is'oalele alun$l no.Aplba'n pragul dimirielii!''l' r'.
Rama;,prih[ul,cel mai nobil, 'e. dorit de;lumea.to&t{,' . $i pornesc,.bfrbagii 1[rii cAtrl-i,z?red;de mi;l]cat[., . ,r'

Merg:,Elefui.tori:de,:pieme,::nie'tg olarii isclrsitit', : ., ;l fes[torii :derrnltdsuriidrerg,' gi raurali vestili;; :.',;, 1'' r i-: i;.i
Me Eteri b'uni,.a:f ace arme:
gi.

'

vracir,buni. a lecuir'r .;,:

i, :

Bucd.tari; c gtiu;'pe cale'oastea nianea

hrlni; , il'i;'',;,.)

Saltinbanci in acea oaste suntr gi harnici croitori, Cilluze ne'ntrecute - cdl[iind pe cai
\

plstori,

z
:

Harnici

t[ietori de lemne Ei pescari neobositi;

a,

$i-nc[ topitori de sticl[ dintre cei'ce-s rnai vestili.

Duph Bharata vin cate, boii trag in jug cuminte, $i in care ged brahmanii gtiutori de vede

sfinte.

igi au ftupul uns cu pasta de santal,,porni$ s[ cead[, C[ in felu-acest pe Rama mai degrab[ au s[{ vad[.
Ce alai mdreg'se miEcd elefangi gi cai, Ei care! Dup[ Bharata, preadreptul, care pat[.n suflet n.are.

'

Bucurogi ca.n sdrbltoare sunt:cu.tolii, gi.l urmeaz5, CIci ei bine gtiu - dreptatea prinlul lor o privegheazt.

lor nu-i nici uEoar[, nici sX zici ca,i scuit[ cale PAn5-ajung la apa Gangq; pAnS poposesc in vale.
Calea

De aicea mai departe este alt['mplrltrie, Unde inleleptul Guha se afla intru domnie.

il iubea pe Rama chiar mai mult decAt un fiate, Rama il iubea pe Guha, cd-l Etia cinstit in toate.
Guha

De pe celalt mal privegte -Guha cltre.cea oqtime $i se-nffeabl: ,,Cine oare peste noi cu,oastevine?
Sus pe cort se vede steagul fluturind, Ei pot azice, Dup[ steag, ci poposit,a prin[ul'Bharata pe-aice,

Ei gi-a c[pltat domnia pe nedrept, Ei-l mdnl teama Cred cd pentxu a-l ucide pe rivalul s[u, pe Raina.

84

Dar eu ce sunt? Nu,sunt rege? $i nu a{rr- gi eu ogtire, Ca s[ pot s[-i stau in cale pentfu-o veEnic5 oprire?
Dacd insd gAnduri bune indemnatu-l.au spre Rama?... Voi trimite soli cu daruri, iar[ ei igi da-vor seama

z
z,

&

Cu ce gAnd,,ii este, totuEi, Rama dup[

tat[ fiatet

ilvorn ajuta s[ teacd; de-i pornit pentru dreptate.

Ci-n aceastd weme astfel cuvAnta cltre ogtime Prinlul: ,,Bravi ogteni, ajcea ne vom odihni pAn'mAine.
Iard mAine, pe cAnd zorii ne vor lumina din zare, Vom porni s[ trecem rAul, apa lui mdntuitoare."

Astfel, ajutali de Guha au trecut in zori cea ap[, InvocAnd pe zei s[-i facd [ara binecuvintat[,
Cu alaiul siu se-ndreaptl Bharata spre codtu verde, El cu inima, cu ochii urmele lui Rama vede,.

$i, mergAnd, scurteazf, calea Ei s-apropie mereu De=acel loc in care este-n sihXsftie frate-slu;
cu pas se miEcl oasLea gi-n sfArEit se-nveselegte Bharata, qAnd pe,aproape chiar pe Rama il ziregte.
Pas

Curtea lui aici in codru o colibl simpll este, Nici mlcar un fel.de casi, cate s-aibd,uEi, ferestre!
Vai de inima de frate, cum se sffAnge, cum se zbafg,. CAnd pe cei doi fratri ii vede Bharqta. Nici cd l-,ar mede

un altul, de i-ar spune, c4. srllt slabi ca niEte umbre $i ci haine au de scoar[6 Ei c-abia mai pot sd umble.
Pe

,],

85

$i c[ Sita cOa'ftumoasX, ce era'cdndva zeild, I ca vai de ea sl[bitd, parch nu-i acea fiing[!
Bharata Se pribuqegte la picioarele,lui Rama $i, plAngind cu-amate lacrimi, il'tot roagd sd ia-n seamX,

&

C[ p[catul mamei sale nu l-a flcut el, 5il roagd. S[ i{ ierte; gi-n Ayodhya la domnie s[ se-ntoarc[Da, s-a intAmplat s[ moarl tat[l 1or, Ei'acum in trarl Nu i stipAn atata weme, cit ii Rama in afar[.

Iar[ lara f[rt de tege nu mai qtie nici de-o lege, $i poporul nostru cete tu s[ fii in 1ar[ rege.
PlAng Ei fratrii, plAnge Sita, ld cea veste ce:o aflar6: C[ murise..bunul tatl gi cd nu e rege'n [arf,.

insd prea'n[eleptul Rama pe-ai s5u frate-l tol alinl, Dar ii spune c[ nu poale in Ayodhya s[ revini.
,,Eu, care-am jurat voinla tatei s'o respect o via[[, Eu sd pot sa'mi schimb credin[a intr-o bun[ dimineall?
,

Jurdmlntul si-1 acopdr cu durerea morlii sale? Oare-atunci un prin[ ca mine ce mai demnitate are?l
Da, e tatdl dus din

vlaii ;i-a jui moarte ne despatte,

Ci nu-nseamn[ s[ ai ochii tot in lacrimi, dragd frate! Cei de fost-au mulli odati, s-au imputinat prin vreme, Cei de urc6-n sus, de-acolo wemba are s[-i techemeCei de merg azi impreunl, se vor r[zleli ca mAine, $i din cdqi n'[im pe lume toli cenuE[ vom r[mhne;

Cum r[scoaptl o pr[sad[ se tot tegne de c[dere, Astfel omul se tot teme c[ din viagd rnoartea-l cere..: Noaptea care-n zori se trece niciodat[ nu se-ntoarce. Cum din ocean Yamuna inapoi un drum nu-gi face.

&

Adevlr se spune, fiate: Trece zi gi trece noapte, Prind in langul vremii oameni Ei-i apropie de moarte.
Tot scurtAndu-le din cale, ele vlaga lor o seac[; Precum soarele de varl trece-n aburi mlri de ap6, Deci, aga'llsat e omul, s[ se bucure de via{d: De o seal[.ncdnt[toare, de-o frumoasb diminea[[

Iat[ soarele apune, iatl soarele rdsare... $i nici nu-gi d[ seama ornul c-astfelvia[a lui dispare:
Dup[ cum pe-ntins de ape valui prinde cdte-o bflrn[ $i-undeva spre-o alti bArn6 el neobosit o mini,,
C.apoi cele dou[ bArne intr-un val s[ se uneascd $i pe la r[scuci de valuri iarlgi s[ se desplr[easc[,
Tot astfel Ei ornul este:.de so[ie se desparte, De feciori, de-averi, de rude, gi de viaga sa - prin moarte.

Deci, s[ fie cum jurat-am, eu rlmAn la sihlstrie, Iud. tu te-ntoarce, frate, in Ayodhya la domnieFd aEa, de vrei in codru mai uEor s[-mi fie rnie, Socotegte c[ regatu-i ddruit de mine 1ie".

$i se-mbrliigar[ fralii gimpilcatri se desphrgirl, Strllucind de bucurie, c[ fr[[eEte igi grXirl

T
$i mai.zise.la plecare Bharata: ,,Th al sandale, Frate Rama, aurite, $i de-atAt c6-s ale tale
Eu te rog: d[-mi-le mie, F[ m-alute la domnlel Paisprezece ani in loeu"ti, strlluclnd, pe tron s[ fie.
Tu le vei

primi cu tronul, cAnd va fl de te-i intoarcel PAn' atr,rnci,eu datoria pentru tinq lmi voi face!

Nu-mi va,fi ugor, clci tronul imi rlmAnq drept povar[; Dar sd $tii, de nu vil, ,Rama, Bhanta are s[ moard!" .,: Bharata se intoarce cu tot alaiul la Ayodhya. El, ca Ei Rama, va face tapas, numai c[ lAngd capitala [drii, pe care o va cArmui vreme de 14 ani, ajutat de inlelepgii sli sfetnici de la curte gi de.sandalele lui $ama, pu$e:pe ffonRama este.Ei el foarte

Abltut,

intristat la desplr[irea de ai sli,

dar el vede c[ Ei mai indurerat[ este prinlesa cea frumoasf, gi ginga.E[, so[ia sa,iubit.6,,Sita. $i-alunci uit5 de loate gi

este stlpXnit.de o singurl do.rin![:,s,0 aline.pe Sita, s[:i dezviluie frumuse[ile acestot locuti, ca ea.s[ le admire, sd le indr[geasc[ $i sd uite cAt de cAt dorul de cas[, dulerea

despdrtririi...

FRUMUS ETILE MUNTELUI CHITRAKUTA

C "* mergea spre Chitrakuta, priri[ul Rama cu pllcere Sitei ii vciibea'cuvinte ce i.ar fi de mAngAiere.
Este
Sd rXmAnX, Ei-o

el cazeul lndra, gi nuvrea ca ea-ntristati. incAntl cu de toate ce i arat[:

..
I

Frumusegile de-aicea gterg aducerile-amintg,. Nsu[ riu s6,nu ne parl de,'ce-avut-am tnainte.

ascultl ,' , ,. Plsdrile cum ne cAntl, multe; cum e,frunza rnult[;,

Mi te bucurd, frumoaso,
Ei priveEte,, Ei

z
2
&

Uite cat de filnic este insoritul vAtf de.munte, Care sprijinf, azurul,'scAnteindu-i peste fxunte!
Colomte,n $apte feluri, stAncile din jurui toate Ne vorbesc'c[ poartd-n sine rar metal Ei negtemate,
Vezi colea',un vdrf de piatri; care.n soare arginte$te? Vezi Ei stAnca cea di-alituri care in rubin lucegte?

privim in altd parte: piatrd galbend ne-apare; Ori albastrl ni se-arat6, ca safiru-ncAntdtoare.
Sd

Mai pe sus,: sn gi oistalul lic[resc din vArf de,stdnci Dalbe stele pentru-a cerne peste noi lumind inc[.
Stdnci pe sus ordnduite soarele sdJ oglindeascd Par pe fruntea Chitrakutei o coroan[-mplriteascl:,

Ici in cruce umbld cerbii; urnbl[ urqii.dupi faguri, Pis[retul face zarv[ prin desiEuri gi in larguri.'
Vezi" cdt mergem noi, natura tot ce are ne aratd $i-i pddurea Ghitrakutei ca niciunde de bogatl. Colo anbotha miroase, care,.i bineflcltoare, Dincolo vedem cum cre$te $i bambusul, Ei bostanul,

Mai departe ni s-arat[ mango cel flri de searnl, Apoi arborele pAinii, fremdtAnd, spre el ne cheam[.'
RAnduindu-se, in cale ne agteapti zi gi noapte Pomul varana, preabunul,;spre-a ne fi de :silnitate,'

Iatd m[ru1:plduregult Tot un fel,de'leac ne cte$te Da.cd bei din fructu-i sucul; pieptulrti se rlcore$teBhavia cea vegnic.verde Ei cu fructe aromate, Madhuka ame[itoare - toate-s pentru om l[sate!.

'

z
4
a,

&

Yezi ttt cum cu ginglgie prin :poienile-adurnbri.te Se tot dr[gostesc, se joaci p[s[rile-ndr[goslite?! Printre,st6.nci cum ttece vAntul.Ei miios de flori ingirl Inimilor noi speran[e la,mai bine le inspir[:
Eu gi Lakshmana cAt t'i-vom, gi cu,tine, soat[ dulce, N-am sI am nici chiar o toamn[ ce tristele mi-ar aduce. Eu mX bucur'ca,qi'tine, Sita mea cea mult iubit6, place Chitiakuta, luminat[ Ei-nfloritl. $ i imi, Eu m5. bucur c[ ferice,st[ pe troh acu,m Bharata, $i c[,, de-am venit:incoace, onoratu-l-arn pertata.

Cred clvoia,ta, prinles[;,est de-a-mplrgi cu min-e. Tot ce mi-i plicut; cAnd una-i dragostea in doul inithi:.. De la-naintagii noqtri qtim c[ schimnicii:iqi catt Amritd - s[ se-ntireascd,spre a nu rnuri weodat[. Stffncile, precum,se-na1tr6 imprejur,"parcl s-aduni 'Spre,a:ne lurhina cu-argintul g! cu aurul de lunl, Iar cAt luna luniineazd peste vdi gi peste'creste Iarba cea de leac se vede sclnteind pe unde este.
CAte-o stflncd'iverde-verde, incAt pare o livadi,,

Dar sunt unele ce-Ei 'nal![ piatra seac6, si se vad[.

Zilu, ag crede c[ plmdntul s-o fi desfdcut S[ se-nalte Chitrakuta, strllucind in faga

lumii.

anume

'y

i,

,,

^,.

Uite cdt ein jlrr frunzigul, gi cilitotuEi ne desfatd, j" .l De-Ei g[sesc indr[gdstilii din fiuhziE gi'lotugi patuli'r
Pe sub

pomi

Precum'muEc[-n

cu

floaie giric['frunzele mugcate, [ii: doul guri - in jumltate.'

in p6dure.a istui rrlunte sunt izvoai, sqnt gi fructe,'

Sunt gi lotuqi mari, iie care nici Kubera'zeul niare:

'

Deci, flcAndu-mi daioria ici, cu Lakshmana, cu tine, Fericit m[ simt, cl'neamul este onora[ de mine".

jesfet

Rama

tgeste inima

clt lui

rbit, iar dup['ioate llsat amara noaptet

Ce.at putea'sf,l fericeascl in aceasti lume mate, Dac[ tat'il idu; preabunul, loc inrlumria asta n,are?
Ce-ar putea sa-l linigteascli de,i Kausalya'f[r6'rege, Iari Bharata dij'tronu''i nici cu ghndul s[ se lege!

Cum ar fi vreo'bucuiie inirna s.o mai'incaij[; ,, DacX-nrinim[-i durere dor de mamX Ei de tatdl
Da, de cum ai sli plecar[, Ratlla tihna nu,$i fiisegte, l Glasul 1or il'mai aude, urma lor,o desltrge$te...

'

Datoria-n lo'c il 1ine, inima spte cdS[-l cheam[,!. SegAndeEte,sefi[mdnt6j..S[r5rnAn[.aicii-iteam[I

$i spre locuri ne$tiute pleac[ Rama mai departe. CIile sud; cu,soa[[;'frat'e, - spr:o nou[ strlinitater,:'i

',

91

tN nvonnve pus.lm

Ilru.o q
nnaraia a ' ,.::.r.
l

in grabl mare

iudit[

calet

guguvplq de plfn case p[rlsite , de'ivirea lui uimite. -Oin :. .:i', umbre, ' t'
Capitala ii ap3qq qa Rahu fot inghite

gi luna.

ingf.riti. !e ,!;o,

mPrill =

Capitala it,.. pEtg,elbie,.mai ieri din Au fugit,gi riu, gi pg$!gr,$i pesfuq;ngtgtoare:

Rug

care

parq, ce se:ntilr$e panill pg{ cu limbi;de par6, Unde.acupde,qu,b.9qn1r5[.n!ciscAnteiesI1isar6!

ii

.r

Ostlg[ie,

Semlnat qu-nfrAntq steaguri gi,cu sehilodite care.';. 4dglrnit,dup6 fugunl;, CAnd nici apa nu. se rnigcl Ei nici cergl nu mai tu4i,,
Parcd=i largq! p,ce4nig, . ,. e--.i ,-,.
,

ris-ipitd pe -un cAr.nR,dg

lqpt[, qare-i

.].

'

Pare'un:tqpplu-n c4xq nimeni nu rdmQne,pin[ mAine, Dac,[ focu-i:.qtins.gi'plgacl sacerdotii, ei, stlpdnii.
Pare.o vacirndurerat[,, ce-i de:,taur:desp{rtiti,

't

,l

CAnds--.obucure.nupoate:niciiPqiana1nvqrzit'i.
Pare.un lung gir.de mdrgele ce, lipsit,de pietr,b, rare, luiiri scdnteietoarei:gi nici'farfirc,hu mdi ate." ;,

Nici

,.::,

,.-:i'lli;;:;

Pare-o stea, ce-i pedepsiti ca si. cade la pXmf,nt, Pentru cd trdi in ceruri curdgenia:gi pigrzdnd.: ,

:'; .i,:i

O lian6, care dase mult albinelor nectar $i-acum are floarea arser ca p{durea de'poja1,

. ,,.. .
poate
'
,,',_

F[r[ de serblri, bazaruri este Ayodhy. tui .urn planete'luminat-e.; .i COrul noplii f[r[,lun[ .li
Pare-un beci S-au

I
{t

dup[ betie, unde nqmai vinuri scumpe birit giau'fost v[rsate'.din striv.ite-acuma cupe.
'i :' i"; I:

':

Pare-un lac din care apa a fost dus[ ca de vAnt $i-arlmas; dd-i plAngi de mil[, locuscat, crXpat plrnAnt'.
'i i lr "

Pare-un atc, a clrui coard[ sd se ntindd nu mai poate, 'Cdci s[$eata cea drrgmanii:a tdiat-o nrjumXtate. ArmXsar

clzut mai.pare, dard nu de oboseal5, Ci de sabia dugman[, ce-a trecut prin capitall, : 'r
il

...Astfel Bharata se-ntoarce, ci era mAhnit palaruf C-a plecat pjtotdeauna cel ce fege.a fost'Ei tat[!

:.
i

Bharata

in jur priveqte
:: . i

$i-aici cadb v1[guit... |

inpalatulpustiit.'

$i incepe-amar s[ piAng[

'i

i'

,,lij,rr:1,ri

, ri . t

CARTEA A TREIA
:l:

lN PADUBF:,:,
.,i.,i

:7..
.:;:j

.i.,

. ..

,'r;,

l:: l.'i

;.1

iNlAt-NtnEn cu sUhPANAKHA'' '

f;

t"t,o; r.

parabol[ le cel f[r[ ir,r ;', , t.i,...: . t:,' l i.- i, L' '1.;i;,,,: , : : Fratelui $i idragei,S:ita. $i-srnumai.,urechi, $i;aseU-lt[ Sotioara lui iubit[ gi feciorul lui Sumitrh.
Rama
; ': ., j ;';.''.': i, ..:,-

oor.n

priha

c; ce,l oin

pi

rruLaueroq
' r

Ci,'cue,;1+Imgrlndv-fln?lul":raksh grozitoare vorbei. C[tre ei venea, de-ndatl be

curm

;'

l,.;:r'jr,if"i4i.i''i

Era BabarCloa4la 1a.1e'sp[imAptqas[!'$u1pa,pakh4,, . i Se numea, gi la picioare parc[-avea vAnturltoare...

., ,.,'.... ,:..-, .,
Ca

,. :r',1 . .:'ri.--l . ':..:..,. . I r, '-:

ff eizecide, 49 | 4ai rndn dr,u,'.ca" in g Qn-td1p.ri-rl. Kama, Astfel i.a iegit in fatrl, luminat ca luna, Rama.
$i-avea pletgle,in v.alUli peste umeri ry,y[rlate,. :!i., j "-.' Gene ddse peste ochii lucitofi avea

llsate.

ir; , . , -, i , .,. Fatra lui era bronzat[ de suflXri de vAnt;.de soare,. . Dupd mers vedeai c[ este'prin[ din cap pdni-n picioare.

.i; Legdnat ptgea, qi moale, elefantul''cum pi.$e$le!, $i curh rakshasi'mi-l vede tot atunci se-ndrlgoste$te,

-.

Ea, slulenia,.ndr[gegle pe.acel prin[ fqumos,ca,luna, gi are vorba dulce-ntotdeauha! Ce-i voinic la

{fp,

Pletele sperietoare lAngi pletele frumoase Se vedeau; c[ci mai aprbape lAngil el venea rdkshasi.

.',

- smolit, ctr'fata vie, ea,cu fala-de alim5.:. ; : . :. ,. iri.EL - un inlelept,, gi:al[turi,ea; o toantl f{rh,seamtl.r: ,,.;
lll
i .
',.r

< z
5 il

- c.u ochii ca de lotus, gi frumog cum nu e'altul, Ea - cu ochi privind in cruce, de-ar inspiimintl Ei,iadUl.
EI

"':"r.;..:1..i-.,.:'.,..: .:,,,

cu-nsemnele de rege $i.ca tras printr,Un Ea - o namill burtoas[ gi urAt[-n chip gi fel:

EI-

ilpl;

ia nnd a fost sa fie rege : ' .; ]' : ''j ' bas .. . i. 'sot$i:voia, Dar f "" ' Tafil bitul tdi1;'ascultend-b pe Kaikeyi , ' r :' t ':'t' L-a gi izgonit de-acasd,', Astfel el? fsst S.ajurig[ in pldurea:ntunecate' ' ' ,:
Unde a tr[it
'

A1 shu

tatl

'

:, bu-al impreun[ tcu sdu.fiate; gare-i tAkshmana, Ei inc[; t' impreund' so gia, imbrdcat[.acum.in s'coargl',''': t

ii' ,' ., t' .', ii'; ,i ::. $i pe care.o'cheanid Sitaj ' $i cum este obicbiul'din bhtrdni; la rAnduii Rariia: r''.rr-i

Bldnd

o Din ce'
'; .'
Rdkshasi,

s m'se trage'gi
i'o PofteEte

SurPanakhd:

iei o Poartl;

Chiar lAngh-adlPostul loi?

Mult poftitd nu se lasl $i-irlspunde-a$a'lufRamal

libidinoas[r'

":;):

:':'

'

'

'' ' ' ,

i
'

,,Eu sunt,

iat[, Surpanakha, gi intAi l[i dau de veste, C[ timAn inereu aceeaEi,:pe cdn'd chipul altutmi eSte: ',;.j
,;.. :

$i maiam dgi fiali de cile a{e b[-s neintreculi in lupt[ gi nu-i

gtirg nim

toatl
rni-i"ba$a

Dar sL gti[i c[-s mai viteazl eu ca Dgglna..Si $hAryf ka[ii mei viteji, def?{:g vi p.ar tertre toatX !?rn:,,,

Mie cine-ar sti s[-mi fie un zilgaz"i4 a,rpeq ga1e, Cind eu zbglcum uecevAntul pqLtq deal'g.ipeste
Sita?,Nici frurn.gaq pu e, ginici.agerd,ca mif9.! Tu m[ ia,'mlrite Ramq, de splie, :qilatgnqi bine,
Ne va fi. A niea
Dac6

Y3lql

,
i

iorlnp.nu mi:o

fac-e'd,e

ocar[!

uei s[ fii fericet''rqml! Nu'te'pune:r] boarili'

96

li

')l

Jt

t)1

SURPANAKHA ABIAj$I

CAPA.FIELEA.

,k:"
7

"

dup4 ce-o,ascu-lt6 pg acga. nqobidzatd, iizambeqteE'i-i'r5sp.unde1inigtit.canicio'd.qt5:

Iringul,

=,

<r:.

...

/.

<','

,,Mi-i prinlesa
aJ

se vlei s[mi

dinVid fii,ir-r

[[.,$i. g doq

iga. ,

o,s.d.fie?
,

Cu-agq $g1(u4 rotuniite meiili un,bfrbat m3i fapic Iar eu am in god4u fralg = gm tginig, cu suflet darnic...

Iat[ el ti-af fi pe;1ecfe! $i i-ai fi

gi

g in tq119

O sotie cum nu-i alta Ei cum r-rjci a fi nu poate.

Ca u4,soarq.peqte

Nu vei fi a dQua soa[X, ci=.spre mare ci.nste -:pti1na". Auzind,aceste vorbe, rakshasi de dor s-aprinde, C[tre fratele lui Rama mai gr[ind aga cuvinl'e:
,,Vezi

Fgnte, peste elv[qsAnd lumina,

is de frumqasi?,Ferici! vei fi cu mine! Am sX lurnirreZ p[durea,numai, nupai penfi.u tine!1'

tu

cAt

,i

Era fiul,lui Sumitra:gr.nrist'e[,,9u iSCusinti, I-a r[spuns z-[b-av[,s[-i mai scadl din

'

::.

l ,.

firl

dorin![:

,,Dulce mai vorbe$ti; stdpAn[, bucuros.aE

fi de toate;

Darslvezi ci eu sunt slugl; iar st{pAn,mi-i.celalt frate:..

$i-acum stai de,chibzuieqte, tu; pringesI-preafrumoas[, S[ ajungi.o selvitoare; serVilorului rnireaslf 1 :' ,;, ;
$-apoi ctezi cd CAnd;'vbalndu a trXi, cu-aceast5,proas.t[, i.i: , te doregtb de:nevasti?l,-'i;

Tu, ca iarba mlddioasl Ei ca zorii

rumeniti,

N-ai pe lume-asem[nare, de cum eEti de el dorit[".

Surpanakha, care n-are nici un dram de-ngeiepciune, Nici si poatd a pricepe c[ f[curi- fralii glume.

z
2
tr

Cltre

Rama,

cltte

Sita

incruntatl

se repede

S[ le tulbure diri tihna ce-o aveau sub fiunza verde...

in glum[ ea drept adevdr luase, C[ci de-avuse-un dram de min[e, Ei de-acela azi uitase. '
Ce-a zis Lakshmana
,,Tu m-ai alungat, bdrbate, gi-ai

rlmas cu o bltrAnl Urdt[ qi rea s[-1i fie ea solie qi st[pan[!

N-avea

clipitd, Si rlmAi numai cu mine, numai eu s[-qi fiu iubit6"-

griil

- Surpanakha lio inghite-ntr-o

Astfel zise; Ei spre Sita se porni cu ochi de pdr[, De phrea c[-n ochii ceia cerurile fulgerard
Biata Sita mai sll vadi qi pe zeul mo4ii Yama, Ci-o opri pe Surpanakha ne'ntrecut voinicui Rama; ..

intrelese-ndad prinlul, cum cd rakshasi i-o proastd, DacX zice-aceste vorbe de frumoasa lui nevastl.

$i mai supdrat pe ftate, c-a gd'sit qi el cu cine Si glumeascl, astfel zice: ,,Au nu vezi cd nu faci bine,
De-o asmugi? C[ ea nu $tie g1uma, Ei a mea sotie, Preafrumoasa Sita, este mai muit moartl decAt vie.

allumii, frate, wei a face glume? Au nu crezi c.at ti mai bine chiar pedepsei a-llsupune?"
Tu cu-acest ur6.t

Fiul lui Sumitra este inlelegltor gi-i pare Rlu c[ Sitei gi iui Rama le-a flcut o,s.up[rare.

Fiul lui Sumitra vede cum cd rakshasi-i turbati, CI pe Sita-n clipa asta s{ o-nghit[ este gata. Fiul lui Sumitra-ndatd sabia din teacd-gi scoate $i rdmAne ea cu.nasul gi urechile

t[iate.

Ea, acea-nfiorltoare rakshasi, Murna

Pldurii,

Care-i:oatb[ la mAnie gi cu noaptea-n cerul gurii,

Toat[-nsdngerat5, urld gi tot fuge neopriti Prin p[durea-ntunecatb. ca ti$oaica cea r[nit[.

Are bragele-n6lgate, gura-i strigl-a r[zbunare, Ca un nor cu tunet trece,.de-nsplimAnt[ totu-n cale.

SURPANAKHA SE VREA NEZBUNATA

Tot uf.rgAnd
fragii

prin pddurea Dandaka, $i ror strigandu-gi

in ajutor, iat-o pe Surpanakha fagl-n fat[ cu fiatele ei Khara. El era inso[it de oastea lui de demoni, unul rnai infuriat ca altul. $i cum mil vede raksahsi cea insAngeratl pe monstrul cel de fr[gior, unde mi se a$terne
la p[mAnt gi-i cuprinde strAns picioarele cu brafele sale Ei il mai roag[ cu lacrimi fierbing s-o apere; incAt s-a inmuiat inima cea de piatra a lui Khara gi el a-ntrebat-o in culmea supdr[rii: ,,Dar cine-a-ndrlznit s[ ridice mAna asupra ta, soro?" ,,Doi sunt acei, care-au venit in p[durile noastre Ei m-au batjocorit, gi m-au ciuntit, llsAndu-m[, precum m[ vezi, insAngeratl- Doi tineri preafrumogi, doi tineri ce-s voinici qi pare c[-ntelep[i, cum numai pringii sunt. S-au

imbrhcat in scoar[[, dar tu s[ gtii cd dAnEii sunt Lakshmaha gi Rama, care de tat[-lau.pe regele'cu'nume Dasharatha,'.'. $i Khara s-a pornit cu.ateta oaste, incdt umplea cu ea pddurea toat[.' Iar; Rama 4inteles, c5, fiva'luptd,' s 1upr" grea cu demohii, ceivin atAt de.ntXrAtali.. Lui l,akshmiina i-a spus s-o aibi-n grij[ pe Sita. $i Rama.a,rirnas s[lupte, sazdiobbascX cu armeleisale de viteaz aceast[ .'oaste, humercas[, $,i a incordat, arbul: gi a-nceput a trimite sxgegi de foc in toate p[4ile. Dar lupta nu era o luptd dieaptd, cd:din toate phrlile mul[imi, de demoni cu multe,'capete ii tot loveau.trupul cu,sdge[i..' ...Ptecum est Mahadvarla.lumina albl-a Prejmuit'de.a sd suiti, de toli ceilalli g:efi ai lumii,

lunii'

Astfel este gi vitedzul, al'lui Raghu demn urmagul; La mijloq de duhuri relei care-i sunt in jur vlljmagul.
Rama-i ca Ei oceanr-rl - rAuri mulqe-n el primegte, Doar c5-i orice rAu s'd$eatX, Ei nu curgt, ciilovegtel

,,Focpe,,trupu-iseprelinge...
,j

nesfArgitl-l'bat slgeti,ingrozitoare ,Ci,el st[ cu'necutremur,,de$i este 0m gi-l doarelx. ,. :,. , .-: i ,;1:. ' Trupul lui cel fXrd,teaml se aqeamlnl'ca-un [ru.DtQ, ,Peste care,cxd slgeatl fulgerele multe, multe., -: ';.-: ..., I :, Arde,n;ranl,rogu-i. s.Ange,
Ca,:o, ploa.ie

'

",;

., i

$i cum arde; Rarna,pare

: ,:

Print'Ie nouri sfdntul soare; i j ..' i' r. : Dar, nu: es[e :Rama voinicul care s[ cAmpul '.cad[ ;pe ace3tatde luptl,Arcul lui cel.ferrnecat il valrnai saoate
:

:.. . :

.,

biruitor. din, inc[ multe, multe inclier6ri.' Deci,i ar[' Ei,;iagl peste Qaslea duEnian[ sdge[i]e celealde li ,nuruu, guierAnd
ii

&

Ce s[ facl Surpanakha, daci ulX iristu vtbtei'

"

]'.'i

'

S[ devind dupb asta gi mai crudd decAt este!, fost sf,:Se mai $i ce pune-n gind la cale, n-a bar
Va
i

aud[,' '
r.,,

'

d fapta asta Rama tot prin luptl sl-i r[spundh

veni toqm.ai in Lan(a, unde Ra-va1a.ii regq, Peste demoni; Surpanakha azi pe Ravana-l alege fratele m-asculqd gi pe Siia o rdpeEte, de nldeide s-o ascundf,,

Ci

s-o apere. Ex-5i

' -*

tt'.

iice:

,,DacS,

Aturipi el f[i[ s.[ lupte y4 alreq CA f[i[ de Sita Rama ca

Ravana la

i floarea

TQ,

moare!

vic $i igi zice cd

ne'iltrecut de'mult rlm.Ane rdul iet de azl'pe miine'

povlluie-gte' $i pe Maricha il cheaml gi aEa-i lel sdl[gluie qte vom"merge-acum la Rama,' unde ,, ilol
Cu-al sdu frate gi cu Sita, ctr solia.i preaftumoasf,,;'' Tu in cerb te vei preface, q-apoi lli5r'pe mine,'las6"'
::

.' De te vede cerb de aut, Sita va S[;te doreasc[; ': ' ' ': :' Iard Ra'rna va slasculte de 'dorinla f"erneiasci.'

'" Tu si:fugi,:dar:nu-depar;te-, tq! l[EAnd'ul sd tev s pres]lrnt $i-atunci Maricsa.i.r:lgpunde c[

'G;o.,

'

-.)

t,

101

DoborAt acum de Rama. ,,$i-nc[ mai presimt, fArtate, C[ dac-o rXpeEti pe Sita, zilele tri-s numlrate".
Dar nu vrea s[ ia aminte Ravana la spusele lui Maricha, se urcl elimpreunX cu Muicha Ei, indemnat de Surpanakha, in carut s[u zburltor qi nu zlbavX se pomenesc in preaima shlaqului pringului

<'

Rama.

MARICHA [A CHIPUL CERBULUI

S"o

un dud cu frunza verde Ravana, smintitul, vede Un sllag in care Rama are si-i pllteascl vama.
Zece capete-$i apleacl spre p[mint, pe cAnd coboar[' Ravana, ugor ca fulgul gi pezig venindu-i carul-

Apoi din cel car de aur coborind, picioru-5i pune Pe plmAntul sihlstriei, ca sa-l pAnglreasc[-anume:
EI pe Maricha-l cuprinde, spre sllaq privind, gi-i zice: -',,,Nu mai z[bovi acuma, dacl am ajuns

aice!"

Demonul, ce-Ei poate face chipul dup[ cum ii place, A slrit s[-ndeplineasc[ cea poruncl-mplrlteasc[:

in p[mdnt lovind cu talpa,

Cerb frumos

flrl

vlzut intr-o clipitl pereche, numai bun pentru ispiti,

s-a

$i cAnd a.nceput si salte prin poiana ceea-n care tgi avea sdlagul Rama, ai fi zis cd.-i rupt din soare:
Cum trecea, toi boltd verde ii [esea pldurea-n $i eI parcil roi de stele clatina-h coarneie sale''
ca1e,

lil;ura i ttemura pe trupu-i, v[lurAnd scAnteietoare givrijindu-te asemeni gi ia umbrb, Ei la soare.

Ca Ei floarea cea de lotus buzele de cerb s-alat5, GAtul lung i se inclinl cltre iarb[ citeodath.
.

Trupul lui plrea de aur, podobit cu pietre tate, $i smaraldice copite el avea; cum nimni n.are.

Preflcutul cerb privirea dac[ gio fura, se poate Nici s[ nu fiavut putere sd te ui[i in alta parte.
CAt e codrul nu se aflh cerb s[ fie-atdt de mAndru! Dar[ cine sa-l cunoasc[ cAt de negru-i este gAndul?!

Fuge-ncolo, salt[-ncoace gi prin umbra sihlstriei Cu lumini fermecltoare-gi lumineazd calea sie.

Mestecd in din[i o fiunzl sau un fir de iarbl vet'de $i in sinea sa se-nlreab[: oare Sila nu m[ vedc?
LA VEDEREA CERBULUI SITA RAMANE.NCANTNTR

Drre

Sita-n vremea asta,

tAn[ri gindr[gostitl,

StrAngef1oarelAngdf1oareinpoianainf1orit[.
Se opreqte pentru-o ilipl la coliba sa cu gAndul I se pare c[ o cheaml foEnitor din ramuri vAntul.

$i-a mutat din loc privirea qi'a r[mas incemenitX Sita noastri: cerbul cela o wbji intr-o clipit[.

Srilucea cu-argint gi aur dintr-o parte Ei din alta, Din coroana lui de ramuri scAnteind ca diarnantul.

103

Ce duios prive$te cerbul citre,qa, $i ea se lasi, Fermecatl pentr-o ciipl de prMrea lui aleas[.

chem[ pe solul Rama pe Lakshmana.-.sf,vadi meaturufdrd searnbn. $i

CAnd igi reveni, de-ndat[:il

Cei doi frali vdzurd cerbul qi-ncdntali aga grXir5: / ,,Da, privind aEa fdptur[;.este,ochi ce nu se mirX?"
(,,Poale este, poate'nu:r zice Lakshmana, dat, frate, \ffrbu-aeeSta-mi pare mie - Mariiha 55 ils' poate.

Acest demon se preface in ce vrea, doar nu o datl Regi, imblAnd la vAn[todre, povesteau cX li s-aratl Cerb de aiir, care.i cheam[.iuciug,de pe departe, ' $i ei trag'in el cu arcul;:iar[ el din alti parte

LuminAnd cu pieme'scumpef iardgi:mi,i adernenegtd $i din nou slgeata trasf unde a foSt nu{ mai gdseEte!

inlma'fl-3r spune -.. C[-i un vicle$ug 1a mijloc, Maricha gAnd rlu ne punei"
insd Sita nu.aude Sita urm$egtp

Eu presimt, iubite frate, parcl

Lala cerbul,
incdnti
gi

az6, '
piaa6,
Rama dulce-i zice:

,,,

,t
El

lui

,.1tq-i oa1e.:un

nofoc trimis aice

De vteun 7eu,,cdci e grbu-acesta nu-i. ca altul oriEicare-.,

mii

dat, sa gtii, iubite, ca sd-mi fie de-a[narel

Tu, vil_eaz cu bra[ pqtqJnic, prinde.mi-l Ei aduJ mie, C[ de mi-l trirnite soarta, el supus are sd-mi fiel i

Nu-mi intoarce vorba, Rama, c[ eu simt,c[ mi vol pierde De urAt gi suferinll f[r[ el in codru velde!"

impotriv[? Pe cAnd cerbul pietre rare parc[ seamdn[ prin ierluri! Din copite

Rama ce putea sil-i zicit

a,

wdiit privea gi prinlul, ci nici el nu mai v[zuse Cerb cu-atAtea diamante preafiumos in coarne puse.
Ca

bldirl nu vlzuse altddatl scanteietoare, auritd-argintatd,.. VIlurAnd

Da, gi nici aga o

$i-atunci Rama astfel zice;,,Dacd Sita mea doreite, Eu ii voi aduce cerbul... Iar lui Lakshmana-i Eoptegte:
,,Nu gtiu cerbul cine este, Etiu atAt, cbazi nu-mi scap[, Cd in pieptul lui'sdgeata pan' la inimd-o s[-ncap[!

C-o fi cerbul de pldure; c-o fi Maricha * nu-mi pas[,' Eu md duc sI vin cu blana.i cum nu-i alta mai frumoash!
Iard

tu aici,vez.i bine;

spre veghere vei rdmAne,

CX de-i demon

cerbul ista, el cu gAnduri rele vine.

Nobil,fiu al lui Sumitra, Maricha s[ se prefacl ' intr un leu ori intr-o musc5. - de slgeata mea nu scap[;
Tu de mine s[,n-ai grij6, c[.eu gtiu ce am a,face, Tu s[-gi vezi de-o griji nurnai: Sita mea sX fie.n pace, S-o pdzegti! Eu multl weme n-oi lipsi, cici am sdgeat[ Care fird de z[bav[ Etie.n inimd si. bati".

101;

RAMA OMOARA CERBUL

Murt
Peste

preastrilucitul Rama evtleazce seamln ll-dr. \ Cu mXnunchi de aur poartX-gi sabia la cinglloare.

&
.

arcu-gi pune qi s[gelile - in tobe... $i cum merge, el nu scoale nic.i un sunet, nici o vorbd.

umir

prefdcutul cerb pe Rama $ia zburat ca 1a o poEt{, c5-i d[duse aripi teama
L-a vdzut mdretr ca Indra

Dar, ascuns in umbra deasX, igi veni acolo-n fire $i din nou ieEi, ca Rama s5. nu-l scape din privire. ScAnteia, ademenindu

l cu sclipiri de diamante,

$i-l l6sa s[ vinil-aproape, gi se mistuia ca-n noapte

Era cerb ca orice cerbu ce c6lca pe iarbf verde Ori fantomd auriti de departe ce se vede.

Iar[ luna lucitoare printre arbori leg[natl, Pdtea.stea cazind din ce ruri in pldurea-ntunecatl.'''... Dup[ Maricea cu arcul Rama prin pddure-alearg[, Depdrtdndu-se departe de coliba lui cea drag[.
Vede gi cerbu-atAt de-aproape Ei cAnd colo iarlgi nu e Ba s[geata zboari-n vale, ba la dea] ca vAntul suie!

Iat'lui Rama, de mAnie c6-l tot prinde gi-l tot pierde, Parch ia pierit vederea Ei de-acum nici nu{ mai vede
Chiar aldturi dac[-i! insi cerbu-gi simte pe aproape Moartea ce din urmd-i vine. Dar mai vrea, mai viea s[ scape

vdzAnd cutn trec !l se-ascunde printrepe.aldturi cerbii codrului in turrn6, El

dAngii, Rama sd nu_i dea O. urmX]

z
2
E

Dar, cum fugg,,lu tot'pasul blana-i scAnteie bogat[, Srrilucind cu-argint Ei aur, IuminAna lu n.rtdirriA.

Astfel Rama bine-l vede printre cerbii care-alearg{ gi se-aprinde de mAnie, hot6rAt din arc sX tragd: Mai intdi din,tobe-$i scoate dur.lt. sa sdgeatd, Cea de Brahrna fdurit6, ca si_i fie lui ldsat-i,
$_i rni-9 pune, lucitoare Ei de moarte_aducdtoare, Colo-n arc, in coarda-ntinsl, el Etiind-o neinvinsd.

A zburat spte cerb: un Sarpe, care arde Ei vuieEte gi pe Marichat giseEte in iniml-l loveEte. Ei Cade-demonul gi geme, ci il frige_n piept durerea, a fost r[nit de moarte, gi v[riatu_is_a fierea.

Ci

Dar cum cade, el nu uitd, cd a face_un rlu mai aie, Cu pufina lui putere cheami intr_ajutorare.
,,Frate LakshmanalAh, Sita!,,a strigat cu glas de moarte, Dar plrea c[ pringul Rama ar fi spus acestea toate.

Lakshrrrana de se porneEte, Sita

S-a-ntristat amarnjc printrul, c[ la glasul lui de frate iui se prdpdaegte.

t07

SITA-L TRIMITE PE LAKSHMANA

iN AJUTOR
.'

z
a

C[-i de demon ingelatl, cd'mai r[u i5i face sie'

Ea pe Lakshmana

Ffu"inacum strigl Rama, Sita nu putea sL gtie

il roagl

&

gi, gindind la Rama, piAnge:

codru cum se stinge? ' ,,Oare nu auzi tu; frate, Rama-n

Poate demonii acuma se aruncl s[-l sfAEie, Precum leii se aruncl peste-un taur, cu mAnie!

parte! Fugi la el! Cum poli tu oare liniEtit a sta de'o mbatte!" 'lir-alearg6 intr-un zuflet gi mi-l scoate de la
Lakshmana nici nu se mi;cf,: i-a dat fratele poruncl De la Sita nici cu pasul, nici cu gdndul s[ se duc6!

Splimdntatl, suplratl, stiigd fiica lui Janaka:' poate inima s[-!i taci? ,,O, tu, fiu al lui Sumitra,
Ori nu-i e$ti lui Rama fiate, ori gi-i gdndu-n altl parte ''' bine numai $i te porli cu viclenie, de-[i faci '.

[iel

O, acum pricepl Vrei moartea soluluil Clci v[d eu bine, Cum tb uili cu o-chi fierbinte gi neruginat la minel

Nu visa! Ar fi zadarnic visul tlu! F[r[ de Rama De rlmin, atunci mai bine s[ m[ sffAngl zeul Yama!"
Lakshmana nici nu se miEci, parcl-i stan6, nu fiingX,

Nu pot vorbele lui Sita s[-l strlmute din creding[

Da, prea sunt aceste vorbe pe nedrept injosi[oare,

Dar el nu i le socoate, nu le ia spre supbrareJ

Palmele a rugdciune igi unegte qi rosteqte: ,,Penlru mintea mea curati eEti zeild-ntruchipat[l

z
2
&

Dar mai v5d cd, eEti femeie: prea aprinsd la mdnie, L-ai strivi pe-acela care nu-ti dd ascultare tie! Plin mie pieptul de durere Ei-o neliniqte md-ncearc[: Eu te v[d vorbind pe tine, ci-l aud pe altul parc[!"
,,Nu
mAngAia cu vorba, zice Sita-nldcrimatd, Dac[ nu-i aju[i pe Rama, imi eEti dugman viaga

m[

toatl.

FdrI solul meu legitim, - $i-l iubesc numai pe ddnsul! N-am sa mai respir cu aer, ci am s[ m6-nec cu plAnsul.
Sau

m[ ard pe rug de vie, sau md spAnzur de o ctacl,

in rAu acuma, de mai stai pe-aicea! PleacXl"

Sau m-arunc

A-nceput s[ tripe Sita, se bltea in piept cu pumnii $i plAngea in patru laturi, ca tot codrul si rdsune.

