Professional Documents
Culture Documents
3
În volumul doi alk cursului de Echipamente Electrice sunt prezentate
principalele tipuri de aparate i echipamente electrice de comuta ie i protec ie de
joas , medie i înalt tensiune, precum i echipamentele electrice pentru pornirea i
reglarea tura iei ma inilor electrice.
Mul umesc pentru sprijinul primit la realizarea acestui curs din partea
colegilor i a colaboratorilor.
Autorul
4
CUPRINS
9
1. APARATE ELECTRICE NEAUTOMATE
14
1.3. SEPARATOARE DE JOAS TENSIUNE
15
1.4. ÎNTRERUP TOARE I COMUTATOARE CU PÂRGHIE
16
Dup deschiderea f r arc electric a contactelor principale, resoartele se
întind i determin accelerarea pieselor mobile ale contactelor de rupere.
Comutatoarele au dou rânduri de piese fixe de contact, astfel încât
deschiderea primului rând de contacte este urmat de închiderea celuilalt rând
de contacte i invers.
La întrerup toarele cu pârghie tripolare, de multe ori maneta de
ac ionare este pozi ionat lateral a a cum este prezentat în figura 1.3.
19
Figura 1.6. Reprezentarea desf urat a unui întrerup tor pachet.
1-maneta de ac ionare, 2-placa de marcaj, 3-placa raster, 4-placa de acoperire,
5-suport de solidarizare, 6- tift, 7, 8, 9,- dispozitivul de sacadare cu resort i
bil , 10-cilindru de comand , 11-camera de stingere, 12-sfer de sticl ,
13-tachet, 14-plac de acoperire, 15- ina de contact, 16-puntea de contact
mobil , 17-resort pentru asigurarea presiunii pe contact.
Întrerup toarele i comutatoarele pachet de construc ie româneasc
(corespund STAS 5414-83) au urm toarele caracteristici tehnice:
– pentru aparatele de curent alternativ: UN = 400 V;
la IN = 10A, Irup = 6IN;
la IN = 25 A, 63 A, Irup = 1,5IN, la cosϕ > 0,4;
– pentru aparate de curent continuu: UN = 250 V;
IN = 10A, 25 A, 63 A, lrup = IN.
Aceste întrerup toare se realizeaz în construc ie normal , etan i
antiexploziv .
20
1. 6. ÎNTRERUP TOARE I COMUTATOARE BASCULANTE
Figura 1.7. Întrerup tor sau comutator cump n montat sub tencuial .
Caracteristicile tehnice ale întrerup toarelor i comutatoarelor cump n
sau basculante de fabrica ie româneasc sunt prezentate mai jos.
– curentul nominal în c.a. 10A iar în c.c. 4A,
– frecven a re elei în c.a. 50Hz,
– tensiunea nominal în c.a. 250V iar în c.c. 36V,
– durata de via mecanic i electric în c.a. i c.c. 50.000 manevre,
– curentul de conectare i deconectare în c.a. 10A iar în c.c. 4A,
– tensiunea de lucru în c.a. 230V iar în c.c. 36V
– tensiunea de încercare în c.a. 242V iar în c.c. 36V,
– tipul de protec ie I.P.301,
– conductoare de leg tur în c.a. min 1mm2 iar în c.c. min 2,5mm2,
– pozi ia de montare vertical .
Din categoria aparatelor pentru automatiz ri unele dintre cele mai des
utilizate sunt limitatoarele de curs i microîntrerup toarele. Limitatoarele de
cursa se folosesc pentru reglarea lungimii cursei organelor mobile ale
21
ma inilor-unelte sau ale altor utilaje similare.
Ele se monteaz fie în circuitul principal, fie în cel de comand .
Dup forma constructiv a elementului palpator limitatoarele de curs
pot fi: cu tij , cu rol , cu bil , cu pârghie sau rotative.
