You are on page 1of 3

SUBORDONATELE

Subordonata subiectiv (SB) ntrebri:cine?ce? Cnd rspunde la ntrebarea cine?,SB poate avea ca termen regent un verb sau predicat nominal cu verb copulativ personal(care are un autor al aciunii): Ex:Cine se scoal de diminea/ajunge departe./(Sb este prima propoziie introdus prin cine. Pentru a o afla, punem ntrebarea verbului din principal ajunge:Cine ajunge departe?)Observm c verbul ntrebat este unul personal( are ca autor al aciunii un pronume de persoana a III-a: el ajunge). Cnd rspunde la ce?, SB va avea ca termen regent un verb (predicativ sau un predicat nominal cu verb copulativ)impersonal. Astfel,ea va fi cerut de:a)verbe active impersonale:trebuie,place ,convine, (mi,i,i)ajunge, pare,rmne,vine etc. Subordonata predicativ (PR) ntrebri: ce? cum? Este subordonata care va avea totdeauna ca termen regent un verb copulativ, iar propoziia subordonat care va ine loc de nume predicativ pe lng acest verb copulativ se va numi predicativ. Verbul copulativ va forma un PNI(predicat nominal incomplet). Verbele copulative sunt: a fi, a prea, a nsemna,a deveni, a ajunge, a iei, a se face, a rmne; A fi: Eu sunt acelai. Aceasta este o propoziie cu un predicat nominal (complet). Eu sunt/cum m tii/. n acest caz,ne ntlnim cu o propoziie subordonat care este introdus prin adverbul relativ cum i care ndeplinete funcia sintactic de nume predicativ pe lng verbul copulativ sunt din P1.De data asta verbul a fi va forma un predicat nominal incomplet,fiindc n loc Subordonata atributiv (AT) ntrebarea: care? Este singura propoziie subordonat care are ca termen regent un substantiv,un pronume sau un numeral. Ex: Locul/unde mergem/este aproape/.P2=AT, deoarece are ca termen regent substantivul locul din P1. Am ajuns n ziua/cnd tu ai plecat/.P2=AT i are ca termen regent subst. ziua.

NECIRCUMSTANIALE
Subordonata completiv direct (CD);ntrebarea:ce? Aceast propoziie se confund cu subiectiva dac nu observm cu atenie termenul regent. n timp ce subiectiva rspunde la aceeai ntrebare pus unui verb impersonal (care nu are subiect),completiva direct se adreseaz cu ntrebarea ce unui verb predicativ personal (care are subiect). Ea ndeplinete funcia sintactic de complement direct. Ex: Eu tiu/c vei pleca/.P1=PP; P2=CD i are ca termen regent verbul predicativ personal tiu din P1.(ce tiu eu?) Nu s-a tiut/c vei pleca/.P1=PP; P2=SB i are ca termen regent verbul impersonal nu s-a tiut din P1. Subordonata completiv indirect (CI);ntrebri:cu cine?cu ce? de ce? la ce?despre cine? despre ce?pe ce? cui? etc. Este propoziia subordonat care ndeplinete funcia sintactic de complement indirect pe lng un verb personal (locuiune verbal) intranzitiv(), un adjectiv sau adverb din regent. Aadar,CI are ca termen regent: a)verbe (locuiuni verbale) personale reflexive. ( Trebuie menionat c verbele reflexive sunt intranzitive; adic nu cer complement direct,ci indirect):a se gndi(la ceva), a se teme(de ceva),a se mndri (cu ceva),a-i aminti, a-i aduce aminte (de ceva),a se baza, a se bizui (pe ceva),a se hotr(la ceva)etc. S-a hotrt/s plece/.P1=PP; P2=CI(la ce s-a hotrt el?) S-a gndit/s vin/. P1=PP ; P2=CI(la ce s-a gndit el?) b)adjective,locuiuni adjectivale, adverbe:mndru(de ceva),bucuros(de ceva), ngrijorat, silit (la ceva), ncredinat,convins(de ceva), n stare(de ceva),gata(de ceva)etc. n stare este o locuiune adjectival i echivaleaz cu capabil. c)verbe (locuiuni verbale) active intranzitive:a reflecta (la ceva), a medita(la ceva),

Atenie! Cnd pronumele nehotrt totva fi urmat de ce, ceea ce, propoziiile care vor fi introduse prin pronumele relative ce, ceea ce vor fi totdeauna AT.

1. SB. b)reflexive impersonale: se zice,se tie,se vede, se cunoate,se cuvine etc. c)pasive impersonale: (mi,i,i)este dat,scris, lsat etc. d)expresii impersonale: (acestea sunt predicate nominale cu verb copulativ impersonal):este bine, este ru,este uor, este necesar etc. e)adverbe predicative: bine,sigur,firete, poate,probabil,desigur, negreit,bineneles,cu siguran,fr ndoial etc.(+ c sau s). Aceste adverbe devin predicate cnd sunt urmate de cele dou conjuncii menionate, iar subordonata introdus prin aceste conjuncii va fi totdeauna subiectiv. Ex: Bine/c mi-ai spus/.P1=PP;P2=SB cerut de adverbul predicativ bine.

2. PR. de un nume predicativ i apare o subordonat. A prea cere o predicativ cnd are subiect: Toi par/s tie adevrul/.(P2=PR)este cerut de verbul copulativ par. A nsemna= a constitui; Asta nseamn/c vom reui/. P2= PR cerut de verbul copulativ nseamn din P1. Aa vor sta lucrurile cu toate verbele copulative. Trebuie s observm c aceste verbe apar naintea unei subordonate, c au subiect i nelesul de ceva, cumva,iar n loc de un nume predicativ , apare un element de relaie care ne anun o subordonat. Cnd propoziia principal se afl n interiorul frazei i este format doar dintr-un verb copulativ, ea se numete propoziie insuficient i cere naintea ei o subiectiv,iar dup ea o predicativ. Ex: Dac ai nvat tot/nseamn/c nu vei avea emoii/. P1= SB; P2=PP;P3=PR.

3. AT. Ex: Tot/ce faci/ i tot/ce spui/ este corect/. P1=PP;P2=AT;P3=AT; La fel se ntmpl cu pronumele negativ nimic cnd este urmat de din ce, din ceea ce: Nu tiu nimic/din ceea ce s-a discutat/.P1=PP; P2=AT (are ca termen regent pronumele negativ nimic din P1.

4.CD. CD are ca termen regent i interjeciile predicative:iat, uite, iaca, iact,na; Ex: Uite/ce ai fcut/.P1=PP;P2=CD are ca termen regent interjecia predicativ uite din P1.

5. CI. a-i prea ru(de ceva),a-i prea bine(de ceva)[ultimele dou sunt locuiuni verbale], a avea chef (nevoie) (de ceva),a ine (la ceva) etc. O situaie aparte o are verbul a ine; cnd este urmat de s ,totdeauna aceast subordonat introdus prin s va fi CI, nu CD, cum ar prea. Ex:in/ s v anun/P1=PP P2=CI (la ce in? i nu: ce in?) De asemenea, se impune s reinem c cele dou construcii cu verbul a prea sunt predicate verbale exprimate prin locuiuni verbale,i nu predicate nominale: mi pare ru (bine)/c pleci/.P1=PP;P2=CI pare ru i pare bine= PV exprimate prin locuiuni verbale echivalente semantic cu m bucur, regret. d)interjecii: vai,halal; Ex: Vai/ de cine nu ascult/.P1=PP; P2=CI.

You might also like