$i n-a mai putut s6-ndure Lakshmana a ei durete, $i-a strAns mAinile a rug6, a privit-o in ticere $i apoi;tot in tlcere, i s.a inchinat cu stiml $i-ri sfAtgit i-a zis: ,,Prabuno, zeii-n paza 1or te [inb,

C[ eu plec,

sd. te aline! O, de te.ai vedea cu Ramal Parc[ simt c[ nu-i a bine".

dacd plecarea ar putea

Nu i-a-ntors o vorbd Sita, iara Lakshmana de-ndat[ S-a pornit in cf,utarea fratelui. $i-ntunecatl
Std in fata.lui p[durea, parcl spre-a-I ascunde-anume Pe-al slu frate. Presim[irea ininta pe foc i-o pune.

109

I
I(AVANA VINE LA SITA

;i

<j

z:
,<1
.?

<r

vdzu cl.Sita este singurd gi inmistat[ "r porni s[ iasl din pddurea-ntunecatd, , Ravatra
Bucuros cX totu-i merge cum fusese pus la cale, Iatd-lvine, un sihastru dup[ chip ginf[ligare

{: {'
4,.:

4.

\
Tiavestit au cum l-ai crede? Poartl mol $i ate-o cani $i-i invegm0ntat in pAnzd de culoare ca gofranul.
incditrat e cu sandale, poart[ un toiag

in mdn[, el p[gegte spre stdpan[, Drept un cet$etor-sihastru

IarX Sita

nici nu-l vede! - Cu privirea sa chematb Cltre zare, ea pe Rama printre pomii verzi il cati.

F[r[

soare, fdrd IunI - intunericul s-adunX, Far[ Lakshmana qi Rama - Ravana o noapte-nseamnh.

$i cum se uita la Sita Ravana, de spaimi mare Au inoemenit copacii cu ffunzetu-n nemiqca $i cum otrdvea vdzduhul demonul cu negre gAnduri, Se opreau din a 1or cale Ei piereau sufldri de vAnturi.
Rdul se oprea pdmAnteasc[, Ca, mergind tot mai departe, ce-a v[zut sA povesteasc[:

slvad[ rlutatea

C[ un demon imbrdcase hain[ de cilugir sfint[, C[-i fdcut tot din pdcate, dar ci imnuri sfinte cAnt5.
Sita sff[iucea, f.rumoas6, ca o stea indtumdtoare, Ravana ardea ca sleaua cea cie rIu lrrevestiLoaqe.

Om blajin 1a-nf6[igare, Ravana-i ca iarba verde Care-ascunde-ngel[toare mlaqtina ce te va pierde.

lui Rama mAndrd soagi in tlcere o admir[ Ea in jur lurnind vars[ ca din cer o lund plin[.
Pe-a

&

Buze ademenitoare, rogii cum e trandafirul Are Sita, gi mai are dingii ca Ei dalba floare.

Ochii ei sunt plini de lamimi gi in piept o arde fbcul, Cum o fiige presimgirea cd o pa$te.nenorocul.
Pe cAnd Ravana cu sete o privea, cu bucurie:

Pe-o femeie-ndureratd tocmai bine-i s-o mAngAiel

El, al demonilor rege Ei cel mai bogat in lume, Se apropia de Sita - cer$etor f[rh de nume.

Imnuriyedice cAntAndu-i, schimnicul o clip6 tace $i suspinl cu-nlelesuri, c[ nu are-n suflet page
De cAnd o vitzu in codru: .,,Fii tu, binecuvdntatd in trei lumi, femeie dreapi6 Ei cu cinstea nephtat[.
Ca de aur strilucegte pielea ta cea drdgdla;h

Sub ghirlandele de lotus, floare scumpd Ei gingaEl... Tu, frumoasf, ca o lun[., iasl gura ta sX-mi spunl: Nu vei fizerta care-i de amor aduc[toare? Poate tu egti Lakshmi, poate - fecioard din cer picatd? CI aga copil femeia nu ar naEte niciodat5.

Dingii t[i imi par aievea mici boboci de iasomiet Ochii t5i gi plAngi - incAnr6, genele-i binecuvAnti.

L1.J.

O, zel\o, ca a tale rotunjite golduri n-are Nimeni, Ei eEti fructul dulce, care mierea ne-o aduceEgti fermec[toare-n toate: cAnd zArnbegti, se-nsenineaz[, SAnii t6i de sub mXtase ca doiragtri lumineazll

Gingagl gi-ncAntltoare! Pieptul meu iniml n-ale-: Miai rlpit-o, ca gi valirl care muEcl-n fleacdt malulLumea o cunosc prea bine, gi eu gtiu

Nici aici nu are nimeni,

gi-astea-s sfinte

c[ n-are-n cetuti, adeviruri! -

PlmAntean sau zeu - soiie, pe poiliva ta'aleasl, Cu buze de floare rar[ gi cu plete de mdtase. rf

Nici la curtea lui Kubera, cum nu-i alta de bogatl, O femeie-atdt de m6ndrl nu s-a rhai v[zut weodat6!
O, dar cezic de Kubera, cdnd trei lumi dinlruvcie Sub p[mAnt, aici, gi-n ceruri - n-au awt noroc sd Etie

'

m[car una, spre a'sta de rAnd cu tine! -. '-"'... Egti atAta'de frumoas[i incAt nu 1i se cuvine

2e176,

DecAt cea mai dulce lume, iar pddurea-ntunecat[ Las-o demonilor, cate umbld noaptea cu vAnatul:
Te-ar

primi'cu bucurie orice curte-mplrlteasci,

Cea mai mAndrd:h strdluciie te-ar dori, sil se mAndreascl...

Spre a-1i mAngAia vederea, numai pentru-atata, ,poate, S-ar cidea din piatr['scump[ si se-nal[e-aici palate,

in jurul lor sh fie tot grldini r[coritoare, Unde ilulce s[ te-aiine gingag murmur de izvohre.
Iar
/

11

Trupul tdq ferrnecf,torul, ce treze$te dorfierbinte; Merit[ oricAnd si poute dauritele vegminte, : , .: : .l
Pre[ioasele podoabe de.aur Ei r.nlrglritare, Ddruite numai [ie de acel stlpdn ce

are :., .

&

Bog[1ii rienum[rate, gi.i vitgaz cum nu e altul; gi ii hir[zit:de soartd el s[ 1i fie solul, datul. Dar acum, preadulce.suflet, neumbrit de nici o pat6, Spune-mi tu, ce neam te'are, cinejti este mam[, tat[?
$i, curn de-ai ajuns in cod1u,:unde demoni umbll-n ffuce $i pe unde-un om de vi[i niciodatil nu s-ar duce?

aici nicl zei, nici zAne nu vei intnlni in cale,. Numai,tigri Ei pantere sunt in preajma dumitale!
Pe

Cum s6 po!i, domnig6, oare tu cu lupii:pe-o c[rare Sa plgeEti, cAnd lupii inc[ gi flpturi ceregti m[nAnc[l Cine egti tu, gi de unde? Mi-i si nu te stingi de fiicd, CAnd vedea'vei elefan[ii cum la lupt[ se ridic[,
'.

De se. bat pentru-o iubire, dar - pe viatri Ei pe moarte, IncAt'zac pe jos copacii care-au fost de ei aproape. Cine eEti? A cui fecioar[? $i de ce te pierzi pe-aice; : Unde imbld-n noapte dernoni,gi-ar putea si te,m[nAnce?!" Sita-l asculta r'niratd, ne$tiind s[ potriveascl. La vegmAntul'lui de' schimnic sl[biciunea-i bbrblte

ascH

Cxndiilaudhprivirea,sAniieirotunzi,'Statuta, Cdnd:o laud[ ci'este rnai frumoasl decat luna.

,,

'

1r.3

incotro iirbate $i-l poftegte in colib[; ca pe-un pteot, ca pe.un frate.

Ea se face.arnu pricepe v.orba

$i cu rldlcini gi fiucte ospdtAndu-I, ea ii spune Din ce neam de oameni este gi de'ce e-.n cod'lu-anume!
I se-nchin[-apoi cuminte, mai zicAnd c[ wea s[ $tie ". Numele acelui,schimnic gi:dinlce neam va s[ fie?

z
d,

RAVANA SE DESTAINUTSTE SITEI

Si

u..t ce este rege-al Zbur[torilor de,noapte, '

Cire-i plin de strdluiire, rnul[umit de sine-n toate,

Doamnei marelui prin! Rama cu-a$a vorbe'ii rdspunde: ,,Eu sunt'tel de inspdimAnt[ pe'oricine'gi oriunde $i in faga mea de fricl tremurl ca varga zeii; Tremuri cu to[ii - regii, brahmanii Ei nitir6ii.
j

Afll,
C[

Sita meh, ftumoaso, cum c[ Ravana m[ chear,p[, sunt re$e intre demoni gi nu dau ]a nimeni seam[.;

C[ de cAnd te'gtiu,:p][6ie Ein vegmAntul de mltase, Inima spre vreo femeie nici cu gAndul nu' m[ lasb,,
$i de cAnd zdtli ca luna pielea ta cea aurie, CAte am sotii - nici una nu mai poate sa m[-mbie.

intre ele, tu, sfioaso, numai tu-mivei fi regind, Precum Lanka-i strdlucitl capitaid'gi grddind,

O cetittr,'lrrtttitritltr slts, J)(' t't'cstcle clc' ttrttttlrt Stlitttl, t:lor:olilrrirt'r' ;t;rt'rlitt lttr;;rlllt'tt i:;'it'i l;i"t tlltittltlr',

Fii aleasa.meal in Ili vor mAngiia

4..

cale'c privirea,

asemlnare

imbi6toarel

sub:polni cU dulce urnbr[ pesteiatbaverdg-4luncl, ' Te-or urma:cinCi rnii,de roabe, toa..te ca,la o.porunc[ :
Pe

&

Strlduindu,sg s[-1i Cine de 1.3 bine,

Tu,la

fac[ !

ipa.dulce... nu s.ar ducei,,

$i-atunci Sita cea f1um9.3s[, loata cea flrX plihan[, Cu disprbE i-a iis $spuniul, Rivina sI-l iei! ri seam{:
,,Ca Ei Indra

Cunoscut: il

de c

e stdpAnul meu! S[_{i fie mh, Ei-i rfmAn inVeqi so(ie!

,".'

-'

..:

Mare gi voinic cum este, nu-l intrece-n seme[ie Nici chiar preainaltul muhte; gi-i.rdmdn in Veii:sogiet,
cele, cAnd ajunge la mAnie, na[], $i-i r[mAn in veci sofiel
: . ,,.,r.,

E un arbore. Suh ramuri el adlposteEte-o lume $i de-aceea fericit{ numai lui mi p,ot qupune: Este vorba
i

, ,

lui Ei'fapta totdeauna

Mai curat Ia chip

nepltaq[,
luminatl.

se vede deaat luna

T - un mic gagal -: palnit-ai dupd,g leoaicd mare, Carepeun1eupuiernicsotrEi-ap[r[tori1are.,

Rdul care wei al faCe se va-ntoarce c[tre tih6l Lung e drumul pAir' la soare? - Nu-i mai sctirt nici pAn'

lui Rarng soalI o doreEti intru pllce te?,, , .; ,,-..; Nici nu gtii ce scump pllti-vei pe netrebnica ta were!
Tu pe a

,: .

.,

la mine! '.:,,
,11s

Mai ugor ai smulge poate dintele-n venin de garpe, CAnd in gura lui deschisl-i gata pielea ta sf, crape:'

Collii ascuti[i de tigru ai putea mai lesne.a-i scoate Dinir:o gurf fllmAnzitl chiar cu mAna'goal[, poate..

$i chiar muntele Mandaru mai uEor l-ai duce-n brall, DecAt a-i putea s-o fatmeci pe-a lui Rama demn6 soa([C-un pietrqi de gAt ai trece fi[rile involburate Mai ugor decit pe mine s[ m[ faci s[-1i zic bdrbate.

"

S[ duci soatele in palme, rug arzAnd si duci in poald! Dar pe mine nu m[-i duce cAt m[ are-n pazi Rama.
Jir si wei s[-gi saturi pofta cu o preacurat[ soag[, CAnd e solul meu cazeul peste lume ce se-nal16?!
Toate visurile tale se

vor spulbera deEarte!

A p[gi cu talpa goal6 pe hanger tdios, se poate?

Cum de nu-nlelegi tu oare c[ un leu nu-i un 5acal,'' "r $i cd apa cea bhhlit[ n-are miros de santal! C[ tu e$ti $i riu, Ei iosnic, iard Rama-i ideall
Tu pe Rama meu cel nobil nu{ ajungi gi El d e amrit u, . .,pl,1,Tl'.1-t. lJilT i: i;uL El gi tu....O potrivire nu
Rama-i
E

ii"" "

v[ pot gdsi nici vag[, ocean albastru, tu bailiti eqti blltoaci.

voinic, mlrel ca'I4dra, gi nicicAnd nu dd-nap<-ril Nu te bucuta ca'musca ce sd=neac[ in ulei!"

,,

Nemaivdzut de supurdt rdmAne Ravana, dupi ce-ascultd vorbele spuse de Sita, gi, voind cAt mai mult s-o inspdi ' mAnte, incepe a i se lauda,
t"'

z
I

chip Ei Tot repetAn{ si grie Sita bine, CI om viteaz cum este eI Nu este-n lume nimeni!
?n

fei,

&

RAVANA CONTINUA S-O ADEMENEASCA PE SITA

C.
Am

sX-gi

Etii tu, femeie bun5,.de I cunogti numai.pe Rama, spun qiin ce trecut-am, de-amano.t

jlltlitj,

Frate-meir, Kubela,'este dinffe to[i cel mai bogat, Ci ne-am pui pe ceartd-odatl, qi-am iurat atunci sX-lbat, Ne-am inc[i'erat sllbatic, lupta ca$tigand-o eu, El pe rnuntele Kailasa se ad[posti de r[u. De la el iuai prin lupt5 gi trlsura fermecatl $i-acum'zbor cu ea prin ceruri, cum zbura el

altidatl.

Tu, ferneie, stai $i-ascult[, pe-ndelete:s6,gi vorbesc: Tu s[ Etii- din a;mea cale chiar qi zeii se feresc!
Tace-n codru orice ffunzd, da-i oiean de fiunzh

codru-

SplimAntat, de cum mI vede, oceahu-i nerniqcat... $i nici vdntul nu mai sufll, gi'nici.rAul. nu mai curge; Iar[ soarele-i mai palid decAt luna pe-nserat:

Mi-i cetatea intre ape, Ei,o.lume-i spune Lanka!

Amaravati;'ce;i raiul, mai pugin ademenegte. 7t7

7.id de aur

tot oragul de nldejde-l prejmuiegte,

lirt portalu-i' de'smarhlde Eiacel zid impodobegte!

Demoni cruzi in st[pAnire au, de mine d[ruite, Mult bogatele palate Ei trlsuri scdnteietoare;

z
.a
tFv

tot rlcoritoare pomii umbrele-gi coboarl, Ial pe ramuri se indeast fructe ademenitoare.
Peste LAngd mine vei cunoagte paradisul!

Niciodatt

S[ nu-gi mai aduci aminte de o soartd-ndureratf.

ingriji de Rama, cd e orn gi are-o via[6, Care repede se trece, c[, de! Una nu-i cdt zecel
Nu. te

Alungat de Dasharatha, ca un pros[, ca un fricos, A fugit, cedindu-i tronul fiatelui mai norocosl

Jie-[i trebuiegte Rama? Cel lipsit de mpdrlgie $i de bucuria vielii, urgisit la schimnicie?
Tu

si nu-mi intorci cuvAntul, c[ eu nu mi schimb cavAntul Pieptul mi-i strlpuns de l(ama cu sdgeatd fermecatd!
Ca Urvagi tu vei plAnge, zAna care la

Pe

mAnie iubit lovi cu talpa, neEtiind ce va s[ fie.

:
:

Al t[u Rama, care este slab, inc6.t abia rnai umbli Nu de Ravana s-ar teme, ci de prppria lui umblI.
$-apoi nu pot inqelege: sd nu gtie Sita C[ norocul dat de soart[ nu.se calcI in picioate?"

oare,

Datd Sita cea frumoasi 1'a,nfruntat cu wednicie:Nu cu vorba ii r[spunde, ci cu fulgerul mAniei: '

'

118

,,DacL ai r6pi, tu, demon, chiar 5i soala lui Zeu-fulger; Poate c[ printr-o rninune Indra nu te-ar mai ajunge!

Dar, cind o r[peqti pe Sita, nic[ieri nu scapi de moarte,

Nici chiar amrita cea sfAnt[ de la moarte nu.te scoate!" Demonul de supdrare, c[ nu-i gtie lui de fiicl Nici chiar o aga flptuf6, ce"i pe lAngi el furnic[,
gi-a scos chipul blAnd de brahman Ei cu altl-nfa[iEare S-a ivit in fata Sitei, spre a-i fi sperietoare!

4 d

SITA ESTE RAXITA

K.u.nu intr.o clipittr o:n$fbc[ cu mAna stingl

De frumosu-i pdr pe Sita, iar cu dreapta a siltat-o,

CuprinzAndu-i golduri albe Ei preabine arcuite, FIr[ voia ei s-o ducl in cetatealui de scaun.

Coborin aceeagi clipi de sub bolta cea albastri Car de aur, tocmai unde Sita iEi avea sdlagul. o.nal[[ gi.o aieazl lAngl sine, Telegarii prin vHzduhuri pbart[ carul'citre sud.
Ravana ugor

Dar pringesa Sita plAnge:qi tot strig[ disperatl: ,,Rama, Rana, nu sim[i:oare, nu auzi cd sunt fura[[?"
Tot mai sus,prinffe vdzduhuri pe prin[esh o inal[l Ravana, Ei o tot duce, neoprit de nime,n cale,

Ale ei gingaEe brafe de sub galbena mXtase

R[spAndesctnj.urlumind,cafiindcuratdeauI.

779

Par[ galben[ m[tasea il jmpresurl'pe,demon $i ei pare munte,negru intre flicIri initgat.

Lurninoasb ca,un fulget lAngf;dAnsul este Iard el pe ldngdrdAnsa nour Regru poate fi.

Sita, fie

r;

Cum zburiu, de prinvdzduhuri; eu miroznl-mbltltoare :: Ploaia florilorde iotui peste el cXdea, sX-i

fiuntea lui cunuh5'de o rarl frumusege, Peste umeri - preabogatd mantie'imp[rdteascl,.

Peste

'

$izbura,grozavuldemon,gipegoldu-icAtolunc5
Tremura un fir de floare, Ei-acea floare era Sita. O, pringeEa cea frumoasl se topea vLzdndcu ochii,' $i avea obrazul palid gi murea de dor de Rama, I-au fost, toate-ncAntdtoare - fruntea,'ochii gi gurita; Obrijorii ca bujorii gi chiar plAns[ llcrimi[a... Dingii albi i.avea; cum alta n.a mai fost intotdeaun4, Rim6neai vrljit de chipu-i intrecAndu-se cu luna, :':....
t

Ciacum,cAndedeparte:eadeRama,.deiubit,.'.> Ca sub pAnza ce[ii,luna preafrumoasX a p[lit.

Dat cum Ravana e norul care cerul innegfegte; Ea. podoab[ aurit[ - peste nour, strlluce$te.

.3

I
$

,t

i
I
1

$i cum Ravana-i ca pomul - rdmuros.gi-nvoinicit, Preafiumoasa Sita pare rimuref imbobocit.

Prin v[zduhuri,f'hfd margini el cAnd trece se-nnopteazl, Pe cind ea:_- o preacuratd -- tot vdzduhul lumineazi.

,i

tro

j
!
1

f,

brltrlri'preascumpe.Ei pierde, ele jos sd se,desfacl $i arzAnd ca niqte stele, tot lumini-n jur sd fac[.
Ea

Curge Ganga'pe Sirb luni, or1 giraguri de m[rgele Se desprind de gAtul Sitei pi se lasd-n jos qi ele.

&

i'. d.

lar de los Eoptescu-i pomii: ,,line-te, qi itu te teme! Cum nd tinem in picioare noi'in furtunoasl vreme".
gi in apele'tihriite, printre lotugi, rpegtiEorii Trec indurerati de vestea cd:nneglit-au cerul norii.

jj

' Animale de p[dure, Ce.o,ovau pe Sita dtagl, Cum o v[A pe Sus c[ zboiirl, dupl umbra ei aleargl.

'

PiAng plduri de jalea Sitei, plAng Ei apele de munte, PlAng gi cestele inalte ce au soarele pe fiunte.

Soarele e.trist gi palid, pe cAnd vede-acestea toate, Suferind d mila Sitei, ca Ei cum ii este frate.
,,Ce mai cinste, ce dreptate poate-n lume sI mai fie, Dac[-n vdzul tuturora Rama-gi pierde-a sa so[ie!"

Pui de fiare se-nttisteaz5,, de-Ei inal![-a lor prlvirg: Auritul car, cu Sita., zboail, f[q[ de oprire. Chiar gi duhurile rele, pe cAt sunt dg ipr[i1e, Se cutemur[ Ei e1e, suspinAnd de jalea Sitei.
,,Frate Lakshmana, ajut[.mi,! Scapi-md, iubite Rama!1'-

Astfel se rugapringesa, nici in gAnd s[.Ei deie seama

C[ nici Lakshmana; nici

Ramarn-aud glasul,ei cel dulce qtiu ce demon groaznic peste teti Ei mbrilo,duce! $i nu

L27

prinvdzduhuli cum planeaz[ Se"ntAlnegte fali-n fa[[ cu o,inimd vtleazh

L)ar chemarea ei cea pidnsl

I Vulturul Jatayu prlnde

strigltele disperate'
&

\Ctasul Sitei recunoaqte, vede carul de departe!

Craiul vulturilor oare nu l-ar ajut4 pe Rama, seaml? Dacd el cu Dasharatha fo$t-au doi amici de-o

ridici, hot[rit de-i iese-n cale R[pitor:ului, gii strigl: ,,Ce-i in carul dumitale?
El

in zbor c[

se

Au socogi ci gi se poate sd furi z\ua-n,miaza mare O so[ie credincioasl, ce{ iubegte mult pe Rama?

$i NCe ci

seama?1'

ra

Cdnd s-a avAntat Jatayu Ei-a lovit din zbor cu ciocul, S. pi*u c[ dintr-un nour, fulgerAnd, iegise focul'

Din intAia ga lovire au chzut flr[ Caii verzi qi vizitiul, apoi cu t[ioase gheare

suflare
flcut"'.

'

SfirtecAnd cel cat de aur, numai cioburi l'a Cu a treia loviturl el dlrAmd itrc $i scut'

Dar[ pAn' a i frAnge arcuJ, Rava4a, plin de mAnie, C[ o paslre bamAnl vrei zilgaz in drum s[-i fie,
A tot tras cu drcu-ntruna - st-1 omoare, s[-l doboare, incAt loc pentru o slgeatd bietul vultur nu mai are'

Toatl pielea-i gluritil qi'sclldatl-n sAnge, biata, iaiigi'ri..ure ! anl tti intip te..runr sege ata l

'

Arc Ei scut c6nd sff,rAmate-s, Ravana se inarmeaz[ Cu o sabie, in care fulgerele scAnteiazil.'
El cu sabia cdnd face o migiare rotitoate, Bietul vultur c[ r5mAne f6r[ aripi Ei picioare! Da, e Ravana-n putere sa tot facl fapte rele, Iu preabunul vultur cade gi al[turi moartea-i gade,
Rogu singe se prelinge, inima de vultur moare, Dar qi carul cel'de aur gede hArburi prin rdzoarc. Ravana o ip,pe Sita ugurel de subsioar[ gi cu ea, imbrlgigat[, se inal![-n sus gi zboar6,

z
a,

&

Peste ape Ei cAmpie vrea s-o duc[ pAn' depar[g, PAn[-n Lanka'lui, pe unde-i suht bogatele palate.

Mai mult mpart[ deqdtvie,,biata Sita l[crirneaz[, Dar iubirea ei cea mare, ca gi mintea ei, e t.eaz6.
Cine s-o ajute, cine? CAt ii lumea gi plmAntul Nimeni altul nu-i in state, cum e-n stare Rama, sfAntul, Adev[ru,acesta Sita Ei cu inima il gtie * $i cu mintea Rarna este ne'ntrecut ih viteiie!

Dar[ cum,,cum afl[, bietul, dragul meu c[ sunt rlpit[ De-acest'Ravana, cum afl[ unde-i soa[a lui iubitS? $i de sus, din zlri albastte, Sita cum tn j Pe un vArf inalt de munte cinci maimule
,,Ele, da, eu,cred

-\\
e:

.)

c[ ele ar putea s[-i dea de Etire Multiubitului med Rama despre-a'mea ne'fericire!"'

$iapoi

r.upe: o:

CAt o galbend petal6 Ei

bucatl din ve gmAntu-i de, mdtase maimulelor o las[.

De aicea mai departeltot'printr-o strdin5.tate A zburat printesa,Sita,r.

$i ea nu riai ale pdfte; De sotr'gi de

'. libertate.

'

':

RAMA,SE-NTOARCE $r O CAUTA PE

SrrA

f).
Las[-gi

la vAnltoare Rama se intoarce, gi n-aude

S[-ir[spundd.ncaleSitadinsXlaEorideoriunde!:
,,'Hai, copilo, nu.te-ascunde, hai, itrbit'a mea, te-arat[,

ochii.t[i de'ldtuspe-ai mei, dornici; s[ mi,i vad[!

Nu mai:sth pe duBd arbori! Eu te chem, iar tu-mi rlspunde; Tu, cu golduri rotun*jite, te ascunzi acurn pe unde?

llu fugi, c[:mi eSte teaml sl te pierd!:Au nu ai mll[? Au s[ poli sb rAzi db mine, tu, preabuna mea copill?..
Stai, ce uite-[i vdd vegmAntul, printre pomi ingtrlbeneEte. :.

Stai, c[ nar putea s[ fugd inima care

iribegtel

Stai!i.. Dar euvorbesc cu cine?Eu gre$esc, de bunl searnllN-ar putea sX taq*.Sita; cAnd iubitut ei o cheamll Vai, presimt nenorocirea! Sita mea cea iubitoale ' N-are,dtit de aspnu suflet, ca sh nu-ml r[spun{Xl N-are.

O, tu, atbore dEoka,'ce eEti bun la o durere, Inima mea-n'durelatiiajutorul t[u,!i-l cerel

,'
,

'

$i tu, palmier, imi spune, n.ai vdzut frurnoasa.cflr: Are sAnii cum e fruttul copt,pe ramurile tale?.

Yezi de te rnilostiveEte, arbore, ,$i,mi spune mie,, De-a trecut pe-aici pringesa, ce_a llsat insemn

,i ti.l
.

$i tu, pom de mdr, m-ajut[, spune-mi, nu avut_a cale Sita mea pe lAngI tine, pe sub ramurile tale? .: d[.mi un semn, cd plec indatd inspre paftea cea de lume, cdtre .ur.lremnu-aratd! tu, de sus, din ceruri, vezi ce jos se. fdptuiegte, Yezipe cdt gi adevdful,,Ei:minciuna_n lume este,
_S9ue, DacX ai mdcar o veste,

Deci, ajutd-md, cd-mi plAnge inirna med chinuitd: Poate Sita se ascunde? poate c[ a fost rdpitd?
$i tu, vAntule, ce-n voie treci cAnd..wei prin lumea toatd, De-o cunoEti - gin ziua alb[; in noaptea_ntunecat[, ,
Ei

E r6pitd? Rdticird? Drumul inapoi

!e.3i qytea s[-mi spui tu, Vayr, de.a mea nobild

nuJ gtie?

sogie:

imprejur se uitl Rama Ei speriinld pa1c6-i piere. $i in patru pdrgi de lume plAng.lRuru de durere:
,,Nefericit ca mine-n lurne altul Nu vei gisi; m[ bate nenorocul:
l\4-a

nu iEi schimbd locul! In lumea toatd eu sunt:blestematul;

Ei
.,

indrdgi!

Mi-i inima de focuri sdgetati

$i-o simt de bucurie vhduvitl,

lzs

Ch

i Sita mea Prin codri PrlP[diti, lar tatil ei s-o,octoLesc mi'1dat'o!

Ce fragedl-Ei avea la piepru'i pielea! Cu pait6' de santal tnrniteslnatl'
:

Plrba'o razl, gingag mAng6iatll $i iatl-mis lipsit de toate'celea'

-

]'

Ce rnerit eu acurn, cAnd'mi-i

pierduti

Iubita mea!i$i oate-acum mai are, Maiiare ea la gAt mdrglritare? ' de spaiml-i mut[? $i m[ mai cheaml,isdu Prin ce pustiuri oare se mai zbate, CAnd sAngele din' rdni infierbAntate; Din pieptul ei,,din gAtul ei seiscurge i-tr suge? ' $i'demonul setos $i crud
Ca pesclruEul, poate, strigi-a

De demonii

iale, ' P6gdni;inconjurlrtf,,

'

Cu ochii alungili privindi'spre zatE; ChcmAndu-m*,' cu'dol de-a fi salvat["'

Lakshmana vrea s6-l aline pi'ii spune vorbl-dleapti'' C[ nu piAnsul te aiut[,' ci gAndirea'inleleapt['
;

De-ai pierdut ceva, rg[si-vei; dacl'gtii'a cd'ut4J Doar icela cate melge va aiunge undeva!

'

mill cerDll' parca gaLa ua-IrlEr'=dr)di Ii priveau cu mild cerbii, pdrcl gata sl-nleleagd;
gi Ce durere au, sf,rmalrii, le ce plfin1',
r:c:

itrltrlirlrlll

rispund[, ciaveau mtrltd bunitate,' ei prin semne sd le-ajute rnairdeparte. -, $inceput-au

N-aveau grai sf le
,

BotiEoarele.gi ridici citre cerurile,nalte, .', i , Ca gi cum zicAnd c[ Sita,a fost dusiln zbo-r, departe,,:

Apoi'unul dup[ altul c[tre sud pornesc:in fug[, . Ca gi cum ar wea pe'Sita cea ripit[ s,o ajungd.
$i ca s[,n1e1eag[ Rama, T'.akshmana ca,si-nfeleagd, Cerbii,de tri'ori s-adun[, de trei ori spre sud aleargi!

$-atunci Lakshmana vorbeqte cdtre Rama:,,Mergem, frate, Cltre sud.'1 Pe-aicea Sita.ne-a llsat vreo ve}te poate".

Mers-au mult, pugin,'dar iat[, c[ z6reEte Rama-n iarbl NiEte flori, gi se apleacl Ei le-adund-n mare grab6,
,

$-apoi fratelui le-aratd gi din gur6;aEa ii'spune: ,,Florile acestea, frate, dlruitu-le-arn, anume

Sitei, s[.$i impodobeasc[ plrul,.cAt va sta acasX,. Ci-acum, uite, eape cale cAte-.o,floale semn ne las[!"
Mers-au fragii mal departe gi mira[i se mai CAnd podoabele de. aur ale Sitei str[lucir[,

oprir[ '

Iard dincolo de'ele,ei v{zut-au sf[rAmate Car de aur, arc puternic,Ei slgegi insAngerate; ,

ingrozit; vorbegte Rama cdtre Lakshmana: ,,kdgine,. Semnele acestea toate nu sunt semnele de bine!
lupte-nverEulr?tg; Ei lqptala pentru Sita Dernonii. Ldsat,au urme,. iat6, -cu nemiluita; ..
Fo_st-au

,'

,..

r27

Da, ffezitu-le-am mAnia, ci mi-a,fost pentru dreptate Cu oEtirile de demoni totdeauna a m[ bate,

z'.i !'ll

Iar[ ei pe o femeie, care n:&f rrc, nici spad[, Au rlpit-o, s-o tobeasc[ Ei supus[ lor s'o vad{. in lume rdu nici cAt un prunc ar face, E rdpit[, $i tot zeul carc este-n ceturi tace.
Ea, ce n a fdcut

c(.

<i <i 1,: <ti

Frate L,akshmana, acuma numai pace n-o sd. fie, Am s[ge[i, mi-i plinl tolba, qi-o s[-mi fac dreptate miel

Am si.bat cu ble cerul, incAt loc sd nu rdmAn[ Pentru lumile de=acolo nici cAt palma la o mAn6,

Cine va p6Ei, s[ calce tot pe.vArfuri de s5geatX, $i din cAte sunt planete chiar nici una s[ nu poatd
Sd se migte, mdndra Sa Se

lunl-ntre slgeli s[ise opreascd, nu poatd uece vAntul, soarele s[ tot pdleascd!

vor ruina spre poale muniii iei cu oeste-nalte, Lacurile vor r[mAne ca pustiuri f[r[ ape, vor prdv[li copacii, vor cldea tufig gi iarbd, Va sc[dea din !fum oceanul, apa lui pornind sX fiarb[,..
Se

Eu, sd gtii, c[ dacd numai nu mi se intoarce S,ita, D6rAma-voi universul, cX aga.mi iubesc iubita,

Tot ce

incAt'fdr[ ea nu.mi pasl de trei lumir ce sunt pe lume: st[ gi tot ce migcl pe vecie va apune.+,
,

I Trei

lumi: sub.pdmAnt, pe pdmAnt, in ceruri.

( z (
S,

Lakshrnana, mirat, ascult[ gi lui Rama ii vorbeEte: ,,Frate-almeu, de la mdnie mintea nu se limper.Etel Tu, cel tare de Voingd, pradd s[ te la$i mdniei? Tu sd ameninli o lume? Ea ce vind-li poarta
Te mai uit5-n

[ie?!

&

Se vede ici, pe cAmpul de bdtaie, SfirAmat un car de lupt6, Ei un arc, ci nu o droaie!

jur!

Tu eEti plin de-ngelepciune Ei uEor iii poti da seama, Cd duEmanul tdu e unul Ei n o-ntreagf oaste, Rama.

Deci sll clutlm p:?cla, care-aici pierdut iEi lasd Car de aur Ei cu Sita se gr6beEte-n drum spre casd.

iar[ mai departe zeii de-or voi sd-l ocroteascd, Egti in drept sd zgudui cerul cu mAnie orneneascd.

129

,,1'r'irrtrr) rroi de

liu

str

mult[ vreme ai venit, viteazul Rama! nu te gtiu?! Ci-acuma ffist[ veste am a-ti spune.

Itavana, cel mare demon, ce pe toti ii st[pane$te, 'l'i-a lurat so[ia, Rama, pe frumoasa noastr[ Sita.

l'rin vdzduh zbira cu d6nsa qi eu i-am iegit in cale, C[ mi-am zis: mai bine moarte, decAt s-o aud cum plAnge
n-o ajut sd sc4pe. Mai aveam in trup putere, Dar mai mult aveam mAnie, cAt Ei sete de dreptate, $i
sd

$i-am iegit sd-i stau

Sflrimat in

acea

in cale demonului. Iat[ caru-i, lupt[. l-au pierit in luptl caii,

Vizitiul... Dar el are doudzeci de bra1e. Are Sabie. $i md lovegte, de rdmin fdr[ picioare
$i fdrd de aripi... Iat[, nu mai am in trupu-mi.sAnge. Simt cum dintr-o clip[-n a]ta moare bltrAnul Jatayu". Inainte de-a inchide ochii, sdrmana pasdre vt_e-q mai putut si rosteasci cu voce stins[: ,,Vei fi condus de soartd tu, ca s[J g6segti pe Ravana qi sd-l rlpui in luptdl'$i s-o intorci pe Sita din nou in casa ta'i. ,-**--- -" L-au plAns cei doi fiali pe Jatayu, mulgumindu-i pentru cele spuse, gi l-au inmormAntat,ca pe un erou de neuitat. Apoi au mers ei mai departe in c[utarea lui Ravana. Tot prin pdduri, qi tot spre sud, gi tot privind cu nddejde, poate o fi ldsal pe icicolo Sita cAte un semn, care le-ar mai arita drumul ce-l au de urmal. $i cum mergeau ei in tihnd, prin p[durea cea deasi, debdatl s-a auzit irn flplt ingrijorat de pislri, apoi un vAnt nebun s-a nlpustit, f[cdnd v6rtej prin tamuri, gi tot atunci.ca din senin peste pimdnt au coborAt intunecimi de noapte. Un uriag ingrozitoi li se miqcl in cale gi inimile celor doi frdli se-nsp5irnAntarX amarnic. Ei

,,Cdndva, demult, tare demult, Eram gi tAndr, gi frumos,

De se vorbea in lumea toati Cd altul ca Ei mine nu-i.

Eram deci fe?icit,

$in viag[
Nimic sI am a fi dorit.
$i, neavAnd atunci weo griji, Eu peste noapte petleceam: Umblam prin codru $i pe schimnici Ii [ot priveam din bezni. Da!
Puteam s[-mi iau inflliEare De om, de fiar6, gi sI fiu Mai fioros.
OdatH eu L-am speriat pe-un schimnic, care

131

,Se

tot ruga uitat de lume.

$i-atrincea el m-a blestemat $i am r[mas ala cum stlnt."

ar azi, e ziuamAntuirii, Clci schimnicul acel mia zis, CI iardgivoi Putea fi tenlr $i preafiumos, CAnd prinlul Rama Lungi labele imi va tdia $i mort apoi pe rug voi arde".
D

_+

o inim[ marc' $i nu se Dar prin{ul demon. L-a ajutat sd-gi putea ti nu-i fie lri s-a ridicat un blrbat ievinl: l-a pus pe inalt, voinic gi ianlr gi fiumos. Mai'sus il agtepta trlsura ffas[ de lebedele albe, cum alb era vegrnAntul lui. $i de sub bolta cea albastr[ el fralilor le-a zis aga:

Rama jale rug

,,in aceste p[r[i strline, Unde nu ave[i pe nimeni, Gteu va fi gi drumul vostru C6tre multiubila Sita.

Mai intAi rog s[ v[ La un lac pre nume PamPa.

duceli

Colo-n mun[i acum ffliegte Regele Sugriva, Care Este-ndurerat c[ n-are Jar6, fton..

$i, totuEi, poate El cu ale Iui maimqle Sl v-ajute, Totugi, poate!"

13

CARTEA A PATRA
KISHKINDHA

I
mncA
LACUL pAmpn

n ogtinOa apei clare vedea Rama rnii de lotugi. Admira petale roze gi'albastre... gi pltngea.
Frumusetea cea din juru-i i-aprindea lumini in suflet f[cea pe nesimtite tot mai mult gupus lui Kama.

$i-i

C5tre Lakshmana se-ntoarce gi-i vorbegte-aga cuvinte: ,,O, destoinic fiu, pe care l-a adus Sumitra-n lume,
Ia te uitd gi te-ncAnt5 de aceasti vaie vetde, Unde-n apa cistalinl cer Ei lotus mi se vede,
Ca un zeu preabun la suflet lacul Pampa mai adaph

Malurile-mp[durite, slrutate mult de ap[.

Vezi, curn dau copacii-n floare, lAng6 apd par s[ stea Nigte munti ce poartd-n vArfuri cu$me mari de alb[ neal
Da, mi.i tare drag de Sita, gi de doru-i md usuc, $i de Bharata mi l jale, dar a$ vrea s[ mX mai duc

F6r[ griii 5uS pomi de floare Ei din umbra lor cea deas6 Sd vhd cerbul ce din codri c5ffe ape va sb ias[.
Earpele cum trece printre foi - tdrAg-tArAq, PAn' la apa cristalinl ajungAnd in cobordE. S[

vid

fdri de sa[iu cum, ca fiunza plutltoare, Lin se leaglnl pe ape pasdrea inottrtoare,
Sd privesc

Pe

l[icer de floricele sd privesc o vietate, prin rarnurile toate, $i vlzduhul verde-verde, de

pe cale $i poienile-ngrldite de copaci inal[i, Urc[ in vArtej liahe roi de flori aromitoare.
Pare luna, care este pentru-ndrigostili ldsat[, preacuratl. $i ca rodul cel mai'dulce, 5i ca floarea

De prin arborii in floare, ca din perine de nouri, invdzduhul de pe vale cu petale albe ploul.
Zeul vAnturilor trece printre ramuri de se joac[, Ca din urma-i orice floare mai frumos sd se desfacl; Tlece vesel, gi-i ca pomul imbrdcat gi, el in floare, incAt coruri de albine au cu el aceeagi cale.

Cintec de prMghetoare zeul Kama cAnd trimite, Se prind arborii de mAn[ ca jucAnd pe loc fierbinte.
Trece vAntul peste vArfuri gi cu degetele sale

Risipegte printre ramuri viscolire de

petale-

'' *

$i cAnd vAntul se imbatl cu miresme de santal, Se stlecoarl-ncet, Ei gingag, ca Ei apa lAngl mal.
LeglnAndu-se; copacii in vegmAntul lor de floare Zumzilie, de parcl este stup de-albine fiecare.
StAnci de piatrl-n jur se-na116; numai munte lAngl munte. Pomii inflori[i avAndu-i vii coroane peste fiunte.

Tiene de-auriie-albine podobesc orice copac'' Cdnt[-albinele gi vAntul,''gi.lici florile nu tac]

r:

'F"l:rli r.:

Dar gi mai fermecdtoare incdt inimile-n piepturi ca qi ramui

plslrile-n

z
z,

Frate Lakshmana, dar mie pas[rile cAnt6toare

Nu imi cAnt6-a bucurie, clci durerea mea m[ doare,

Ascultind privighetoatea, inima in mine plAnge, Dar mai simt cum zeul Kama imi strecoarl foc in sflnge!
CAnt[.ndrdgostit datiuha, unde cade apa-n piatrl! se bucurX urechea, iarX inima o

Mi

ceartl,

Spuse-n diferite graiuri, ciripirile duioase Din desiE de fiunz[ verde le aud melodioase.

Cum se leag[n[ pe ramuri cAte dou[ p[slrele, Una cAnt[ dulce.dulce, alta-i moart[ de pllcere. Din vdrtej de dulce cAntec, ce te falmecd de-ndat[, Care inimd s[ poatl si se smulg[ ne'rnbXtatd!
,,Peste

tot imi iese-n cale de m[ frige ca o parh Floarea dragostei, a$oka, inima s[-mi arz[ iar[.

Frate-al rneu, tu ia amjnte: de la floarea primdverii, De la focul ei pieri-voi, simt c[ nu mai am putere.

Lakshmana! Eu nu am via[[ flr[ preafrumoasa care Zice-Ei vorba dulce-dulce pe sub gene-adumbritoare.

Flr[ zAna cea cu plete de mltase r[sfirate

SA-gi serbeze

prim[vata, cum pldurea de mai poate?!

CAnd admir in luna Madhu cum igi fac plunil dansuf Din pldure vdntul vine tot cu fale peste mine.

135

Evantai arudnd in soare au plunii coada-n care Peste pene ochi de veghe ca o stea pe cer se vede,

Iat[ colo, mai departe, un p[un solemn danseazl. $i, de el indrlgostitl, plunila il urmeazl.
Bat din aripi dansatorii qi se face-n jur lumin[, LuminAnd p[durea toatd de pe vale gi colin{,
Frate, vezi cd ei danseaz[, ca

qicum igi rAd de mine!

Nu ripeEte-o plunitl Ravana, la ei nu vine!

Lor de mine nici le pas[, de-gi resfirl mAndra coad[ PlunaEii, cAnd se-aduni pdunilele s[-i vadd...
Luna dragostei m[.mbat[ cu aromele de flori, Cu tristele-ntotdeauna, cu ispite uneofi,

$tiu, o, Lakshmana, pringesa din Videha cu iubire At veni, ca plunila lAng5 plunag, la mine!
Ramii copeiiti de floare str[lucesc ca-n pietre scumpe, Dar nu mie, dar nu mi.e floarea mi-i sortit a rupe. Scutura-se-vor petale de pe tamuri, gi albine, Gol-golu[ s5-mi fie pomul, cAnd cu frigul iarna vine.
Frate Lakshmana, asculth

in desiguri cum s-alintl,

Rlsf[[indu-se in voie; p[s6retul, gi cum cAntd.

Uite cu ce sArg albina suge dulcele din floare,

De s-a-nfipt cu toAte $ase a ei [apene picioare.

A.nflorit bogat aEoka! Dar nu Etie de durere Acest sfAnt copac, gi mie nu-mi aduce m[ngdie're.
I

Lacul Pampa strllucegte cum stau florile, c[_s toate De-a lui apd cristalind mAngAiate Ei scildate.

Printre floarea de pe ape trece-n mAndrd legXnare CAte-o pasare de balti, zburdtoare-plutitoare:

'

Spre wdjitul loc coboarl elefan{i gi cerbi in turm[, Beau din apa cea curati Ei pe datd setea-gi curmd.

in ocean de codru lacul ca o insuld luceEte,

Ceakravana cu penetul daurit o-mpodobeEte.
CAnd abia adie vAntul, tremurAnd uEor pe ap6, Floarea crinilor cea albi citre ape se apleacl.

Dar ce poate drag sX-rni fie fdrl de iubita-mi, care Are ochii ca doi lotuEi, are glasul dulce tare_ Cdt de maxe-o fi durerea, care inirna-mi apasi, De-s cu gAndul zi gi noapte la pringesa mea frumoasd!
Frate lakshmana, -cu dorul m-aE rnai line in putele, Dar m[-nnebunegte floarea Ei cAntarea pgplverii,.. Ce mi-a fost pe lAngX Sita strdlucire-ncAntltoare, Azi,in ciuda mea, se-arat[ incX mai fermecXtoare.