Constructiv. ele pot fi de tipul cu contact mobil având un contact (NI
sau ND) sau dou contacte (NI i ND), ori cu microîntrerup tor încorporat, în
construc ie capsulat sau deschis . De obicei contactele sunt în aer, dar se
construiesc i limitatoare de curs pentru puteri mari în ulei.
Pentru varianta în aer curentul nominal este de circa 6 A (la 500 V), iar
în al doilea caz poate ajunge pân 1a 60 A.
26
1.9. PRIZE, FI E, CUPLE I CONECTOARE.
28
Figura 1.19. Variante constructive de prize i fi e tripolare.
29
protejeaz în tuburi IPE. Partea frontal a prizei este protejat cu un capac
rabatabil ac ionat de un resort.
Conectoarele se folosesc la realizarea leg turilor electrice între
aparatele electrice din panourile de distribu ie. Exist variante constructive în
func ie de sec iunea conductoarelor.
Figura 1.21 Conector de leg tur pentru conductoare de 2,5 sau 4 mm.
30
1.10. REOSTATE INDUSTRIALE
a) b)
Figura 1.23. Reostatul plan cu 3 borne.
a)pentru pornirea unui motor de c.c.,
b)pentru pornirea unui motor asincron cu rotor bobinat.
31
Figura 1.24. Reostate de excita ie pentru generatoare de c.c.
a) pentru excita ie deriva ie; b) pentru excita ie separat .
1- rezistoare, 2-placa suport; 3, 4, 5-borne; 6-contact glisant; 7-manet ; 8-ax;
i 9-perie.
Reostatele de pornire pot fi comandate i prin controlere. Reostatele cu
controler se folosesc la un num r mai mare de 20 porniri pe or .
Reostatele de reglare sunt reostate pentru reglarea tensiunii genera-
toarelor i reostate pentru reglarea vitezei motoarelor. Reostatele pentru
reglarea tensiunii generatoarelor servesc la modificarea curentului de excita ie
a generatoarelor. Se construiesc ca reostate plane i au dimensiuni relativ
mici, fiind parcurse de curentul de excita ie care are intensitate mic . Periile
sunt mai late decât distan a dintre dou ploturi succesive astfel încât circuitul
de excita ie s nu fie niciodat întrerupt.
Reostatele pentru reglarea vitezei motoarelor se utilizeaz la motoarele
de curent continuu i alternativ. La motoarele de curent continuu cu excita ie
deriva ie, reglarea vitezei se face prin modificarea excita iei i deci reostatul
este asem n tor cu un reostat pentru reglarea tensiunii generatoarelor. De
obicei, se construiesc aparate complexe, care con in atât reostatul de reglare a
tura iei cât i reostatul de pornire. La motoarele de curent continuu cu
excita ie serie i la motoarele asincrone, reostatele de reglare sunt calculate
pentru a func iona în regim de lung durat , i se pot folosi i ca reostate de
pornire. Pentru asigurarea comuta iilor se utilizeaz controlere.
Introducerea unor rezisten e de reglare în circuitul rotoric al motorului
asincron este înso it de pierderi de energie i din aceast cauz se limiteaz
la durate scurte de timp, în condi ii speciale, ca de exemplu la ac ionarea
electric a mecanismelor de ridicat i transportat (macarale i poduri rulante)
unde este nevoie de o varia ie lin a vitezei de ridicare a sarcinii.
32
1.11. APARATE PENTRU COMANDA MANUAL A MOTOARELOR
34
Inversoarele de sens se utilizeaz pentru a comanda inversarea
sensului de rota ie al motoarelor asincrone trifazate prin inversarea a dou
faze sau prin inversarea curentului rotoric sau de excita ie la motoarele de c.c.
Inversoarele de sens cu comanda manual direct pot fi realizate în
urm toarele variante constructive: cu came, pachet sau cu tambur. Ele au trei
pozi ii: stânga, zero i dreapta i permit inversarea sensului de rota ie al unui
motor aflat în mi care, având o capacitate de conectare i deconectare de 6IN.