Lotusul inchis rotund e, de culoare azutie, Amintind de ochii Sitei, plin, ca ei, de ginglqie. Cum ugor adie vdntul cu arome-mbltitoare, C[-s invdluir imi pare de a Sitei rlsuflare.

lui Sumitra, care e regina noastrd, Vezi tu pomii ce se-nal$ lAng[ apa cea albastrd?

Tir, fecior al

137

Vezi

tu cAt de pdtimaEe sunt de trupul lor lipite, Ml[dioasele liane? Parc6-s fete.ndrXgostite!.

,\a-i,,Lakshmana, in preajm[, tot v[zduhul e de miere, Chiar c[ n-ai decAt a zice: ochrivXd, inima cerel
Dar:Ei elO mai se las[ insetatele albine s[ se-nfrupte din .dulcea[[. IatX, ce mai

flori! Cr[iese!

Floricele gllbinele, floricele rogioare Pe costigele de munte [ese-mplflteqti covoare.

invelit este plmAntul cu-agternuturi colotate, CAnd din tamuri vremea ninge cu petale scuturate.
Iarna cAnd o simt pe ducX, toti copacii din p[dure Se ?mpodobesc cu flofe la poruncile naturii. Prin vizduh de flori cu ztmzet trece roiul de albine, Ca gi cum s[ le-ntdrAte pe geloasele vecine.
N-ap pleca nici

Eu aici m-a$
Pe

in Ayodhya, nici la Indra in tdrie, vrea cu Sitar,clci aici imi place mie ')...

dorita mea c.r[ias[ s-o iubesc qi zi Ei Roapte, Numai.iarba s[ audi ale noasffe dulce Eoaptq.
O, pldurea mI wljeqte cu atdt noian.de floare, incAt nu mai vdd nici cine imi ia,gdnduriie c1are.

',

Pds[rile-not[toare-h voia apelor se lasd, Strilucind in strop de apX,.Tloarea pare maifrumoasd-

p[slri fird istov cAntl, cAntd... Colorate, pestii[ate, vesele. Au nu te-ncAnt5? i

Peste lac, din ramuri,

Eu, g, Lakshmana, pe Sita, pe frumoasa-mi ca o.luni Dd-aE vedea-o! Altfel cAntu-mi.face.inima riebuqi.
Vai,
Ei

z
:

m[-ngrozesc la gdnduf c6 de-aE merge_acurn lq mqrnq, De departe-ar fi sd-mi strige: ,,U;rde_[i este Sita, Rama?l

inieleaptd gi e rnamX.iubitoare! eu nu i-aE duce vestea care poate s-o omoare. $i

E reginb
,

Nu, eu nu-s de-ntors acas[, cAt de iita nu am parte, Du-te, Lakshmana, te-ntoarce tu la mama gi lalrate;,.
zis-a pringul Rama Eincepu ama{ sI pl6ngi, $rrj._l Ins[ Lakshmana-i rdspunde, focul lairimei sX,i itingX, ,,Pringule,

sh*iviiin fire! A te stdpAni qe cade!

CAnd nu ai voin[a tare, Ei in[elepciunea scade.

Un vileaz po,lnit pe.o cale nu se-abate niciodatd! Noi o vom glsi pe Sita, numai dac-o vrem salvatl!
Tu, un om cu suflet mare gi voingI neclintitd, Uit[ de a ta durere, de iubirea tistriviTil,, ' '

A mai,stat pe gdnduri Rama gi-apoi Laklhmaha in fine L-avizut Ei plin de vlagd, Ei iu ochii in lumine.

ixrArmnra cu

suGRrvA

mungi, nu $ur, inse afl[ rege prea dep-arte lglavea sllag Sugriva, Cel care inr-o gar6 de malmuge. El, cum ii vdzu in vale pe cei doi vointcl, indatl Se inspIimAnt5, zicdndu-Ei c[ el sunt o;ierrl, pe care

739

Poate i-a

trimis chiar Valin, al slu frate ce-l ur[gte,

I-a trimis ca sd-l omoate.

Prea

ingriiorat Sugriva, l-a chemat pe primr-rl sfetnic

ingelept S[-i cearl, sfatul.

Dar intAi gi-ntAi ce poate
Face sfetnicul, cAnd nimeni nu Etie cine-s

voinicii

$i ce cautl in vale! Hanuman, preainleleptul, n[zdrlvan era, sortitl

I-a fost mam[ o maimugl;

Iari tat[ i.a fost insugi zeul vAnturilor Ca Ei tatdl slu, oriunde el ar Tot cu altd-nfhqigare.

Vayu.

fi putut si

zboate,

Deci, e Hanurnan un schimnic, care, ca plutind; coboar[ Prinffe stAnci spre acba valg...
Fragilor Cuvios

li

se

inchin[

ii

$i lor le place omenia lui, de-aceea gi povestesc indat[ cine sunt gi'ce durere Pe aceast[ cale-i poartl.

Hanuman, preainlele ptul, vo rbele igi potrive p te $ii indeamni sa pofteascl sus pe munte, unde-Ei are Azi silaEul s[u

Sugriva.

,,C[, mai zice el, Sugriva ar putea s[ vd ajute s-o glsigi intAi pe Sita '/ $i s-o scoateti din

prinsodre.

74

H v-ar ajuta in luPti Sd-l putetri zdrobi Pe demon".

z
z

feciorii lui Dasharatha afl[ c[ gi regele maimulelor a avut a indura multe nedreptdii: el a fost izgonit din garl Ei lipsit de fton de cltre Valin. $i dacl Rama il va aiuta s6-gi redobAndeasc[ tonul, sI-l omoare pe Valin, ca si nu mai fie primejduit gi mai departe, ca s[ trhiascS. in pace, atunci el, Sugiiva, il va aiuta in lupta sa impotriva lui Ravana. Astfel se unesc inff-un efort in calea rdului cel mai bun om dintre oameni gi regele
Cdnd ajung sus, la Sugriva,

&

mairnugelor.

ei pornesc de se luptl cu Valin.$rlu o datl este b[tut Sugriva, in weme ce ingeleptul Rama nu putea inc[ si-l ajute, dar in cele din urmd Rama-gi insufleFragi de arme,

leqte sdgeata Ei trage. Valin cade rlnit de moafte.

Geamlt greu cI se aude in Kishkindha-ndureratf,, Cd stdpAnul ei, cd Valin, cade mort acuma; iate! StI intins, flrl putere de-a se ridica-n picioare, $i in faga tuturora el abia mai'sufli, rnoare.
Fecioragul lui aldturi plinge innegrit de jale, Bietul Angada, copilul, singur ce-a rdmas pe cale.

$i e foarte trist Sugriva, c[ Ei-a omorAt un frate, incAt pe un lug cu Valin ar dori sa poat[ arde!
Rama

insi-l liniqtegte, c-a luptat pentru dreptate, Cd de soartd dat ii este sa trdiasc[ mai departe.

Numai Tara, biata Tara se tot zbucium[ gi pldnge, CI durerea ei de soa[[ vlduvit[ nu se stinge.

t4l

lia pc lrit:ptrrl lui se las[ gi cu laoimi il stropeqte, lil rlirr itrirnd-i stlnt rupte vorbele ce le vorbegte:
,,I)actr l.c

<:

lttolceai spre mihe s[-mi asculli a mea pova[[, O, croule, qi ast[zi rlmAneai s[ fii inviag['
C),

eroule, tu mupul nu l-ai fi l6sat s[-1i cad[, gad[' .los, intins pe piatrl seac{ vllguit acum s[ Dar se vede c[ mai dragl pentru tine'i glia De-o cuprinzi numai pe ddnsa qi nu-mbrl$gezi nevastal Dar se vede c[ mai scump[ [i-i aceastl piatrl tare, De nici nu te-ntorci spre mine cu o vorbl de-aiinare'
O, mAndria de-altd datl mi i c[lcatl in picioare . cale' $i spre veEnica pllcere nu mai am deschis[ Ce sa fac de-aici incolo, dragul meu, c[-s

asta,

inghilitl

De oceanul de durere, apa cea nellrmurit5?!

lnim[ in piept purtat[, spune-mi, nu vei fi tu oare Iniml de fier? De unde ai t[di pentru miqcare?
CAnd auzi

c[ multiubitul soliorul meu se stinge, Eu te-ntreb, inimb vie, cum de nu te-neci in sAnge?"'"
Valin este inmormAntat. Sugrivaigi reia domnia, avind-o drept so$e pe Tara gi ingrijindu-se de Ahgada, fiul lui Valin

X;
intinde prea
1ung6,

,.

rettag intr-o pegterl,

vor dura Pioite, Pe cAt se va

vlemea Ior-

RAMA CUVANTA DESPRE VREMEA PLOILOR

,,f

at[-i, seam[n[ cu mun[ii norii ingrela[i din care Apd vle sg va'na$te, de via[[ d[t[toare.

&

flcut din soare gurX qi a supt ocean de apd \ Cerul, gi-acum are-gi burta cAt in ceruti si nu-ncdpXl
$i-a

Norii stau ca nigte trepte, poti urca pdnX la Soate, S[-i duci floare de cutadja, ram de ardjuna in floare...

'

in amurg, privind la norul rogietic, !i se pare C[ pe-un cer rlnit cel nour peste ranl-i legltoare.
Cerul nici cI mai respirl, cetu-i mort de obosealS Spre-asfingit: aici e galben, colo arde ca santalul.

insl ploile din ceruri cad ca lacrima pe glie Gliasufer[ de sete, ca qi Sita in robiel
Poarti-n sAnu-i fiecare not miresmd:aromitoare, Precum frunza cea de camfor adieri r[coritoare.

Dacl wei, poti bea Ei vAntul, ci-i gi el tesut din apl $i din prea pllcut mirosul florilor, ce-n vAnt se-adapd!
norii negri, stolul de cocori cum zboar5, $i din mun[i plutesc alene, clffe vale lin coboall.
RAnd pe rAnd trec

Seamdnl cu nigte brahmani, care, plini de mlregie, Lin plgesc, citind din vede, cAte-s smise s[ le gtie.

bici de aut, cdnd se iscl foc de fulger, Ceru-ndurerat r[spunde gi, tunAnd prin noapte, muge.
SfAgiat cu

t43

Tiemur[-ntre nori lumina, c[ suntvremi splimAntdtoare; Ldngl Ravana cum gade, Sita tremur[ mai tare!
Ceru-ntreg, din orice parte, are norii drept pqrdele. Nu au parte-ndrigostitii nici de 1un5, nici de stele,
Frate, inima mii trist[! Ci-mi doresc ca niciodatl Cupa dragostei cea dulce! Simt c[ mor. Tu mX-n[elege, kate-al meu, sunt.viu, Ei-n sAnge doru-mi fierbe dupd lege..Dragoste-mi doresc, cum poate gi-o doregte floarea, iat[...

Are cerul apd multd de plouat, Cdlltorul se intoarce de la drum, $i ogtenii se opresc din marE acum, Vremea ploilor gi lor popas le-a dat. paslri se tot duc... Lungi Eiraguri peste ape se grlbesc! Cdtu-i drumul o trdsurl n[ z[resc, Rogile s-at duce-n glod pAn'la butuc.
Peste lacul Manas

Coperit de nori e cerul, gi de sus Curg'de-acum de-o vegnicie ape reci, Mungii stau z6gaz in cale - s[ nu treci, Ploaie, peste vArf de gheagl nesupus,
Pdunagul sffig[ dornic de iubit. Vine apa ce prin mun[i se colora,

Cu miresmele de floare vine ea, Cu petale de cadamba gi sargea. Pentru gura dumitale este dat Jos din ramuri mlrul roz'gi aurit.

r44

Vremea ploii Ei cu vAnturi

venit Peste fiuctul cel din ramuri scuturata

Fiorogii nori Pe zate se-mbulzesc, Parcl mungii-gi pun clciulele de nea! CAte-un fulger iese-n frunte steag s[ stea! 1i.rn5, parc[ elefanqii se sf[desc,
Iarba verde cre$te deasl din p[mAnt,

Unde norii zi Ei noapte pioaie sunt. Fermeca[i de apa ploii, dinluiesc Plunagii, pe cdnd coada-Ei infoiesc.
Cum vor trece mai departe norii grei; Odihni-se-voLpe crestele de mun(i,

$i, lovindu-sd de stdnci, cei nori c[run[i Vor tuna, vorbindu-gi astfel inde ei.

Trec giraguri,

$i pe cerul colorat de zor,i de zi in lumina zilei, norii $i s-avAntX dup[ vAnt in zbor cocotii, Ca din lotugi mAndr[ salbl par a fi.
cu piatri scumpl a plouat, $i plmAntul nou veEmAntul Ei-a f[cut, $i vederii pretutindeni e, pllcut, Ca fecioara ce-a ajuns la m[ritat.
Pe frunzig

Zeul Vishnu, toata tumea omotind, CAt stau vremile a ploaie va dormi,

$i, ca rAul cltre mare tot gt[bind, Spre blrbat femeia vine, a iubi...

$i plmdntul se mindreqte c[-i ffezlt -. Se 1in bivolii perechi-perechi, cili sunt"

145

Aurith igi resfirl coada-n'vAnt P[unaqii, cX lii vremea de iubit.

', prinre ploi pe,ramii mulli. Arde galben

Stropi de ploaie miriade strilucesc $i, cum cad in cupa florii gi se sting, Roi albinele din urml vin gi strAng; Mierea dulce de prin'pomii ce.nfloresc.
Creanga
Ca

Elefangii parcl buciumd prin munfi $i ketalca a-nflorit imbelgugat.-' .l Tot ciorchine - univets inmiresmat,'

mlrului roz"alb a inflorit,

r,r[jite vin albinele in flori;r S[ tot ueascl mhr rotund gi rumenit De lumina ce se dXruiri din soti,- ' '
Clocotind din zare-n zhrei norii trec, Parc[-n lupt[ elefanlii se intrec $i se-aratl-n neagrd noapte, rAnd pe rAnd, Steagul norilor ca fulgerul arzAnd. Elefantul-c5l[uz[ s-a oprit: Cine tund? Cate,i cel de a-ndr[znit? El e primul! Ce rival i-o fi strlgat? Cil[uza-i qi rizboinic ne'nfiicat.
.

lr

kumus egile pddurii, se-nmulgesc P[unagii in p[dure dXnguiesc $i albinele din floare se-ndulcesc, Dauritul fiuct in flaorejl zimislesc.
Pomii beau

cu'rldicinile din plin

Multdorita ploaie, care i-a plouat.

$i, ca ei, frumogi plunii ce-au dahsat Au b[ut, Ei din bhut s-au irnbdtat.

'

z
..

Indra pasdrilor toate le-a adus . CAte-un dar, intru pliiere a le . .: Fiecare-n cupa florii va de ploaie-n scAnteiere,de nespus. ' Strop

g{si

fi:

Cade tunet, cade ploaia [[p[inA, Cade apa toate broagtele ffezind:-j ',,. Auzi tu, cum cAnt[ bro.agtele,:cAnd vo,I

'

S[ se laude

cH

bun[-i.vialailor?

' Curn aleargl apa rAulu! in Rupe iarba de pe margini de fdgag, PAn[-ajunge la iubitu:i,drlgilaq; r '. La oceanul ce-o primeEte'btigglps.

jos,

in ceruri, plini de ap[, nor!.i. $un! Ca si mungii ce-au tlecut prirl'foc, ar.ZAnd C[ mis nbgri, unde.ve-rzi au fost cAndya
Sus

Ca

tot pomul, ce-n pldu1e fre.m[ta.,

Dar pimAntul infloregte ca nlcicAnd: Ce ftumoas[ este' arjuna.nflo rind!' Pe sub flohre'phunagii dintuiesc $i cu dansul plunigele w[jesc.
Bate ploaia in cadambainflorit, Floarea galbenh se clatin[ ugor,

Leg[ndnd ia rpentr"u :sornn incetiEor Pe bsndarii,ce balshmul le-arl :scitbit,

Zeli care anirnald 'oclotesc,. ' Mullurhi[i acum: in ceruri odihnesc,

147

Ci puternicul zeu-lndra le-a adus Blutura cea curatd de pe sus.

Zeul zeilor ulcioate a implut, Le-a dat norilor, $i-ace$tia au scildat Munlii mari, s[ strlluceascd preacurat, Ca Ei regii care baie gi-au fIcut.
insetatele-animale beau cAt vor; Ierburile Ei copacii beau cit vor! $i departe e de vlzul tuturor Astrul zilei, coperit de negrul nor. Zgomotos coboarl ploaia la ptrmAnt, Vin Euvoaiele virtejuri, bubuind, Din inalte stAnci giraguri aducAnd Piafr[ scumpl, prin vdzduhuri strilucind.

$i cascadele ce treptele coboq Jos in vale se unesc ca-nft-un izvor $i de-aicea mai departe-n drumul mult Le tot cAntI orice paslre pllcut.

Cum se dr[gosteau in ceruri zdneleinfloritoare, Cideau salbe de pe ele - Eiruri de mlrgXritare;

Peste v6i, peste coline cad mlrgele cristaline Sus in ceruri degirate, cad ca ploile curate.

Pretutindeni spre odihnil lotusul Einchide floarea, Dorm Ei pds[rile"n ramuri gi pe vArf de munte -,zarca.

porni[i spre a se bate, dugmdnia-n drum igl lastr pe drumuri r6zmuiate se.lntorc in tihn[.acail, $i
Regi,

Iard regele Sugriva dulce viata Ei-o triiegte Are tron $i are soa[i: Ei iub,eEtb, gi domneEte.

' .

Ci eu rege sunt? Vai mie! N-am nici tron Ei nici so[ie, $i mil prXbugesc, ah! frate, ca un mal slpat de ape!'1

&

*
Printre-ai s[i era Sugriva ca gi luna printre stele, Multumit acum de ploaie, mulfumit de toate cele.
De-a clzut in luptd Valin, inima la ce s[-l doar[? El in lupt6-a fost sd cad[,,nu dormind a fost si moar[!

Nici pe vlduva lui Valin n-are cum s-o plAng5. [ara, Ci Sugriva gi-a flcut-o soagl dreapt[ Ei'pe Tara!

$i din dulce-i tot mai dulce viala lui pe zi ce trece. $i c[ Rama il agteaptd nici prin gdnd acum nu-i trece, ploilor apune Ei norii grei se tot r[resc, Ei cerul tot mai muit se-arate cu soarele, inseninat, gi drumurile s-au zvAntat. Iar imprejur se tot adun[ preabune
Dar vremea

'

semne de belEug Ei care toamna o aduc.

ZICEREA LLII RAMA DESPRE TOAM]\IA

,,flru^lndra pioi
A udat cu

odihnegte, dupl ce cum se cuvine pimintul, omului sI-i fie bine.

Vezi, s-au domolit gi norii, inue ei cAnd nu mai este Tunetul, clzut cu ploaia peste vli Ei peste creste...,
Ca Ei fiunza cea de lotus norii negri trec negrind. Cele patru pir[i de lume, sd le'nsufle lor splimAnt.

149

Peste ardjuna, cutadja, ce-s pllcut mitositoate, RevdrsAndu'qi ploaia, norii s-au cdl[torit pe zare-

Iirate Lakshmqna, ce tihni! Nici tu ploaia ndvllind N-o auzi,'nici elefan[ii. ptin pldure robotild;

in lumina iunii treazd cAte-un trunchi, de ploi spdlat, Pare uns cu untdelemnuri - netezit gi luminat. imi piace s[ admir ce frumusele In mii de fefe,toalnna ne aduce,, Ce scdp[r[ri de stele taie-n cruce
Tot cerui pAnl-n pragul diminegii.

Chiar gi zeifa Lakshmi e-o minune Un chip ndscut de toamn[, care-qi [ine Joti lotuqii deschiqi spre bolli senine, In ei lumina 2qrilor s-adtrne.
Ce rninunatl.i, ahl aceast[ toamnd;

$i'simpll ce-i! Nici semn de-nfumurare!

Zeild, e:,o proslevesc cocoare,

.,:.

$i-albinele cAntdnd in orice floare,

Iar gAgtele, pld,cute lui zeu-Kama, Cu aripile tari Ei preafiumoa,se Vdslind prin flori gi ape luminoase, Se joacd, cufund6ndu-se de-a

valma. ,
j

,.

in ceruri nici un nour nu.Se iscd $i tot plunul pleoElit se miqcl,

Nu-gi mai rotegte coada

c-altidati aurit[

$i mAndru pluni['ei nu se-arati! $i prisaca e toatd infloliti, $i nu i-a fost nicicand mai
;

t.

I;lu:roasa f loare mttltmirositoare Cu flhc5tuie galbenh-n petale: Cu pasul lin rnerg unul lAng5 altul Doi elefangi, pereche merg spre lacul Cu lotugi coperit; prin codru verde Merg e1 qi ea, gi urma lor se pierde.
CAnd ceru-ncins ca sabia strlluce,

Abia se migc[ fa[a apei, caldI, Ci-adie vAntul, ca nectarul dulce, R[coritor ca nufdrul de balt[.
.

Uscatu-s-au plmAnturi rdzmuiate Pe unde nori de praf ridicX vAntui, Pe-aga o weme regii stau cu gAndul La un rdzboi, gi nu la demnitate.

taurii, voinici gi mAndri foarte, vacile de ei se tin aproape, $i Cd nu viseazl ele bitXlie, Vor vifelugi in jurul lor sil'fie!
Rag

Piunii care-avurl cozi bogate S-au carn retras, ci dac-ar fi s[-i vad6, I-ar rAde cocostArcii: c[ n-au coadl, Plltind iubirii penele bogate! Multimi de gerpi, care-au dormit sub glie, CAt tirnp ploios in lume-a fost s[ fie;
Acum iegit-au, se-ncllzesc la soate, Fl[mAnzi, cu muEclturi ucigltoare.
Precum o fecioari smeadI l.mnre.uta-n haini albi, Noaptea este-nve$mAntati in lumina lunii dalbl...

151

Zboart-n lung girag cocorii pe sub cerurile-nalte, Parcl-s flori legate-n salbl Ei de vAnt pe sus purtate$i lacu-ntins, cu lotuEi da[i in floare, Cu leb[da,-ntre flori ce odihnegte, Ca gi oglinda cerului apare, CAnd intre stele luna str[lucegte. Prin lunca de la rAu, cAnd vdntul bate, Sunt florile Ei mai inmiresmate, $i-i plaja de nisip pe mal de ape Ca nigte pdnze incl neuscate.

z
a,

AtAlia clrXbugi vrdjitri de soare Neostenili se zbat din floare-n floare, pi tot mai greu iEi au nectarul dulce IncAt in zbor abia l-ar duce. $i-i dup[ ploaie ca-ntt-o sirbltoare: Sunl innoite florile gi luna, Mai strilucite-s ca intotdeauna, Hrlnind orezul, apele din vale. $i riul curge-alene inre maluri $i nu-i un fir de vAnt s[-i faci valuri, De parcd-i apa-n dulce-mbrdtipare A celor doub maluri iubitoare.
,

p[s[rile toate; printre rnaluri lungi cu iarbh deasl $i $i-amti apa chipul de mireasl.
Se scaldl-n cdntec

$i in oglinda apelor curate

Albinrlle-n gradind' cAntu-gi cdntX; incAt v[zduhul, galben; se frlmAntl,

$i la acest fi[mAnt din cer se-abate Amor, gi-a lui slgeat[-n iriimi bate-

in patru pdrli de lume, Departe-n zare pui de nor apune E cer senin

&

L[satu-ne-a cAmpiile-ad[pate $i rduri mari, din care apa scade,

*
Apa-n rAuri toamna scade, se vad malurile goale, Cum iEi vede-n pat mireasa goale.goldurile sale.

Plslrile imphcate.lAng[ lacuri se adunl, Pe cAnd wajba gi rdzboiul vreme nu pot gti mai bun[. drumul s-a uscat gi ella soare, Iar Sugriva nu-mi trimite nici un semn de-ajutorare.
S-a zvAntat phmAntul,

O, tu, fiu al lui Sumitra, palru luni au fost cu ploaie Sd m[ tin[-n loc, dar fXr[ ca durerea s[-mi inmoaie. $i-acum simt ch m[ usuci arzltorul dor de soag[ $i aud cum m[ tot cheaml lara care mi-a dat via[[, Iar Sugriva, fericitul, gi-a uitat f[g[duin!a, Pe cdnd eu Ia fericire i-am dat brazda Ei slmAnga,

I,lu gi o fi zicAnd el oare, azi nemaidorind s['lupte: ,,Rama nici ogtime n-are, ca sI wea s[ m[ infrunte!
El nu-i prin!, nici rege nu e, iar un schimnic ce-o si.mi facX?

Peste zidu-mi de cetate

nici cu gAndul n-o st lreacf,!"

Da; o fi uitat Sugriva cine l-a flcut ferice $i cd Rama bine qtie arcu-n brage s[-l ridice!

r53

l)u l.c, Lakshmana,-n Kishkindha, du-te, frate, in cetate, Spune-i regelui-maimutd vorbele acestea, frate:
,,in[re nameni este-o lege, noul din strdbuni ldsat[ l)oi prieteni, de-s prieteni, nu se uit[ niciodatd, lar acel ce jurdmdntui !i l-a dat intru flIgie, (la a doua zi sil uite, nici prieten s[ nu-1i fie.-

Afle de la cei puternic, ce'i-a fost spre ocrodie, Ch-i va pedepsi tridarea fdrl urnbrl de scutire.
: .] ins[ omul, care gtie'ce-a fdg[duit; gi face! -Chiar sl fac[-un rbu, totuna oameniior el le place,

.:

jutat -indeplinegte! jurlmAntul mila-n van o mai cergegte! Cel,de.$i calcf

C[,i

ostag cu demnitate: ce-a

Irate'Lakshmana, intreabl.] pe Sugriva: nu weajoare, Sd md vad[-n cAmp de lupt[ - eu cu drcul rupt din soare AruncAnd slgegi cumplite, coarda arcului tunAndu-mi; Precum tirnFn nouri Indra,. cAnd gii rnAn[ rAnduri.rAnduri?..; Spune-i tu cd arnicia doar intre amici Se [ine! , Valin riu,rni;:afost prieten;Vrea sa fie Valin? Bine!
,

::

Cdnd eu,mor de dorul Sitei, el de nu-mi'aiutl mie S-o gdsesc, nici o maimugd n-are s[-i rlmAn[

vje".
i

LakShmana, pe cAnd ascult[ tot ce.i porunce$te Rama,

Clbcoteqte de mAnie,fforos ca zeul

Yama.

Rama insi-l domolepte: ,,Nu-i vorbi pe supdrate Lui Sugriva;, amintegte-i de cuvintele

jurate'I. i

lui Sumitra spre Sugriva-$i taie cale .:. cum melge,:Fdrcd zb.oarl peste dea! gi pe,Ete valq. $i,
$-apoi fiul

z
.

lttibate el,p[durea.seculard:, DdrAmatu-s-au copScii u4de pagii lui c[lcar[,

Cum apoi pe drurn de piar6,iqi ducea povara urii, Pietrele se sf[rAmar[ sUb minia c6lcdturii,..
,

Ca un elefant

4 2 d

in

i se arat[ Ei cetatea c6utat[,.. cu'zidurile-nalte gi eu.poarta !e1ega!6. Cea

sfArEit

Stau maimu[ele de vegfe Ei, vdzdndu-l de departe Mdnios cum se av0ntI, inlqleg c[ nu li-i frate,

$i inEfacl bolovanii - fiecare cdt o stAnc5, Smulg copaci din rdddcin[ cu o alr[ mAnd inch...
Lakshmana,cu sffaja s[ se bat[ nici gAnde$te! Vede: Angada-i la poar![;,Ei lui Angada-i vorbegte.

insi

*
.

,,Du.[e,.Ang?da,laregeEiiiduaceastXveste: LAng[:poarta:de qelate fiatele lui Rama este

rJ

$i-l a$te_aptl pe Sugriva si coboare;nrru prlintrl, Amintindu.i c[ lui Rama i-a l[sat flgdduingd".
,

Dulce s-omn,{ormea Sugriva; mAng4iat,de soala-i Tara, Are tron Ei boglgie! $i in,pace:Ei,are [ara?!
Se trezegte greu, $i-asculri gi nu-ndard in[elege Angada ce vorbe-i spune gi de, ce-l trezi pe rege.

Dar treptat:treptat c,u r4intea vorba-ntpeagl o cupripde $i se mird c[-l trqzil[, gi rgstegte.pga cuvinter
:

,,Fiilor lui Dasharatha rlu nu le-am flcut, gi mie Nu mi-i limpede: la poartf,'de ce-fii bat ei cu mAnie?'l,
Hanuman atunci se Scoal6, 'piimul.sfetRic: de la curte, $i spre rege se indreaptl Ei il loagXrsS:l asculte:
,,O, mdiite iege;'lice, de ,tr5ieEti in;fericire,

De trdim Ei noi cu tine, cui s-aducem"multumire? Bine Etii, prealuminate, c[ la'vreme grea el,,Rama;

S-agr[bitsiltdajute;dbiiacutn.p1[teEteVama;
amiciei! Tu pe Lakshmana-l poftegte $i cinstit, ca unui fiat'e, spune-i Ei-i flglduiepte,
C-aEa-i legea

C[ de azi nici zi, hici rioapte tihn[ n-om avea'o clipd PAn[ n-o glsim pe Sita cea de Rama mult iubitd.""
Spreia se lua arninte ne vorbeEte inldleptul: ' Sup[rat de este Rama, cu slgeata-li sparge pieptul
Lakshmana.

Ar fi mai bin'Tara s[-i mai ias[-n cale: -'.... cu dulce glas vorbindu-i; lui mAnia s5,i potoale.. $i,

Iat-o c[ apare-n poart6l tan[re,$i pfeafrumoasl, Iar[ Lakshmana; sfielnic, bchii in plmAnt Ei-i lasl

$i-o ascultd: ,;Dasharatha are fii cum nimeni n-arel Cine-o fi-ndrlziiit si-gi fac5, pringule; o suplrare?
Cine nu-!i:dijascultare?'Cine:n codru focul Prinre pomi tisca(i, gi-l las[, qi in drrrmul slu se pierde?"
Lakshmana domol rXSpunde,

vede
'

fdr[ pic de r[utate:

'/

,,O, tu preafiumoas[ Tara,'so[ului vei face parte

De mult bine, indreptAndu-l cAtre calea

Nudindesfit[riiseface.via[anoastr5in1eleapt'd;.
Ci din sfAnta datorie impliniti, Al meu frate De cAnd ploile l4etdt-au il agteaptd zi gi.noapte
Pe Sugriva, dar Tadarnic! El o fi uitat, se vede, De flgiduinla datt R4ma.qumai astfel Grede".

.r. -^i

dre4pt6.

&

Dar cu cAt[ duioqie Tara-n ochii lui privegte $i cu cAtd ging[Eie rug[rnintea Ei-o vorbeEte:
,,Egti nedrept cu

el! Sugriva $i-a uitat de datorie? Dac[ nu ar fi,maimull" dacl 0m ar fi sl fie...

c[ gliar Ei omql p-3re chip sX nu asculte poruncile lui Kama! Vrgi mairnuga s[;l infrunte? De
$-apoi gtii

Nici s[ zici nu gi se poate c-a uitat de mult de toate! El din patruz[ii de lume adunat-a in cetate

Mii de falnice mairnule, ca s[ le trimite-n lume

Pentru a gAndi la Sita Ei a o g[s! pq urme.
:..

'

Luminate prin1, te,agteapt['domnul meu sd-i'vii in cas[, Dar fii bun Ei supbrarea, cAnd porng$ti, aiqi'o lasl', Sdgriva trimite soli in tohte cele patru plrgi de [arX pentru a-i chema la palat pe toti ogtenii sdi. A doua zi in

zori iub zidurile Kishkindhei forfotea mul[imea

maimuge:$i de urEi. $i a ieEit

de

in fala lor Sugriva gi tutiiror le-a spus preal[murit cd i-a chemat aici ca s6.1'ajute pe
marele Ei multviteazul Rama:' 'I
;

,,Ve[i merge S-o cdutali pe

to[i Sita

..:
;

:, ,

757

$i viafa ei robit[ s-o salva[i, $i-n Ravana cu armele sX da[i!"

Din zarc pAnl-n zare s-a intins cea oaste, rfgAnd-mugind de se cutiemura vhzduhul gi ridicdnd mari nouri de praf. $i-n fiuntea oastei cd mergea un car, gi-n car aldturi se vedeau Sugriva gi cu Lakshmana, care acum se indreptau spre pe$tera aceea-n care se afla mdritul Rama. Inaintea lui Rama oprindu-se, aceast[ multnumeroas[ oaste de urgi Ei de maimuge igi manifesta hot5rArea de a porni in clutarea Sitei. implrtitl in patru tabere, o$tirea aceasta va cuprinde patru pdrtri de lume, pornind spre notd, spre asfin[it, spre rls[rit Ei spre sud. Oastea cea
pornitd spre sud e conduSs de Angada, urmagul mogtenitor

al lui Sugriva, ajutorat de inleleptul Hanuman, fiul VAntului. La plecare pringul Rama ii inmAneazd inelul slu lui Hanuman, indrum6ndu-l astfel:
,,Oriunde-ar fi s-o intAlne$ti pe Tu s[-i arigi acest al meu $i ea mi te va crede pentru el".

Sita, inel

A trecut o zi, autrecut dou[,'au uecut opt zile, houa, a lrecut... poate o luni. $i iatl cb din indep[rtatele zbti de miazinoapte's-a intors oastea abltut[, cl nu i-a fost dat nici pe,o cale s-o afle pe Sita lui.Rania. $i tot intristate venirl o$tirile cele.plecate spre soare-r[sare Ei spre soareapune. $j numai din sud nu venea nici o veste, Ogtirea lui Angada, prinpl ajutat de Hanuman, iqi continua calea tot mai'departe... in sfArgit maimugele ajung la [drmul Oceanului. Dar nici aici, la marginea.p[rnAntului, ele n-au glsit-o pe Sita. Ce s[ mai faci deci, dac[-nainte nu mai?u cale? S-au oprit nedumerite-

-\
I

Da, s-ar intoarce-acqs{,

La vaffa

lor, Kighkindha,

Dar gtiu pdn-a se-ntoarce Ctr, ne'mPlinind Porunca, il suparl pe rege, gi r[u e la mflnie SttrpAnul lor, Sugriva.

Deci, dac[ nu se poate A merge inainte $i dacl li-i cu team[ A merge inapoi, Vor adormi aicea!

,-

Maimugele tin minte Porunca: Pentru Sita

Murili

ca

lairlzboi!

Tocmai se afla pe aproape pas[rea cea r[pitoare,

itrlturul

numit Sampati, fiatele vulturului pre nume Jatayu. Iar

Sampati, la rindu-i, le-a povestit despre via[a sa din trecut:

,,De demult, in wemi trecute, Peste-naltul vArf de munte

in vhzduh ugor pluteam $i preamAndru rnl gtiam.

Eram tAnir Ei-n putere, Pe cdnd inima i[i cere S[-i intreci pe to[i, sI zbori Pin[ pe mai sus de nori.

$i tot tAnlr, ca Ei mine, Era fiatele! $i bine

159

Ne eta, in doi zburind, PAn[ unde-aveam de gAnd. Din vrun neam de zburltoare Nimeni nu putea s[ zboare Precum noi. Ni se-nchinau $i de fricl tremulau.
DecAt noi mai sus era

Numai Soarele... Da, da! $ i-atunci zis-am amdndoi: ,,Unde-i el, s[ fim Ei noi!"
Tot mai sus, mai sus, mai sus!... Dar la Soare n-am ajuns, C[ci razele lui veneau
Peste

noi gi ne frigeau.

inre aripi l-am cuprins

Pe Jatayu. S-au

aprins

Aripile mele, dar Nu-l cuprins-am in zadar

Am clzut, gi el avea Neatinsl aripa! Iar[ eu n-am mai zburat Peste muntele inalt.

"il .l

i{

r!

Eram jalnic: cdnd zbutam,

li

Nici vrabia nu-ntreceam. Un schimnic c[ m-a vlzut $i mil[ i s-a flcut;

El mi-a zig: ,,Va fi o zi, Cdnd in cale-ti vor iegi

:l rj

.J

:ii

.tt

i,j

'':!

"i

'

Oamenii 1ui Rama, Vor fi dugi in ceutare... Dac[ le vei ajuta Cu ceva, Vei avea Cum le-aveai in

care

' ,

aripi-mdrete, tinerege!"

'
'

&
.I

$i le-a ajutat Sampati, Ei le-a- spus ci Ravana-Ei are capitala glrii pe-Nallanka, ce-i la mijloc de inare Ocean, gi c[ intr-acolo a gi dus,b Ravana pe Sita cea rhpit[. Nu-gi terminase bine vorba, cAnd aripile au inceput a-i creEte vizind cu ochii, au devenit puternice gi lungi; gi Sarnpati, prMndu-le, nu mai putea de bucurie, gi s-a grdbit s5-gi ieie bun rimas de la maimute $i s-a avAntat spre ademenitoarele inalturi. S-au intristat maimu[ele, rlmdnAnd singure-n faga Oceanuiui, cd cine-ar fi putut inota peste-atAta intindere de ape, ca s-ajungd cu bine pe insula Lankal Noroc cI tocmai acum cineva gi-a adus aminte de intreleptul Hanuman, de ndzdr[vanul gi nemuritorul fiu al.Vdntului, care intr-adevdr gtia sd fac[ minuni.

(]AR'IIIA A CINCEA
FRUMOASA

cet inlelept Ei f[cltor de minuni s1m!i deodatd cum i se imple pieptul de bdrb[[ie gi cum tot mai inaiti-i devine sLatura. Acum, vSzAndu-se un adev[rat uriag, gata de a-gi lua zborul, privi in jurui s5.u, cXutAndu.gi un loc in care sa-Ei sprijine picioarele spre a inflptui slritura peste ocean.
Ghsi mai

ffunuran

potrivit muntele Mahendra.

Pe muntele acesl iovi plmAntul Nainte de-a-gi lua in zbor avAntui! $i de cutremur pomii tremutarl, $i floarea de pe ram iqi

scuturar5. toate :,

Cu rnAinile spre ceruri ridicate, Cu pieptul plin de aer; iat[-l, saltl

Voinicul Hanuman, gi peste iEi nalgi zborul cdtre bolta-naltd.

',..

Ci-n locul unde a izbit piciorul, PlmAntul s-a deschis, ca sI rdsar[ Cu aur gi argint preapiin izvorul,

Iar stAncile din jur se ruinar[. Cum el zbura, flcea vArtej de aer $i, smulgi, zburau din urma lui copacii, $i pasXrea din cuibul ei cuvarer Iegea, vdzAnd, cum cuibul se desface.

't
HANuMAN PArnuuoe-N

rhxre

fD.

cum soarele cbboar5 dupl Asta, sfAntul munte, Fiul VAntului, voinicul, se preface in pisicl

$i-arcuindu-se
Feste

in aer, ca gi cum schi[And o punte, zidul Lank[i sare, carii'n fald-i se ridicl.

in cetate - tot palate cu.coloane autite, Curge prin feregti lumina, de par'strlzile

spoite.

De cristal cologi se-nal1[,-n $epte trepte - rnari castele, Diniuntru luminate gi privind cu vArfu-n stele... NiEte-arcade aurite sunt intririle spre eleCasele din iiiamant. d. tit.ni au fost flcute Parct spre-a sc[lda oralu-n strdluciri nemaiv[zute-

incdntat de bAte vede Eintristat de cAte 5tie, Hanuman o grijl are: Sita unde-o fi sh fie?

in lung de str[zi

Or,.r. tt]Oodobite,

Cu roi de nestemate scAnteiazi $i rakshasii ingrozitori vegheazh La porgile cu aur Poleite.

Crai nou plutegte-n bolta instelatl, Ca leblda pe-o aph curgltoare. Crai nou - o dalb[ scoicl lucitoare, Din care curge-acum lumina toattr.

163

HANUMAN ADMIRA ORA$UL tUI RAVANA

urX, Hanuman-viteazul'peste zidul de cetate A sirit intr-o clipitl, cobordnd de c,eea

parte.

Iat[-I, d,eci, avea in fatd curli impdrltegti ftumoase, Apele r[coritbare gi gr[dinile umbroase, Mari, castelele se,nalgX Ei-n argint le scaid[ luna, PAn[-aga de sus sub bolt[ se inall[ norii numai.
q

Preaftumoase, zvelte turnuri poart6-nvArfuri cer cu stele, Chiar Ein [ara lui Kubera tot podoabe fi-ar ele, Ca a Eerpilor cetate, sub pdmAnt ce scAnteiazi, Astfel gi cetatea Lanka - toatd, toatd lumineazl.
'r

Amaravati, ce este a lui Indra Sus in cetuti, tot nu poate a avea mai mAndri fal[.
]

capital[

Zid de aur dinspre ape imprejur o ingrldegte, i Are Ravana oqtime, care insula-i p[zeqte.
heamdtd pe turnuri steaguri, mreji intinse stau de strajd, Clopotreii parci-1i cAntd,-n clinchet cAntece de wajd.; incAntat de cAte vede, a uitat chiar qi de Rama, mir[ gi deloc nu{ prinde teama.

Tot privegte gi se

Pietre scumpe-n caldarAmuri, in tot felul colorate, I se-aEtern scAnteietoare, aqteptAnd a fi cllcate. Cu smaragde preSlrate-s treptele cltre intrare $i terasele, in noaple, p4r lumind plutitoare.,

,1

Dulce muzici tasunl, dulce-n suflet igi'plrunde Glas de flaut, glas de vina, glas de lebld[ se-aude. Un orag cetesc i[i pare Lanka cea fermecitoate, Trece prinffe norii noptii o fantasml zburdtoare.

&

HANUMAN PORNE$TE PRIN LANKA

Suo
Poate

ce chip sd se strecoate Hanurnan, ca in celate Sa nu-l bdnuiasch:nimeni c6-i venit din alta parte?

fi mai bine s[ se fac[ o maimug[! Una precum iunt atAtea, dac6 nu Ei mai micuglt

ci

ar

Astfel Hanuman gAndeEte gi, gAndind, o dat[ sare $i minunea se intAmplX: o maimug[-n loc risare!
Deci maimu[a rnititic[ va p[gi fdr[ de fricl, Clci cine s-o blnuiascl gi din cale s-o opreasc[?!
TotuEi, n-a

intrat pe poartX, era poarta incuiatl, Peste zid trecu ca vAntul, dar atinse-abia p[mintul
$i la ptimii paEi in cale chip ingrozitor i-apare, Chipul ei, al celei C&re'i zeigl ocrotitoare

A cet5[il. Zice: ,,Bine, mairnu[ic[, dar cum vine Treaba asta, stai de-mi spune, ce faci tu in asti lume?"

li

rdspunde-aqa maimu[a: ,,Lanka-i mare gi frumoasd $i-am venit s,o v[d, pe urm[ m[ intorc la mine-acas5".
Se zbArli la ea zeita Ei-o izbi cu supdrare,

Dar gi Hanuman putere de-a'lovi in brate are!

165

N rr lovit o, n irn;lir.rs-o-ncetigor, ci ea deodati A ciizrrl r:n sub un fulger gi-a gemut indurerat[, Nrr i gtia de profelia lovita de-o rnaimu![va c[dea s-atingi glia.
rrrai ldspuns zeita,

clci

tiil

Arilir i fi-va semn civine pentru multele pXcate Vlcrrrt:a grea: oraful Lanka s[ plXteascX pentiu toate.

llanuman de-aici porne$te chiar pe stmda cea,-centrall, (larc-n Lanka e numitl intr-un fel: Calea regal6...

in tdceri demiez de noapte, prin feres[re luminatg, Muzica venea-n afarl pesle flori inmiresmate. clidiri, sdpali in piatri, Iotugi stau in nemigcare, LAng[ floarea cea de piatrX se frdmdntl vie floate,
Pe

impletindu-se-n[re ele, cele vii parcd dau viatrd Florilor sdpate-n piatrh, peste care se inal[X.
AvAnd

ochiin patru, trece Hanuman pe lingl

caqe
,

)'lu voinic, cum este-n viatrh, ci maimugh urdcioasl. ....

Mai uEor se se sffecoare prihtre casele-palate $i cu bine si ajungd unde-a$[eapt5 Sita, poate. Din ferestrele deschise muzica fermecltoare Se revarsh pretutindeni ca o binecuvAntare. Dulce cAntec de femeie in trei voci de sus rlsund, Parcl trei zeite dorul Ei-ar cAnta sub cer cu lund.

Mai departe se;aude curn femeile danseazl $i cum clinchet de brilaralAng[ glezna lor vegheazi.

Alte case-n alte feluri dldeau semne de via![,. : Nu dormea in case nimeni, de-ai fi zis cd.-i diminea[i,
S-auzeau.din partea dreapt5 rugiciuni in cor cAntate, Iar din stAnga imnuri sfinte, tot de brahmani inllgate"

z
a

&

Ici gi colo pe-ntrecute strig[ de s[ te asutzeascl Cei de-1 laudl pe rege: ,,Ravana s[ ne triiasc[!,"
Biata maimu[icl vede lighioane-ngrozitoare$i-n tufig s[ se ascundd in aceeagi clip[ sare.

Prinhe frunze cum privegte; se afundl.n gdnduri ffiste: Nici gi-a-nchipuit weodatd a$a mon$tri s[ existe!

Unii poart6 piei de fiare: lAnd aspr[, lAn[ moale, Algii nu au nici o hainX peste txupurile goale.
Unii-Ei impletesc cosig[, o cositl, numai una! Al$i n-au un p[r.in cle$tet, creEtetul lucind ca luna.

To[i se-aratl pugi pe treabi gi-s grlbi[i nevoie mare, $i se imbulze$te-n gloati fiecare ard.tare.
La mijloc de cer se suie luna cea ca o mireas[, intre stelele din bolt[ una ea este cr[ias[.

Fiul VAntuiui o vede calea cum ii lumineazl $i,n oraE pe Miez-de-noapte vede cum il introneazd. $i-n lumina ei ca ziua se v[d paznicii in stradl, Ei au s[bii, buzdugane, arcuri, l6nci, Ei stau sI vad6, Cine altfel merge, cine altfel poate ch priveEte, Cine tace gi nu strigl, cind astfel rtai gAndegteet

767

Toli privesc de te-nsplimdnt[, ochii nu uldeazl mil[! r" Fiul VAntului privi-i,ar, dar gi lui ii este

sil[,

Cd sunt duhuri necurate, ce-aduc

r[u intotdeauna,

Unii

cu un ochi in frunte, altii cu-o ureche numai.

$i incet se furigeazi Hanuman tot mai departe O maimull, iat[, tiece nev6zut[ prin pala1e.

Trece gi se minuneazb., c6-n bogatele palate Vede fete preafiumoase cum nici nu-s prin altd parte.

Fetele acestea-n noapte ori cAntau indrdgostite, Ori dormeau in patul moale de Amor nechinuite. Iath Ei palatul cate-i rnai sffdlucitor ca toate $i pe unde la tot pasul se vld silljile-narmate,
Tot ogteni cu atcuri natte gitu sulili ascu[ite $i ferigi de loviturl dupX scuturi fieruite.
Togi erau ca o
'

de aceeagi fdcltud: Nu erau nici mici prea tare, nici inalti peste mdsuril'.
Aveau pielea de,o culoare, care-ar fi pl[cut[ poate Nici prea alb[; nici prea neagri, cum pl[cutX se socoate.

f[pturl

Nu erau grlsani de care fac un pas qi greu rXsuflX, Nici sub[iri ca trestioara, care-s slabi de.abia mai sufll.
Hanuman privea vl[jganii cei cu fe[ele-n asprime $i gdndea c-un fel de fric[: nu le-at sta in cale nimenil

Unii sait[-n mAini tridentul, allii - praEtia. $i-n toate Ale lor migclri se vede iscusinla de-a se bate, i

168

Deci ajunse maimugica la palatul cel mai mare, Care-i luminat Ei-n noapte ca in ziua cea cu soare,

norii oincununi, daurite, rupte ca gi cum din lun6. $i pofialuri

Care are fiuntea-nalti, incdt

&

Stlteau demonii ca leii, str[juind cu buzdugane Al lui Ravana palatul, s[ nu calce-n el dugmanii.

C[ aveau ce s[ pizeascl, nici se cere s-o mai spunem Doar palatul lui zeu-lndra lAng[ el e demn de nume.
Nurnai cel ce stXpdnegte lumea fulgerelor are Ca Ei Ravana o curte ne'nffecut[ in splendoare.

$i mai auzi maimu[a: dinspre ziduri nechezarl NiEte armlsari, de cate, cAnd alearg[, zicl ch, zboarl.

in altl parte elefan[i cu fildeg lung, Atb ca grindina din nour, cAt un cotn de taur lung,
$i v[zu
Pe o uEd ferecatd

d[ltuite-n fier fusese P[slrele gi-animale, care parcl intr5.-iese.-.

,,Am si trec pe-aici", igi zice ea, maimula cea-nleleaptl, Cd-i gi chipul ei pe uEd. $i'a ffecut neobservatl' Toate duhurile nop[ii nu puteau, pdzind, s[ gtie, C[-ntre cele zugr[vite o maimut[ este vie.

Astfel Hanuman plffunse inlXuntru, Ei mai rAse Cdt pe duhurile pazei prea uEor le pXcllise.
$i-a rotit in jur prMrea Ei-a rlmas s[-nm[rmureasc[: CoborAse cer cu stele ios, in lumea p[mAnteasc[! --

169

Fiul Vdntului privegte $i pe toate le glsegte Ficute durnnezeiegte.

Cdte vede

nestemate!

De comorile-nqirate Nici a se mila nu poate.

Fumeg[ mirositoare Lemnul de santal pe-altare $i de-al0e...

Dar de-ndatl Hanuman Eiaduce-aminte De prinfesa c[utat6, $i pornegte inainte!

HANUMAN N-O GASE$TE PE SITA tauru-ntre vaci mai sus se-nai![, Curn cerbul printre ciute se arat[, Astfel incoronat[ Ei m5rea[[, Std intre stele.luna luminat[. Ea cortul s[u de raze gil intinde, Ea Mandarh gi-Oceanul acuprinde.
Lumina ei cea rece qi curati De valul apei este ascultat[; Eabezna nopfii stinge, gi albastr5 Lumina-gi vars[ peste-o lume vast5.
Ea lumineaz5-naltele vdzduhuri

C"r

$i Jotugii cu floare azurie. Plutegte ca o lebddX-ntre nuferi, $i-i rece-n jur de-at6t.a rnlre{ie.

Ea pare diademX peste

frunte,

CAnd popose$te-n vArf inalt de munte; $i ca un zimbru cornorat se bate

z
<
E

Cu nourii, trecAnd tot mai de,parte.

Ea-i ne,ntrecutl-n nobild splendoare. Ea-i de lumini mereu dlruitoare,

De-o-nghite Rahu, ea din elrse_nal[d _, Nu-nghea[i soarele, chiar luminanA in gheagd! Cum ffece prinUe nori Eii tot respinge, Ea pare-un elefant ce arbori frAnge, Un leu ce printre srdnci gospoOdieEte, Un rege, peste alfii ce domneEte! Lurnina ei cea binecuvAntatd, Din rai venitd, face parte dreaptl: Se-mparte-ndrlgosti[ilor, incd Ei Racshasilor, ce carne crudd mAncdLumina ei la fel ii lumineazi: Pe soafele ce sotii$i strdng in bra(e, Ca Ei pe demonii ce-s dugi sd faqd, Cum sunt ur6gi gi ei; urAtd faptX.

$i cum mecea m Vedea femei sub

Cu mijlocul subg Pe l6ngd solii lor gi adormite. M6regul Hanuman in altd p?rt Vizu pe $i in des $i n-au
,

e.

771.

Ei au grumaz de taur, nlau cuvinte, Vorbesc cu pumnii, de-au ceva in rninte, Femeile-gi cuprind, Ei cred'c6-i bine Ci-s bidlrani, iubindu-se pe sine.

Ci-n Lanka nu sunt toli ca be[ivanii, Acolo sunt b[rba1i ce poartl zale $i sunt femei ca luna de ftumoase, Femei cu trupuri mAndte, mlXdioase.

$i cum mai sare-apoi peste pervazuti, Maimu[a st[ femeile s[ vazf,, Cu past[ cum se ung mirositoare, Sd aib[ pielea cu miros de floare, Mai auzea gi z6ng6nit de arme, $i glas de elefant, ce-auzul crapi; Aicea noaptea nimeni nu mai doarme $i viaga clocote$te ca o ap[. Mai merge fiul VAntului qi vede C[-gi are inteleptii s[i cetatea, Ce gtiu a ocroti gia ingelege ; Ce-i binele, ftumosul gi dreptatea.
El soale preafiumoase intAlnegte,

De so[ii lor iubite $i stimate. Cuminte, vorba lor le-ntinere$te, De parc6-ar fi planete luminate.
La dulci cuvinte ele dau in floare! $i una-Ei las[-n jos sfios privirea, Iar alta igi adun[-n gias iubirea

$i d[ rlspuns ca o privighetoare.

V[zu mairnuta coperi$uri plate, Unde dormeau femei ftumoase-n paturi, Aidturi de b[-rbagi, Ei toate, toatg Plreau din aur gi argint turnate.
Prin sdlile vdnfi-aspalioase
Trecdnd fernei ca iuna de fiumoase La fat[, gi cu ochii ca de stele, PurtAnd pe frunte aurota ele. Dar unde-i Sita, Janaka pe care O strAnse de pe brazda roditoare $i o iubise zi de zi, s[ creasch

z
a

&

O floare in gr[dina-mp[r[teascd?
Pringesa unde-i, cea armoniourh" La trupu-i welt,lavorba-i fdr[ seamdtr.

Fecioara care l-a-ndrdgit pe Raqra, Preagingaga cu soart[ nemiloasd?

O, chipul ei acum ce vag se-arat[ Ca-n ceruri daurit[ o s[geat[, O vAnl-n piatr[ aurind vedetii, O secer[ de lund in scddere.

...$i umbl Hanuman, qi nu gdsegte Un semn m[car, c[ Sita este vie; Speran(a-n clipa asta-l plrisegte... Ce-ar mai putea s[ facd? Nu mai Etie!

t73

}IANLJMAN CONTINUA S-O CAUTE

z
e,

ffouu,nun,

schimbAndu-Ei chipul,

S-a por:nit diu nou

dupl cum avea nevoie, prin Lanka, s[ cotiob[iascd-n voie.

Nu t.recu prea lungi cale gi v6zu sft[luminate, I)rofilAndu-se in soare, nalte ziduri de cetate.
Curtea asta-mp6r[teasc5, ce.i cu paniuri prejmuitt, De-nfioritorii paznici imprejur en pdzitd,.

Zidurile la intrare parcd-s din argint rurnate, Sunt boltitele portaluri cXptuEite-n aur.toate.
UEile, din lemn lucrate gi frumos impodobite, Pe fondalul alb de ziduri sunt ca florile-nflorite. Unde-s curlile intinse arm6sari focogi necheaz[ $i ogtenii, cdldraEii, cu mAndrie galopeazd. Bine-gi qtiu orAnduiala elefantul gi ogteanul, Iar[ carele de lupt[ ca qi vAntu qi iau avintul. Vezi trdsuri cu piei de tigru sau de leu acoperite, Tot cu aut aurite qi cu fildeE podobite.
r

Cdpitani de oaste-aicea pentru sfat ales-au locul Zala-n care piatra scumpd scdnteind inrece focul.

lacuri adormite gi izvoare cAntltoare Se vedeau nemaivf,zute mAndre pds[ri qi-animale.

LAngS Pe la fiece

intrare strijile-s nenumdrate.

174

Sunt aici femei frumoase, nici invis cum nu sunt doate.

'\ 'j

in palat, spre mdngAiere; - clinchet de cercei se-aude $i cum bate-n [[rm cu valuri apa mlrii cAnd rlspunde,
A1

z
4 E

lui

Ravana palatul a

saltal pl[cut rniroas.e,

Pe covoare gi pe paturi dorm femeile fuumoase.

Are el comori atAteat Scdnteind intru mAndrie, Iar in jur - ogteni de paz6,, care tigri par sX fie! Din altar se-na{[[ fumul spre-a cinsti schimbarea lunii. Ai lui Ravana supugii n-au un loc mai sfAnt pe lume.
Hanuman tlcut p[Eira, h[ucit privind la toate. Ocean plrea palatul, str[bdqut {e glas de ape.

in[elept si deslugeascX picturile murhle ca gi via[a omeneascl. $i

Se oprea in vreo odaie

Avdzut odli f[cute pentru jocuri luminate, Casa dragostei vdzut-a, unde-ncap minuni de toate
Cu bazin, gi cu gr[dinf,, gi cu pXslri cAntltoare, Poate chiar nici zeul Rama un aga palat nu are!

incotro-qi intorci priviiea - blnci gi jilfuri aurire $i grlmezi de pietre scurnpe pretutindeni risipite.
Ca gi soarele luceqte al

lui

Ravana palatul,

Ca qi tronui

lui Kubera" zeu bogat cum nu e'altul.

in prdjine aurite ff,lfAie in vAnturi steaguri.

Nesimgit de nici o straj[, trece, astfel; peste praguri Hanuman, gi n fa[i vede cupele in diamante Spre a-nfierbdnta mai |are inimile-nfierbAntate,

775

Vede soage, vede fete cu br[1[ri strdlucitoare Pe la glezne, gi mai vede sunf,toare cingltoare.

Aici fiul Vantutui 6mdne inm6rmurit, privind incdntat carul zburltor, pe care Ravaha il rXpise fiatelui, zeului la Kubera.

CARUL ZBURATOR

f)..i

iatd carul Prishpaka, cel care E zburltor, Ei-n lurne seam6n n-are. Culorile se-aprind, jucdnd pe roate, CAnd roatele-s cAt casa mai inalte!

lui, ca vii, reliefate Sunt flori de piaffd rar[, diamante,

Pe coEul

Perechi de cai, ce zboaril pe sub lund,

$i Eerpii, impletili ca o cununl, $i pdsdri sunt, cu fege-ncAntdtoare, Cu aripi, care fAlfAie ca-n zboruri, Cu scAnteieri, cum numai Kama-Ei are Sdgeata ce trezeEte-n inimi doruri!
Un lotus alb in mAn[ Lakshmi [ine, $i elefanlii vin cltre zei[[. Mai minunatl nu a fost fiingi. $i nu va fi, cAt Lakshmi mai rdmAne.

Maimu[a incAntatl inconjoarl, Ca pe un deal nemaMzut trlsura; Din sAnul celui deal deschide gura O pegterX, ca f[r[ de hotdt6.

*
Carul, care o'nciltase pe maimula-mp[rlteascd, E fdcut de Viswakarman, chiar de mAna iui zeiascl.

z
d

L-a flcut - u;or si fie, prin v[zduhuri lin ,{. ".bo^r", ScAnteind cu pietre rarein tuspalru pdrli de zare.

&

Mullum1t era qi zeul de-acea munci implinit[, Care soarelui oglindl se flcea a fi dorit[.
Acest car, ce-i cAt un munte, mig[los ce-a fost luctat, N-are weuh cusut cu locul nici cAt este-un vArf de ac. C[-s podoabele bogate e putin sd fie spuS, El cu inima $i mintea ce-i frumos aici a pus: t, Frumuse[e nevisati nici la curli implrlteEti, Nici la zeii cei puternici din castelele ceregti.

FEMEILE LUI RAVANA

F o iodjan[-n lungime \.lAt

in ld[ime pAnI-n picioare! S[ fi fost palatul care-i alb din cap

Luceau ffeptele de aur, ce duceau

gi-o jumate

citre tetase,

Suslinute de corlate din arginturi luminoase. Srdluceau impodobite, in vdzduhuri atArnate, Dauritele balcoane, sqAnteind cu nestemate. Din santalul din perete 1in lumina se prelinge, Ca un asfinqit de soare, ce nicicAnd nu se mai stinge.

777

Ilanunran intr-o clipitl sare-n car Ei ia aminte, Ctr de sus miros de vinuri, ca qi de mAncare, simte. l.uminat la minte-gi zice cil-io binecuvAntare Acest miros de bucate, c[l[uz[ chemltoare. Hanuman aievea simte inima cum i se zbate, Cum un mftos se preface-n chemitorul glas de fiate:
,,Haide, vino

afli rostul, Cd euvreau s[-1i fac un bine, s[-gi ar[t dugmanulvostru"

dacd
s6-qi

dupl mine,

wei

ingeteptul lui Sugriva, Hanuman, pome$te-ndat[ $i il duce cdl6uza in odaia cea bogatd,
Care

stl pe stalpi de aur gi aga frumoas[

pare,

incAt poate chiar cu Sita ar avea asemdnate.

Std cristalul
Parc-ar

in podele, preslrat cu piatrX rard.

fi un cer cu stele, coborAt odinioar[.

Pare cd aceastl sal[ zboari

$i cum sprijini tavanul tot coloane-naripate, lin sub ceruri'nalte.

Un covot in patru colluri trece-n patru plr[i de zare, $i cum parcl margini n-are, face sala gi mai mare.

P[slri cAntl gi se joacd, parc-ar fi intr-o grldind, Unde pomii-s stAlpi de aur, puqi tavanul s[ susfinI.
Ca palatu-acelui rege, care carne
Pana

crudi mAnci,

lebedelor albe nu-i atlt de albi

incl;

Iese fum de priir altare; gi din

cite le poli vede

Implinite,aici, palatul ferniecat a-i sta a-i crede

Parcl-i vaca Kamadhenu, nlzdr[vanh care poate 56-gi dea laptele dorinlei, implininduJe pe toare.

z
4
M

sim[uri trupul are, toate-aici dXdeau in flodre, $i plrea aceast[ sal[ loc de binecuvAntare.
CAte

,,S[

fi nimerilla Indra, in cereqtile.i palate, Si fi-ajuns in rai - iEi zise Hanuman - ori se prea poate

CI nirvana mi s-aratl din cea lume fdr, de moarte?'f

Sfegnice de aur, rAnduri, gAnditoare stau plecate,
Ca gi cum jucat-au zaruri, qi-au
,,Dup5.

pierdut, $is intristate-

cAt[ bogdgie este-n jur strllucitoare, A lui Ravana cetate n-are-n lume-asemdnate",
Zice Hanuman, Ei trece de privegte mai departe La femeile-adormite de prin oriqicare parte.
Erau multe, preafrumoase, ca de ceruri dhruite

$i purtau vegminte scumpe-n alte plrgi'neintdlnite. c[ veselia le-a-mbltat cu obosealS atunci cdnd adormir[ n-au dat semn de sinchiseald. $i
Se vedea

Peste brate, peste glezne amu$tele brdgare Dorm gi ele, de le-ai crede ch nici fost-au sundtoare,'

Astfel lacul odihnegte, cAnd slau lotuEii s[ doarml, CAnd nici lebdda nu strig6, nici albina nu mai zboar6...
Peste fe[ele-adormite.liniEtea plana ugoard,

Dupi ce le-nchise ochii, ca Ei lotugii spre sear6.

L7.9

Da, qi ochii sunt ca floarea cea de lotus - cf,tre soare Se deschid, ca s[ se-nchid[.la un ceas de inserare.

incAntat, fiul lui Yayu zice:,,Fe[e-nfl o ritoare, Cltre voi se-nclinl-albine, spre-a gusta nectar de floare.
Voi vdrsali in jur luminl, ca e fiecare fatd Ca o stea, ca un.luceaf[r pe un cer de dimineal[,

Voi sunteti un roi de stele lAngd Ravana. El este Cum e luna prinffe stele, care cetul stlpAnegte". Da, erau fermecltoare adormite-acelE zdne, P[reau stelele din ceruri preflcute in copile. Da, erau la trup frumoase Ei la fagd-ncAntdtoare, $i st[teau intinse, parcd le-adormise-o vrhjitoare.

Coroniteie de flo1re, haina scumpl - pe podele Le-aruncaserd-nainte de-a cldea sI doarm[ ele.
Aveau pletele-ncdlcite, c[ nici semlnau a plete, Se vedea cd-n timpul noplii au bdut giacum sunt

bdtg

Unele-au pierdut br[garea de la glezn;-DVeselite, Aitele c[ iEi pierdur[ salbele de m[rgdrite.

Cinghtorile atArnl de veEminte, dezlegate, Cum atArnX-n voie frAul iepelor ce-s deshlmate.
Ele parc-ar fi liane, ce-s de elefangi cllcate, Au cercei gi diademe lAng[ ele aruncate.

Sunt cu toatele'de-o seam[ ne'nffecute-n frumusele, t Pe oriunde rotunjite de m[iastra tinerele.

DecAt lebedele albe pielea lor mai alb[ pare, intre sAni iEi au silaqul pierlele scAnteietoare. GingaE gAtul le m6agAie verzi mergele de smamlde, Peste

[[ri

gi

m[ri

aduse pdn-aicea de departe.

Fetele precum respirl, pieptul lor precum tresalt[, Llnligoarele de aur, licdrind, cu pieptul salt[.
De te

uili la ele foate, parcd vezi o apX.lat[,

Unde p[sdri, colotate ca un curcubeu, inoat[.

Clopotei la cing[toare au femeile'adormite, Care seam[n[ si'fie flori de lotus aurite-

inrobit de-aceste fete, nimenea nu. te mai scdp[! Mult mai lesne e salvarea de un crocodil in ap[.
CAnd respir[, nec mltisuri peste coip unf,uitoare, Li se leaglnd cerceii - la preadulcea Ior suflare.

MAinile neadormite gi-n brdilri cu piatrl scump[, Ca prin vis se zbat, ca bete, voind hainele s{-Ei rupi.
Unele se vld culcate peste altele, qi, nude, Le sunt qoldurile-aproape gi-ntre sAni un sAn pitrunde.

Altele se lin de min[, se cuprind innebunite, Dup[ ce-au b[ut din vinuri nici in somn nu-s ogoite.
Adunate impreunl de al lor stlp6n, viseaz[. Par ghirland[ peste. care roi albinele planeazl.

impletire de liane sunt, sunt ramuri parfu.mate,

Unde harnicele-albine cu nectar sunt imbdtate.
181

$i ferneile,ddorrnite a lui Ravana-s albine, Roi, ctrzut, robit de vraja infloritelor gridine.

Trupuri tiner ca floarea, flori, cercei gi diademe, Toate se amestecard, adormite pentru-o weme!

HANUMAN

- iN PALATUL

LUI RAVANA

.reEi uluit rlmAne Hanuman, de cum z[reEre Patu-nalt, ce din cristaluri Ei din pierie;str[lucegte.' Este semn al boglfiei acest pat inalt, gi care Postament cioplit'din fildeg Ei cu diamante are.
Peste patul cel de aur, ce ca luna se aprinde, Baldachin de pAnzl albl se intinde a-l cuprinde.

Iar pe'bl5nuri,gi covoare odihnindu-se il vede Chiar pe Ravana. De spaiml,'mai c[ ochilor nu-qi oede

$i, ferindu-Se-ntt-o parte, mai la adlpost s[ fie, S-a oprit uimit s6-i vadX strilucita m[relie.
El pdrea un nor cd arde in apus, pe cer de sear[, Nor din care sd [igneascl fulgerele ce-nfioarl.

A-l cuprinde cu privirea nu-i u$or - e-atet de mare! Numhi Mandara cu dAnsUl, sfAntui munte, seamtn are.
Uriag fdrd pereche, semdnAnd

in lume,groazi,

Cu puterea-i blrbdteascd parc[ Ei prin somn vegheazi.

Demonii trdiesc iir pace, ocloti[i de-a lui putere; Pentru demonile este zeul dht.spre mf,ngAiere.
.

t
Ci maimugal tot privegte Ei mai rnult se infioar[: CAnd rlsuflX, cAte-un Earpe-i guier[ din orice nar[.

z
a,

Uite-I, std culcat Ei doarme linigtit, dar tot mai pare Ravana un tigru, cate futios spre tine sare.
Hanuman se-mbllblteazi gi rimdne sd priveascl Mugchii ce se zbat sub piele cu putere diavoleascX,

il

lui fioroase, cu.briglri de aur groase cu.semnele pe c?re;fl luptl Indra-i le ldsase $i
Bragele

Crestltur[ de slgeat[ i-a rimas, s[ nu se treac[, Ca s[ nu mai wea in lupti el pe Indra s6-l intreac[.
Airavata, elefantul,'ce lui Indra-i ajulase, Col[ii gii trecu prin piele, astfel,urme de-i lXsase, Cum Omotitorul lumii l-a lovit cu discul, are in legStoare.

Ravana Ei azi sub piele mugchii ca

SfAEiat mai jos de umdr de

un fulger, el, dugmanul, Avea pumnul strAns gi mare, de pdrea ca buzduganul,

Cum e-ntins pe pat dg aur, mAna lui c[ se tot migcd. Cu cinci degete - balaur cu cinci capete ce piEcl.

Mari, inelele de aur ard in degetele toate, Ci-n inele,-n fiecare, scinteiazX nestemate.
Aste mAini ingrozitoare pentru zei, mAngAietoare Sunt pentru femei frumoase, credincioase, iubitoare,

Dou[ mAini ingrozitoare, ca doi getpi in pat se lasi Cu santal li.i pielea uns[, de-i mai rnoale ca atlasul.

183

$i cAnd Ravana se-hratl - male, mare cdt un munte, Mdinile:i par doud vArfuri'ridicate peste munte.

lui deschis[ gi; cAnd sufld,'a bucate. $i a flori miroaSe-n juru-i, mai pl[cute decAt toat'
Este gura

Ci-i de-ajirns mf,car o clip[ s[ privegti:aceast[ gtir6; C[ te sperie de moarte gAndul la o-mbucdtur[. :
Diadema lui'de rege'al glrii duhurilor rele, Chiar s'o vbzi'$i priri gunoaie, aruncat[ pe podele,'

inlemnit in loc teitine, s[ te rniri de cuin luceEte, Cu rubin gi diamante podobiti'mplrdtegte' ':
Peste pieptul lui puternici ca santalul la culoate,i Lucitor qi greu'tresalt6 giruri de mfug[litare-

v[zirt Sd-i :[ie Trupul plin de cicaffice, pieptui plin de b[rh tie.
Lurrecatu-i-a cXrnaga pAn' la gAt,
'

Fdn' $i el

la'b doa

oarea galbenl'il

infigaari
'

:ri.:l

, dulce, nici un gAnd nu-l infioar[.

'

Patru sfeqnice de aur dimprejur il lumineaz6., Ca pe nourul cel negru fulgerul cAnd sigeteazl.
CAteva femei irumoasb ;la'picioarb-i Stati irttitrsd; Cbosite, ca st[pAnr-tl care mult se veseir,se.

$i cum fl pri..rea maiinu(a;'dcolindrr'l pe dhnai'ie, Mai vedea feinei frumoase impreiurr.li l,-li culcate.;
Unul'rege intre cidmoni, e Adormiiu ele,n'brate, tot

U d

ei toi- urtull lei nebunrl,

:
Ca gi cum gi-n somn cu rile mai Petr Ca qi cum danseaz[ ele, tot cAntAnd
plin.6 Hanuman le vede-n fa[[: ele sunt Ga luna jur lumin[ tevatsl-n $i, cum dorm impodobite, se

&

Din cerceii de lubine gi din flori mfo;itoare' Din noian dq diamante care ard pe cingd'toare' Nu palat plrea acesta, ci un cer c[zul din noapte, Unde stelele qi luna au incins. o horl toate'
Doarme colo dansatoatea, .obositf,,gra[ioasi, Se mai zbate parc[ dansul in picioarele-i.frumoase' Vina, ce-a cAnta[, e'a,llturi, incAt ea cu vina pare Peste-un lac plutind o barcl urmiriti de u i]oare, Una-i cu manuca.-n bi'ale, adorlnit[ cum cAnrase, lJe a-i zice cd o ilarn[ doarme cu qopilu'n brale"

rua-gi sirAnge tamourina gi zdmbegte, 5i suspin[, Ca ;ictnr u:1ii sonin iubitul gi-l tot mAngiie la sAnu-i'
O fiumoash ciansatoare, cum zAmbeqte-n somnu-i dulce,

ii

gcotegi* riiiui fiar-i1 lAng[

dALrsa

s[

se culce,

+liii utt {auf:ai rJprinde gi-r vbrbe$L"; in ne;tire, ili.:+sit[, 5r hAt ir=. :i'lSf i?rtX de iubire,
Urra

do;iitilt tilrr. '.' rparte gi'are iaga'rnbujclat[, r arch-I : iriiurl-nilo rit5,,' de d eparte s[ be vad[,
Sub uEoarl

pinzl sinii, dou[ cupe aurite,

pieptul preafrumoasei adoimite'

Se inaltr[ peste

lll

AIta, ce-i la chip ca 1una, nu dormea pe pernh moale, Ci frurnos igi puse.capul,pe-a vecinei golduri goale. Muzicantele-adormiri cu adambare, dindirne $i cu flaute in bra[e, Ei cu visul de iubire.
O, dar cAnd sd rnai p5geascd, ce-i vdzurd ochii oare? Hanuman nici cd se miEcd de atAta incdntare!

Un divan fiumos Ei moale, cu arginturi Ei covoare, Pteacurat, ca o mireasf,, ca o bun[-mpdrXteasX.

Iar[ cea de st[ culcatd e zAn[ din cer picatX, Preafrumoas[-n toate cele Ei'preagingaEl ta piele.
Diademi lucitbare, scdnteind cu pietre lare, Poartd ea, ce lumineazl in palat ca in amiazd Sus, pe boltd, sfAntul

soare...
:

Dar gi chipu-i lumineaz[ Altele cum nici viseazi.

Mandodari al ei nume este, qi din cAte zdne Dorm in jur, nici una n-are fa[i-adt de dalbd, n-are
Piele-atAt de smoligicd Ei atAt de aurit6,

Burti mic6, rotunjit[, cfu se cade dezgolit[ Intre cAte-s doamne-n Lanka ea fiind cea rnai dorit6.
,

,,O, sd,glii c-am dat de Sita!" Hanuman in gAnd iEi zice $i, sdrind ca o mdimuld, bucuria wea sd-Ei strige.
Pdnd-n vArf de srAlp se

$i coboari

inapoi,

urcl

;a .,

{,?

Coada-n spate $io aburcl Sau gi-o-nvdrte-n iur vAlvoi. Dar mai stai Ei te inffeabi -. Nu gi-i bucuria-n grabd? Hanuman de ce rnai egti, Dacd te maimugdregti?!
Te-ai oprit? Acu-gi dai seama? Sita l-a-ndrlgit pe Rarna $i nu poate ea, nu poate FIptui acestea toate:

Nici podoabele strline n-ar purta, Nici in pat striin sX doarmi n-ar putea. Dec0t c-un strdin o soartl Ea mai bine cade rnoart[!
Continudnd s-o caute pe Sita, Hanuman ajunge in sala de rnese a lui Ravana...

MESELE LUI RAVANA

M.r.t.
Colo Colo

Ravana avea-n palatu-i! Carne

trosneau de cAt[ bluturd gi mAncare - care mai de care!

- cAte-un Eold de bivol, dincolo - de cdprioar[, - Ei. niEre costile de mistre[ ori de-altd fiar5...
iarigi Hanuman de toate vede,

Pe o altd masX

Incit nici sI-i vinl-a crede, cI ce vede el se vede.

Ce gdirri, cu ce mai pulpe! Ce pduni sun[ puEi s[ qadd Frip$ in vasele de aur, parc-ar fi iegir de naddt

in tacAmuri mari

se vede carnea de

mistre! mustoasI"

Cea de dnocet, cea care ca-n poveste amiroasl!

Mai erau atatea inc[ farfurii de-argint, din care IeEeau h[lci de cerb, de capr[ - scAnteind argint de sare.
Se-n[l1au grfunezi de iepuri gi grlmezi de prepelile, De cAnta sub ele masa, auzindu-se-n ulite.
Erau pegti de ap[ dulce, mai etau gi pegti de mare, Erau fel de fel de dulciuri gi piper pentru mAncate,

Deci, erau acele mgse cu de toate pentru gur6: Cu bucate nemAncate, ne'nceputi blutur[. Iar sub ele, jos, sub mese, se vedea cAte-o br{are Ce-o pierduse weo femeie, veselindu-se prea tare,

Mai erau aici in salX dulce fruct gi dulce floare, De-ai fi zis c[ diadema Universu-aici qi-o are,
Pe

lAngl pereli divanuri te imbie la hodind, Sala-i flrl llmpi, ca cerul instelat avAnd lumind.
Cu bucatele g[tite ca Ei pentru-mplrdtese, Sunt izvoare de luminl farfuriile pe mese.

Tot

lumini se revarsl de la vinurile scumpe, B[uturi aromitoare, cu miros de flori gi fructe.

Hanuman uimit priveEte amforele Cu rubin de mdndrl floare pe la torti

aurite,

j '

impodobite.

gi se mirl gi se-ncAni[ de cristalicele cupe, i De ulcelele.de aur, ce-s cu toalta-n pietre scum[e!

Erau unele ulcioare poate'abia-abia-ncepute, Altele pe iumltate s[ fi zis c[ sunt blutel

Dar erau gi dintr-acele ce fuseserl golite' Hanuman incet p[EeEte inainte' Obosite, toate, Vede fetele culcate, dulce somn dormindu-5i Numai trupuri mlldiate, cAte doul-mbr[flgate' Coronigele de floare de pe fruntea iot c[zute, Pdnzahainelor subgire vAntu-n treacdt o slrute'
Tot

vlzduhul cd pluteqte prin parfum de'dulce floare, De preadulce vin gi incl de.sanlal, Siapoi ffesare'
Miresmat gi proasplt vAntui ttece-n Pushpaka vr[jitd, De pe unde prinde aripi gi spre ceruri se avintl'
Tot femei se v[d culcate gi cu felele-n luminl! Fle c[ au pielea neagr[, ori c[ alb[, li'i seninl

Viala A lui

inimilo Ravana

-n acea cetate
Pe sdturate'

De cAt vin b[uri, ele aveau trupuri istovite, Ca gi lotusul in noapte fe[ele - ingllbenite' Hanuman aici nu vede preacurat[ fala Sitei"'
S-a

inristat. Merse tot inainte pAn[

cAnd dhdu de un

I
I I

cum ar fi fost inaripatl, curat ca o paslre a speran[ei. Ugor detot trecu spre zid fiul liri Vayu, apoi zibovi acolo cAteva clipe pentru a prinde momentul poffivit, cAnd va putea siri neobseryat peste zidul veghetor, spre a se pomeni in sfAnta gi fiumoasa grldinl, cu-atAta asprirne strijuit[ de jur-imprejur.

HANUMAN PATRUNDE iN CnnruCUL DE A$OKA

lI

f,Drn fiori de mari speranle trupul

Eia luat avantul, clipitd sus pe zid, ugor ca vAntul. De shri intr-o

Hanuman privi o clipl de pe zid citre grldin[, Toat[-agoka: numai floare purpurie Ei lumind-

l
I
I I

O suflare-abia tresare printre tamuti inflorite, CuprinzAnd in cale arbori gi liane impletite,
r

De pe zidu-nalt in pdpX Hanuman se prdbuEe$te, Prin desig de dulce floare el nu cade, ci plutegte.

$iapoi trece peste fuwzaauritl, argintatl, $i mai iute decAt zboarl-n limp de luptd o sdgeati.
Cerbii prin acea grldinl alergau, gi pSslri multe Se-ntreceau in cAntec dulce, poate Sita s[ le-asculte
Cum se veselesc pe ramuri infiunzite gi-nflorite, $i-n acelagi timp cu fructe daurite dlruite.
CrAngu-acesta-i o minune, unde inima-[i cuvAnt[; Unde cucul singuratic s'a indrlgostit gi cdnt[,
:

Unde-albinete se-ndeasl-n orice pom cu floare deasi., Unde-gi strig[ plunaEii doiul. ce i-a scos din cash.

negtiind ce este teama' Hanuman din creangl sare,

Cludnd-o pe prinlesa, cate-l ate sot pe Rama'

Miriadele de pas[ri, cAnd el sare' sunt trezite, ca ploaia, de aripa lor lovite' $i cad florile
cale Scuturate flori din ramuri cad pe el, stArnind in petale! Parfurnate albe-roqii constelalii de

&

Fiul Vdntulul se face pe sub ploaia cea de floare in grXdina de agoka chiar movill de petale'

Vietlgile din crAngul inflorit ctedeau cI-n pr[ imbricatl-n flori maimuta este-un zeu de primlvarl'
Iar maimuga se desfatl, prin frunzig s[rind zglobie, SfAgiind icicolo haina mAngului de floare viePomii scuturali de floare, par ca iucltorii care speran[a viitoare' gi $i-au pierdut la ioc haina, Ei

impletitele liane Hanuman le tot desparte, Ca un vlnt ce-alungl norii: la o parte, 14 o parte;
Are mAini, are picioare, are coadl - Ei cu ele SfAEie uEor frunziqul, ca s[-gi faci loc vederii,
PAni cAnd i se deschide o c[rare aurit[ Printre pomi, de ochii lumii depdrtatl Ei feritl'

Din clrarea asta cre$te, ca 9i ramul din tulpinl, inc[ o c[tare, gi-nch - luminAnd acea gr[din['

C[ erau cu toate ele in arginluri imbr'[cate,

Podobite cu cristaluri gi cu pietre nestemate'

197

incAntat, st6 ldngd apa, a rlcoare ce Ca wijit privind bazinul cu oglinda-i

adie,

strdvezie,

Un umbrar de aur;fiunza-i imprejur de apd $i-s atAt de colorate treptele de piatr[

rar[:

clar[, ':',
,

inbazin

se vid, sub apd, lurninAnd incAntltoare '. Floare de coral; gi.alIturi floare de;rirlrglritare.

LotuEi azurligi albi ce inflorind pat;a se-ntrece! Leblda uEor in tihnX p-e oglinda

apei.trece.
sub[ire.
:

-r

Peste iazuri, peste lacuri pdshrile-gi $au de Etire

$i se cat[, $i se strige printre txestia

Tiece murmur de izvoare gi mimozele adapl, Vie lacriml curatd, amritl,i aceastl'apd
RAnduri, rAnduri oleandre Hanuman aici mai vede, $i santalu-n floare vede, Ei in rai ajuns se crede.

$i cum merge mai departe, i s.aratlverde-n fa[i.,.. Muntele, cX pare-un nour, cltre nouri ce se.naltri.
StAncile care-nconjoarH. insoritul vArf de munte Par aievea o cotoan[ pe implrlteasca ftunte.

Ci-nnluntru-acestui munte peEteri largi ginalt boltite S-au g[sit,'rlcoritoare gi ciudat detot clXdite.
Apa rAului de munte cobora de sus grlbittr, Ca o fati care fuge de iubitu-i

neiubitX;

Supdratl foc,! Spre ap[ se inclin din plrgi copapii, S[-i aline vor necazul, s'-o mQngAie Ei s-o-mpac'el

Ea copacii gi-i

il,

ascultl gi din cale o cote$te, lt.prm ttrunindu-gi valul, gi mAnia-gi domolegte:

_.:l _

z
..

Hanumel,,llli $i tot merge 4upi 9p[ pe tare cerul cu lumin[ il str un lac,

i,

Apa tece qi curatl Pe prundi-g

fundul scdnteietoare
j

::

^ pietre rare' de
s

- ' '; ' .' '

te'
I

gi:s Treptele nenum[rate duc-spre apd', Ca mai viu s[ strdluceascl floarea lor

de

Zugrbvite-n ape c?; se vedequ aga

.,1.,, l, -

: :

,.

palate,' :
'
:

Caie pot finchipuite iloar in cerurile-nalte' Animale sffAnse-n tuxme de o rari frumusete Prin desigul verde zburdl gi se ioacl cu blAndege,
imprejur,, su! Bhnci de aur,
:,t

c-s'uflbrogi; sqb fiunza lat[ [lucesc Pe ling[ aP[,

lr

'l

Ici Ei.colg,'lucipoale, auresc scdldate-n soate' Ramurile de agoka, umbritori rlcoritoare'

ape' Prin poene - iarba verde, printre iarb[ - ioc {e le-ncape' Flori dtAtea! - O maimu$ in privire nu

. .,, ,

.:..

plini de floare ca plunul jucdnd lumina' Aurie-verde:albastll printre pomi

De la pomii e gr6dina:

Hanuman; c6nd veder pomul $i-apoi cum's[ nu se mire bel cu trunchicurat de aur, cum nicicand,s6vadl omul.!

Clopoiei ascungi.in fiunzl gingag sun['o melodie, nunzi clnd ugor tresate; vintul cAnd ugor adie'

193

HANUMAN AJU.NGE LA SITA!

ID

rintre rami in cldtinare,'printre frunzele ftezite Hanuman privirea-Ei poarre, cdutdnd suflarea Sitei.
D.in copacu-nalt privirea i-ajungea pAnd departe

gi cutreiela grldina dintr.o.paiie-n altl

p.rC--

Strllucind de frumusefe-n adieri -, Acest crAng pentru-al lui Indra rai cereic bglind{ pare
De prin pomi cobor liane intre ele impletite $i fac larmd-n ramuri pdslri, ciripind inveselite.
II

ricoritoare,

Ji
Pe

Iar auzul

se mAngAie privirea cu silaguri Ei altare,^

cu cdnrarea plsirii-privighetoaie:

intinderea de ape ca un roi de stele dalbe Prinffe lotugii de aur rdsar crini cu floare alb[.,
Spre a fi gi-nc6ntdtoare apele aveau avere: Grote rnari pe ici-pe colo gi cu blnci frumoase_n

*.r,' ,
a^

Ard ca-n asfin$t de soare fel de fel de pomi in floare, Dar nici unul farmec n-are ca aEoka-nfloritoarel

Floarea-n struguri aprinzAndu-Ei, crdngul care_ardea din

' ;

Se impurpufa de-asemeni de-ale

pislrilor

famUfi
neamuri.

De p.rin ramuri de agoka se cernea potop de floare; Spulberdnd tristelea lumii cu lumini alindtoarepomul-papagalul, ce in fldcdri izbucnegte; Din belEug striluminatd calnicopa infloregte, i

Hnqf

inleleptul lui Sugriva cu privirea st5 uimiti: Zarea-.i galben[ flcuth de punaga inflorit[. : Mari coroane line-a$oka pe tulpinile vdnjoase; Ca Ei cum turnate-n aur, spre a fi mai luminoase.
Pe de-o

z
z,

&

$i-s cu sutele copacii ce au floarea purpurie parte, pe de alta preschimbati:n stacojie.

Astfel,_cea-$idin6-ncAntd, ca al doilea cer se-arati, Unde florile sunt stele-n bolta verde-ntunecatl! $i uimit atunci iEi zice Hanuman: ,,Avem in lume Cinci oceane preaintinse, dal nu pauu, cum se spune!

vllurAnd din zarc-n'2arc, Unde florile Se iscd din coral gi pietre rare!,,
Ca Ei munlii Himalaya [ara asta-i preafrurnoapi, Toate p5s[rile lumii Ei-au flcut aicea casd.

E ocean gi fiunza verde,

Muntele
Fagd

- iwor de arome - Gandha-madana plleEte de aceast[ gari-n care pomul infloreEte

Anul imprejur. VrijeEte crAngu-acesta pe oricine, ' IncAt.nici visa nu poate c-ar dori ceva mai bine.
Hanuman privirea-gi poartd si de-aicea mai departe, Unde-n cale stdipi de templti stau sub bolfile inalte,
Vede templu-nueg, Ei-i pare c[ sp-nalg5-aici un munte, Cd.i inzipezit Kailasa de la talp6 pAn[-n frunte.

Din altaru-i se revarsd o.luminl aurie. PAn, la ceruri se inalgi stAlpii templului

o mie.

195

Dar ce-nseamnl'mhrelia Ei ce-nseamnd frumuseiea Locului, cAnd zeu al morgii,ldng[ tine st[ tristeiea?

Hanuman ziceacb.vede o:femeie care poarti S.tn de mdndr[ fiumusele gi de-niositoare soaft['''
De fiumoas[-i ca o lun[, ci-are haina sfAgiath $i.tei de murdlritl, nici s[ zicl c afost

curatd'
la

Iar de sfinta libertate ea deloc nu are parte; -ca-i perira *unt, cum e'ste chiar un condamnat Chipul paznicilor are tot leitd-asemlnare Cu,animale fioroase, ca din altl lume scoase'

moalte.

intre-aceste urdgeriii frumuselea ei se zbate Parc5 de sub fumul negru para foculuitdzbale,

in obrajii ei bujorii nu mai seamlnX a floate, Ci a frunzl ofilitl de atAta-nstrlinare'

api intinatf,, $i rochi[a ei aiuma, pare-o -. fost galben[ odatl' bu mltise lucitoare, ce-a

miilocul,'de'ar putea s-o frAnglvAntul, CAtaplansEi-astatfl[mAnd[,giadoritiubitcuvAntul'

s-a subgiat

Printre lacimilO-amare tareoti de se mai vede Liceritur din prMre - o scAnteie ce se pierde'
Lumineazl-abia, de pare steaua gingag[ Rohini, CAnd o urmlrbgte Ketu, care'nu-i doregte bine'
.'
,

cind de team[-abia mal sufl[, i fng'rozita de rakshasi, care'n iurul ei tot ulnbll'
S-apoi cum sd lumindze,

moark urmlritl' cutremurl ia gAndul c[-i de gonit6' irr* t fi . clprioarl de gonagii cAini
Se

parci-i lgcylemuratl Numai mAndra ei cosi[l estl peqte golduii aruncatl' un $arpe negru Ca

cAmp intinl' clnd ploul Ar[ta femeia asta ca un i"mindndu'mi-1 sub nouri' ffiiltt,l ;t"-n iur i eouttu,

cum ii are-o cbprioarl' Are ochii rnari femeia' zdrenluitl-l inflgoari! Corp frumos, degi o irainb

Du nu haina s[ o cate Hanuman

aicea este'

chiar gi;n zdrenle Sita estel Sita cea dumnezeiascl

Ea, cu

6iiuo ii-utat, de-nduierat6,

e luna' lrupul de zei![ gi cu fa?-cum n-are seam[n nici cu una'

de a fi ferice' Despre ea, nefericita' demnl gAndeqie Ei asa in glas isi zice:

;;;il;;sa

ne'nttecutl de zel\e' .,V[d statur[ de femeie ptinil, pieptul - doui movilitre"'

'iil;;;;lun[

qe lumina Ea-i ca o divinitate,

ilil*;*ageie

dlruiegte' i 6uze fruitui bimba' cdnd rogeEte'

a$ spune

eu cu mintea mea Dup[ chip gi alte semne, A;;;ti.; femeia cea:pierdutl-n altl tume!

trestioar[' Iar[ Sita cea frumoasl, subliric[ "ffi;;;=ot*rn.,tt piat"'[ aiui Rama so[ioarl;qi prietena lui Kama Ptecum multpllcutil bste ;ng.u o" jale, tot gAndindu-se la Rama'

il;;;

6,

$ede jos pe iarbd veide, ca o fat[:n sihdsuie, Ca orbiti de durere, singurf plAngdndu,Ei sie,

relg. Apocrif era,

Semne

Bestg chipul 'cea

Hsare,'' pringeid preafrumbasd.

.i

'

'

ca Ca necaz
Ea era

pre risipita-n vremi avere, ' u igi iau, ci-[i dau putere.

o flaclrd,in fumuri, ca,o razd de,speran[{ ^Ca Intr-o clipl spulberat[, care nu'se mai inalgd,
,i
I

inim[ preabund; iniml.neprihlniti, Cu invinuiri nedrepte gi nebune mAzgilith.

Ca o

Cum priVea in jur, pe datd se inspiimdntd mai tare; NeEtiind ce gdnd ii poart[ sffIiile ?ngrozitoare.
: . :l

Tiemura infio'ratd, Ei cu ochi de cdprioarS Licrima a deznXdejde, suspinAnd a cdta oar[!

,'

Nu uqor iEi CX in faga Era palidd

d lui ca
:

r-odatI,
I,

Cu puginele podoabe, cu Ba c[ e prin[esa Sita, b3 ce,i

ve

re,

,,Dintre cAte imi descrise Rama scumpe giuvai.gre Dacd se ryiv1d weo dou5,'r[ii strltucili Ei
Poart5 ea cercei de aur gi brdgdqi cu.piatfd rar5, -' Care nu au qtr5tu^girg. ...o,Eu..u oCnloare.

.f.i
,'

-t", ,

NuaustIa1ucirea,ins5igiaurostu1.celmai[lofP; Clci sunt semne dupd care cei pornigi in cXutare

: i' :

Ar putea s-o recunoasch. Alte,pieffg pretioase,: CAnd era spre Lanka dus[, ea din zbor le aruncase,
:

Astfel calea s5-gi.insemne. $alul ei cel d9 mltase Cu sclipiri de flori de aur in pldure-a fost s[-l lase,
,:i
-r

Aruncat pe,un''rlm, s[ fie mare semn de-ndurerare, L-au ghsit nigte maimu[e ca indrumitor de cale.

:,

Rochia ei zdrenluitd, invechit[, sfAgiatl, Parcl nici n-a fost podoaba ce-ncAntase altldatd,

Ci lucegte printre zdrente pielea, parei-i aurit[, $i de-aici incolo Sita nu e tain[ tlinuith,

C[ci atAta de frumoasd numai Sita pielea-gi are $inc[ prea'n[eleptul Rama - doi in toatl lumea mare.
Iard prea'n[eleptul Rama indura-n aceast[ weme, Ca b[rbat, tuspatru chinuri, care se cuvin Ei ele.

Este-ntei dator b[rbatul s-aib[ mil[ de'femeie, $i, cAnd ea;i neputincioas[, ajutor tot el s[-i deie!
Dacd el e so!, iar'soala lumeA noastrl-o pir6seEte, El, bolnav de. grea tristele, z1 de zi se-ngilbepegte.

De l-a pirlsit iubita, el de doru-i nu mai poate. Deci, ace5le patlq.chinuri le indurd Rama toate!" \99

HANUMAN O,VEDE PE .SITA.INTRE RAKSHASI .-. '. ,.: ."1''':' ' :, =D 1.r,. lolta ain-albastrl ca un lotus luna pare, Ca o lebld[ pe lacul de oglindd lucitoar0. ',,.,,1 ,-: A iegit s[ lumineze totu-n jur cu Mai int6i de-ajr.rtorare fiul Vdntului s-o $tie.
5. .-:l: ..: : )'. ''. .. , ! ; ':

ddrnicid, '
!

]
.

In lurnina ei se vede fala Sitei l[crimat[, Pentfu Ziua'sh de:m-Aine Sita eSte-ngrijorat[, ,
,, '1':..' , 1 ,_ , I ,:.

Ea corabie piuteqte peste-ntins de

apl mare, greu, Se.afundi'tot mai tare $i mai tare. Cincdrcat[

,'.,'',,.:': ':,

. ':

Al lui Vayu fiu mai vede jos, de lun[ luminate, Demoni[ele hidoase.ce.o pizgsc pe Sita toate!
Unele sunt fioroase, cu urechile Altele au fagl tAmp["Ei urec-hi

inchipuite.

pleoEtite,

,':;l;,.;
Unele un ochi au, unul, darl nu-l inchid cd masul, Altora li-i dat in creEtet cr.ur corl s[-pi poarte naSll...
Unele-s grlsan, insX iEi au gitul ca un garpe, Altele n-au gAt,.gi cqpul drept.p.e uqete le Eade.
'.:

'::

$i au ele lungi sprAncene, stle$ini peste ochi stufoase, $is cu,[Afele,-.alungite, atArn-And pe burt[, stoarse. .. ,,. -. :: Unele-s pleguve, insf, celelalte poartX plete, De sub 4oapJe4:lor cea lqpgl mai nimic nq se mafvede.
.,-' ' :... .i I r^l.". ^ Curn privea in ju1 pringesa, se insplimAnta de todte, C[ci erau, la rAnd luate, $ontoToage, cocogate, I
'

,.

Fe1

de fel de rogco;rane, fel de fel de negricioase,

Toate rele gi fifnbase, guralive,

b[tlioase.

z
a

CAII frunzd; cAt[ iarbl ele sunt, gi-s inarmate Cu cArlige Ei cu'suli[i, gi cu altele de toate. Fiul Vintului privegte la picioare, qi se mir[: Unele sunt ca de bivol, altele ca de cdmil[...
La urechi de le priveEte, ugurel el poate crede CI in fala sa maimu[e; vaci gi elefan[i rrr:ai vede.
Par femei, dar nu au gurX, numai

&

boturi de-animale, Sem[nAnd'mai mult cu cerbii, porcii, tigrii $i gacalii.

Unde-ar fi sd-Ei aibl nasul au.o trompl sau o surl[, Sau nimic, cAnd toat[ fa[a este numai pentlu gur[.,.

Cel trimis de prinlul Rama, deEi nu e slab de fire, Tot privindu.le, de,multe mai avea s[ se tot mire. Unele erau cu p6ntec coborAt peste picioare, Altele cu sdnii care nici nu au mfsurltoare.
iEi strigau urAte vorbe, cX erau nein[elepte, De credeai c[ rag-necheaz[ nigte vaci, ori nigte iepe.
Rakshasile inrdite, ce-aveau plete fegtelite, Scututau Ei pumn, gi lance cu puteri neasernuite! Se p[tau aceste fiare de la bot pAn'la ureche, ' Cum mAncau din carnea'n sAnge, lacome f[r[ pereche.

Animalele vAnate.le erau de ptinz gi cin[. igi turnau ineslturate peste carnea crud[

vinul.

20't

Sta mairnu[a

$i simgea

s[ priveascd rakshasi'cum beau 5i-mbucl din cap in coad[ plrui tot ffcut rn[ciuc[,

C[ acelagi,pom le [ine umbrl'Ei acestor

fiqre, ,

'

$i pringesei Sita, care vars['lamime'amate.

C[ sunl preai sunt prea aproape, laun pas riul de bine, $i c6-n orice clipl poate cdne'Sita moaltea vjne.
Da, de flac[ra durerii peste chip, gi suflet ars[, .Nu mai este-acum prin[esa ca-nainte de fiumoas[.
Este

paiidl

gi n-are giuvaiere

lucitoare,'
Ei

Pare-o stea ce-a

ars in ceturi, gia clzut,

viag[ n-ate'

De atAta dor slXbise fatra ei; ci doru.attumet

Str[jilindneprih5nirea-i,str,hluci1i'pesufletpuRe:
PXr

lucios a fost odatl minunat s[ se rlsfire, ' Iat acum sub. praful vremii n'ate pic'de sti[lucire.
Ea de Ravana-i

De ai sli,
Sau

r[pit[ gi-i [inut['acum'departe pare-adesea cf, trdie$te dupl moarte =-. de-i

cAnte bine; $i la care mAna.scumpl gi-agteptatl nu mai vine

S-o ating[-nfiorat5., sunetui vr"6jit sd-i scoatf.:'

c[ este o llut6;'ce-a'qtiut s[

Vestejitu.s-a,iubita de iubit indepirtat[,

Ca o zAn[ fost-a Sita, mAndr[ floare, multiubite-'l Hanuman,acum o vede o lian[i'ne'nflorit[.

trupu-i de'reginl haina-i ca de cergetoare, Ea de dragostea lui Rarna'dgice'Barte nu mai afePeste

t/'\ r/t rrn---

tr[indu-gi ingroziti zilele nefericite, Are-n ochi neprih[nirea inimii indr6gostite.

Ea,

Al lui Vayu fiu admirl dragostea care'inal![: Albul crin e'floare alb6, chiar stropit5 de mltreag[.
Hanuinan, o maimuiic[, in fiunzig culcuq iEi face Nev[zut de ninteni. Noaptea se va odihni in pace.

&

RAVANA Cne.m$re cArns'

stre

S.-ngan a

ziuacu noaptea, inc[ nu se]luminase, Cdnd al demonilor rege c.itre ziu[ se scuias.e. ' El pe loc Ei-aduse-aminte, c[-n grldina.dat[-n.floare O pringesl preafiumoas[ pentru-a sa plXcere ar,

$i s-a dus de ea aproape Ravana, ca sa-i vorbeascl, MurmurAnd cu glasul dulce vorba sa imp[rltease[.
,,Tu,.ce ai rotunde golduri, preaftumoasl, nu te terne, ' $i nu,te feri,de mine, gi nu plAnge, gi nu'geme!

Las' desChise s[ se vad[, demne de a fi privite; SAnii tii gi alrt6u pAntec, de minune rotuniite.
Egti sfieinicl, gi-mi place, dar din minte n-o s[-mi ias[' Trupul t[u plin'de-armonie, cAnd [e miEti ca o oliasd,

lir si nu te temi de mine! Astfel legea noastrl este:

S[-i lipsim pe so[i, pe oameni, de fiumoasele neveste.
Da, s[ gtii c[ tu,mi egti drag[, dar c[ nu te voi atinge PAni dragostea de mine.inima nu-ti va incinge.

Eu nu mi aE dori plIcereasmulsl cu ne'ngdduin![, Ci-agtepta-voi ziua-n care sd ml chemi, si ai dorinl[. Tu soco[i, a mea

zeill, c[-i mai'bunf, supdrarea

$i tristegea-nsingur[rii gi f[rX sfArgit r[bdarea?

dat a infelege, c[ tu poli'a fi mai ,'., Toate-s, vezi, cu.mult mai simple! Ce-o sX.ti dea triste[ea Dar
oare?

mii

tare!

zdrenfuit[, de pimAnt ili estg patul, Nu te-mpodobegte p[rul ce.a uitat $i piept[natul.
Haina ta e

!i-ar prii mai mult, iubito,

scumpele vegminte

Giuvaiere $i peffeceri, Ei nu via[[-n

sihistrie:

tie, .

,
,

Tu dore$te! ivlai departe ca prin farmece pe toate, Le.mpl.inesc, cdci pflntru tine am cornori nenumhrate:'

Pentru tine - diamante, penffu tine dragl rreEminte! Vei dormi in pat rie aur de aicea fnainte.
Tu le rnerigi, da, pe toate; nu zic nu, de hun6 seami! Tu doreEte.ms, pieascu,ipo, tu sX n-ai de mine'teitirir..

Gingagele taie brate pe grumazu-mi le une$te! FIai, nu sia a$a smeriti,'ci cu mine te-nsote$te. Da,

tu egti incilntdtoare, c[
Ei

eEti

tAn[r[, dar lrece

'

Tinerelea ca

wernea, ca gi apa-n rAuri trece.

,fan:ami te-a cxeat, femeie, ueatorul Viswakrita, l(S-a tlsat 'de meserie , ultima s5.i fii tu, Sital

\-

Ultima;.cea mai,fiurloas6, dinainte, de la spatel Mi te-ar indrlgintro clipl.chiar gi zeul Prajapati,

",'

Trupul t6u iatdt de dulce, c5; vlzAnd o mici parte, Nu-mi mai pot s[-mi mut priviiea, s[ m[ uit.in altl parte;
.

r "

z
a d

Las6-te de sup6rare, ca eu Eoldurile tale

S[ le am fermecdtoate pentru-ntreaga vie[ii cale,

Uitd-gi de trecut, c[ nu e cdffe ei'nici clr[ruie, UitI-!i, gi m[ lumineaz5.; dragostea s[-mi fie fteazl.
Eu voi porunci pe

tine drept reginl s[ te-nal[e

Peste toate ale mele cAte-mi sunt regine-soa[e.

Ji

le-ag

dirui pe toate

cAte sunt comori

in lume,

Un regat intreg sunt $ata sub piciorul tlu a-l pune.

O, voi

iuceri prin lupte 15ri intinse gi bogate de dragul r[u 1ui socu le voi d[lui'pe toatg. $i
ift'eau s[ gtii c6-s mai puternic decdt demopii gi zeii, $-ale lor' faitnohse steagiri la picioare vbi s6-mi steie..

Numai sd:mi ,r:dspunzi dorin[ei cu doringd de iubire, CI te-mb-iac irr pietre scurirpe roat[ iumea sh te-adr-nire.
Parclvd.ci cAt de lrumoa,sd-i pielea.ta'cu nesiematel Bucur[-te, gi-nni r[spunde cAt sun[em pe bu.nltale" Nu te mai sfii" r[spunde.mi, au tu nu-.!i doreEti pllcerea? Nu vrei.rrearnniilor tale s[ le inmulgesc aver.qa?!

Nu te mai gAnfli ia Rama, cX el, fiul Kausallrei, Pcate nici nu-iviu in codru, rri:ate i-au.'m6ncat gacaliil
Hu si-gi spun, zei!0, odre, ce.putere Rama Dacd n-are i.raitrd, cas[, ce voinic din etr s[ ias[?,:

aie?

Rama nu:i decit un schimnic, care -d.oatme ios pe;af61[, eu am palate rnulte de o flumusele rar6.
=Ci

Tu frumoas[ eEti ca luna, dar de,Rarna te despqrte $irul lung de nouri negri, care-i fac gi ziua noapte.,

$i

se duc prin ceruri notii, cum se duc ln zbor cocorii, Peste codru, pgste lunc.{, dorul q[ nu.i rnai aiungl.

ChiarHitania-Kashipu,.oticAtq-azb[tut,segtie, De la Indra s[-gi intgarch n-a putut a sa so[ie.,

Deci,
Vei

s[ vede

Rama, inarmat cum nici se poate! ciip[ gtie Ravana a-l bate.

Tu Tot aga CAnd il

zdmbeEti prec prin

i-o

tul

qte

te.

Gingag trupul

tlu o clipX de-l privesc, nici nram putere

De.lae1s5pota-mirupefermebatameavedete. Printre zdrenle-o vId, ci mi place pielea ta cea aurie, $i nu m[ rnai pot intoarce sI privesc la weo so[ie.

M[

dLsculth,'dar, qi vino tu:r'e[ind peste toate

CAte am'so[ii frumoase in aceste mati paiate.

ilivor.fi'supuse toate gi oricAnd ascultltoare, Cum ii sunt zeilei Lakshmi:ale cerului'fecioare.

Am sd-gi dau Cornori de aur gi comori de nestemate, Ca qi fratele Kubera am hazrialele

bogate.

Al tlu prinl nici fln Ayodhya, nici in vis,,atAta n-are CAII am eu boglgie! Nici rn{ndrie,cAt ii pare! I

-)
Haide, vino lAng5 mine, din gradina
S.as

infloritl

cultdm v uind o ceanul,, apa lui neostenitl

$i s{ vezi albina care,bea din cupele de floare, $i rsd-mi fii impodobitl-n,a.uq Ein m[rgIritarel,,,

'

..

:
. . i

stTA

RASPUNDE ,:

, . ::.

.,

-.

::

D*-ndureratd
Ci-n voingX

Sita, pentfu ea gi,i:entru Rama, neclintitl r[mflnea s[-gi deie seama

Cine-a fost ea, astlzi cine-i, Ei ce-a spune se cuvine, Ca Ei Ravana si gtie cAt de mult 1a Rama 1ine.

7\--"

SpdimAntatl gi sldbitd Ei de,ai sdi insmlinat[,

Zise vorbele'cu care rdmdnea neintinatd:

,,Nu se cade unui rege,'cu so[ii ce il r[sfagd;.; Pe-o str[ind s:o doreascd; care este altui soat[! Inirna acum fi-o-ndreaptd cdtre cele ce te-aqteaptl, Dragostea gi mAngAierea,tu cu inima le-o du.
Nu-gi irigddui zadarnic gAndul c[ pentru podoabe Ag putea sl-mi uit de toate gi si mi te indrigesc.
:

Cum de s-ar lipi ispita de-armea,inim[, cAnd este Inima acolo,-unde a r[mas iubitul Ramal

fr, Fe care nu-l,ajunge zeul Indra cu,shgeata, Nu vei ocoli mAnia a urmaEului iui.Raghu.
$i pedeapsa meritat[ va veni s6 te glseasc[. Eu ii apar(in lui'Rarna. 'El imi apat[ine mie.

$iapoitu,sIpo!ituoare,ciinea1ungatde1ume, Cu doi tigri a te bate, tu =,cu Lakshmana Ei Rama?l'

Supdrat foc de rdspunsul ndinduplecatei Sita, Ravana amening[ cu moartea Ei pleaci dimpreun[ cu soa[Ole o sale. Demonilele care stau de strail, spre a-l mdngdia pe_ Ravana, ii strigl Sitei vorbe jignitoale. Dar prin[esa este' prea intristatl de toate cite i se intAmplX gi se gAndegte ci moartea iar putea fi drept salvare. Privirea gi-o-nalg[ spre pomul acel de agoka, de care at vrea s[ se spAnzure cu pletele sale frumoase legAndu-se.

USUL LUI TRUATA z\

f n*. rakshasile proaste Ei de rdutate pline

Doar Tiijata era-n stare a gAndi cum se cuvine,

$i le-a zis ea celorlalte: ,,Am.avut un vis azi-noapte, Dup[ care voi de Sita s[ v-atingeti nu se poate!
Voi pute[i s[-mi faceti mie orice r[u, de vreti a-l face, '\' ., Pe-a lui Dashartha norl ins[ s-o l[sa[i in pace!"
Demonigele-ntrebard,: ,,Dar ce vis avugi, surato?" ,,Se-ntorcea-n Ayodhya Rarha, glorios ca niciodati! De cum l-amv[zut, indat[ m-am

Orice fir de plr, sutate-mi, tremura ca iarba-n vAnt.

tezll. $i de-nsplimAnt

Iar de-aici, de-acum trezit6, vld, ori cd mi se nXzdre: stol de lebede-nhlmate printre nori iEi face cale! Zbou6, aducdndu-gi carul alb, de fildeE, dupl eie, Prinne nourii cei negri luminAnd ca niEte stele.

$iin car se vede mAndru pringul

Nici un fir de praf pe haind,

Rama, care n-are sub ghirlande mari de floare.

Iari Lakshmana, viteazul,

Pe cAnd lebedele albe Pe fecioara

gade mAndru ldng[

fiate,
d

carul duc tot mai departe.

din Videha, cum e luna luminat[ O vedeam, in pAnzl alb6, precum inima-i curat6.
Ea st[tea ca pe un munte, aib gi el, ca de zbpad[, $i inconjurat de apa oceanului! SX.mi cadd

AmAndoi in vis, de parcd-s soarele

De nedesplr[it! Ori Rama

unil cu raze schimnic in plduri rdmase!

Visu-acesta-n care Rama Ei cu Sita-s impreunX, Cred c[-i semn c[ inainte nu ne-a$teaptd via![ bun[.
Parcd Lakshmana gi Rama pe-un alb elefant, surate, $edeau, ca gi cum pe tronul mai bogat dintre bogate:

Elefantul-gigantul Patru col[i avea, $i-n leglnare Solemn mergea.

CAt muntele de mare, Era

PreamAndru C[ ducea-n spinare

Voinici cu pieptul lat, Cu bralul tare.

Pe-amAndoi parc[ mi-i duce pe rnai sus de

nori, pe unde peste vArful nalt de munte, Strllucesc zdpezi virgine

'..

'L(19

DepecaremAndr[SitainvegmAntu-ialbpilEegte Drept pe elefaht, gi-n clipd lAng[ Rama se opre$te. trei copii de rege pe uh elefant. $i patcd : Printre negri:nori'plutir[, s[ se mire-ntreaga Lankl.
Et'au

r'

$i l-am mai visat pe Rama ca un rege imbrlcat, Cu ghirlande multbogate,'intr-un car de implrat; $i cu hIt, flcut din aut, peste degete-nnodat.
$i-apoi iardgi ei cu Sita-n carul zburltor se-arat[ Trag la car opt tauri, care-s albi, de parcl-s de z[pad-i...

$i pe Ravana,l vizut-am, cu'uleiuri de cunjut Uns, gi imbldcqt in roEu, pe plmhntul ggl cizut, Cu ghirlande de leandru-nfhEurate peste trup. c[-i beat, cdzuse gi se tlv[lea pe jgs,. gi ii strllircei tot trupul, parc-d din uleiuri dcosi
L-am visat
,

Dar cdzuse el din caru-i, din Pushpaka... Se f{lise C-acest car de la Kubera altldatl il ripise.

$i iar l-am visat. St[pAnul LankXi se insp[imdntase $i-a clzut pe loc, de parc[ zeul Yama-l secerase.

$iJ ducea parc-o femeie rea ia suflet Ei la gur[. Era tuns, in haine negre imbrdcat, ca-n ar[turd.
$i-ntr-o hain[ purpurie apoi Ravana imi vine E-ntr-un car de fier, la caie inhlmatu-s-au asinii,
El ba cAnt[, ba dairseizi, la nimic nu ia amintq, $i tot pea apoi uleiul; parclgi-a ieEit din rninte. i

'

indruga verzi, Ei ub cdrte,' volb e neintemeiate, De-ai fi zis ch s[ gAndeascd.nici c6t un copil_nu,poate.

z
a

Apoi cel care-o furase'pe-a lui Rama soalErbul[ '. S-a tot dus spre.sud in goan5., cu asinii ftnpreun[.
Iard preafrumoasa Lanka; sffdlucita 1ui cetate, Care una este-n lume gi-alta a'mai fi nu poate,

Undq mari gi ar[ioase herghelii de cai gi De mari elefan[i de lupt[ sunt, incAt nlci s[ le:'nirmeri.,:
:

turme

Parc[ preafrumoasa ,Lanka s-a aprins. s[ ard[ toatX $i ardea ca ffestioara seceratl Ei,uscatl!
:

'

$i din tunitoare-adipcuri apele se ridicard Ca pala.tele cet[lii in ad{ncuri s[ dispar['.'.

HANUMAN OA POC LANKAI

flu.uros

de toate cate reugise a le Hanuman a stat o clipl spre a mai gAndi

face,
in

pace:

Ce-ar putea'sd fdptuiascX inainte de plecare, Ca s[-i dea speranll Sitei; s[ se 1in[ Ei mai tare? Ce anume s[ mai fac[, spre-a blga in demoni teama, Ca gi Ravana s[ gtie c[ va fi s[ deie seama!

mulli, Ei-am dbrAmat copacii, Care strljuir[ templu in grldina lor cea sfAnt5,
El gi-a zis: ,,B[tut-am demoni

Acum ei adune-Ei rno4ii, iarh eu ii las in pace $i mX.duc peste cetate, qi.am s-o vld acu ce-mi cflntll

211

Pusu-mi-au in.coad[ focul demonii? Dar focu-acesta, Zeilor. spre inlllare, pentru-acere jertfe este!,

Merg acum s[-i caut hrana!"

- Iatilmi.l, pornit

ca

notul,

Care-ncoadipoart[fulger,focu1.infior[toru1.
Pe palatul

lui Prahasta-MAndlung[ sare-ndat[: $i palatul lui se face aurorl'nfldc[rat[.

Apoi gi-al,lui MahaparEva s-a aprins palat, sd ard[, $i-ale altora pala'te tot cenug[-au fost sa cad6! Au mai ars atAtea case Ei castele multbogate, Hanuman cu o scdnteie'le:a,f[cut cenuEi toatel
Fiul VAntului; ce $tie cum cd.-i norocos; de-ndat[ Spre un a-lt palat porneste, clci pe Ravana il cat[,, Cum iEi pune-arzAnda coadl pe palat de nestemate, Cel palat frumos ca Meru; arde ca gi celelalte. Parci ziua iea din urma peste'Lanka se llsase, ..,.. Hanuman, trecAnd ca vdntrrl, foc in juru-i semlnase. ''.
,

VAntul flaclra o,nal1[, ca pe-un car de foc o;poartl, Car ce zboarl prinvlzduhuri, h[ulind din poart[a poartil. Scrum llsAnd,in a sa cale Ei zvAcnind strdlucitoale, Ba mai alb[ ca cristalul, ba ca aurul;din soare. Hanuman cu bucurie se uita cum atde locul, Pentru marea nedreptate'rdzbunAndu-se cu focul. Da, palate multbogate.mpodobeau acea cetate, Cum pot fi numai'in ceruii;.gnde zeii au de todte.

$i cldeau cutremulate, cum ar fi cere$ti palate, CAnd se-ntimpli semizeii sf, se-ncarce de pdcate.
Demonii, in faga mor[ii devenili cu toli de-o seam[, Ca Ei nigte animale ingrozite alergarl!

t,

iql pierdeau Ei boglgia, Ei voin[a de-altldat[, $i pldngeau c[ zeul Agni a venit cu foc s5-i batd. Mamele cu pruncii-n brage alergau innebunite, Negtiind din ce pricinl sunt de c'eruri pedepsite!
Fetele nepiept.6nate, cum sdreau din case'aprinse; Aveau trupuri luminate, ca din fulgere desprinse.'
Se tbpea arzAnd metalul, se scurgea argint qi aur, $i coral, gi pieffe rare in guvoiul lor

ducdnd,

,,,

Iar cum focul nu{ mai saturi nici cu lemne, nici cu paie, Hanuman noi jertfe cheam[, s[-l hrlneasci rAnd pe rAnd.

Astfel se topea cetatea, a lui Ravana cetate, Ca gi cea a iui Tripura, Rudra cdnd a fost a-l bate.
Jos dernonii ardeau delaolalt[,

$i fiacXra cre$tea tot mai inal1[, Cum irntdelemnul arde Ei db viat6 Acelui foc ce pe-altar se-nal![.
CAt sutele de sori aidea cetatea, Cdnd se-auzi puternic tunet, care

Doar Brahma l-ar produce la createa Din coaja oului a lumii ium[tatea.

VArteiuii rogii flac[ra se zbate, $i-i focul ca kin$uka dath-n floare

213

,\i fumul in albastre rotocoale, Pluteqte, precum lotu$ii pe ape.:.

,,itr chipu-acesta de maimu![ cine Sd fivenit la noi? Anila-VAntul? Vatuna, care apelor cuvAnt[? Sau Yama, care nu spre bine vine?!

Mdrelul Indla fulgete ne-aruncd? Ne arde Brahma, creatbrul lumii? Sau Agni mAniat pe foc ne pune, Cu focu-n $apte limbi pornit la muncl?
O fi chiar Vishnu, zeul carc are Puternicie flr[ de hotare, in chipul de maimulil $i ne bate, Tot neamul pentru marile pdcate!" Iar Hanuman stdtea pe creasta casei, lrleinfricat, ca leul, intre focuri, $i numai coada-i iiclrea pe,alocuti, De parc[ focul io incoronase
Cdnd pierea in foc cetatea, tot ora$u-n scrum sd zaclj Hanuman shri s6-gi stingl coada sa:n ocean de ap[.

Acum, dupd ce gi infdptuise dreapta rdzbunare, de-gi r[corise bine sufletul, voinicul Hanuman, mAnat de doringa de a-l ved'ea mai repede pe Rama, se avAnt6 spre vdrful unui preafiumos munte cu numele Arishta, peste care se perindau Eirag norii striluminagiderazele soarelui. $i unde scoase el un r5.cnet ingrozitor, gi unde-qi propti picioarele in acel munte-mpid,irrit, gi unde se opinti o datd s[ s[r[! Numai ecoul unui cutremutdtoi vuiet mai stdpAni

muntele cel cu plduri v[zduhul in ultima clipl, pe c6nd se cuttemurl gi se si reuri, lzbit de picioarele maimugei iot cobori sub PlmAnt' gi se lasl sX Iar fiul lui Valu snlbitu oceanul de aer unde eia agteptat coboare pe vArful mun[elui Mahendra, de oqtirea maimulelor Ei a urEilor'
Aic ea Hanuman'Pie

&

ainlelePtul ovi o cliPt,

Pornit de-a drePtul, ntru zbor ariPl'

s-a

Acolo l-a g[sit Pe Prin[ul Rama, Cuprins de-ndurerati agtePtare s[-qi deie seama $i mai c[ negtiind be veste-i vine irnbucurltoare'

i! spu13 $i Hanuman de-a-fir-a-plr cea-nflorit[ bu* o v[zu-n grldina Pe Sita, zi gi noaPte strljuit[! perll-n min[-i pune' $iaga zicAnd, o
Iar Rama'ia'aceastl Perl6 rarl $io line sub priviri inl6crimate.,.bt pi,. ca-n trecut c-o vede iarl Pe Sita, Pe Prin[esa sa aproape'
ce veste bunl ,,O, Hanuman, de-ai Eti La inimb mi-aduci! Comoara asta De tatll ei la nunth i-a fost dat[,

Iar mie drept speran[i mi-i l[sat[!

Deci nu mai Pot s[ slau Pe loc o cliPl Fii c[l[uzh! $i Pornim in PriPil"

2L5

CARTEA A $ASEA
LUPTA

SEMNE PREVESTITOARE

Uo. Lakshmana vorbeEte Rama, care $tire are, Ca un zeu, cA i se-aratl semne]e prevestitoale:

,,lci in codru cel cu,poame, cu izvoare gi cu rou[, Sa ne rAnduim in cete oastea-ncredingat[ noud! Semnele prevestitoare le citesc, gi nu-s a bine, Grea Ei mare e nlpasta Care peste lurne vine.

Prin mdcel va fi sd treac[ marea oaste de maimu[e, Ca Ei cea de urgi, pe care bltllia n-o s[-i crule.
Dar Ei demonii cu hurta vor cldea in blt[lie, Deci -'nainte! Alt[ cale nu-i destoinici s[ fiel
Se cuffemurf, oceanul sub vArteiuri mari de ap5,

Muntii, ce din mlruntaie aurul afard-gi scapd...Norii parc-ar fi hiene, care morlii
devoreazX,

Ploaia rogie cu sAnge peste cAmpuri

l[cimeaz[.

Cerc de parl se desparte de prealuminatul soare $i-n desiE de rogii ramuri cade ca o ar[tare.

Tot privind cu

Url[ fiare, plsXri lip1 a neliriigte gi jale, multl team[ la-nfricoEdtorul

soarej

Ci de vinl este luna, de ia.ea gi spaima vine, C[ e jumitate neagrl, jumitate - purpurime,

,'

Lakshmana, a5a un soare negru nu vdzu vreodatd; I,,lici atAt de sAngerie-n jurul lui arzAnd obad6! se prezicl astbzi chiar sfdrEitul lumii: Nici o stea din cerul liber nu se vede! C[ anume Praful negru, corbul ne$u peste stele-aripa-Ei pune.
Parc-at

fi s[

$i-apoi mai auzi, intreabl cel fecior al,Kausalyei, Cum a grea nXpastl url[, presimqind ceva qacalii? Unde oaste contra oaste l[ncile in pumn igi strAnge, C6mpul cel uscat se face mare rnlagtinX de sdnge.

ftate Lakshmana, deci astbzi s[ pornim cu oastea toatl Cdtre Lanca gi pe Sita s-o vedem eliberatl!"
Ravana trimite-n rab[ra duqryranului doi demoni, pe $uka Ei Sarana. Aceste doua iscoade; .dupd ce vor vedea cum aratd de aproape numeroasa oEtime a maimulelor, se vor intoarce la Ravana

inre timp, pregltindu-se de iupt[,

s[-i aduc[ Etirile.

cApITeruII LUI RAMA

Nuuunu

de sus priveqte Ei, peste oceanu-n valuri, Vede'spuzl de oqtime dincolo pe v5i, pe dealuri.

$i pe Saranal intreabl, suplrat cum nici se poale, Cine s[ conduc[ oare-aceste o$ti nenumXrate?

,,V[d ogtimea de maimu(e, rAnduitl-n cete multe! Dar pe cine-a pus Sugriva s[ stea cetelor in fiunte?
,

277

Mai apropia[i pe cine dintre c[pitani gi-i are? $i apoi cAte are cete? Oastea lui cdt e de mare?"
Sarana aga-i r[spunde:

,,Afl[, rege, de la mine: Dincolo de-aceste ape plin e codru de oElime!

Ci-n ogtimea de maimu[e nu-i nici una in m[sure De a-Ei potrivi puterea cu acea de tuni-url5, incAt in cetatea Lanka se cutremurl oricine $i se clatind p[durea, munlii, zhrile senine.

in oastea lui Sugriva ea-i mai tare gi mai mate, $i in jurul ei ca fialii se adund cipitanii.
Da, Po[i vedea aici,

mlrite,

$i pe cdpitanul care

Poartd numele de Nila gi ogtime multd are.

De la lrlila mai departevezi pe unul ce se-ncruntd $i priveEte spre cetate cu sllblticie ountl:
Asta-i Angada, cel care are

plrul rupt din soare, Galben-galben, gi la lupt[ mi te strige-n gura mare!

greu ca elefantul gi la orice pas lovegte 9alcd In p[mAnt cu coada! Yezi-l! De mAnie clocoteEte.

Iat[-l, galben ca un lotus, coada - parc-o duce vAntul, Dar, lovind cu ea, in patru ziri cutremurl pdmAntul.
E nefotul lui Sugriva, gi el rege vrea sX-l pun[. E legat cu Rama, este ca gi Indra cu Varuna,

glsi pe Sita Dupd Angada, cel care primu-n minte a gisit-o.

Se mai spune

cI

gi fiul VAntului

i''

Dincolo de el se vede un voinic inalt, ce poate Fel de fel de poduri face peste fel de fel de ape:
Acest me$ter Nala este Ei i-i tatl zeul.faur Vigwakarman. Are Nala, ca gi tat[], mdini de aur! Iar allturea se vede cel cu blana argintie, Clpitanul Shveta, rnAndru gi viteaz cum nu se Etie. Cufloscut in toati lumea, preamdrit in lumea toatd, Unde cre$te des santalul el acolo-qi strAnge ceati-

&

iu[i ca focul, poartl haine ca gofianul; Tigri'ce-gi arat[ collii.nnebunind cAnd v5d duEmanul.
I-s ogtenii

c[ ne dlrAmd Lanka, pe soata marelui nepot de Raghu. Pentru a salva

El se laud6. oriunde cum

Un alt cdpitan - Kumuda-i, tot vileaz cu oaste-aleas[, Adunatl din pldurea ce-i in lara lui muntoasl.
$i-acum, Ravana, te uiti, vezi incolo, mai departe, Cum plgesc ingrdzitoare, Ei codate, Ei-ncomate,

Maimule de toati mAna, de culoare atdmie,

De culoare neagr[-neagrd, Ei de galbenl-albie.
CAIS frunz5, cdtl iarb[-s adunate - rAndurirAnduri, Dupd Ceanda, c[pitanul, potrivindu-Ei mii de gAnduri.

intr-un gAnd, irim-o suflate, intr-o unic[ chemare Ceanda oastea igi uneEte spre-a o ffece peste mare. Si-l auzi, infumuratul,'umbld tot cu speriatul:
,,ineca-voi Lanka, Ei-nc[

unde-i marea mai adAnc6",

2I9

Iari altul are.coama ca de leu,Ei nici,clipegte. : Cu priviri de foc se uitd cdtre Lanka, duqmlneEte.'
CAt[ urd in privire! Sar tcAntei din ochi in ap5, . , El numai cu qchii Lanka.vrea-n cenugX s-o prefac[.
Este Rambha-cdpitanul dintr- o !ar[--mp[durit[,

'

Undenug[seEtiocIeang[s[setreac6ne-nf1oritd,
Unde muntii,stau de strajl, priveghind pinl departe Sahia gi I(rishna,'vArfuri pAnr la,ceruti de inalte, Sunt in oastea lui o sutS cete gi in fiecare' CAte-o suti,mii,de tauil, ce-s de ne.am-maimugd, are.
Tot ogteanul,se infoaie,:gata de-a lua in coarne Lanka noa$tr6, s-o arunce gi s.o ca1ce, qi s-o datme.
,

Mai poftegte de prive$te pe-un viteaz f[r[ de moarte, Uite-l colo,,'st[ gi casc[ gi din urechiuEe bate.
Frica n lupt6,n-o. cunoqgte, qi aEa i-s

I'a-nvltrat: Iot inaintel Fie cAt de

tarivrljmagii!, .'"'..

toli ostagiil .

:,,.

El $atabha se numelte, cipitan ce st[pAnegte Muntele Salveia; unde gi dreptatea octote$te. Patru,sute cete are elrsub.steaguri, oaste mare, CAte-o sut[ mii maimuge are ceata, fiecare!

Sunt maimu[ele nurnite.,,vagabonzii din p[dure'1, $i rlcnesc innebunite, clocotind de focul urii. t O, mXrite'reget Vezi-l pe acel ce strdluceEte Prinffe-ai sdi; ca zeul Indrh;.gi-i indeamnl voinibeEte

Tot la fapte mari de luptd, cobordndu-i de prin ramufi

Pe ogtenii sli, slrigAndu-i Ei-adunAndu-i pe sub flamuri!

4 z

gtii tu qine-i clpitanul? E Panasa. Sdpene$te Preafrumosul munte, care Pariatra se numeEte!
Are voievozi atA[ia - cincizeci sute mii, gi care, Toli viteji, au cAte-o ceatd de maimuge fiecare! Dar s[ mergem mai departg...Jtezi cea oaste,luminatd, Ce se-ntinde ca oceanul, v[lurAnd infurtunali?
E cAt muntele Dardura cdpitanul ei, Vinata, El ca soarele lucegte, oa5tea,gi face luminat[.

&

voinic gi f[rd teamd, !i pe toate el le poate, C.a b[ut din rAul Vena, de s-a-nvrgdnicit de toate.
E

$aizeci sute mii el ale de maimute'slritoare; De ogteni, ce gi-mpreun[ groaznici sunt, gi cAte

ulull

Mai departe stl Krathana Ei la luptl mi te cheaml Cu mullimea.de ogtime ce i-a fosl l[satX.n seaml...
Pe Gavaia cel putrnic; uite-l vezl? E mai incoace

Furios, uitAnd de oaste; cdtre tine drum igi face. El de unul c[ s-ar bate, blldug ca gi cocogul, Clocoteqte-n el pu,terqa,_91.1i lletos, cu pdrul roEu.

Dar gi el cu sine'cheam[ cdtre LankdL oaste mult6 CAte-o sutl mii in ceat[ -, $aptezeci de cete-n lupt[!"

227

LUPTA DIN TIMPLTL NOPTII

I.r,.
PAnzd

cAmpul de b[taie bezna cade dintr-odat[,

neagtl, de-asfin[itul multinsAngerat l[satl

in bezna care stinge ziua cu suflare vie Biruinia-i mai:dorit[, lupta-i mai cu dugm[nie.'
Dar

Neagr[-n jur intunecime-i, ins6 slbiile taie, Parcb orbii se-ntAlnirl azi pe cimpul de bitaie! Numai se-auzea: ,,Egti rakshas?" Or:
Peste

,,t.tt"tt;xtjl;,

coifuii, peste zale rdsuna rlspuns de spadl.

PurtAnd zale aurite, demonii cu piele smeadl Se vedeau prin hoaptea neagr[, cum pot mun[ii sil se vadl

Mun[ii-mplduri[i; pe unde-s plantele de leac o ririe, Unde sunt strAmtori gi pante str[lucind - o feerie.
Mergeau,demonii spxe oastea de maimuge s'o rdqneasqd, To[i - un fel de val-vArtejuri gi mAnie demoneasci.
$i-aveau rakshasii pe

trupuri platogele daurite!

venite.

Dar nu ca s[
Sar ogtenii

mii admire sunt maimutele

lui Sugriva Ei pe.demoni ii atacl, Sar maimulele pe steaguri gi pe cai; clci vsr

sd facd

Din drapelele dugmane zdren[e-n vAnturi aruncatq, Iar din cai - r[nite trupuri cale.zac insAngerate!
,

Elefanli voinici qi demoni, care elefan[i mdnari, . Cad pe jos gi sAngereaz6., c[ 4aimu[ele-i mugcard!

Plou[ cu slgeli pe demoni, vin slgetri inveni4a1g, De doi fragi, doi fii:de rege, tot peteihe aruncate:

'

$i cum trec in zbor pereche spintecd dqEmani o mie Nici.suflarea,lor de demoni s[ nu le tlmAnlvie.
Praf lepos a?mplut v[zduhul, si acea ogtire,mult[, Cflnd respirX gr;eu, dln aer, de atdta praf str[nutd.

in urechi gi-n ochi se bag[ prafu-acqsta bun de go1ii, incAt nu mai pot,oEtenii nici si mai deschidl ochii.
Dar cu prafu:n ochi, gi-n,bezn[, cine lupta s,o mai duc[?

Sunrviteji! Glci nu-nceteaz[.rAuri sAngele s[

Mai str{bat
a

curgE!

noplii

beznd, sllfletele, chemhtoare

De panave, de timpane Ei de tobe tun[toate. Le rdspunde.dintr-o parte neadormitul glas de roate; Jipetele. de maimuge nemaispus de-ngtozitoate.t

$i printre acestea toate, gi peste acesjea tQalq Nechezat de cai rdzbate pAn[ dincolo de moarte. p[r4Antu-n'praf gi sAnge; secera[i delaolalti,:' Clpitani de-ai lui Sugriva claie zaq peste gf[mad[.
Pe

Unde demonii clzurl, ca nigte movile-n cea![, Trupuri.neinsuflelite ici qi colo se in4ll[.

imprejur
N

pretutindeni aluncate! avut nicicAnd pimAntul alte daruri mai 0ogate!

atAtea arme

I-In p[rnAnt cu-atAta floare! Nici nu gtii cum i se'poate SI rodeascl-n loc de pAine armele acestea toatel

Peste-ntinsul cAmp de lupti grea aripa neagrd-Ei pune; Bezna noptii-n$ozitoare, prevestind nu zile bune, , ,

Demonii, ce sunt ai nop[ii, l-au inchis in bezna neagri Pe neprihlnitul Rama, ta s[-l batl noaptea-ntreagl
Cu slge$ nenum[rate, Ei s[ rAd[, el s-aud[ CAli dugmani in fag[ are, s[ se team[ s[ rdspundd. Cum stArneau atAtavuiet, se plrea c[-n val cu Spume' Vine-nfurtunat oceanul, ca s[ pund cap[t lumii.
Ci-Ei

inal[[ arcul Rama, Ei de gase'ori sigeata Zboar6:, Ei lovegte-n Ease Zbur[tori de Noapte, iatl-i:

E atdt de

Mahodarh pAntecosul gi lajnagatra, cel care crunt, cd-n lume nici pereche nu mai are;

Apoi Sarana Ei $uka - cercetaqi, viteji de-o seam[, Ce se poffivesc de parcl-s amAndoi f[cutri de-o maml;
Vajradamshtra;.cel ce are col(i de diamant, Ei inci.. Mahaparshva - din lovire el abia se mai ridicl.
Peste

Auritl
El

tot, pe unde poate, Rama, cu sXgeata bate Ei uEoarl, pare flacar[ ce zboardl

pentru o$tirea toati cdpitanul cel mai mareAstfel curbgea de duEmani locu-n patru pdrgi de zate,

Deci, sd lumineze noaptea doar s[geata lui mai paate! Demonii ardeau in fl5clri ca Ei fluturii de noapte,

Astfel se topise bezna, c[-n ]urnind de slgeati B[t[lia cea de noapte era to4t[ luminat[.

z
de.

Demonii s:alr pus si urle mai sllblticili,,'fi1ai:tqre gi dmpanele s[-gi batl Ei mai mult asurzitoare!
.l

G,

Sub aceasti blestematl, neagri-a noplilor aripl Bltllia tot mai crunt[ O.v.nea din clip[-n clipi'

Muntele cel cu trei coarne's-a tlezilde atAga lalm[, i-a cutremurat din talpl, rlspunzAnd la glas de arm['
Iar maimulele se avAntl gi mai mulf acum; selagjt[! Cerc ce au cozi de vdt[ intr[-n lupt[-nr:o clipit[, Cele negre dup[ ele vin s[ Iupte'n ceaga : Nev5zutl n bezna noplii, taie-n derhoni noaptei-nreagf!

neagrl,

Ici in lupt[ se avflntl Angada, viteazul care, Ca qi tatll sau, ca Valin, semizeu in luptl pare' Ai lui Ravana feciorul, Indraiit, de cum se-aratl, E lovit, de-Ei pierde caii, vizitiul - dinff-odat6"'
Si. de n-ar fi-avut el darul nevlzut de a se face, fnimplrltria mor[ii s ar fi odihnit in pace.

Dar aga, sdri din baru-i gi un nor de.fum l-ascunse' Angada.a dai si-l prindl, el cu fumul dispdruse'
Ruginat cum nu se poate' Indrajit, plin de mdnie, Simte'cum ii arde pieptul de atAta duEmilnie.

Daci-i dlruise Brahma darul ista de-a se face Nevlzut, el nu se.nffupl, ci r6mdne-aqa gi tace,'

'

Nimenea s[ nu-l audd,,nimenea sI nu-l mai vaddl $i de unde ii convine nevlzut s[ stea sd batd.

Astfel el curaj mai prinde gi s-avAnt[ ilainte, Peste Lakshmana gi Rama cu slgelile-i vrijite.
Trage

fdtl pic de mil[, clocotind de r[utate,

$i slge$le trimise Cad ca fulgerele toate,

Cad sigegile pe fra[ii, care nici sd se agtepte C[ sunt arme otrlvite gi ci mugc[ riu ca Eerpii. Cad sigegile cu droaia,,$i pe Lakshmana, pe Rama Nesffdpuns nu mai rimine loc mdcar atat cat palma.

S[ fie Indrajit vlzut de Rama, Sd aibd trup qi el, nu ar,mai bate In cei doi fragi nici cAt pe jumltate! Ci-aga, pe unde-i el... nici nu-[i dai seama.

sAcElnr LUi TNDRAJTT

sdgegi str[lucitoare, ce au vArfuri ogelite, " Indrajit bitea in voie, ca din locuri tdinuite.

Invizibil, ca vlzduhul, tu pe ddnsul nu-l poli bate, Ci el trage f[td mild, nevdzut din orice parte.
Vai de cei doi fra[i, sdrmanii, locugor nu po[i alege, Unde nu s-a nfipt slgeata, - nici micar cAt pui un deget.

Lucitoare, netezile gi-n tot felul ogelite , Zbdrndiau din zare-n zare, rnqri sigb$le-aurite-

O sdgeati-n zbor s-arat[ cum e luna jumhtate, Ba ovezi cu alt[ formd - dou[ palme-mpreunate...

$i mai seamln[ s[geata cu un brici t[ios, sau pare Ca rAnjit un col! de tigru la o mare Eup[rare.
Tot s[gegi ingrozitoare! Se infig in cine - moare! Rdutatba istfi demon nici hotue nu mai are.

Bietul Lakshmana cum vedg c[ se clatinl-al slu frate, Scutul siu de totdeauna, de durere nu mai poate-

indoit in trei sti arcul. Iingd muribundul Rama Stau indurerali ogtenii, plAig de jalea lui de-a valma.
ogtean.intru speran[{, Cine iar fi spus vreodat[ Indrajit ci{ ia din viagil!
Rama cel cu ochi de lotuEi, el

$i cum Lakshmana il vede doborAt gi mort pe Rama, Cade, sAngerAndu-i trupul, de nimic neddndu-gi seama.

indrajit nu mai putea de bucurie c6-i dmordse pe cei doi printri, pe cei doi frafi, pe cei doi ogteni, mai bravi intre cei bravi, pe Rama gi pe Lakshmana. $i s-a p.ornit de indatl la Ravana, s[-i ducl aceastX imbucur[toate veste. $i mare jale puse atunci stipAnire pe sufletele tuturor ogtenilor lui Sugriva, Ei ei s-au strAns cu tolii in jurul celor doi fragi mor[i, pllngAnd neputinciogi gi-ndurera[i.

227

RAMA ESTE INVIAT DE

GARUDA
,

Vnru,

rlscoli oceapul, in5lldnd vArtej de ape, VilurAnd sub boltl norii, p. .at cerul ii'incape.
MAnios porni s[ smulg[ de pe insul[ copacii $i-i zudrlea ugor in api, ca gi cAnd neavAnd ce face.
Speriatu-s-au de moarte viet5gile cu toate, CAte-s oplogite-n ap[, cAte-s pe uscat aflate.
I

ferit de grea ndpasti Eerpii, ei se-adlpostir[, Vietl[ile din maie mai spre fund se glvozdir[.
S-au

Printre fulgere deodatl o luminl se arati, Care Garuda o face, cea niscut[ de VinataVine paslrea din beznd,,luminlnd intru dreptate, Nedrept[gilor nici sorl nefiindu-le, nici flate. $i-atunci gerpii, puEi sub wajd spre a fi sXge[i, s[ bat[, Iar se vld cu spaima-n'frunte, Garuda cAnd li se-arat[.Ei au teama lor gerpeascd: Garuda parc[ iar arde! De pe rlni ln graba mare cAte unul cade-scade.

='

Iar al pdslrilor tege, iar Garuda se apleacl Cdtre cei doi fra(i ce-n sAnge au clzut aici si zacl: Cum i-atinge cu aripa orice ran[ dureroasd Se inchide, fdri semne lasb pielea lor frumoasd.

trezit, parcl-gi dormir[ somnul greu sub cer cu'stele, Dar Ei mai viteji abuma, gi cu mult mai in putere.
S-au

Ei, coborAtori din Ragfru, parcl mogtenise-anume Cdt6'n'veac avus e n gamul vgintrl gi-n[etre pciune,

'

Mogtenise.gi-nmul[ise.tot ce bun r-lrma sd fie Pentru gAnd gi pentru fapt6 gi-aveau darul profeliei. Astfel Garuda-i:trezise pe-amAndoi din somn de moarte LuminAndu-i ca.s[ fie gi mai wednici mai departe.
incoace, $i.a,vorbit divinul'Rama: ,;Qe cqm ai venit incepurl:a se desface, ' Toate vrhjile dugmane Acum inima-mi tresare prea pl[cut ipfioratl De a ta apropiere, cum imi tresXrea odat6,
CAnd se-apropiau bunelul, Adja binecuvAntatul, Sau p5rintele-n Kosala, cale stffinea regatul.

z
d

Cine eEti qi cum ili spune, c[ niCi n ai asem[nate: Pteafrumos la chip, mifosul de santal ales imi pate,'

nici de-un fir de ptaf pdtat[, : Daurita ta cotoand numai [ietti este dat[|"
Haina ta cea

aibi nu

Ca un

zeuvoinic Ei mdndru,:luminat din t[lpi in ftunte, Cel cu aripi fermecate la-nffebare-aga-i rlspunde:

,,O, prealuminate Rama sunl Garuda, acbl care, i1i remene-n veci prieten, s[ tr[im intr'o suflare! De-acei Eerpi, ce v[ legarl, nici chiar Indra nu mai poate S[ va scape, chiar sa batl e-l cu fulgerele.toate-

,I
t:
il

['

Dar eu n-am putut rirnAne si privesc cu nepisate Un migel cum vh lovegte. El, cu farmecele sale,

flcut slgegi din Eerpii cei colgogi, care sfdgie, Itrdrajit punAndu-i astfel's[ se-mplAnte-n carne vie.
$i"a

Fii atent, o,'bun ptieten, Eerpii muqcd miEelegte, [u ii gtiu - aEa le este heamul lor de cdnd triiegte.
Ei sunt

mama 1or, inveninata, pentru maicl-mea Vinata. Care-a fost duq.man de moarte

toli n[sculi de Kadru,

Voi, gi Lakshinana,.Ei Rama, ne'nfribafi sunte[i in lupti, Iar Garuda v[ ajutf,.inima de gi-o ascultll' Acum voi s[ gti[i, odatd ce-ncepute-i bdtilia: Arma voastrl-i lupta dredpt6;'arma lor e miEelia!"

Astfel Garuda'vorbit-a, gi cu fapta Ei cu sfatul, $i i-a-mbr[1igat frd[eqte - gi pe'unul, gi pe altul.

$i cum iarXEi sunt in viatrd, gata de-a lupta indatl, $i cum n-a r[mas un $arpe s[. mai fie iar slgeat5,
Toat[ oastea de maimute, s-a mirat de'acea rninune;... Despre care inainte nici nu se-auzise-n lume .

Cei cdzugi ca morli -'s[-nvie, fra$i Lakshmana qi Rama, Iar slgegile vrljite gi infipte-n ei sI fie

$erpi, cum fost-au inainte Indrajit de a-i preface, Care-n fa[a lui Garuda - ingrozi[i se vor retrage, Toati oastea asta strigi, ca de bucurie $i dorind s[ fie lungl via[a printului salvat[.

beatl

Smulg copacii de pe cate, qinvArtindu-mi-i in aer, Sffig[ doritori de luptt qi dd,al.duqmanului vaier.

Rag maimugele ca

leii, gi au cozile umflate'

S"i-n.int.,

de timpane

f[r[

de rdgaz chemate'

Iat[-le, ingrozitoare, pe sub ziduri.adunate' acea cetate' StrigX - guri nenumirate - ingrozind

afli vestea c[ au revenit pe cimpui de lun!1 vezi\i .ui ooi feciori ai lui Dasharatha, dupl ce fuseserl de paslrea-rege ain romnrt lor de moarte gi inzdrlvenili qt zec.e capete incotonate' C.tuOi, $i atunci el, demon de ogti lef *i*i .la lupt[ p. ..i maibuni conducdtori Raghu atiglsit al lui Dar ingelepiul gi prevhzltorul urma$ pe fiatele .u .rf" s5, afle Line ,unt ei, intrebindu-l chiar
Ravana

lui Ravana desPre toate'

CAPITRNII LUI RAVANA

S,

U,Oh,gana-n[e1eptul, astfel

ia rlspuns lui Rhma:

ca aiama'

cu fata ,,6t[ un oEi.tn pieawednic, cel

Care-i sus, pe elefantul ce

tot d[ din cap, gi pare sbate' P. un cet'de diminealh luminat Ei Hnlr

E

se-avflntl' Akampana. Din urm[, incruntat vitea4 S.*"-ii."fui pe steagu-i parcl-i viu qi se frlmdntl'

viteazul' pare Iar[ arcul 1ui - prive$te-l! Cum st[-n car C[ i$i poartl zeul Indra fulgere strblucitoare'

coilr"' Col[ii lui'de fildeg, iatb-i,'r[suci$ ca nigte P.o;" darul de'ise face nev[zut e clpitan el'
tat[]' Indraiit, s[ gtir, il cheaml, Ravana ii este ffupul, iati care are $i-nci un arca$ se vede,
231,

Sus

Mai cit muntele.Mahendra sau cdt Asta: st[-n pic.ioare in car qi arcu.gi.!ine nesllbit d incordare,

intr-un trup aEa:de rnare nici puterea mici nu,e! $i-i viteaz.'$i Aticaia:i se zice lui pe Durn,, ,

Altul are.in privirea de arami scanteiere

,'$i avdntul ce{ inalg[ de-i adaogl purere:

.'

Elefantul care.l' duce :are zurgdidi la glezne, Pesle et s|[pAn' acuma'numai Mahod,ara es[e.

Mahodaragroaznic'Urld;eo$teande.firetare,. $i mai poart[ acest nume, fiindcI are pinteb mare!

, ce pare c?ttinzhpezitul munte, de nouri, avAnd soiiele pe frunte.
Este.Pishacea -- om iule,Ei preanolocos ir.r Dupd cildret $i calu-ii rca s[geara zboard-n luprl. Vezi pe-un altu.l care-gi

luptl!

::.

...

$i-i cu sulitd,dingat5 gi-avAntatd inainte?

poartl strilucitele ve$minte, . -.

Care trece de-a:c5lare piun vqinic,Ei mAndtu taur Ale c'Xruirdciu[ coarne,s.se.miiuna cea de aur?

;].

Iat[, el'cu,aceast[ arm[ supdr[ atAta lumel. Noi ii zicem to[i Trishira,.de voieEti'a-l gti pe nume,
cellalt voinic, smolitul lat in piept, si gtii c6-l chea,m6 Kumbha,,c[ in'oastea toatl nu-i arcag cu el de-o seami.
Pe

i1

C5 s[geata lui nu,bdte in pustiu, ci parc-alege, ; CI pe steag emblemf-Ei are chipul unui.garpe.regd.

Este dq,ne'nfrAnt Nikumbha, gi la gloria s?.vi \hea s-adune.noi victorii, dobAndite-n bitllie.
Vezi pe-un altul?

- poarti ghioag[, buzdugan b[tut in cuie, PodobitS-n diamante, cum.o ait[ armd nu e!

Iar Narantaka igi are carul zburdtor sub steaguri Pestrilate, gi-ngroze gte cu-acest cat streine nearrluri. Cum lrecea prin mun[i iEi smulse stAnca grea cq praguri multe puse-n car si-i fie zdrobitoare armd-n lupte. $i o

Iat[-l colo.pe acela, zece capetece are, De cuprinde-n jur tot locul cu priviri scAnteietoare,
Cel c9 zeii inspiimAntl Ei pe demoni stlpdneEtel Demonii au chip de fiarI, gi-ntre dAngii su6luceEte
Ca-ntre fiare ur6cioase el, ce-i rege! Seam[ri n-are Sub umbrela lui cea daibi chipu-ipreafrumos apare.
Este mare ca qi Vindhya $i-ngelept e-n toate cele Pare insuEi zeul Indra intre duhurile rele.

'.1
:,

Printre thipurile nop[ii strhluceEte c0 uD sosr, ' Pietre scumpe in coroana-i scAnteind fermecitoar.e.,
Este chiar stlpAnul tankli, cel ce,i nesupus lui Yama $i pe care nici chiar Indra, fulgerAnd, nu-l ia cu teamal"

privit o clipl gi-a zis fIr[ ezilarc: Zbur[torii noplii, da, el este cel mai mate,. ,,Peste
Rama l-a

El le este rege, qiapoi lumineazl zi gi noapte, Ochiul nostru str[lucirea a'i privi cu greu rnai poate.

E ca soarele

Chipul lui e'ca vlzduhul, ee-i [esut dintr-o arnieiii, cAnd e.bolta-n cer

senini.

lumin[,

:
j

Nu sunt'regi, nici iei, nici demoni precum eSte el in staie S[ te insplirnAnte,atAta cu lumina-i

orbitoare.
'

Are doulzeci'de brale ale':sale, iar din utml Odstea lui"de duhuri rele; o nenum6rat['turm[,

insp[imAnt[toare for[[l Vine EuierAnd s[ lupte... Trec oEteni cu munfi in brale, de sunt munte lAng6 munte!

Al lor rege-atotputernic ca gi zeul Yama are Gata de-aruncat juvd[ul peste oriEice suflare". $ia mai zis preabunul Rama: ,,Mie-mi este dat de soartl S[ p[gesc pe acbeag! cale, ce pe Rhvana mi-l poartl.
El pe Sita mi-a r[pit-o, dar griunde s-ar ascundel In trei lumi a mea mAnie l-ar gIsi... Eiva r[spunde".

LUPTA DINTRE RAVANA $I

HANUMAN

'

...

Flrtt"tRarna
$i

iEi incheie vorba sa prevestitoare cu Lakshmana-mpreun[ cltre demoni face-Ei cale.

:

Vine oaslea de maimuge c[tre Lanka valuri-valuri, De atAta oaste-valuri Lanka tremur[ din maluri.
Dar sthpAnul girii',Lanka nelnfricat Ei crunt se-avdntd, In Euvoiul de.maimu[e mare peEte se implAntl, i

pi pripld in oaste face, peste ea de cum se-arunc[, Insf, nu-i fricos.Sugriva; inrioi sd.mi se duc[!'

inE $i cu
El

e munte, coperit cu frunzi verde, face Ei in Ravana.l repede!

Dar nici Ravana nu-i omul care nu Etie sh lupte, Cu sigegile-aurite. sfarml vdrful, cel de munte!

d
:

Apoi scoate el din tolb6 Ei-o sigeat[-nveninat[, Drept tn clpitanul,ogtii o trimite fermecat[!'

$uierdnd a mare groaz6, in Sugriva ea se-nfige $i el cdde, incdf pare ci.ntr-o clip[ inoartea-nvinge: Strigh demonii cu tolii, se cuprind a bucurie
Toatg dUhurilerele, C[ S.ugriva n-o sI fie , ., Niciodat[ s[ rnai lupte, cum lupta cu Str[gnicie!
,,Dar.Cdnd,a

clzut Sugriva, Ei'mai'aprigi se f[curl C[pitanii lui - GayakSha Ei cu Nala; se flcurd

'

Mai voinici, de.ridicar[ stdnci cAt mungii de inalte $i in palme lers[l'tari spre-a le arunca,depafte,

Dupi ei veneau Sushena cu Rishabha Ei Gavaya, $i smulgeau din ridlcin6'arborii, visAnd bltaia,
Pesle oastea de mainiu[e el sdgeli trimite

Dar Ei Ravana se-ntait[: cu metalul in vipaie - pldaie!

Deci asaltul'1of.se stinge, nu le-aduce mAngiiere. Numai pierdere le-ad'uce, c[ le scade din putere! Hanuman insX; viteazul, care gtie lupta bine, sufl['nalt[ parte s-o incline,

Ploaia de sXgeli o

$i la Ravanarizbate,la.trlsura lui inaltd, $i de jos cum ii vorbeEte; moaltea Ravana.Ei agteapti:

235

,,Ravana,

tu Stii prea bine, c[ nu poate-un rlu a-!i face Nici un zeu, deatAta cerul te-a llsat oricdnd in pace.
Slujnicile lul Kubera n-au s[ poatl niciodatl Pe-al tdu frate sd.-l sus[in[, nici pe tine, sX te

'

b[t[!

$i nici gAnd ci poli s[ suferi de la demoni vreo dutele, De la muzicanli celegti, ci eu am a mea putere' DeEi nu-s decdt maimul[. Dar din asta am pl[cere!

uupul, laba-mi este ridicati, S5 scot duhul r[u din line azi doresc ca niciodatd!"
Gheare am, s[-li,sfAgii

$i-atunciRavana.i|zice,cuochirogii.demAnie: pentru vecie!, ,,Te vei coperi de slavd tu aici

Hai, lovegte-mi, pe urrnl zi c[ te-ai bltut cu mine, Dar s[ Etii c[ tot pe urm[ face-voi Si scrob din tinel'' Hanuman aEa-i rlspundg: ,,Mai intAi adu'1i aminte Cine l-a zdrobit pe Aksha, clrui tu ii efti pdrinte?!rr $i, innebunit de qrd, Ravana cu brag de stAncd Pe maimugl o lovegt:n pieptu-i, Ei mai tare incl', Dar s-a cl[tinat plmAntul, ca Ei bolta cea senind, PAn[ cAnd din amegeall cea maimull s[-gi revinl.

$iapoi flrl,de zlbav[ Hanuman cumplit love$te Cu puternica sa labd gi pe demon l-amelegte.
Cum se clatini un munte, de-i sub talpa lui cuttemur' Astfel dupl lovitur[..Ravana-i cuprins de tremur.'

Ametit

vazindu-I, cum priveau din cer'uri zrfii, Mi s-au.bucurat cu to1ii, cipedeapsa va s[-qi ieie
aga

Capul relelor. Dar'mate, cea mai mar'e bucurie O avea maimugdrimea, degi scurt6-a fost si fie!
Ravana, ddc[-gi revine, chffe Hanuman vorbegte: ,,$tii c[-mi placi cum eEti, voinice, gi cd mi se potrivegte

z
z
H,

Voinicia ta! C[ lupta cu un slhbdnog, vezi bine, Nu mi-ar fi spre marea cinste, ci spre marea mea tugine!"

Cipitanul 1ui SugrivA: ,,Ce Votbeqti de voinicie? Doi voinici daci se lupt[, unul mott va fi s[ fie!
Iar noi vii sutem, vezi bine! Dar pe cAnd femei str[in'e Ai rlpit, mi-am dat cuvAntul c[ am s[-gi deschid mormanftil!"

A urmat o lupta grea gi indelungatX, la capltul c[reia Ravana cade istovit la picioareie lui Rama. Nu.i taie:ins5 capul preainteleptul Rama, ci-l lasd sd se odihneascl gil cheaml s[ vind a doua zi; odihnit, pentru-a lupta ca un elou. Ravana este injosit de m[rinimia lui Rama gi ar vrea s[ se r[zbune, dar frica-i mai s[l[gluiegte in piept gi el igi trimite oftacii spre aJ trezipe fiatele Kumbhakarna, care este mai puternic decAt oricine altul Ei pe care vrea sh gi-l faci scut aplrdtor.

TREZIREA LUI KUMBHAKARNA

f).ronii

cei fdrd numlr iata-mi-i porni[i pe cale, Spre-a indeplini in grabX ordinul mdriei sale:

Iar porunca aspr6-i este;,cum cI Ravana socoate: Nici o cliph de.zdbavd nimdnui nu i se

poate.

237

AlergAnd la Kumbhakarna, stlAns-au $i,adunat-au

flori mirositoare'
de.mAncare.
..

mult[, mult[ gi.tot felul

frate: $tiau sfetnicii prea bine cum e felu-acestui b. .um'numai se trezeEte se a$terne pe mAncate' ': Cum Ce

me i,atAt

o pegterd,. o gul[r., ir ehisl, incflt niqi s6-i gtii masur[' '

in

cale

vld

[ntr[ei,gidint.r-gdatXtoiise.clatinicaumbtai Val-vflrtej merginainte ori'napoi sunt dati de-a tumba Dup[ cum acel ce doarme face vAnt din.orice nar[: Trage aerul in sine ori din sinel d['afar[! .
'

,.

in

acest sllaE prea mare a$ternutu-s-au podele Din.flurnoase pietre tare, qi cu aur'plintre ele.
:

Pe podelele acestea s-cumpe

gi,strdlucitoare , ' Sta intins chiar Kumbhakarna, o fdpturl-ngrozitoare'

Cum suflarea i se zbutebain[unffu, ba n aiarX, '' Orice fir de plr pe trupu i ca un garpe i4 spiralh'

"

Nlrile-s dou[ prlpdstii, gdndu-n care [i'se stinge, singe' $i din gura lui cbscat[ iese greu mitos de
El br[tr5ri de aur are Ei coroani-n nestemate, Dar, impodobit cum este, doatme ca-n addnc[ noapte' Demonii, iaduc aproape omorAte animale,

LeclIdesc,defac..gr[madacAtiimunteledemare.
pidurea deasd: $i-n grSmada asta este ce le'a dat livotl mari gi porci sllbatici, clprioare arltoasei

Toarnl.allturi o movil[ de orez - nici nu-i vezi creasta. Pun ulcioare.mari cu sAnge'pe lAngl movila asta.
S-du strAns duhurile tele, ca gi
)1

norii:n cer a ploaie,

&

$i cu fum de sactificii vqr c.asomnul s6:i lnrnoaie.

Cu santal gi cununi[e: numai flori mirositoare I-au inmiresmat vlzduhul l6ng[ fiecare nar[.

$i atunci, ca tX-l tle4eascl, ei se,adun[ iaolalli ' $i in gura mare strigl gi din palmg:ncp s[ bat[,

lovind din,bege, Eu-ierl pe,intrecute, Sun[ Ei din scoicl alb[, nu din una.; ci din sute.
Zaw6, fac,-

Scoicile lucind ca luna strig[ s[ te-nnebuneasc[; Darvoinicul cel ce doarme tot nu wea.si'se trezeascl!
De la zgomotul acela; de la striglteie-avane, CAnd vuiau flr{ de istov scoici gi tobe, gi timpane, Tocmai cerul cel de-al treilea se,cuttemurd-n $i cad plsdri, scuturate din a raiului gt{din[,

lumin[;

insd doarme uriagul, parc-at fi de-aici departg, $i nu-aici e-ace.as.ta zarv6, ci cu totu-n altl parte.
Ci au demonii poruncl s[:1 trezeascl, gi de-ndatl Vin spre el cu buzdugane qi prijini, gincep sal bat[.
Peste piepttrl

lui

ca piatra ei lovesc

f[r[-ncgtare

Cu prljini, cu buz.dugane, cu'ce poate fiecare.

Unul d[ in el cu stinca, ce a smuls-o dintf-un munte, Altul - cu barosu-l:bat ca in'nicoval[-n fiunte.

Zeci de mii, legali ca unul, au poruncd dera rdz,bate; ,i: Dar cAnd,sufli uriagul;,,ca pe vdnt se duc'depar1q. .; ,,. Bat El tobe,, Ei timpan et.zdrilede zgomot crapl. Ins[ uriaguldoalme; nici s[.migte din pleoap6!

. i :; , , ii:
,
.r:

Dar de nt:l trezesc cu zgomot, dmonii s-apuc[.ndati, De pun mAna pe fiiciucX'Ei pe vaiga ferecatd. ",_ ,

Apoi dau

flr[ de milX cu harapnicele-n vite; .,., ,. Elefangi'gi cai,s[ ueacd gi sd-lialce,sub copite,' .:

:.
:.

Bat din urm[ cti ciocahe,qi cu bu2dugane

greler,

::..

PoateelsilSe:ttezeasc[demAnie,dedurere'!
, $uierat de.scoici rhsunl cu ecouri prin pddure, : lbbelor,rdspund cu zbateri munlii cei cu creste sure, i

TremurX de-atAta zgomot Lanka cea fiumoasd, toat[, , Iard namila dih somnu-i nu tresare nici:o datd. ,.1,

Mii de talererse-avAnt[, se ciocnesc [iuitoare, $i bat toaca mii de'demoni, pe-ntrecute fiecare. "...
Dar dorma prealuminatul, adormit de zeiprin farmec; DeEi {emonii de ciudd la urechi ii shigl.amarnic,

..

DegiJ mugcl de-o,tireche.gi de alta cu $i-n urechi ii toarni apl -- s[l aducd la trezie!

minie,

,.

peEin frunte,cu ciochnul il lovesc;EincI, din creEtet. Ii smulg plrul, Eumuiagurii cela durere su su..gi,r. "

legi-l leagi de ;;$ata[hni,,

Ei"l urnesc din loc deodatl, ' Uriaqul ndstru n.are.nici:ogean[ memurdt1

Peste el trec

Dar nu ei au
Ca

elefanlii, mare turmtr, frdmAntdndu'l! s5-1 trezeascf,, ci stomacul lui, fl6mAldul.

sigeiile de fulger mAinile-gi intinde-n zare, BAjbAind, cu ele cat[ ca un orb ceva mAncare,
Casc[ somnoros, gi gura-i ca Te-nspiimAngicAt e de mare:

pX ca

cea neagxf,, a-n iad mai larg[.

Gura asta purpurie, cAnd se rotunjegte, pare Cd e soarele pe Meru dimineaga cAnd rlSare.

Casc[, $i Cum din

plir-r muh

jiitoare-i ttece, ul SuierAnd pe vale rece.

Are chip cumpiit trezitul gi priviri qcinteietoare De mAnie, precum Siva-i cu porniri distrugdtoafe.
cAt un cap de Rahu, -:luna,'ntunecAnd meleagui. Demonul'care inghite

'

Fiecare ochi

ii este mate

De cum numai sb trezegte, hai s[-gi potoleascl'foamea Bag[-n el mistre! gi bivol osul, sAngele gi carnea.

Din cogeamite i-rlcioare mai bei sdnge gi grlsime. Celor vii dugman le este Ei e dupmlnit de-o lume.

'

in

sfArEit; sdtul,'mAnciul se mai dezlipi de

hran[

'

$i pe dat[,'inu-un suflet, demoni il impresurar[.

El, puternic ca r-ln taur, a lor turml o priveEte' Curprivirea-i somnorohsl, paic-abia iie se tieze$te,

$i-i intreabl, cu mirare.c[-i trezit,'$i cu-ntrista-re: ,,\fteau sa gtiu; m[i fragi, ce este,]ce vl trebuiesc eu oare?"

241

KUMBHAKARNA PORNE$TE LA LUPTA

K*."n
Ca

fe

at sau

Mai intAi pe frunte i

pune

tfate

venir s[ lupre,

['n pietre scrampe.

.i..)il

giragul Gitql lui i

rarl pe piqpt lrzdnd'cooioarl. ,'

Eirag de piatra

tn urechile lui, care parc-a1fi ligte utcioare, Diamante-i pun, cerceii, st^eie mari, strdlucitoare.

flo $i ii pun
$i din

are

i dur,
c:a $r.

iau ghirlandd, tgluciri sd i ardd.

Lumineaz[ Kur4lhakilnaf Unui foc de qlciiiricii,'c. i

cAnd i,ilnit .,,

emnul l.

Seamdn[, cu cingltoatea]i ce g poart[, UrieEul Chiar,Cu muntefe Mandara, fost incins c-un gaipe,
Pe cAnd v,Arfu-acestui

lesha,

munte fu legat in jur c un $arpe \.\\. Spre aJ face cum se cere qpa ir-l Qcean a bate.

O cimaEh grea de zale peste pieptul lat ii pune, Nici s[geata, nici cu[itul sI nu poatl a-l rlpgne.
Strdluce$te Kumbhakatna ca $i vArful Himapati, Inzeuat cu nori de aur,.cAnd apusu,n rogu bate.

zeul $rva; gata de,a porni sd:nvi4gd. De trei ori,in lupti dreapt{,pe dugmanul sdu str,l qlingl.
Parcd este

Ocolind din, stAnga-n"dreapta.tloqul, vine mal apioape, Indrurnarea cea din urtrla,s:o asculte de la ft,ate.y

Apoi, bun l[mas lu6ndu-qi de la Ravana, pome$te: Kumbhakarna, glas de tobe qi de goarne-l insogegte,
Iar. perurrna

z
:

lui se,V[ls[ fdr[ de sfAlgit mul[inte:

&

Cai Ei elefan[i; Ei'arme are for[a.ce-,l:suS[ine!

Precum nor,ii in furftne tr.ec tunAnd din zare.n zare; Care1ede1up,t[..n.urma-iduruiefdrd-ncetdre:.. Vin oEteni c51[ri pe-o ciut[, sau pe-un leu rAnjind a moafte, Sau pe paslrea ce zbbar6,,'sau pe tirdtorul Earpe.

Dup[ dAnqii pedestraEii vin,in rAnduri lungi'gi-avane,

Vincus[biiEicusuli[i'cuseculi5i,buzduganq.
$i cu fegele-ncruntate, pe dugman s[-l ingrozeasc[, Ochii lor le hrd in sAnge, ura.-D, ei s[ clocoteasc[:

C0t[ frunzd, cdti iarb[ vin gi vin, gi sr.rs ridic[ Fluturdndu-gi{e.ntruna armele care infiicl
Iar in fiuntea lor, in fi.unte, cu'sdgeata sa dingatl, Kumbhakarna se avAntd in duEman cumplit s[ bat[,

Slugile ii gin umbtela de prin pfr1ile'arnAndou[; C[ pe el de pretutindeni cu noian de floare plouf. Preaputernic, utiagulvrea s[.pard,gi mai mare!

$intr-o

clipH. se pr'eface

in f[ptur[,ngrozitoare.

Altu-i chipul, gi statura - trl&i inaltd Ei mai latd - ., Mai voinic ca to[i voinicii,= spte:a-ngtozi o lume toat6.
Iatd-l lat,in umeri

- poate cAt s5.nthph-o sutl aicuti,

'

$iinalt_cdtEasesute,m[sura[cu.aceleagiarcuri.

Ochii lui de fiarl crudi se-nvtrtesc ca dou[ roate La un car, qi ard in flicdri,'ca apusu-n prag de noapte..

strigi Kumbhakarrd: ,;C? pe fluturi ii voi:arde Pe toli clpitanii oEtii de maimu[e! Dar se cade, $iaEa
:

Zice eL spre dezbinarea celei o$ti - s[ nu ne'atingem De maimutele, pe care clpitanul le impinge

:]

'

impotriva noastrf! Ele fie s[ ne-mpodobea3c[ $i sllbatica p[dure, Ei gradina-mpdrXteascd. Numai ptinlul din Ayodhya - bucuros e a ne bate. Eu am sa-l'oflrori Ei Lanka va rimine-n libertate!"
Atipagi dl aga cuvinte, demonii intr-o strigare Ii rXspund, de parc[ valuri vin tunAnd din larg de rnare.

intins, gi-a suphrare, Incruntati de pe la margini, ii privesc orice migcare.

Pe de-asupra-i

norii negri

s-au

'

Cerui ploul tot cu piatr[, fulgeri fdrd oprire, Se rotesc din stAnga-n dreapta pbsirile prevestirii.

din doud p6rgi de cale varsi foc din guri Eacalii $i tot url[, el s[-i vad[ mare semn de,rIu in cale!
Pe

Din prevestitoare ceruri ca o piatrd corbul cade, Drept sub nas lui Kumbhakarna, el pe suli[l ii Eade. Demonului i se zbate ochiul stdng Ei el tresare, Prima dat[-n vial[-gi.simte mAna stAngd-n tremurare.
Peste el, arzAnd in fllc[ri, ziua in amiaza mare, Tiece.n zbor o stea cereascd qiapoi cade tunltoarb...

De la toate-aceste semne pdru-i se fdcea mdciucd, Ci el n-avea gdnd gi cale inapoi s6 se mai'duc[. Ei, mdnat de zeul morlii, juc[rie-n mtna soartei, Peste zidul de cetate iat[-l trece-n ceea parte.

z
z,

&

Marea oaste de maimu(e forfoteEte sub cetate, Ci el nu std s[ gAndeasc[,'ci el merge-n oaste-a bate. Dar maimugele, de'ndatl ce,l z[resc ci zidul trece, Se impr[grie ca norii r[sfirali de vAntul lece-

Iar[ el, vizdnd cea oaste destrlmat[ Ei-ngrozit[, A urlat de bucurie cu putere inzecitl,
Cu suflarea istui urlet mii culca el, Kumbhakatna, Pe duEmani; precum securea culc[-n codru agvakarna-

$i fugea maimullrimea, qi credea c[ i se curml Rlsuflarea, c[ venise Ziua lumii cea din urm[.

ANGADA LE DA-N OBRAZ FUGARILOR

Ingrozlqi de Kumbhakarna, fug ogtenii pe-ntlecute, Darh Angada-viteazul strigl'le aEa cuvinte:
,,Ce-a[i innebunit;

mli

oameni? Nu Etili voi

cl friia

n-are

S5 rlmAnl-n urma voastti, chiar trecAnd peste hotare!

V[ gAndilivoi cum ar rAde soagele de fuga voastrl? Ci doar ele qtiu ce oameni petrecuser[ la oaste!
Sau ce rost alunci mai ate a fi so! pe lAngl soa[[, Dac[ egti viteazul care ste mereu cu frica-n braqb.
'.t'4lt

Nici de- cum nu-[i face cinste, cAnd SplirnAntat ca o maimuld s5-[i

eE pui

stare,

re!

Au uita[.a[i voi cuvAntul, care laudX v-aduce? Voi, care-agi silit dugmanul pe sub s[bii s[ se culce?

Ori numai vdzAnd vitejii, voi uitafi de mAndra $i fugi[i, ca ei sa vad[ cd sunreti de fall goal[.

fal[

Nici un pas nu v[ retrage[i! S[ invingefi orice teamX! Dup[ moarte.o via[[ dulce'Brahma v[ va da in seamf,!
siJ da[i la strung[, S[L zdrobi[i, atunci'v-a$teaptl glorioasX via[[ lung[.
A-l strivi pe Kumbhakarna Rama gi de unul poate, Prostul vine cum spre iamp6 vine.un fluture de noapte!
Iar de-ti Eti pe cAmp de luptb pe duEman

Daci insh acest demon va-ngrozi mul[imea noas[], Lumea-ntreagl va s[ Etie c-am fost marea oaste proast[.

!e-om fugi, ieqivom poate de aici cu. pielea-ntreagd, Dar sd gti[i: de steagul nostru ruginea pe veci se leagd,,.
Ci maimu[eie,din fug[ rlspundeau: ,,ii ruginoas[ Fuga, dar in fala mor[ii este ea Ei slnitoasd!,1

$i cum il vedeau preagroaznic, scAnteind de str[lucire $i urlAnd; pe Kumbhakarna, nici gAndeau la weo oprire. Nu putea nicicum cuvdntul s[ ie toarne-n sAn putere, $i fugeau pe intrecute $i sffigau ca de durere.
TotuEi, gi cuvAntul poate uneori minuni s[.fac[: Pe-acei cipitani de oaste de larfugi s[-i intoarce!
i

Orice clpitan se-ncruntl de amar gi de rugine CI fugea, iqi umfl6 pieptul $i pe cAmp de luptd vine.
KUMBHAKARNA CADE iN TUPTA CU RAMA

&

$r".u*

oastea de maimirge nu putea s[-Ei afle locul: Sdtea de-a intra in lupt[ te aiAea in piep[ ca focul.

Bolovani iupeau din stAnc[, gi smulgeau din rld[cini Mari copdci, lhsdnd pustiirri unde-a fost pddu.rea'plini.

$i lovind in Kumbhakdrna, in mAnia lor cea mare, Din copaci gi din pietroaie f[ceau arme-ngrozitoare.

par gilriaqul de1o3.n-a venit si zXboveascl: Igi invArte-n juru-i ghioaga - pe duEmani si,i pltuleasci.
Cu duzinele-i adunl; cum ii cad pe dinainte, $i ii freacd intre palme gi nemor[i inc6,i inghite.
Cad maimulele sub ghioag[ weo opt mii gi $apte sute Prin[ul demonilor insl ar ucide gi mai multe!

Cum stArpea pe Eerpi odatl dauritul Eoim Suparna Astfel ast[zi pe maimu[e Ie inghite Kumbhakarna, Dar mairnu[ele ramase ne-nghi[ite .se-avAntar[ $i cu noi copaci gi pigffe contra lui se inarmar[.

Iar Dvivida cel,puternic; inEfdcAnd un vArf de munte $i in brage ridic6ndu.l pAn[ pe tnai sus de frunte,
Sd porni- cum norul negru spre un munte uea sf, zboare Astfel el citre cel demon, ce-i cAt muntele de mare...

247

Mai apoi venit aproap; el, iteaz fdri,de seam[, Taur.intre maimutime, aizbil in Kumbhakarna.
Dar pienosul
Pe-acel

;,

vlrf de munte n-a zdrobit sub greutate

a oastea

clpi[un, p6lit

lui.o

jumltate!

Au qlzut f[rd suflare caii, care-au tras la.care i Vizitiii, elefanlii, demonii ce-au mers c[lare.

..,
:

$i dup[.atita moarte demoni se-necau in sAnge,, De credeai c[ nq-s in stale arcq n mAni a.l mai strAnge.
Dar simlird curn ii mri,Ec[ demoneasca lor slgeath C[pitanii cei,din oastea lui Sugriva; slgetati.

loloaste iar smulgea-u copac,i din crAnguri $i lovear.r cu ei,in dempni, mai rlrindu-le din rAnduri,
$i-atunci ei,cu
a

$i loveau fdrd crutare peste gAt, peste.spinaxe, Peste cai de.,rasl;aleasi.gi c{milele gheboase.

in v[zduh qa prin minune Hanuman u$or plute$te $i-i aruncf pomi gi pietre UriaEuiui'in meEtet.
Dar acel ce-i Ku,mbhakarfla,;Du, se teme de lavin6, El cu lancea sA'lovegte; pomi gi pietre de fdrArnd.

Arma-n mAna sa strAngAnd-o, cu mdnia in privire, El se-avdnt[ spfe maimule, de-nsplimAntl-a lcir oEtire,:
Hanuman; neinfricatul, cAt_o,clipi::de,gintegte, $i c-un virf inalt de stAncl drept in frunte il izbeEte.
r

insl uriagul dernon; ce-i hrinit rot cu grdsime; Strllucit ca stdnca, este, neclintit ca ea se tinei

Scoate,un geamXt de durere Ei se-aprinde de.mAnie, Trage-n Haluman cu lancea, parc[ nu c-un brai - cu-o mie!

Furiosul Kumbhakarna e vulcafl ce clocoteEte: Chiar in clipa,ceea-n care lovitura-gi pregdteqte.

Lancea in vlzduh cu'rn zboard Hanuman se infioar[: N-o fi Ktauncea, cel.munte; despicat din talp[-n frunte?
ti,.

Ce mai geam6t, ce mai

L

tlcnet, parcf,lurnea

se sfArgeEte-t

::'

CAnd din'pieptul de maimugd rogu sAngele.tAgneqte.

MAniogii demoni url[, avAntali fltb de mil[..: Fug maimugele cu toate.de a demonilor sild:
i:

Dar nu se pierdu'cu firea Nila gi un colt de.stAnc6, AwAtrIi spre Kumbhakarna, mai sperAnd s[{ batd ins[. Uriagul insl-i tare gi cu pumnu-n cale-i qade, incAt stAnca se.desface gi; arzAnd cu par6, cade, Dar cinci clpitani.de oaste au putere Ei mAnie; Printre bielele maimule sunt ca tigd-n bltilie:
Gandhamadana Ei Nila cltre.uriag se-avdnt[, $i $arabha, qi Rigabha, gi Gavakga se avdnt6;

$i cu to[ii bat: cu palma, gi cu talpa, $i cu pu.mnul, $i cu:piatra, qi cu pomul, bat,cu ui[ totri ca unul.
Trece demonul gi rAde, nici nu simte lovitura! $iL izbegte,pe RiEabha; incAt cadd eLcu gura

Toatl-h sdnge,' s pre.ngrozirea ochilo r ce-dveau s[-1 vadl Taur fost intre maimu[e, qi;acum mort in cAmp s[ caddl

Clpcltinul d[ in Nila cu'genunchiul gi.l doboar[, Pe GavakEa dintr-o palmX la p{mAnt il.culcd iar6;
Cu un pumn gi pe $arabha il doboarl mai apoi $i acesta cade, zace; ca to[i.rnortii la rdzboi: To1i,c[zut au, parc[-s pomii prlvIlili de vAntul rnare, Reteza[i de'Kumbhakatna cu securea la picioarei Ear vlzAndu.gi'clpitanii nemilos b[tuli de soarte,, Sar maimulele sl lupte penlru ei pAn[ la moarte.
Ca gi mii de stdncivenir{ peste,qlpc[unul-munte. Taurii din oastea care-i' hotirAt5 sX-l'infrunte:
Ca incoastele de munte bat maiinulele.nfocate

$i'il zgdrle, Ei-l mugch, gi-l lovesc cu pumnii toate,.

incAt demonul cel groaznic, coperil deiatAta oaste,'r Pare-rnpXdurit un,murite ._ pAn6-n vArf din patru coaste.

$i ca Garuda mai pare,:cale a d,istrus Eerpimea Demonul astfel inghite a maimulelor oEtimea,

Gura lui intocmai pare poafta'cltte-a morfii lume, Cad maimu[ele viteze-n,gura asta, flr5 numlr.
; din gitlejul,c[pcXunului prin nlri sd iasl inapoi se-ncumetar[! Prin urechi,

DarA' ele

afari

Furios precum un tigru vestitor oricdnd de rnoarte; Calci el pXmAntu.n sAnge ud curn nici ci''se rnai poate.
Ca Ei, focul cel din Tlece'el .

urmd ,Ei'cea.oEtitne

-ntreagi ardq, scade, scade...

El cu ghioaga sau cu lancea trece-n mAndrl"sclphrare, Parci-i Yama cu Arbanul, parc6-i Indra; zeul care
.

Fulgere de foc'aruncd.; de ard o'Anguri rdsqscate, $i in oasted'de maimule-s iAnduri, rAiduri, sfAgiate,,

&

F[r[ clpitani

rdmase Fugeau bietele maim

qi ingrozite,

rigau innebunite.
:

Dar cum Ahdada le.vede cdtl fiunz[,'cAt[ iarb[, AlergAnd innebunite'gi-ajutor cerAnd: in grabd,

Inima Amint

gi i-i

mill lui de ele,

'

i'lndra i-i nepot, gi'e-n putere!'

gi-unde sttiica o ridicl, pt.*m India o s[geatl'] Spre-a lovi, gi stdnca ceea cdde peste'demon, iat[!
Scoate-atunci s5lbatic urlet urihgul, Eiin prip[,. Svhrle suliga-n nepotul lui zeu-lndra intr-o'clipd.

ins[ Angada dibaci e gi de moarte se,ferggte $i cu palma-i mAnioasi in dugmanul shu loveEte.
Kumbhakarna-nnebunegte, de ciud.{ gi de mlnie $i cu gAnd viclean zAmbeEte,-nchipuindu-E! cqo s[ fiel
El pe Angada cel nobil

il

love$te-n piept cu pumnul

$i-acelcXpitandeoastecadede-5iincheiedrymyl.
C[pc6unul, scuturdndu-gi lancea, mai departe trecr Unde-i oastea de maimule cu Sugriva, al lot rg2: inS[ regele, de{ vede, inr-o clipb sfarml-un munte $i cu-o jum6tale-n bra[e merge duEmanu] s[-nfrUnte.

257

oprit gi Kurnbhakarna, uluit de tot ce vede: C[ Sugriva duce-un munte, alergAnd! nu-i vine-a crede.
S-a

C[pclunu-i plin de sdnge, iar Sugriva - de mAnie: ,,Penffu relele ficute numai bine n-o sa-ti fiel
Tu mAncat-ai multl oaste, c[pc[un cu aspru nume. Ai woit prin josnicie s[ ajungi sllvit in hlme!

Tu, cdt muntele de mare, namill ingrozitoare, Ce rdu ii:a f[cut maimula prin p[dure trlitoare?

Nu cu ea, flpturl mic5, ci cu mine iegi 1a lupt[, Dacd eqti erou! Rlspunde-mi cu puterea ta cea muitd!" $i-i r5spunde Uriagul: ,,Tu, nepot lui Prajap4ti $tiu c6-i eqti, iar, Surya - zeul luminat - di este tat[! Deci, deloc nu-i de mitate, cd-mi vorbegti cu-atAta urd! B5rb61ie'omeneasc[ [i s-a dlruit destul[.
Omeneasca ta putere-i de 1a Soare, zeul-tati,, '-' $i de-atdt te umfli in pene, tu, rnaimull ingArnfat[!"

Sugriva-ntr-un picior se risucegte, Pe c[pc[un cu muntele-l plesneEte, Dai muntele se sparfe, Ei nu pieptul! RAd demonii, imbucurati de-a dreptul.

Lovitul uriag se-ntoarce-ndat[ " Innebunit, cu suliga se bate! $iatAta de puterflic e-aruncatd Cea suli[i prin cemene rdzbate. i

!
1

Dar avu noroc Sugriva! - Regelui scut inainte Hanrlrnan pe loc ie'$indu-i, sulilqdin zbor o prinde.
,

Greu e-n sulitl metalul, cAntlrind o mie bhare, Dar putere-i dase-Anila fiului cu mult mai mare

z
z
&

$i cAnd sulila aceea Hanuman u$or o frAnge De genunchi, maimullrimea de uimire mai c[ plAnge.
Kumbhakarna vede-qi atma cum c[ nu se mai intoarce $i o a1t[ arm[-gi catX, ct el wea prlpld a face.

Are-un ciocan ca stAnca, qil'ingfac[... Ci-l roade foama, Ei-a rdbda nu poate $i-ncepe cu maimuqe s[ se-ndoape... Uitand de rege, pe ogteni ii toacl.

$i-atunci prinlul de Ayodhya cu a VAntului sdgeati Bate-l-ar pe Kumbhakarna pentru oastea'cea mAncatS:.
Trage coarda cu putere gi [integte atAt de bine, incAt cade mAna dreapt[ cu ciocanul caie-l line. Cel ciocan, ce-i cit o stdnc[, qi-acel !rag, ce-i gi mai mare, Cad pe unde oastea deas[ loc de-un vArf de ac nu are. Cad, gi din a lor cddere turme de maimute-s moarte, Iar in jurul celot moarte gi mai multe-s vltdmate.

Deci nenumdrata oaste vede lupta-nverqunat[ intre demonul cel negru gi o fatrd iuminatd. Uriagul demon pare munle Ter.ezat de-o spadi; Iar puterea lu1 $e zbate-n altd min[ sd se vad[.

$i cu m6.na cea rdmasd smulge el din rXdlcinl Un copac, in loc de armd bine-n mAn[ s[ mi'l tin[!

'),!;:l

irrsd Rama nu

scap[ din privire, nu-l sllbeqte' $i din nou in a sa mAn[ o s[geatl strliuceqte'

mil

<lii

Zi::

Sii 4.':l

{'
li

Cu sigegile-aurite, str[lucind 'liage cum al mage Indra gi a doua mdnd-i taie'

Peste stAnci gi pomi

ca o'vlpaie,

Kt

>ri
cllr
:.'
-,1

Strivi demoni

li

clzutd mdna asta rclezall' maimute, mare' grea qi blestemat['

':;

Scoate:un urlet clpclunul, de s[ tremure 5i Rama, Ci el are-n mAn[ arcul, ca s[ n-aib[-n suflet teama, El slgeiile le are cu-asculig ca semiluna, Tari in vArf gi pregltite la-ndemAnl totdeauna'

Dou[ mari sXgegi din tolbS intr-o clipd printrul scoate cu amAndou[ bate, $i n aceeaEi clipl parcl tot
De rimAne uriagul trup ciuntit, firl picioare, $in mAnie gi durere lipi url[-n gura mare'
De-acesl
:

cutremurat, plmAntu n Patru p6rli de lume, Lanka gi cAt iine-al luptei cAmpul'

striglt gi oceanul

s-a

Ca o grot[ de intrare cltre ceealaltilume Are gura Kumbhakarna, parc6-i Rahu-n faia

lunii'

Tot urlAnd se Ei repede demonul pe prinl s[J mugte, Ci sbgeli mai are Rama cAt in gurl s6-l impuqte,

sceptru podobit[ $i-apoi Rama-gi ia s[gea[a, ca un bu irumotte diamante, ca derlndra dtruitl,

Ce-i un fulger, cate arde qi-i trimis de zeu anume ' i Judecata cea din urml sh o faql penffu

lume,

O slgeatl-n care-$i joac[ ctircubeul mAndrul soare -. $i in penele din coad[ $i pe virful ei cel tare.

O pdgealX, care zboarl ne'nttecut[ Ei uEoar6! Zeul vAntului, Anila, numai el ca dAnsa zboar[!

$i cum

flr[ fum ea atde, Ei cum zboar|inainte,

Toate Ease p[rgi de lume lumineazl, ea cuminte,

$i cum sboar[-ngrozitoare, de o uezi c[-i Agnizeul, Iat-o lAngd Kumbhakarna, cel ce flptuiegte rlul. $i-ntr-o clip!, -n numai una, capul de la trup ii taie $i-acea namill de dembn inm-o clipl se inmoaie.
Cade c.apul cu cea gur6 mare, mare gi

fllmdndl,

$i atArni intre buze colgii mari cu maie t6ngl.

Pe

din pirli de cap se-arat[, ca gi cum doui ulcioare, Dou[ maii urechi ce poart[ mari podoabe sunXtoare.
Seceta ca s-o alunge tot a$a gi zeul Indra I-a salvat cAndva pe oameni'gi l-a doborAt pe Vritra.

ScAnteiarl mdri cerceii lAng[ capul care pare Luna-n cer intArziat[ dup[ r[sdrit de soare.
Capu-acesta in cldere darml cas[ gi cetate, Ca Ei cdnd trdind mAnia demonului mai departe.

$i cuvuiete de'trlsnet trupul se rostogoleEte $i-n ocean cu apl mult[ e[ mormAntul igi $[seEte.
Cum cddea in acea ap[, peEte-ales zdrobea-n cldere, si scape dej lovire nici r0chiriii n-au putere. '

Ca

255

Cadgiei;d.egi.aucoltriimari.$imai.apois.aude Trupul cum atihgeiadAncul; fundul apei rlscolindu{'

z s &'

$i-n aceasil clipi de triumf maimu[gle iardEi devln curaloase qi ardrde dorinla de'a cuceri oragril de cum numai se va lisa noaPtea. i ;,
.j _: r : ., . -tt
i

IARA$I LANKA A.RDE-N FLACARI

. .:

.:.

firou,
Dupi H #E

zilei, mult preadarnic irosind a sa.lumin6, Cdtre seare trece palid de pe bolta sa seninl
.)

cel mare care Asta se

nume$ter

..

n $hn[ s,bmnul be4a noR[iic0t domneEte'

Iar maimugele in pripl Ei-au aprins ficlii cu toate:., fot de moafte' $iau porniiin zbgrspie hhliumin0nd 9u De la por[ile din LSnhg toa![ paza, speriat[, Ydzdnd focul cei de dioarte cum venea, fggi indati. Iar maimu[ele-nd1dznele, fie care cu.,l[c1i,9,, Au cdzut pe-acoperiguri ca o,ploaie din thrie.

Aua Oric

?guoPofti-nneburitd,.

poart6, ce.i de straj[ pdrisitdl

Dintr-o cas[-n alt[,easl ffece flacdra rogcat6, Pretutindenea gtsindu'$i hrana focului bogatl. Din palalelerfrumoase $i cdt muqqii de inalte RdmAnea numai cenuga peste {duri sfdtAmate-

256::

, rili ..1|J.

in foc podoabe prelioase: diamantul, Piatra-rari gi coralul,. qi santalr,rl-aromatul. .

Se topeau
:

Ardeau case $i palate, cAte-au fost,dernult dedite $i'prin muncl migdloasd cu podoab'e'mpodobite.'
Sub cenuga celor case zac?-aLaIa Cdte arme, cAte vase aurite

d
i

i ,sq-ngropar[l
piatl[ rari!
:,

'

Focul lacorn inghilit-a lotul: pAnzl Ei mltase, , Hainele de 16ni scumpe gi covqarele din case,

Auritele tacAmuri, care str[luceau pe mese, BucurAnd pentru. petreceri masa zilelot alese,
FrAiele cele de piele ce-nstrun41l.bine caii,

,;

Pieile cele de tigru, ce purtate-ar fi cu aii,

Salbele s[rilucitoare ce-s de elefangi

purta[e,

S6biile olelite, 4rcurile incordatq.

Limbi de foc mAncau pqdoabq de buni meEteri fdurite, Preafiumos de ei lucrate.qi fantaslic. poleite,.
Piereau casele .acelor. ce-aufit Ei:aveau ,veEmAntul, Dar din foc iegeau acuma dezbrlcali *,s[.i'plAnglvdqtuf

Cuib de demoni intre fl[cdri se topea, cAnd ei, chefliii, Petreceau cu demonile, teate-n haind. sildvezie.

Unii se qertau cu ut[, fluturAndu.gi

a 1or

arm[,

Allii

lAng['preafrumoase demonile.au fost. !-ado41mq,

Iar acei ce-qveau in gaqg mici copii, pbtntti sd pJAng[,, $i-i scoteau grlbiti pg-+far4, IocUl,4e pe e1 ,s1-1 stingS.

257

Preafruinoasele palate inllgatu.s-au De se infrigeau cti norii printre fulgere focoase.

faimoase

Rotunjite geamuti, care semXnau cuiochi de vac[, in chenar.de piatrl rafl sus lurninl:aveau sa facd,

$i-n odlile inalte, unde totul istr[lucegte, Ba p[unul se aude, ba br[gara zdng[nbgte.
Iar acum peste terase, ca gi luna aurit6, Peste-acele mAndre case focul'trece inainte!
Peste

porlile cetlgii altidat[ multsenine Saltd fulgerele toate, f[r[ gAnd s[ se aline.

$i-n acele mari palate pAn[-n nouri etajate Se trezesc incinse-n fllclri femeile speriate:
Ele-gi srnul[ *.1x1:podoabe de pe mAini gi din picioare,

Pie1eagingag[arzind-o-nfierbAntatele,br[gare.

intre fl[cXri cade casa, ca o stAncl retBzatl. De minia lui zeu-lndra cu un fulger de s[geatX.
Iar palatele aprinse seam[nl cu mun[ii'n care Coastele impddurite nu mai au de foc

iclpare,

in mibtuitoare flhcdri lumina cea capital[ Ca gi pomul de kinguca, inflorit in prim[vari.

Pare Lanka ap5-n care se invilm[gesc rechinii.

Spaima stlpdneEte:Lanka, neaiutorAnd-o

nimeni.
I
r

Fug[rililde biciul,sp'aimei, elefanli gi cai aleargd Printre fumul'ce:s-agtbrne peSte.capitala-ntreagd,

Iar oceanui igi fr[mAnt[ apele infurtunate: Oglindind qetatea-n fl[c5ri, par oglinzi impurpurate.
Focu-acesta, ca potopul cel din urm{ de pg lume, Nu l[sa decAt cenug['in oraEul cutenume:
:

z
4 d

)1.

INDRAJIT $I VIBHISHANA

S,

rnuhana vo rbe$te ceff e Lakshmana :,,Yezicrangul D6 smochini? Acoio-gi are Indrajit altarul-sfAntul!
u,,

Sub cel porn ce-atinge cerul Ei posomorAt fognegte

Indraiit'naintea luptei ruglciunea-Ei implineqte.

Tu sd gtii cI Brahma-i dete lui puterea ce-l ajutX: ' $i se face cAnd ii place nev[zut pe cAmp de luptd!

$i r[mAn uimili dugmanii, cAnd incep in el s[ batd $i se vld blmnd v[zduhul, clci dispare el de-ndati.

Indrajit din aer,,nev[zut, pe-oricine bate = Pare din senin c[ plou[ cu shgegi nenumf,rate.
Pe cdnd

Deci tu, Lakshmana, odatl ce duqmanul se ivegtg,' Nu I llsa nicicum sd treacl spre altar, puterea-gi cre$te

Dupi rugfciune. Tiage cdt spre'altar ii este dtumul, Cadi-i vizitiul, carul,. caii - cadi totri ca unul!"
Lakshmana, linandu-$i arCul gata, cu slgeAta-n coardl, Se.addposti in crAngul inundat de frunza oarbl.

Nu z[bavi se-auzird patru cai venind, Ei iatl Vede fiul lui Surnitra cum c['lndrajit se-aratl.

'

'l

cal se-nal[d steagu-i, el nlmic nu b[nuiegt,. . Chiar Ei'scutuilui, Ei arma-i ca un fulger strlluceEte,
PeS[e

$i-atunci'La[<S!mana ?i sffig[: ,,R[ul, cerl aveffi a face, De la pofta p[cltoasX a lui tat6l tlu se trage! Cinstea neamului rni-o apir Ei nu fac cu tine pace".

Indrajit ins[-l privegte pe Vibhishana cu $i in vlzul tuturora ii volbeqte,aEa din_Sgr{i. r

ur[

]j

,.
:

ftt'.i

,,Dragd unchiule, egti frate al lui tatil meui Cum vine DarX, q-mf ,ajqti duEmanul; cAnd -el,std s[ trag[-n mine?
- .i i!,, :
-

Neamul $ai uitat gi !ara, care te-a hr[nit din faEd! Flr[ cinste qi oedintd pqntru ce-ar lupta ostaqul?

,\a dar il vinzi pe frate gi socogi c5 faci un bine?

Treci de partea unui.duEman, fhr[ a-[i mai,fi ruEine!
Tu urdEti pe al
,

tlu flate, tu duEmanului

egti frate!

Cine face-a$a,ise Etie, c[ nuvede-piea departe!.

'

.....

Un duEman - dugman rdmine, asta el o [ine minte! Ruda insa rudl-gi'este; chiar de'n-are-atAta minte.

.;

Du-te-n hrpti cu strdinul gi pe-ai t6i cu el ii bate! Dup[ ce-1iva stinge ne4.1nul, el pe tine te va'batg!'i
''-t, :'

$i-atunci unchiul, cum l-asculti, se infurie, nu glum6, gi la iele aturdilg astfel hbtdri sf! spug; ,,, j ,

\ ,

,,Tu nu-mi da-n obra7r.nbpg3lg, ci eu,nir urmgz qrb,eEte Demonii pe oricg cale, eu gAq$esE Ei omenegtel i

Neamul nu mi:l dau uiterii gi la.cinstea lui mi-i gAndul, $i nu se curring [i9 negAndit sd-rni spui cuviltul.. Doi fragi nu pot fi ca unul! Dpl g! eu sunt penftu gar6! $i de:atita-li,cer, nepoatg, vezi de vorbele-ti mlsoar6!

la,atrlinui aur vggnic, strline soale de atA.[ia ani t[pe$te i. Dacd Ql

Dac.[ fiate-meu ravne$te

Am o sfAntl datorie - s[ nu fiu de el aproape, C[ aE fi ca tntr-o casd, care arde de p[cate!

Iar tu, tdnlr fird minte qi fudul ca niciotlat[, Via[a ta e hlestematd, duptr cum $i l,attka toattr.
S<larta voastt'tr astfcll este:

Iar[

calca ;i sf0t'stlpte, moat'Lea ta e n tolba, l,akshmana ce-r-r stlpAneEte!"

tatll tlu

LUPTA DINTRE LAKSHMANA $I

INDRA]IT

D..i;

stitea,in car de.luptf,, mAndrq scAnteind inzale, Indrajit cel f[r[:team[ de a fi qpfit in cale'
Palru cai ttf,geau, to[i negri, nedeprinEi,s.asculte frAul, Bdt[turi s[ aiblin palme de la;hdturi vizitiul.

Al lui Ravana fecioru,gi.tinea arcu! slu,d+a gata: Tremura,p coarda-ntins[, ca gi cum zburAnd sigeata.
Lakshma:na-n aceasti vrqme pe;a lqi Hanuman qpinare Se vedea, ca de,prln cga![ mandrul soare cum rlsare.

Ei mai slab,dec.ArduErnanui ntl er4, de-atdta, poalg, Auzindu:i fala goald, i-a rispung,cu demnitate: , ,

261

glorificl vreo faptl! ' Nevlzut de egti in luptl, lupta nu mai este dreapt[EEti migel, gi migelia nu

z',
a'

{."

<.,

xt;

$i un prost mai eqti, de lauzi tu o fapt6 de tugine: Un viteaz cu pieptul lupt[ gi-astfel cinstea su5 o'!ine.

fi

Nu, nu-rni place ldudatul, gi'nici'hula,'ci[i voi spune; C[ chiar as[lzi te-oi trimite la Kritanta,-ir ceea lumrj!"'
Lakshmana'cu dor de luptl arcu-n mdna dreapt['5i prinde $i pAn' la ureche coarda voinicegte i-o intinde.

joacl $i [inte$te intr-o clip[ Ei de-a lupta nu se Cinci slgegi deodatl-i zboard,, toate]niniml s[-ncap['
;

Ele,' cum strS:bat vdzduhul pAnt la duEman stn6toare, I se-nfig in'piept s['steie, ca cinci raze de la soare.

"

Dar gi Indrajil mai are nesecat5-n piept mAnie $i dugmanuiui tiimite trei slgeli, rdspuns sX-i fie.

St[ Vibhishana, Se uitl cAnd la-unUl, cAnd la altul Unul lui nepot ii este; altu-i este aliatul: $i'obserVl ril: nepotul palid s-a ficut la fa[[; $i acesta-i semn c[ n-are,el atat de lung[:viag[.

.lar atunci aga igi zice: ,,lstovit gi palid pare krdrajit, gi asta-nseamnl c[ sorli de izbAndl n-arei'.

Iatljn lupta ceea cade de"a lui l-akshmana slgeatl ViZitiul, gi-apoi caii cei vestili.in himea toat6,
Dup[ asta inc-o datl"coarda arcirlui gio-ntinde Lakshmana ban' la utectte, tocrhai.ci qi mai-nainte,l
]

,'

$i sigeata gi-o trimite.'.

$i vuiegte Cea sdgeat[ De-asurzegte Oastea toatl! -. $i in trintl nimeregte!

Fruntea cea flumos bombat[, coiful ce ardea ca focu], Nu aveau a mai cunoagte nici izbArida, nici norocul:

$i capul lui Indraiit Ca un glob de airt

S-a pr5v61it.

Iar trupu-i, Cu [oat[ ardlura scAnteietoare, Pe nimeni Rlmas flr[ nici q migcare-

nu-nfricoga, RAMA

-\
:

INDRA.L AJUTA PE

C"rn al demonilor rege caru-gi mini nebung$te c[t;;;t*i iutu, prlniut cet pe care'l dlrgmlneite, Se aseamin[ cu Rahu, cq Tbura 9ub 9e1 alfaSttlt Carul,soarelui s[-l prindi Ei sl-nghitl'ai zilei astru'
MAnios, cu zeci de brage plo{e de s[geti arunql Peste Rama, inc[t pare nor ingrozitor cil urcl
Sus,

in cerul cel albastru, gi de'acolo-n jo.s.r[zbate; Cu ilgegile lui Indra fulgqrAnd, pe Rlma-l bape'
Rama-qi ia

sigelide all, nici cu gdnd de-a se ascunde: Cus[[e1i1ucinhcaparaeidugmanuluir6spunde.

Ravana e-n cat, iar Rama

$i au zis atuncea zeii; ,,Lupta nu e pe dreptate: tot cu pasul drumul.bdte!"

Indra-gi cheaml vizitiul: ,,Matali, igi dau poruncd SI duci carul meu lui Rama, de-ajutor si i Jii in lupt[!" coale Matali' o,trdsu$ cum nu-i alta-mpfrlteascl, Armisari ;de'foc'inhamd la trlsura sa cereasc5. ...t r'.
S

.1i.,

CoEul ei frumos se face, cu de aur str[lucire,

Zurgll[i de-argint iqi sunl caii cei focogf din fire.

Ca din soare-s armdsarii Ei pe ei fermecltoare

Str[lucesc cu nestemate h[1uri, zale-nvelitoare. Din pr[jina sa de aarr steagul in lumini ineaci Cea uEsur[, re din ceruri, de la zeui Indra pieaci" Nu z5bav[ cb soseqte rJrept pe cAmpul de s[tae i,/tatali cu car de flicXri oor de fulgere gi prloair: $i lui Rama i te-nchinS: La porunca lui zeu,lndra, Carul siu el Numai marele

Cobir iup
i,,
sH

cdtre iine e, spie bine

poai-e

[i-l z

lupli afa cuftl

, cAnd cu fulgereie batel

{at[ arcu], uriaqui,'aurit s5-l 1ii in mAn[, Iat[ sulila ce-n lupil tot zbrasc[-o s[ r[rlrAnX'.

fie Indra$i-ale saie

egte gi sa.gelile-aurite,

e zale,luminate, ne$drbite-

O, coborAtor'din Raghu! Vizitiu !i-oi fi cAr datul, Dar, ca Indra pe danavii; tu sX-lbatri pe necuralull"

i':

'
1a stAnga-n jur spre dreapta Rama carul ocolegte, Precum slava lui prin lume cAt ii lumea se rote$te.

).

De

z z
&

Apoi prin[u-n car se urcd; ldngd Matali cel care MAndru Ste s[ h[luiasch incit carul lor sd zboarc.
Ci-n aceeaEi clipd'tocmai s-a pornit din altd parte Ravana, silb[tXcitu\ cu dorin(a de-a se bate.

Dac[ Rama gtle bine-a mAnui cereasca armd, Oricit Ravana s-ar zbate sd-l dlrAme, tot nu-l ddr'm[, inarmut ca zeul Indra, pe cAnd vin spre el de'a valma Arme diavolegti, pornite a-l zdrobi, le-nfrunt[ Rama $i-atunci riemonul nu poate sb se batX omene$te, $i-atunci -rrrefl ile bunul Rama s5-1 r[pun[ migelegte,
Tiage cu s6gr:ii fiurnuase, lavedere Dar in adevijr sunt ele gerpi, cu vdrluri otrivite,

aurite;

$i cLim zhoarli c5tre'Rama gerpii nu mai poi de ur[, ?nc[t foc si pali'1ese ,rdi[tuc din a lor gur5.
Fum gi foc erste vXzduhul, nici v[zduh in el sI-ncapd: Ca gi Vasuki suitt gr:r'nii: de venin atAta crap[. iJl in fala aslei aine, Ravana'cu care-l bate, Ranra arnta iui SLlparna face-t'a s[-i tin:i parte.

it ie Ravana- 5i irirnif-e el sdgelile-auri te, iard demcnui rlu qire. c[.s de zeu c[l[uzitel
C

Ci se fac tn clip[ ele vulturi, sfAgiind'in gheare $ertii ce1 l--rimigi de demon drepr slgeli am5-gitoare.

265

Aceqti vulturi vitejeqte gtiu sX lupte, incdt scade A lui Ravana gerpime garpe dpp[ Earpe cade'

Cium

ii stric[-atita armX.vulturii, abia mai poate Demonul sufla de url pentru pas[rea ce l bateMari slgeli atung! irimite Ravana potop spre- Rama, Matali sub ele cade, dar nu dX gi moriii vam[.

,Ravaqa din nou

de cum. slgeata zboar6', Din pr[jina cea de aur al lui Indra steag coboar['

lintegte,

q.i,

Trage iar stdpAnul

Lankli, s[gqt6nd dintr-o lovire Caii marelui zeu-fulger, zerlot inffu uimire.

Astfel ingeleptui Rama n-a putut invinge-n lupt[, incAt zeii gi gandharvii stau pe ginduri gi se-ncruntl.
Sfingii ce-qi avurl viala-ndl[dtoare, nepdtat[, Ca Vibhishana, Sugriva igi au fruntea-ngAnduratd.
Sub Angaraka, sub steaua ce-f de rlu prevestitoare, Ravana pare Mainaka, auritul munle pare.

Acest munte r[u iui Rama nici o clipd nu-i da pacq: Douizeci de mdini el are gi cu toate.n Rama trage.,

.De necaz qi de minle marele o$tean se--ncrun[i $i cu focul din privire el pe Ravana-l infruntd.
MAnios precum priveEte; totu-n.jqru.i se nsp[imAnt[,Tremurd d.e groaz|.pomii, nu cum vintul ii frXmAnt[*
i $i st[pAnitorul apei, iAurilor Valuri zbuciumate nalgl larg ocearul cAt se-ntind.,. .i

clocotinde,

Mun$ cdrun{i cu lei in pe$teri s-au migcat cavalu-n ipuml, Ce cutieietd intinsul oceanic in furtun[.'
Cron.c[nind bu har sdlbatic pe sub bolta mohorAti; Se toteau'in stoluri corbii;,prevestind o zi urAt[.

z
d

Iar[ Ravana, duEmanul, iI privi in ochi pe Rama $i, strlpuns de grea mAnie, mai simli c[-l roade teama,
Zeii toti, nemuritorii,'ce ii tin lui Rdma parte, Veghetori privesc la lupta care-i'cea din urml, poatb,
De prin care; zburltoard, Se inghesuiesc slvad[ Jos, p clmpul cel de luptl dintre'doi cine-o SX Cad[! De prin bolta lor cereascl urmXresc cu ner[bdare: Zei gi demoni lupta'care'un sfArgil al ei Ei-l are! Ci dotesc cu tolii.zeii humai Rama s[ invingl; Iari demonii cu to[ii volca Ravana sI-nvingl.
Ravana o

armi tare cum'e diamaritu-gi cat[, i. ' Ca un fulger'al lui Indra'peste Rama greu s[ cad[,

igi alege arma care-i tare flr-as'emlnate, Pe dLEinan de-l ingrozegte gi-l lovegte, gi el moare.

Arm[, care.aruncil fl[clri

Ei

Ca gi mintea;;cAnd s-ar:at[

intunecl piivirea, '' tare qi cu strllucirea-i'

'

Sparge ea ofice obstacol'cu trei dingi ce nu se sfarml, $i nimic nu se aude, dupi clti face larml.

';

AvAnd sulila ce-n

luptl mor[ii nu'i se supune; intie'demoni a strigat cu glds de'tunbt. Cel mai mire

267

A,strigat a biruinp, suliga s5ltAnd-o-n mAn[, , $i pe demoni bucurAndu-i cu-a sa laudi plgAni, A striga! preamult oblaznic: ,,Mai ave[i tdgaz.o clipi! Tare mi-i ca diamantul arma mea ce zboari.n prip5!

Peste-o,clip[, 1in-te, Rama, gi tu,.Lakshlrrafl?, Pe,ar,nAndoi sa v[ zdrobeascl, tocmai cum vi se cuvine! Sulita mi,i ca,un fulger, nu greEegte Ei OmorAt-ag! demoni? Ast[zi veti,avea ae_eeagi soart5!"
Suliga cea fermecat[ Ravana cAnd o arunc_f,, i Fulgerele-o lumineaz[, .tremurAnd lumina-n dungd.

clvine
:,

nu:iartl;

$i de suli[l legate, vxeq opt clopote sunarf,, Cum trecea in'legdnare acea suli[i ugoar5; .,

Ce, zburAnd, qu p.ar{ ar(e, pe ;ub bolta cea cereasc[, $i cu glas de clopot arcuindu-gi peste lumea,p{mAnteasg[.

'

ins[ Rama-in[eieptul

gtie bine,a,se Cu sdgegi ii.ingr[{eEte sulitra din price parte.

ba!-e, :

i..:

'

Precum V4sava,cu Apa gg1 din,cerud,coborAtd Ingrddea potop de.fliclri, lum.e4 ce-o voia sfArgitl. Dar cum.fluturii de,noaptq,ard in focUl ce-i cuprinde, Tot ag4 orice"sigeat[,de la suli![ s;_4pyindg. ,. Acea,suliqi ce zbo4t6,,cu cenugl ii'rlspunde, i IarI Rama nu mai'poale,nici mAni4 a:Ei ascunde. i A luat cq mAp.a dreapt6, ci un zeq,,,sprg pedepsir.e, Suli[a.de.lndra,datd, cunosctnd a ei

menite,,

'

Aruncati cu putere,

dulce, gi, clF pard, ceru:alb?sffu de-1m5soatf,. Se intinde-arzdnd cu

sund,

7bqqd,,

"

z
z
&

Apoi dintr-o lovitur[ ea. deqface gi strivegte Sulila acelui demon care Lanka stdpAnegte.

: ,

i:

Ai lui

Cu s[gegi mai iuli ca vAntul drept in tintd trage $-ama, Ravqna fugarii-naripali sunt duEi la Yama.
,

Ravana iqi strAnge

Trei 5dgegi

pieptul, unde-a fost lovit de lance, cu pene-n aur vin sprAncenele a-i desface. .-:

Ravana qale pomu] de agqka n floale, ce-l cupiinde e un foc ce searn[n n-are! Dar mAnia

lan8ef1d,

LUPTA CONTINUA: RAMA $I

RAVA-\IA

'C

ltre-un om gi cltre-un demon cu mirare si priveasc6 DouI ogti c[ se oprirl, f[r5 sI se duEmdneasgd.

Da, bdteau in piepturi inimi, ci-aveau mdnq. nemiqcat[. Ce priveliEte ciudat[! - dou[ tabere'dugrnand Neilintite stau s[ vadi cum'se-irfiuntd c[pitanii.
Da, Ei Ravana, gi Rama prevestiri avut-au multe!: Dar mai grea lii dezonoarea:decAt chiar gi moartea n'lupte!

Doi rivali igi tdlmlcirl semnele prevestitoare, Dup[ cum le intelese-cu-a sa minte fiecare.

,,Simt cd-n luptdvoi invinge!1'- s-a gAndit in sine Rama, Iar[ Ravana iEi zise: ,,Simt ca m[ agteaptl... Yama!" Dar cdt mai avea,s5.lupte, Ravana,woia's5-i taie Steagul cel trimis.lui Rama din a ceruluivlpaie.

insl nu-Ei' Al lui Indr

lui ce-asculti, rme Ei clzut s[-l vadd-n lupt[,

e mAnia

z:ii <ii;l *'r ,<l;i

4t'

1bate, una dup5. alta, cad s[ge[iLe pe glie' Doar abia ating prljina iea de aur, strXlucie-

(,r
,!l

$i:atunci Rama iEi ridicd arcul slu cu coard[-ntinsl $i-o s[geatl ca din soare peste cAmp vlzduhu-aprinse. Apoi iat o, ca un Earpe uria$, scAnteietoate, ej tui Ravana steag taie Ei-n p[mAnt, tiosnind, dispare.
De-gi

vlzu clzut qi'steagul sub slgeata cea dugmanl,, , '. Ravana cu ploaie deasl de slgeqi bitu spre Rama.
S-au

infipt atAtea-n caii dlruili de Indra! Poate Nu cldeau de atAta numai, c[ erau fir'[ de moarte.
RlmAneau s[

tlagl carttl uSurel

ca

zbul'Atorii,

'

Parci Ravana-i

lovise nceliSot' crr Vtrful florii'

Ars de setea r[zbunlrii, ccl u16l de ztlli lurnii, Dup6 ce-gi pierdu gi steagul, se nt'tri qi tnai la cttlttttl.

nlpusti spre,Rama, azvArlind spre el cu [oate Armele cAte le are sau a Jg g6si mai poate:
El se

.Azvlrlea cu bAte grele gi cu grele buzdugane, Cu securile-asculite Ei' cu foarte mali ciogane.
Acvdrleacu stAnci inalte; cu pomi smulEi din $i era ateta vuiet in cea lume de iuinll

r[dlcini,

Ale lui slgeli de nozipte au intunecat gi zatea, insl carul lui Zeu-lndra igi urma.4ceeagi'calea-

Dlruit acum lui Rdma, pe sub ploi necontenite De sigeli, ferit de ble; trece.carul inainte!
Iar[ Ravana-n cea weme, nevlzAnd cum carul trece, Vroia oastea de maimule, cu s6geli fflgAnd, s-o-Rece
Toat[-n sfrnge; mAna dreaptd nu ii ffemun slIbiti $uiera, zburAnd slgeata cea de aur, asculit[.

ins[, ingeleptul, ce spre Ravana privise; Mai intAi'zAmbi, pe urm[ rnii slgegile-gi trimise!
Rama

Dar Eial demonilor rege ii rdspunde cu mlnie: Mii de noi sdgegi trimite, ele-aldoilea nor si fie,! Trlgeau demonul $i;omul cu s[gegi str[lucitoareCer de fier sub cer [esurl dinh.o zate-n altl zare!

CintAlnindu'Se ir cale o sdgeat[ cu-o s[geat[, Jos c[deau sunAnd a jale din s[gegi cAte-o bucatl.

PIEIREA LUl

RAVANA.

6l6uzt,Matali, i-a zislui Rama:' cu'bra!'puternic, tu pldtegti acuma vama ,,Pringule

Pentru c-ai flcut gre'geala de-a uita acea gtiinlil, Care-gi poate face lupta ca s[-1i fie cu priintrl.
Tu pe demon

Vo,,ut.

in zdrobegt,cu-alui Brahma arm[, care In trei lumi cu'nici'o armirin putere seamln:n-are!
a ..
.

Simt c[ Ravana-i in clipa cea'din utrn6,-n clipa.mortii, -C[ iau zis lui Yama zeii ca sd-i pun[.cap5t sor[ii!

271

'

tff,l
'

:iijiil
.1.

i:li:ll

'l:

li.1

$i, zicAnd aceste vorbe, Matali din tolbl scoale O sdgeatb pentru Rama; mai s{geatI decAt toate.

<,1i{i;]
Z:t;:i;::l
.

<.::;lll
F.':ii,rll

Ca un garpe str[luce$te, guierAnd. in gt oziloat e, Cea s[geat[]fermecatl,] Cate-n lume .seamdn n-are,

< fJ,l 4 rlill <,i$l ('.ii-lil

.oi$l
..j1.iil

Cea de Brahma flurit6, ca pe Indra s6-1 serveasc[: in trei lumi fiind; deodat[ el trei tumi sd cArmuiasc[. $i apoi lui Rama-dreptul Dati-n' numele dreptlgii de Agastyatnieleptul. Cea de Brahma

J;;i::t :.:.::sl .,.

,;i3-l
_+-t:l

'

fluriti

i.tl
,ri:t

i,'l

,:'l
ii
,r:r
1

:;,,

du.u-n vArf acea s[geat[ focul soarelui ce arde, Iar in aripile sale vAntul; cate nu mai scade,

'....-l
r;l
r!:.

i,i
I I

'::.t,1

'

in lungime:aceq
Era mate

Cerul, cum sunt.mun[ii: mun[ii Mandara Ei Meru.

slgeatb. avea-ntindere

cit

,i;iil ,!1

'r:iI :.!
!i,
li'

I
I I

Aurit[-acea s[geat[; avea tot ce este-n Toate cAte-s inceputuri gi lumini intru minune.

lume,

Nor de fum l5sAnd pe cale, plrea arderea din urmd, incAt oricevietate se temea c[ viatra-i curm[.
pedestriffie, 6xi gi eiefanli, c[-i tare, Din belgug de-a fost hr[nit6 cu jertfirea din altare.
BXga spaima-n

.'i.,
.i\:;

'

::.1

Ca sdgeata lui zeu,lndra, ce-i,din fulger fluritd, Durd ca gi diamantul, ea zbura neostoitd,

'. !:l

Cdci era arma fatal[ chiar de Brahma fermecati, Care gi prin stAnc[ trece ca prin aer - dreaptl-dreapte...

:I

Sulile de fier in cale sfdgie firl $i la por[ile cetelii nu cunoa$tQ;mpotrivire.

oprire,

Matali-i vorbea lui Rama de-o puternic[ s[geati! Ca o pas[re divinl avAnd pana cololath"' '

z
4

De-ar zbura, din urm[ corbii dupl zborul ei s-ar]strAhge, La osp[g din zbor chemAndu-i flac[ra ce nu se'stirige''

Ar cddea cositl oastea cea de demoni: blestemat[! Penmu Rama'cea slgeatl este binecuvAnlhtl:
El s[geata descAntl gi o-ncAnt[;r'gi'b ina116
Sus pie arc, spte

triruinf[, precum vedele:f

invatl'

Tot ce-i viu, v[zdnd slgeata, se'cutremut[ de moarte'

Cerurile neclintite sunt tremur[toate toate'

Dar acea slgeatd care ingrozea alatalume Pentru Zburltorul noptii Rama-n arcul sIu o pune' Iat-o cd-i strlpunge pieptul demonuiui Ei-i str[bate Inima, gi ca un fulger de'atAta sdnge arde:

Secoboar[intr[rAn[gise-ntoarce.apoicuIat[ Cltre Rama, unde tolba intru tihnl o::a$teaptt'

Astfel Ravana iqi dete duhul gi a fost si-i cad[ Din sldbita'i ghlar[ moart[ arcui greu cu grea sbgeatS'

I s-a-ntunecat vederea gi-a cdzut din car de luptl, Ca gi Vritra, pe cAnd Indra'i fuigerl'pe cAmp de luptl'
Si din ceruii rlsunard. tobele a sirb[toare, :Rama v.Ant de binecuvAntaret Zeii trimiteau spre

Flori din raiu-n[ins, din'ceruri cad ca ploaia mult doritd Peste car qi peste Rama, peste fruntea lui sl[vit['

273

incAntatri, de sus,gandharvii cAnt[ imnul slavei dulce, (.lare lauda cea dreaptd cltre Rama o aduce. l.akshmana gi cu Sugriva, bucurogi ca niciodat[, Angada sd-l preamlreascd i s'au strAns in juru-i roatl.

intre zei cum este Indra, peste lumi stlpdnitorul, inrre clpitani e Rama - dreptul qi biruitorull
'Pe-acel taur intre rakshasi, in nespus de grele lupte L-a invins sllvitul Rama, cel cu laurii pe frunte,

$i t a luminat plmAntul gi s-a:nseninat tot cetul, $i au revenit in lume pacea qi cu adevlrul.

Iar
Pe

in Lanka la domnie

Rama-l binecuvAnteazi

Vibhishana, cel care cu dreptatea lumineazd.

intre timp veni cu Sita Hanuman. Dar Rama rece Peste ei ca peste-o umbrh fugitiv privirea-qi trece.
Mai apoi parc[-qi revine gi prMrea Eio coboar6: .; Vede-n fala sa pe Sita cu ochi mari de chprioar[.
Cum o vede-nllgimatl, dupi lungS clutare, Inimq de bucurie parc5-i stea lumin[[oate, .Doar c[ steaua care arde pieptul parcd i l-ar frige La un gAnd cl despre Sita oamenii de r[u pot zice. Cum avea in jur gi demoni, qi maimute, printul Rama Suplrat privi-ntr-o parte, ca qi cum iqi dase seama i
Ch nu.i timpul s-o cr-tprindl pe-acea multdoritl soat6' i Dac-a fost c-un altu-n casf s[ s'e'.Qucure de

via[[.

,,Mi se-ntunec[ privirea, adorata mea iubitl, Nepl[cut de-mi este gAndul c[,iubirea-i pAng[riti,
Tot aga cum neplicutb e puternica luminX Pentr-un om bolnav, cdnd ochii spre-nluneric i se-nclinl. Tu, fecioara lui Janaka, po[i pleca oriunde-n lume, CI eEti liberl; eu soale n-am sd pot din nou a-[i spune.

Cate om de neam cu glorii va primi-napoi o soa[i, Ce-ntr-o casd cri strlinul a tr[it atAta viat5?

Au prietenii ce-ar zice? Dac-ai stat imbr[ligate, Cum s[ te primesc, cAnd neamuligiwea cinstea nep[tatl?l
Te-am eliberat prin lupte, cinstea mea

s[ sffdluceascl! Dar nu te iubesc; Ei du-te, cine'o vrea si te iubeasc[!

Hot[rArea mea e:ferm[, iari tu fii inleleapt[: Clffe Bharata sau poate c[tre Lakshmana te-ndreapt[,
Sau, daci

te gAndegte, Cel ce-i rege-ntre mairnu[e gi in felul slu iubegte,

lio fi cu voia, la Sugriva

$i Vibhishana mai este potrivit spre a-l alege, Yezi c6 el acum r6mAne-n lara dernonilot tege!" O, ce suflet de femeie ar putea s[ mai tl[iasc[; CAnd in fala lumii solul crud ar sta s-o blnuiascl? Sita e cutremurat[ gi r[nitl ca de rnoarte; $i putere nu mai are, gia rlspunde nu mai poate.
Ci; cu gteu torcdndu-Ei gAndul, printre lacrimi ea roste$te:

,,O, st[pAnul meu,,au cine ast[zi

mI nemiluiegte?

275

':sii
;tl:;'

in clipa izbdvirii bucuroasd sunt de toate de faga ta, o, Rama, gi de sfAnta libertate. $i
Eu

Ci, de-a fost s[ se atingl alt blrbat cumva de mine, S-a atins, c-am fosf captiv[, nu din voia mea, stXpAne!
S-a atins de brag, de hainl, insi inima curatX Mi-a'r[mas, iubirea noastr5-i ca lumina nepXtat6.

t,

Iar[ tu imi spui cuvinte care sunt ingrozitoare, Ca gi cum ti-ar sta in fatl doar o simpld muritoare!
Ai uitat c[ eu sunt fiica Gliei, ce pe toti ne tine, $i c[ altfel !i se cade s[ vorbegti aici ca mine?l
De-ai avut acest gAnd aspru - sd m[ laqi in p[rXsire, Hahuman pe cAnd venise s6-mi fi-adus aceastd Etirel

Ar fi fost cu mult mai dreapt[ soarta mea Ei a,ta soart[, La,cea veste-ndureratl de cldeam atuncea moart[,

Iarl tu, mdrite Rama, ai fi stat in sihlstrie Linigtit ci n-ai pe cine a mai scoate din robie.
N-ai fi indurat povara unui greu rdzbo| in care Ravana c[zu, s5-$ fie pentru Sita rhzbunare!"

'..

,,'

r.. l

. SuspinAnd nemAngAiatl, citre

Lakshmana cuvAntl. Parct-i.geam[t de durere rugxciunea care-o cAntI:

,-1
.i1
: :

,,Tu,

feciot al lui Sumitta, suflet neumbrit de rele, Rogu-te sd-mi fii de sprijin la sfArEitul vielii mele,

imi

adu,n6-un brag de lemne gi mi le cl[degte.n cruce, Cum mai bine pentru rugu,n care viala mi s-ar duce.

276

Trupul meu curat ca cerul, inima - ca roua zilei, Au trdit cu frica mor[ii, cu creding[ in iubire,
Dar decdt sd las o umbrl peste gloria lui Rama, Mai curAnd m[ pierd, rugdnduJ s[-mi alute zeul Yama. M-am zT)6tul in conua sorlii qi-am visaf aceastl ctip6, Ci-acum iat[-m[ ajuns[ paslre f[r[ arip[...

z
z d

P[rlsit[-n fata lumii; de-al meu so[ gi de iubire, N-am ce face .nici cu.o via[[, nici cu-o sfAnt[ nemutire.
Las[ focul sa mX-nghit[ Ei cu trupul meu s[ ardl $i durerea, care-n via[d niciodatd n o sX-mi scad6!"
Lakshmana stdtea ca stana, ingrozit de ce se-ntAmpl[ $i-i zvAcnea curnplit mAnia pe sub fiecare tAmpl[. Ridicdndu-gi grea privirea de sub genele plecate, L-a privit pe Rama !int[ ca pe-un dugman, nu pe-uR flate,

Ci f[cAndu,i Rama semne, Lakshmina un rug aprinde, Zeu pdrea cumplitul Rama - nimeni si nu-i stea-nainte.

$i s-au zvArcolit prin lemne limbi de fl[clri insetate, $i veni spre ele Sita, ca dorind aceast[ moarte,
Dar-nainte de a face prirnul pas in.foc, opreEte, InvocAnd pe zeul Agni, astfel ruga gi-o grdiegte:
,,O, mdrite zeu, arat[

tuturor cd niciodatl pentru Rama nu a fost a fi p[tat[!" Dragostea mea

$i-a

plgit. Cuprins[-n fidcdri s-a pierdut. $i-atAta lume A gemut, de parcl'cerul s-a pornit prin zXri s[ tune.'.

27',l

N-a tunat prea mult,

Sa

c[ focul btusc s-a clltinat

o clipX,

zbltut in lIturi pala ca o zbatere de-arip[,

$i din mijloc, dinme fllc[ri, om cu rogie vegminte, Uriag f[r[ pereche, iese mAndru inainte $i plqegte cdtre Rama, aducAnd pe Sita-n brald $i zicAnd aga cuvinte, care dragostea inal[i:
,,Tir, deschide-[i ochii, Rama, Ca s-o vezi acum pe Sita, Soala ta cea credincioasl, inim[ neprihdnit[;

&

Trupul ei trecu prin fl[c6ri, dar nici o arsull n-ate' C[ci n-a silvArqit plcatul! Zeul focului rlsare

Dintre fl[ciri, adevirul lumii s[{ adevereascl! Poruncesc s-o iei pe Sita, s-o iubegti, s[ te iubeascd!"
Zice astfel gio coboard gi o iasl lAngd Rama $i-napoi in rug se-ntoarce, ca Ei un copil la mama.
IarE Rama c6tre lume, fericit plAngAnd, griieqte: ,,Sita'mea cea credincioas[ Etiu cf nu picltuieEte,

Dar la Ravana o'weme a trlit, Ei lumea, poate, Ca newednicd de soatd dup[ asta mio socoate.
Eu sunt lumii insl rege gi nu pot nici 6um admite Lumea rdu s[ m[ vorbeascl de aicea inainte.

Iar acum, cine-ar mai zice-o vorbl de necuviinlf, DacI n-a atins-o focul nici c-un dram de suferinqd?!"
Lumea laudd pe Rama gi pe Sit4 Le doreqte viatr[ lungX, via!6 lungl, fericitd.

reglsitl,

iNroencsnen iu AYoDHYA
doua zi cu buna diminea[I

Vibhishana ii st[ lui Rama-n fat[ $ii zice preasupus:,,De-aci-nainte, imi eEti ca un sdpan, ca un P[rinte.

&

M[ las[-a te servi cum se cuvine $i[i voi indeplini orice dorintl!

Toli trei puteli in Lanka mea rimAne, Dac[ doregti $i-ti este cu priintr5".
Dar Rama pentru toate-i mullumegte $ingrijorat de mersul iute-al wemii, Lui Vibhishana-i zice c[ se teme S[ nu-ntArzie, gi acum Porne$te... Acas[, in AyodhYa, il aEteaPti S[ i vadl domnitor iubitul frate, Elzilele Pe toate le socoate $i crede neclintit cf, soarta-i dreaptl:

C[ paisprezece ani cdnd se ingheie, De cind e Rama dus in sihlsmie, Va fi o marc zi,veninds[-gi ieie
Sihastrui Rama drePtul la domnie. ,,in ziua asta, de n-oi fi acas[!-.. Eu gtiu ce ftate am, gi mult imi Pasl De viala lui, Pe care-o Poate Pierde, La paisprezece ani de nu m[ vqde. Iar pAn[-acasb este drum deParte, Cu mun[i gi aPe calea ne desParte,

279

--.

li:.i

,;. "ri

,'i
$i weme prea putin6 ne:r6mane, Chiar azi plecAnd, flr[-a l6sa pe,mAinel"

I'

Vibhishana ptea bucuros ii zice: ,,Mirite rege, wemea nu a$teaptl, Ci-avem Ei noi o inimd-ngeleaptl $i te ajutorlm cu togi aice.

tr,

I -'"1: ;l ri
I

l.

Mlrite rege, tu binevoiegtd in carul zburdtor al.lui Kubera

S[ mi te urci, c[ci caru-acesta este Ascultltor, de ti se ddruiEEte". $i s-au urcat in caru-acela cate in zbor s[-i treacl peste munli

I
1

gi mare,

$i Lakshmana urcatu-sla, gi Sita, $i Rama. CAnd deodat[ auzit-au

rugl, intr-un glas de to[i rOstitl: ,,Mdrile Rama, tu binevoie$te in carul zbur[tor de ne primeqte, Ca s[-1i vedem gi casa ta doritl!"
O

$i-au fost poftiti Vibhishana, Sugriva. Tovarlgii de lupt[ ai lui Rama, S[ vadi-ncoronarea lui cum fi-vA, vad[ gi-?ntAlnirea lui cu mama. .Si

Trei zile gi trei nopii in glr zbuiar[, $i Rama ardtatu-i-au iui Sila Pe unde au trecut qi cum venit-au, Ce cAmp de luptd-n uima 1or lisarl.

'

Au poposit in *dngul Nandigrama,

La Bharata, ce-aici

in sihlstrie

'".

La marginea oragului trdise, CAt f6r[ Rama tara ocrotise.

Se-mbrdgi gard tuatrii voiniceEte

$i Bharata i-a zis lui Rama rege $i-a poruncit drum nou si i se fac6, Pe unde Rama rege s[ se-nloarc[.
CAnd vestea ca o pasdre sosefte, Cd Rama se intoarce-acum acasil...

&

Ayodhya intr-o clip[-ntinere$te Cu zdmbete gi flori in drum s6-i ias[.

Pe Rama

il intAmpin6 brahmanii,

$i oastea-l intAlnegte bucurat[, $i cdnt[regii, Ei megteEugarii, $i mama lui, ce-atdt de mult l-agteaptd.
Palatul sta cu portile deschise, imbietor cri tronul slu de aur Venise Rama, Sita lui venise, $i-aveau in cale numai foi de laur.

Prieter.rii gi

fialii

se-adunard

in jurul lot, pe cAnd la tron utcar[ incoronali, in lar6 s[ domneasc[ $i niciodatl s[ nu-mbltrAneasc[:
Regele Rama $i regina Sita... Flori peste ei
Cad
i;,:

Cu Nemiluita.

281

r'i

(;Al{ I l:A A $APTEA

ilr.'t IMA z
2,

IIf,urte

vreme a serbltorit oragui Ayodhya intoatcerea lui l{ama. Toli locuitorii oraguiui 5i toli acei viteji fra[i de allne, care-l alutasere s-0 ellbereze pe Sita, toli oaspelii cie seam[, venili din ![ri vecine, toli participau cu bucurie la acele nemaivdzute slrb[toriri' Dar, ca qi orice sdrbltoare, aveau gi aceste zlle d'e mari bucurii un sfArqit, clci Rama fusese-ncotonat rege pentru a cArmui spre bine iara sa' Koshala, gi nu pentru a-gi face viala sa o ne'ntrerupt[ s[rbltoare. $i-a petrecut, deci, oaspelii, inzestrAndu-i cu

cinstire

([Lii qi neamului s[u, care-gi anun[a continuarea, Rama avea si lupte neobosit oricAnd gi oriunde'
a

Regele un veac luptase pentru cinste 5i dreptate deparle. $i cinstit woia s[ fie-n viala sa de mai

'

Domnitor ca dAnsul poate lumea inc[ nu avuse' El le-aduse-n qarf pacea qi belqugul le aduse,
de se gAndea 1a sine, se vedea ci se gAndeqte Un etou, ce viala toat[ pentru [ard gi-o irdieqteE1

ei s[-i sppn[, $i-ntr-o zi pe sfetnici cheaml gi-i intreab[, i.rpr. e1 ce vorb6-n larh se vorbeqte, rea sau bunhz

Regele un veac luptase pentru cinste qi dreptate $i cinstit vroia s[-i fie viala sa de mai departe. ,,Dar s[-mi spui, intreab[ Rama, oamenilor ce nu place Din ce zice al lor.rege gi din cdte el le face?

&

Unui rege a cunoa$te adevf,rul se cuvine: Ce e rdu s[ nu mai facd,.s[ repete ce e bine".

il ascultl: in lard vorb[ multl ,,O, mlrite rege, afl[ c6-i

Regelui aEa-i rdspunde sfetnicul ce

$i de care n-o s[-gi plac[, dar s[ gtii c-aEa"i o lume: Vorbb rea din gur[-n gurl ea o poartl gio r[sspune.
Oamenii grliesc:,,,Se gtie, cf, avern un rege,'care Eviteaz f[rb pereche, e-n[elept cum seamdn n-are. Numai Rama, bunul rege, ne-a sc[pat de grea urgie. El pd Ravarra in luptl l-a zdrobit, s[ nu mai fie.

$i trlim acum in tihnl, Ei avem de tQa[e-n cas[, Dar un gAnd se furiEazl gi in pace nu ne las[.
"

Nu-i p[cat c-a fost si ltrpte, cX pe Ravana zdtobit,a, C[ a scos-o din robie pe solia sa, pe Sita.

Altfel de a ta ruEine nimenea nu te mai sclpd! Dar s-'o ia cu sine-acas[ Ei reginX s[ ne-o fac[! Dup[ ce a stat in casa unui'demon, ce cu sete A privit-o gia dorit-o, de i-a,pus pe suflet pete?!

in grldina

Ravana venea-n

de pgoka demonii i-au $tat de paizi, grddin[ sl-i vorbeascd $i s-o vaz6!

Cum sI poate-al nostru rege dup5' asta s[ domneascl; S-o iubeasci, s-o cinsteasc6 Ei reginl s-o numeascd?
Iar noi mergem dupl rege,
Sd

iertlm

pe rege-n toate gi noi, adicl, pe sotiile stricate?'"

5il urmlm

a.

Tu,

m[rite imp[rate, iarta-ml de cele

aEa

spuse,

Dar

vorbe$te lumea,'gi aceste vorbe-s duse

Dintr-o cas[-n alt[ cas[, gi'apoi din capital[. Sunt purtate'aceste votbe pAn'la,margine de !ar["I-a

prMt pe sfetnici

Rama, cu privire-ntreb[toare

$i ei capul EiJ plecar[ intr-un semn de confirmare,,

Iar apoi ei togi ieEir5, inrleranagi fiind de ,tama, El cu'gAnduriie saie r[rn6nAnd, s['gi deie seama

in ce fel sd-gi duc[

in ce fel s[ le rlsnund[ Celor care-i sr:nt supl-lgii, c[ nu poate el s-ascrmc[

viaga,

Nici o vorbh. nici'o faptX, cici e tronui inlilime Ca s[ lumineze peste c6te sunt in 1ar[ inilni!

in a doua dimineald pe la r[slrit de soare, s[ inharue .)-aksfunana poruncl dete lui Sumantra
$i intri-n pD.lar, si Sitei s': nchinl cu umliinll: ,,0, tu fiic[-a ]ui -ianaka,' $.i-inpline$te-a ta r'Lorin[di
Porunci mdritul Rama dupl voia ta sd fie $i sd te conduc chiar astd.zi c[tre sfAnta slti5strie

A-nleleptului Valmiki!" $i in car se urcl Ci abia urcatd zice cltre .fiul lui Sumitra.

Sita,

,,Tu, coborAtor din Raghu, Lakshmana, lui Rama frate; Simt ci mintea mea e-n ceagd Ei ci ochiul drept se zbare,

$i sunt ffistd, gi aE plAnge, c[ nu qtiu de ce imi pare Ci-i nefericit plmAntul qi-o zi buni nu mai are.
Ce s[-nsemne-acestea toate, clci eu simt c[ nu-i a bine! Sdnhtoqi sunt fialii, spune-mi? S-a-ntAmplal ceva? Cu cine?
Sau nu-s toate bune-n larh?" ,,O, tegino, fii pe par:c, Nimdnuiin tara asta nici un rlu ttu I se faccl"

&

Erau

iuli

l,ingt\

ca gAndrrl caii qi it tlotta zi oltt'it'i\ t'firrl (lirtrlr,a, trtrrlt: gi lrrrrtt'irqii sc lliisit'ii,

(la sI i rlclr lr 1lt:lilr: alrr r:r:a itrtinsi ,si cut'41tr. l,akslrtuiirrir 1rr: liit'rrr,:olto,ttii 1t'ts1, tttai ltil;t ca triciodatli. MAinile itnpreunAutlu gi, ca gi pentru rugdciune, Lakshmana cu $nar;t6 stinsd cltre Sita astfel spune:
,,O, pringesh din Videha, grea durete mi apas6, Sil rrr[ fi iasar ;i Rama ca s[ stau acum acasii!

l-li el m-a llinii-q cu line, Ei eu n-am sd am sclpare De-un blerri.ciir ce nri se cade, de ruginea asta male,

Ci

nrai

'5iqe

Iari'L5-mh,

mine boaia grea venea sau moatteal '-:este preasfAltl Sri,t ch nf-a fost utAtii soattea""

.,rI ie

ier'1.? Dar ce r5u oare mi-a.i fXcut, iubite frate? 5i-apoi snune-ili, ce se-IrlaLnpl[? {1 fi r[u de Ratrla, poaie?

j{ einiiica tui ercrr Lakshmana

spunAndu-r uin ce ca:uzd

ii dest[inuie q le adevlrul, regeie Rarna este nevoit s6-qi

285

tl,..

surghiuneasc[ so[ia. Sita ar fi mai bucuroasl sd moard, decfrt s[ trdiasclindeplrtatd de iubitul ei so1, dar dragos[ea pentru Rama Ei doringa de a-i nagte un urma$ ii dau thrie inimii Ei ea rlmAne si trliasc[ in sih[strie--Mul[i.ani s-au rinduit apoi in girul vremii gi Koshala sub domnia iui Rarna inflorea tot mai mult, gi oamenii ![rii acesteia trliau tot mai bine. Numai c5' niciodatl, nici intr-o zi mhcar, inima regelui Rama nu s-a desplrlit de preafrumosul chip al heprih[nitei regine Sita- El o iubea, b dot.^ gi o visa, Ei nu putea nicicum s[-gi ierte faptul cl

&

o nedreptl1ise pentru a intrerupe .zvonurile rluvoitoare' Iar Sita intre timp, aflAnd add.post la sihdsmia lui Valmiki, na$te doi gemeni, doi feciori ca doi bujori: pe Lava qi pe Kuga. Acegti'copii ai lui Rama cresc blietrivoinici gi frumbgi, tineri ingelepli, pe care Valmiki gi-i face ucenici al c[rui autol este' Ei-i invagl rnarele poem ,,Ramayana", h aEteaptl momentul potrivit; care s[-i prilejuiascl sosirea,' impreun[ cu cei doi fii de tege, la curtea marelui domnitor
al Koshalei. $i iatl c[ sosi aceazlmultagteptatX. Mullumit Rama hotlr[gte un mare saoificiu al calului, semn cl regele a ajuns in culmea gloriei sale domneEti. To[i ftatrii

devia[[,

lui, to[i sfetnicii gi prietenii lui au fost cuprinqi de bucurie cu strig[te vesele au aprobat in[eleapta hotlrAre a domni
Ei

torului.

Nemaizlbovind, in paffu p[{i de lume au fost trimise solii imp[rlteqti, pe tot cuprinsul, pe tot intinsul ![tii, qi la prietenii din afar[; la Sugriva gi Vibhishana, precum gi ta ingetepgii brahmani din p[durile cele mai indep[rtate, anunlAndu-le tuturot doringa lui Rama de a-i avea oaspeli
la marea s[rbitoare. SfAnt altar de sacrificiu fu-nllgat

in codrii Naimiga de cdme ingeleptul Vasishtha'gi de oamenii care-l ajutar[' $i au inceput slvinl-n capitala Koshalei falnici regi, in bogate
care gi insogigi de numerogi ogteni'. PreacuvioEii brahmani

au inceput s[ vin[, gi incd oameni de toat[ mAna, din satele gi oragele 1[rii. La acea s6rb[toare din Ayodhya veni Ei prea'nteleptul Valmiki, inso[it de ucenicii sli, fiii Sitei -

Kuga Ei Lava.

&

Cuibul igi avea Valmiki in p[durea-ndep[rtat[, Unde-n alte vremi qi Rama-Ei trli via[a-nsingurati.
$i in tihna maiestoas[ a pldurii seculare A compus Valmiki cAntul despre Rartia cel din soare.

in p[dure-i invlgase el pe KuEa qi pe Lava Curn si cAnte despre Rama cel incununat de slavl!
CAnd innard-n capitald, celot doi feciori le zise Schimnicul Valmiki care nu-n zddar cu ei venise:

Mergeli, fiii mei, prin urbe, trece.tivoi din poarti-n poafil, S[runa vinei s[ r[sune, voi cAntAnd de-o-naltd soartd,
Preasldvind pe sfAntul Rama, luptdtor pentru dreptate, Care moare gi invie, ca s[ lupte rnai departe.

$i la poarta-mp[rlteasc[, unde-gi are tronul Rama S[-i cAntali de wednicia faptelor, s[-$i deie seama

Ci suntegi aezl, ce-n cAntec

il inalgi, Care std. acum gi-ascu1t6, cum trecutu-i d[ pova![.

pe-acel rege

lui ne'ntinati, Poate c6-n palat v[ cheam[, ca s[-i mai cAntali o datf,",
Poate cd se mai inmoaie inima

Auzitu-i-a Ei Rama, gi-ncdntat de ce-auzise, Citre Lakshmana se-ntoarce gi aEa cuvinte-izise:

287

,,O, tu fiu al

lui Sumitra, tu aezilor plltegte Optsprezece mii de galbeni, tot ce vor le dlruiegte".

Dar qi Kuga, dar Ei Lava n-au luat un galben,,unul, Ci-au rhspuns in dou[ glasuri, ca gi cum rlspuns-a unul: ,,O, mf,rite rege, nou[ nu ne este spre-ncAntare

Aurul, pe noi ne-ncAnt[ cerul luminat de soare,

Pomii leglnagi de vdnturi, fructul dulce de pe rar,nuri, Ce-l gustlm delaolaitl cu-ale pasdrilor neamuri.

Mul[umim de bunltate, dar noi suntem din p[dure $i tr[im intr-o colibl, Ei mAnclm din fragi gi mure,
$i bem numai ap[ dulce din izvoarele curate... $i noi nu plltim cu aur penffu-aceste bunuri toate".
,,Oaspeli dragi, aezi de frunte, nobili in cuvdnt gi faptl, Rama, regele, vi-ntreabd gi rdspunsul il aEteapt[: Cine este-acela, cate-i binecuvdntat d.e soart[ $i cu-atAta iscusinll printre vorbe gAndu-gi poart[? Cine-i bardul ce compuse epopeea Ei-o cAntase inainte ca in lume de voi doi sd fie scoasX?"
;,O,

mliite rege, este cel de gloka o compune,

Prea'nteieptul sfAnt Valmiki, unul in intreaga lume.

Dacd inima-ti dore$te epopeea s.o asculte, lNoi, doi fra1i, igi vom cAnta-o, multe zile Ei nopti multe..

ii imbr[liqeazX Rama presimte c[ li-i tat[, iari Sita'este $i

CAnd sfArgitu-Ei-au cantui.u,

mama...

j
I

Tot atunci
Pe

fdrl

zdbavd soli

trimite ca"sI-l cheme

semne,

Valmiki; el

sd

vin[ cu ogoitoare

Cu dovad[ neclintit[ de aici ihtru vecie, Cd e Sita preacurat[, curn a fost gi va sa fie!
Iatd, soarele r[sare, nruu"rlrnu o zi frumoasi, Zi de mare sfubiltoare gi de bucurie-aleasX!

tr

Lapa1atS'ddun[lumea,oaspe[idinstriindtate, Sfetnici, sacerdo[i gi oameni din oraEe gi din sate,

$i cdnd to[i igi afld locul, dinspre poarta cea inalt[
Se arat[-ntAi Valmiki, apoi Sita se arat[,

in jos, Ei ochiii llcrimau de bucurie, Palmele ca pentru rugd-mpreunate-aveau s[ fie

Ea privea

$indreptate. c[tre Rama. S-a oprit incremenitl!r$i era aEa fiumoasa Sita.n ziua,cea-nsoritI

incit toat[

1ume4, toat[, lAng[ Rama adunatd, O privea ca pe-o minune, fermecat[ gi-ncAntatd. $i-a vorbit aqa Valmiki: ,,O, tu, preacinstite Rama, CAt de mult glegit-ai,,rege, cAt de scump pl[tit-amvarna,

De.ai putut s-o laEi pe Sita intr-un codru surghiunitl, Iat-o iar in fala lumii, cum a fost - neprihlnit[!
Spusa mea nu este decAt adev[r, cuprinde-li. fiii, Sunt ai tdi! De,aici cu tine gi cu Sita.sd.tot fie!

Dac[ nu spun adeviruf anii rnei de sihdstrie In pustiu sd rni se piardl, toli ce(i sunt ai mei - o mie!,,,

289

$l Lilspunde Rarna: .,,Sita sufletul pltat nu-Ei are, $l eu n am avutspl. dAnsa nici priviri bdnuitoare,
Oilci odatl zeulAs,6 ne-a voxbit ci e cinstitl, l)ar mulgimeauea s[ vad[ o minune s[vArgit[ ()hiar aiii, sX-idea credinl[ c-a rdmas neprihlnit[". Sita Ei mai mult $i-apleacd spre p6mAnt a sa privire, $i suspinl de durels gi grXieEte cu iubire:

t,

,,Niclieri gi niciodat{ nu mia fost la aitul gAndui, C[ de-ag fi f[r[ de Rama, mi-aE dori intAi mormAntul;
Asta-mi este adevH.rul, gi mil rog de Glia-Mam[ S[-mi ajute canulgimea spusa mea's-o ieie-n seam[Maicd-Glie, nu mi lasl flr[ scut, fdrl-ap[rare, CAnd tu qtii c[ Sita unul so! iubit in lume are!

Orice fapt[ sdvlrgit-am, numai lui s[-i fie bine! Maici-Glie, fie-ti 611i de-adevlruri Ei de mihe!
Dacd zis-am adevXrul, te deschide, Maicil'Glie, gi m[ ia, a ta copild iar la pieptul tlu sa fie!"

De cum,zise, lurnea toatl, lAng[ Rama ddunatl, Avlzut cum se deschide Glia-Mam[, gi de-ndat[

Din pdmlnt, ca dintr-o brazdl s-a-nllgat un tton s[ ardd in lumini scaflteietoare, soatele din cer s[-l vadl $i de frate s6-l sbcoat[. Iar pe tron st[tea frumoasl, Prithivi' zeila-rrtaml, ce venea acum de'acasl,
Ca s[-Ei ia-napoi copilui. L-a imbrd[igat in pripl $i au disp[rut. P[mXtttol s-a inchis. $i intr-o clipl

290

,f! :+-.

:il

S-a acoperit cu

floare... $i-a rdmas s[ plAngd Rama

lAngh mama...

Peste brazda

infloritl, ling[.Sita,

Ochii lui pdn[ la moarte niciodat[ n-au s-o vad[ Printre oameni vii pe Sita. El gisi un megter, iat[, $i-l rug[ s[-i facX-ntocmai, gi-l rug6 s[-i fdureascl Chipul Sitei - tot din aur, vegnic viu s[ striluceascd.

&

'*
Astfel a rimas Rama zi de zi s[ i se-nchine cu dragoste acestui chip de aur al Sitei,;topindu-se de donrl celei care{ plrlsise gi totodat[ cdrmuindu-gi cu in[elepciune !ara, pe care avea s-o lase mogtenire"de preg feciorilor sli dragi, celor doi frali voinici gi intelepli - KuEa gi Lava. VlzAdu-i demni urmagi la domnie, inteleptul Rama se retrage in sihdstrie gi iEi trdiegte acolo viala sa de ascet, pdnl cAnd moartea il scoate din hainele grele trupegti gil las[ s[ se-nalte la ceruri. Acolo, sus, unde, inainte de a se naEte om, fusese zeu; el o-ntAlnegte pe multiubita sa Sita, fiunioas[ ca o zei[[, clci este gi ea zeita brazdelor, gi de aici incolo rimAn tot impreunl, de nu se mai despart in vecii vecilor. Aici se incheie Ei ultima carte, cea de a $aptea, din cel dintii peem al poporului indlan ,,Ramayana", alcltuit de fiul lui Praceta, de prehsfAntul Valmiki, cu binecuvAntarea marelui zeu creator Brahma. De-aici incolo orice om care va putea povesti ,,Ramayana" din toatainima gi cu mult sufltit, fie c[in zoriizilei, pe cdnd sunt mAnate vacile la plscut, fie c[ in amiaza zilei sau in umbrele amurgului, acela nu va fi s[ mai cunoasc[ vreodat[ nici amarul gi nici durerea. Dar gi acla care va putea rosti pe dinafar[ mlcar o strofi din aceast[
nemuritoare epopee, gi acela se va curati de toate,plcatele pe care le-a sivArEit pAnl-aici cu gAndul sau cu fapta sa.
29L

GLOSAR

-'..

z
2
&

Agni - zeul foculuii carc are Eapte limbi, pentrir a linge untdelemnul adus lui ofrand[.
AmaraVati - cetatea din impdr{gia cerului, stdpdhitl de Indra, unde se 'afl6 zeii, iroii, in[elep[ii lumii, cdnt[re$i, dansatorii.

Amrita

delapte.

- b[utura nemuririi,

:' :'

ob[inutl prin baterea oceanului

soarele., .i'

Angada-nepot al regelui maimutelor, Sugriva. Aluptat allturi de prin[ul Rama pentru eliberarea Sitei. Asta - muntele Asfintitului, dupl care la sfArgitul zilei coboarl

inKekayi.
Ag6ka

' Asutii - demoni .dswap{ti - unchiul.prinfului Bharata, frate al Kaik6yi ,,. ;

:

: pornigiimpotrivazeilor.
-r
,

gi rege

Ayqdhya.- [,,neinvinsa'.')

un arbore vggnic verdg, cu frumoase'flori rogii.

- cetate de scaun in regatul Kogala.

Bhdrata - fiatele cel mai mic al lui Rarha, nlscut de cea mai l tdn[ra sofie,a'lui.Dasha]alha, de Br6hma,- in triaoa induist[ [trirnurtij ,este primul .zeu, zeulcreator, dupl c.ue tn: Vishnu (ocrotitorul) Ei $iva (dlrAmltorul). Brdhman preot sau inv[gltor, ducdnd o vialq modestl ii ,. exegpia,rl, reprqzentdnd plima casti.in

Kaikeyi. :

Indfa,

'

,''.

:,

Vishnu: . Chiffakita - muntele care i-a adlpostit pe Rama $i pe Sita la ipqeputul.vig[ii lor in sihfstnie.
I

Ch6kra

- un disc cu marginea tiioasf, arm[ a zeului

D Ddnavii - niEte demoni gigan[i, care sunt porni[i impotiiva fiin[elor coregti-; . Ddndaka - codlul,in eare prin[ul.,Rama $i-a petre.cut anii de

sih[strie. .:i,.

.-;

\.

i,

292
Jl'

fl

Dasharatha - regele Kogalei, tatdl lui Rama. De doua ori ndscut - in In,dia se considerd cd onul lipsit de cunogtinle seam[nd cu animalul; gi numai dupd'ce inva[d, 9l se
na$te a doua oat[, deving om. Dhdrma - legea datoriei morale.

z
z

G6nga

riu Giruda

sfAnt, unind cerul qi plmAntul.

un mme.rf,u in nordul Indiei, care este considerat

pas6rea-rege, care-l poartl-n cdrcd pe Vishnu;

duEman al gerpilor, pe care

ii

urdEte qi

niclieri nu-i crutl,

-H
Hanumdn - fiul lui Vayu,''zeu al vAnturllor, care zltttra pt'ln aer, SchimbAndu-pi forma gi voluuurl corpulul, Sfctnlc ul lrrl Sugriva, prieten al lul llama.

,t
lkshv6ltU
Kogala.

ptltnrrl regtr dln dlnastla solard, care a domnit in

lndra-- zeul I'trlgelului, ocroti[orul Orientului, regele zeilor in ceruri, dupA rhitologia vedic[. Indrajit - Iiul lui Ravana, duEman al lui Indra. I6djana - misurd de lungime, o alerg[turi de cal, egald cu
aprgxir.nativ doisprezece kilometri.

J
Jr{naka

regele Videhei,

tat[l Sitei. K

- se zice c{ este. mgma unor balauri cu mai multe printre care $6ga Ei V5,suhi. capete,
K6.dru
K6rna

- zeul dragostei. - fratele rnai miq al lui Ravana. ,: Krduncha - cocor [Ei munte]. Kub6ra - zetl bog[giei, fratele mai mare al lui Ravana.
Kh6ra

.1

293

t
llkshpnana - fratele lui Rama, eiupi tatd, drdpt mamd'auand-o pr: Sumitra, o altd soati a lui Dashaiatha.

z
2
&

ldkshmi

zei\a frumuselii gi fericirii.

M
Mdgadha=vechi regat In nordul Indiei (Biharul de asthzi); in aceast[ lar[ a cunoscut o puternicl inflorire arta cuvdntului

'

poetic. , :

Chitrakrrta.

M6inaka-,munte subacvatic, presupus.a se afla intre capul de sud al Indiei gi Lanka. Mand{kini - rdu, afluent al Gangli, prin apropierea muntelui
Mdndara - muntele sfAnt, pe care zeli Ei asurii l-au folosit drept melesteu la mestecarea ocealului spre a dobA.ndi apa vie a nemuririi. Mand6dari - solia cea mai iubit[ a lui Ravanal mama lui
:l

Indrajit
VaivasvataJ.

M{nu - omul considerat stribun

al tuturor oamenilor (Manu

Mdricha - un racshas, fiul lui Tdraka, care iEi pgtea schimba chipul; in chip db cerb i-a ajutat lui Ravana s o rlpeasci p.-e

Sita:

M6ru - munte legendar, sdlaE al zerlor, de unde rhsare soareleMithila - capitala regatului Videha. Mridang - un fel de tob[.

fiinld legendarl cu fagS de om gi trup de garpe. N{iada - unutr din cei g'apte mari in!elep!i:ai lumii, fiu'al lui Brahma, primul cAnt[reg la instrirmenlul cu coarde Ndga

vma.

Vishnu.

Naraydna [,,cel care tiece pe ape")

- un alt nume al zeului

I

'P
Pimpa - lac in sudul Indiei Prah{sta - (,,Mindlungi') - rakshasa, sfetnic al lui Ravana. P(shpaka - carul zburitor al zeului.Kubera,,ripit de Ravana, d[ruit dpoi lui Rama gi intors de cefte acesta iarlgi lui Kubera.

il

R:
Rdghu

care inghite iuna Ei soarele, dar, lipsin'du-i trupul, dup[ t[ierea capului de c[tre Vishnu, luna Ei soarele ies din acest cap zbur[tor, din eclips[ Ei-gi continui calea. Riikshasa - demon, dugman;al brahmanilor, zeilor pi fiingelor cere$ti-

Rihu = demonul

- str[mog al lui Rama, unul din regii dinastiei sblue.

Rdkshasi

Este considerat $i o intrupare a zeului ocrotitor Vishnu. Rivana - regele demonilor, tuturor duhurilor rele, numiti Ei

R{ma .' primul fiu al lui Dasharatha.

- demonig[, femeie-demon.

zburltori de noapte. R6hini (,,rogie") - este considerat[ sotia favoritl a uaiului

nou; o stea dq lAng[ el, R6dra - ze.ri furtunilor, up alt nume al zeului $iva.

s
Samp{ti - vultur, fratele lui.'Jataiu. lemn din care, m[cinat $i:amestecat cu api, se obline o pastl,pl[cut mfosifoare. : S6rana - rakshasa, iscoad[ trimis[ de Ravana in tablra lui

Santil-

Ramai,

(inseamni curat[, neprihlniti, dar Ei ,,brazd[") - so[ia lui Rama, fiica lui Janaka, pe care acesta din urml a glsit-o in Sita

brazd[.
Sugrlva
Ravana

', pe1tru dezrobirea Sitei. Sum-dntra - una'din sogiile lui Dasharatha, mama lui Rania. Sumitra - una din soliile lui Dasharatha, mama lui Lakshmana.

regele maimulelor, prieten al lui Rama'inilupta cu

'

Srfirya-zeulsoarelui.

,: ..

ri

295

'$
$6$a - balaur legendar, cu o mie de capete, care.susfine ) pinnAntul. : . . :.! - zeul.distr.ugltor, cel ce d[rdrh[. $iva
|
:

$t6ka - strqf[ in Versificagia sanscritl,'forinati.din dou[ versuri nerimate, fiecare avdnd cdte 16 silabe. ,,Raffiayana" in cea mai mare parte este compusl din Eloka. $iika.- iscpadl din oastea lui Ravana. $drpandt<fra

sofa lui Ravana, urAti, rea gi rizbunltoare.

r.,

'

. T

.:l
voiti a firii.

Tap6s,+ ascezi, asprime de sine; retinere, dirijare

cohstruiti cetatea de scaun,in Lanka.

trei cosi[ei') - rakshasi, care piesimte : evenimentele gi intr-un fel o hplrl pe Sita- , ,i Trik'(ta (,,cel cu'trei vArfuri") - rfluntele pe care fuSese Trijdta
(,,cea cu

V
Vdyu

zeul

vAntului. ,,Ramayanei".

',

Vdli

ia fost o maimu![, iar tath - zeul Indra.'

schimnic Ei infelept legendar, primul pobt indian, presupus autor al Vdrna - cast[. in India Veche societatea se alcltuia din p._atru varne: cea a brahmanilor (blujitorii cultuluiJ, cea a osta$ilor, cea a negustorilor, muncitorilor gi agricultorilbr gi cea a.gudril.o4 oamenidejos;:car.deserveaupece1eIalteheiVarne' Varrlha - zeitate, a creat cerul pi pdmdntul, mai apoi devine stlpAnul Vasislitha - unul dintre cei gapte mari inlel.epfi ai lumii;, sfetnic

fratele mai mare al regelui mairnu(elor, Sugriva, Maml

Vdlmiki

"

apelor.

.:

pe lAng[ regii Dasharatha

$.i

Rama.

Mithfla.
Vina

Vibhishana:- fi'atele,mai mic al lui Ravana; care,. dupl moartea acestuia, r[m0ne s[ domneascl in Lanka. ' , : Vid6ha -.regatut de la r[slrit fn c6mpia Gang6i, cu eapi!'dla

,''',

instrument muzical cu $apte coarde.

:.

'

,/l

1..Mama lui GarudS; 2. Clpitah in oastea maimqtelor' Viswekfurnan -- arhitectul ceresc, care a zidit pentru Ravana fiumoasa capital{, Lalfia, gi a creat pentru Kubera carul zburitor

Vindta

Pushpaka;

Viswarnilr4 -rege, cate duce o via![ de schi4nic wemg de o mie de ani $i a"qtfel.devine'!r4hmqn.. Unul din cei gaptp mari inlelepti ai iumii. VilhnU - zeu[-ocrotitorRama e intruparea lui. Vritra :-: demonul care aduce.seceta, $q;4apul de totdeauna al lui Indra, CAnd este invins Qe Indra, atunci ploufl.
:

Y
YAmi
celor

morgi:

zeul morlii;

stlpinril himii in
ria

care slldgldiesc sufletele

REFERINTE ISTORICO.LITEMRE

MJAGOPALACHARI: ,,Dac[ epopeile gi cdntecele unei naliuni izvorlsc din nldejdile'gi gAndurile oamenilor obiqnui[i sau dacd convingerile qi ideile unei nagiuni sunt produse de literatura ei, dacd o plant[ se na$te din slmAng[ ori sdminla se naEte din plant[ sunt intreblri ce pot duce sprb abstrac[ii dincolo de cuvdnt sau idee gi la caie oricine poate sA rlspundd cum doregte. Ploaia cade din v[zduh, se transforml in rduri, iar rAurile, dup[ ce curg la vale, aiung in mare., Apoi, din nou, apa mirii, absorbit[ de soa.re, se ridich in vdzduh, de unde se intoarce in chip de ploaie qi curge Ia vale preschimbatd in rAuri. Tbt aqa valori gi simllminte izvorlsc din popor, ating inima poetului Ei, transformate inff-un poem, inspiri din nou gi lumineazX poporul. Astfel in fiecare !ar[ poet qi popor se sprijinl unul pe altul."
Chakravarti RAIAGOPALACHIRL Epilog

z
d
J.

&

in

Ramayana

prozd.

DUTT: ,,... nicdieri in literatura universal[ nu se afl5 zugrivit un ideal mai inalt de dragoste femininl, cinste gi credin[X de sofie."
Romessh C. DUTT. Ramayana

Mahabharata, Londra, 1963.

PALLADI:

Aparitia in grai moldovenesc a capodoperei

c[tte marea manifestare

Ramayana (1986) a coincis cu preg[tirile

cultural[

mentionatl cu premiul intAi al Comitetului de Stat pehtru edituri gi al Uniunii Scriitorilor din Moldova Practica de traducltor a poetului Pavel Darie numdrl cAteva decenii, timp in care dumnealui, de rAnd cu plachetele sale de veisuri (,,Vase comunicante", ,,Dor de mamd", ,,CAntece de iarn[", E.a.) ne-a dat gi o serie de tdlmiciri dintre care le men[ionlm pe cele mai valoroase: I. Cupala, Ftancesco Petrarca, Victor Hugo, Rabindranath Tagore. ...Aparte se cer mentionate traducerile din epopeile antice sanscrite Maltabharata gi Ramayana. Ultima din ele, care vede lumina tiparului peste $apte ani de la aparigia preceden_lei, vol'be$te de la sine cie persevetenla ir,r care poetul traducitor
lraducerea
a

Festivalul Indibi.
fcist

Pavel Darie igi perfeclioneazb aldt nivelul de p[trundere al

universului poetic pe care il td.lmdcegte, cit Ei upeltele proprii, mijloacele artistice ale iimbajului menit a reconstitui fqrga de
expresie a oPerei originale' ...Traclucltbrul a p[strat atdt ritmul, cAt gi misura piciorului I de imagini, plasticitatea orali a ae vlqs (16 imte qi il stlpAnegte cu o deplinl limbajului

firX doar Ei poate, cllitl la focul cel sacru al inspira[iei. Traducdtorul utilizeazl, toatX paleta de culori 5i nuanle proprii ,?amayanei, stilului ei, cale incalc[ ,,normele admisibile ale poeziei eroico-epice", consefitndnd de fapt Uecerea de la descrierea obiectivi, de la naragiunea distan[ati qi rece la cea accentuat

silabe) afiistic, puLere de comuni

bil[

5i

vibrantl, bine qlefuitd

gi,

- foarte bogat in simboluri (soarele 5i luna, de exemin motive cosmogonice 5i plu), fiecventl de alfel, in literatura noastre popular[ 5i in nemuritoarea crealie eminescianl.
tive de cunoa$tere a universului artistic indian
Tudor PALLADI in Moldova Socialisti, 1987.

CIoBANU: Ramayanaeste a doua mare epopee clasic[ san-

scritl dupi Mahabharata, dar ca importantl in via[a gi spiritualitatea popoarelor subcontinentului'indian ea degine primul

loc, fiind considerati monumentul poetic de cea mai largl

popularitate;

Apreciind rolul deosebit al epopeilor sanscrite'in istoria civilizagiei indiene, eminentul om politic Ei de stat Diavaharlal Neru scrie in celebra sa carte Descopeilrea Indiei:,,cele doul nrari crealii ale eposului antic indian - Ramayana $ Mahab' hanta- au fost zlmislite, probabil, in decursul a cfflot'vn sule de ani qi chiar mai tdrziu flcAndu-se completliri- in ele se rehl eazl despre istoria timptrrie a indoarieniior, despre cuccrlrlltl Ior $i luptele rivale dintre ei in perioada de expansiuttc qi <'tttt

'),<r,

li0ll(lafe, tlirzirr. ln r:ulc ih[r-

e mult mai oud crealii,

z
a d

fluen![ pu-

tradifiile gi legendele, devenind 0 parte integrantd a vielii poporului". Creatorul Ramayanei imagineaz{ descendenla divin6 a eroilor sii principalt, care in viala de toate zilele sunt oameni cu cele mai alesb calitlgi etice $i morale, viieji fdra. seamin, dar Ei cu anumite indoieli, sl5biciuni. Ceea ce insd ii iiral![ la rangul
pAndesc de z.ei, iar uneori Ei mai presus de aceEtia, sunt fapteie lor viie-

norme de conduit[ ig! cdEtigd terenul numai prinft o inverEunati irrfluntare a tot ce-ivechi,.rutinar gi antiobqtesc. 'liadusd, adoptati ori prelucratA in principalele limbi ale

subcontinentului indian: hindi, tamil, bengall E.a., in graiurile popoarelor din Indochina,gi Indonezia, Tibet, China g.a., Rama.yana a devenit un;tnonufirnt poetic comun ce a fertlliza| dez_ voltarea literaturilor nationale, ecoul ei strhbitdnd pAn[ in Europa, in Africa Ei America. Cunoscutul.exeget al eposului indian p.A. Grin[er in studiul monografic Mahabharata Ei Ramay.ana [Mosc.ova, 1970) mentioneazd judicios c[ aceste poieme, in toate Jdrile unde au pdtruns; erau considefate ca o avugie proprie, nafionali. Eroii lor deveneau eroi ai propriei lor antichitlgi, motivele 5i subiecteJe .lolerau preiucrate de literatura gi arta autohton[, pdtrunzAnd in scuipluri, arhitecturd, in arta muzicald,

.:,.1

.. i::i..

: l:

::.
llll'r

.+ir.'
,

. !;.1;.

.i;i
;:

' ::;,' lilr

riii:

teatraiX

E.a.

Unele creagii din literatura clasic[ romdneascd, de pildd

Povesiea poveptilot.de C. Stamati; Strlgoii de M. Eminescu, Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb de Ion Creangd, precum.Ei unele basme populare invedereazl motive asemdnltbare

celdr dih Ramayanaindeosebi. Poetul gi traduc{torul Pavel Darie gi-a asumat anevoiohsa gi'temerara sarcinl de a-l'farnilinriru Oa cititorul moldovean,cu o selie dintre cele,rnai reprezentative fragmente; p6rfi; capilole ale Ramayanei Ei Mahabharatei nemuritoare creatii epice ale literaturii clasice indiene. in 1979 a publicat o naduceie. din Mahabhataia; iar de,data

&

'

ofer[ o traduiere, prin,inteimediul versiunii ruSegti, Ramayana. De remarcat, de la bun inceput, complecsitatea $i extrem de anevoiosa trud[, depusl de traducltor la realizarea acestor versuri, care marcheazd succese incontestabile. in faga lui au stat o serie de chestiuni nu numai de ordin practic, ci gi teoretic. A fost nevoie nu numai de o cunoagtere temeinic[ a versiunilor intermediare ruse$ti, ci Ei de o p[trundere in lumea civilizaliei gi culturii indiene, de o informagie considerabilI din diferite lucrdri, consacfate literaturii gi culturii antice indiene, folclorului, mitologiei g.a. MengonXm luolrile sanscritologilor: E.N. Tiomchin, VG. Erman, P Grinler. Volumul MahabharataEi Ramayana; Tri velichih scazania drcwei Indij din seria Biblioteca vsemirnoi literaturd;
aceasta ne

a:clrlii sfinte

(1e78).

limitat la versiunea poetic[ rus[, realizat6, de Vera Potapova, dar a recurs Ei la izvoarele indicate mai sus, completdndu-Ei lucrarea cu unele fragmente ce i s-au p[rut necesare pentru o mai bun[ ingelegere a poemului. in acest sens versurile rimate gi ritmate alterneazl cu pasage in prozit sau vers nerimal cum o cere tensiunea trlirilor eroilor Ei desf[$urarea ac[iunii. Sunt ingenios utilizate atAt resursele literaturii culte, cAt gi cele folclorice. Astfel cititorului i se ofer[ posibilitatea de a cunoa$te unul dintre cele mai fascinante monumente poetice universale.
Traducitorui nu
s-a

'

Lazfu CIOBANU. Prefagi Ia Ramayana. Chigin5u, 1986, p. 5-12

301

lumea idealurilor veEnice- Numai din dragoste Se nasc toate minunile .incAntitoale pe fa[a plmin. tului, precum gi in,ceruri. lnlupta binelui cu rlul; ia care de:cind lumea Particip[ gi zeii, ajutflndu-i pe oameni sil poarte sgs steagul binelui Ei 3l dreptilii, se.Ilasc qroii Si sq tese.vizduhul cate ne umple eu tiiie qilumini pieptul, indiferentin.ce wgmq $i iR ce [a$ triim. Ramigi Sita.suniem noi, gi vor fi incil mqlgi dup[... Pentru cl
DARIE: Ramayana

&

flri dragoste...

' : v[ veti simti cu Eapte , Venili atituri de..eroii framayanei sau gaptgzeci de inimi,'pi veli trli'.. gtii de ani. . ,.

'i

lirt'umuseliie munteiui Chitrakuta

irr Ayodhya pustie ..........
CARTEA A TREiA

iN rAouns
intAlnirea cu Surpanakha

'i, --'i: t|'

Surpanakh Surpanakh Maricha ia

Sita-l

'...'-..,.'!.:-... a --.'.'..""""' """""""""'

.-r-..:-'..:':"."""'"'r"t',""":

94 97
99 102 103

La vederea cerbului Sita rdmAne-ncdntati

""""""""""'

Rama omoari cerbul ........................i............'.....-.'...,.'..

,l06

rimite pe

Lakshmana

in ajutor .'.'.--...;.';"""""''" 108

-: :
CARTEA A PATRA

'

KtsHzuNng.a'

intdlnirea cu Sugriva

..."...:.-.:....... Rama cuvAntf despre vremea ploilor' Zlcetealui Rama despre toamntr
. .CARTEAACINCEA
FRUMOASA

Ldngd lacul PamPa

""""""' """"' """"""""

139
143

149

Hanuman Hanuman Hanuman Hanuman Hanuman

.......'..... l03 pltrunde-n Lanka .-....... admir[ oragui lui RaYana''..',.....'.'-...'....' -..'. .,.' 1 64 pornefte prin Lanka "'."""-""''' 165 n-o g[segte pe Sila ...'i.....'..-.. :..'..,---......''."',"' 1 70
-

continul s:0 cautQ ..-.....,.!.';.'..." ..'. ",.', "'. " " " 17 4 -,......;.....'..."' .,"',, 176 Carul zburltor ..........-..... Femeile lui Ravana ...-..,.............,.."...'..i'.'...''.. '.."'-.'.,.,.'. J77 Hanuman - in palatul lui Ravana -:'......,"
Hanuman pltrunde iri cr-Qngul rlg A$qka .'. -":.'. -- -........-',,'1 90 Hanuman o vede pe Sita intre Ra(shasi...,.,'..-..'..'.'..:.,.i200

tg rv"!'1{,AzUq i4 d^-

it--t

\F

.\.,i\

g,"Oo'J-q'"

!t *.*-'.s-. ucffirql ;^$:f