Se construiesc pentru curen i nominali de 32 A i se utilizeaz pentru motoare
cu o putere pân la 7 kW la 230 V, pân la 10 kW la 400 V i pân la 14 kW
la 500 V.
Conform figurii 1.28 pe tambur patineaz periile fixe 1 ... 6 legate la
re ea i respectiv la înf ur rile motorului. Când periile se afl în pozi ia 0
motorul nu este alimentat. Prin rotirea tamburului în pozi ia I, se realizeaz
unul din sensurile de rota ie. Pentru inversarea sensului de rota ie al motorului
se aduce maneta de ac ionare în pozi ia 0 i apoi în pozi ia II.
36
Pentru a verifica modul de însu ire a cuno tin elor prezentate în acest
capitol r spunde i pe scurt la urm toarele întreb ri:
38
2. ECHIPAMENTE ELECTRICE DE COMUTA IE DE JOAS
TENSIUNE
40
la inversarea sensului de rota ie al motoarelor.
Contactoarele de curent continuu se clasific în 5 grupe:
• DC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab
inductive;
• DC2 – pentru pornirea motoarelor cu deriva ie sau pentru pornirea
acestora în plin mers;
• DC3 – pentru pornirea motoarelor deriva ie la mersul cu ocuri i la
inversarea sensului de rota ie al motoarelor;
• DC4 – pentru pornirea motoarelor serie i oprirea acestora în plin
mers;
• DC5 – pentru pornirea motoarelor serie la mersul cu ocuri i la inver-
sarea sensului de rota ie în plin mers al motoarelor.
G. Din punctul de vedere al rezisten ei mecanice la uzur a contacte-
lor, contactoarele se clasific în func ie de durata de serviciu în gol (f r
sarcin ), exprimat prin num rul de ac ion ri minime, astfel:
Tabel 2.1. Num rul minim de ac ion ri.
Clasa Num rul de ac ion ri minime
I 250.000
II 1.000.000
II 5.000.000
IV 10.000.000
46
2.1.3. Contactoare de curent continuu
48
Figura 2.8. Contactor LP4 D (DC, AC3)
49
Figura 2.10. Contactor pe bar tripolar LC1 B (AC, AC3)
750-1800A pentru comanda motoarelor.
51
Figura 2.12. Schema electric desf urat de alimentare i comand a unui
contactor trifazat cu electromagnet de c.a.
52
Figura 2.13. Schema complet (de lucru) i Schema electric desf urat
(func ional ) pentru alimentarea i comanda unui contactor bipolar de c.c.
ac ionat de un electromagnet de c.c.
54
Figura 2.15. Schema de principiu a unui contactor static de c.a. monofazat
ωL
în care: tgϕ = (2.8.)
R
Solu ia pentru it se deduce din ip luând în considerare condi iile ini iale.
Astfel, dac comanda tiristorului T1 se face la momentul ωt = α, datorit
inductivit ii circuitului în primul moment, curentul total este 0.
Rezult :
ωt − α ωt − α
− 2⋅U −
i t = i p (α ) e ωT
=− ⋅e ωT
⋅ sin (α − ϕ) (2.9.)
R 2 + (ω ⋅ L )
2
55
R
2⋅U − ( ωt − α )
i= sin (ωt − ϕ) − e ω⋅L
sin (α − ϕ) (2.11.)
R 2 + (ω ⋅ L )
2
Pentru eliminarea acestui defect se poate folosi schema din figura 2.16.
în care catozii tiristoarelor sunt lega i direct la o punte redresoare
semicomandat i în antiparalel cu fiecare tiristor s-a montat câte o diod care
nu permite apari ia unor tensiuni inverse (se asigur astfel protec ia la
supratensiuni.
Schema din figura 2.16. utilizeaz un singur dispozitiv de comand
deoarece tiristoarele au catodul comun.
Dac dorim s reducem num rul de tiristoare putem utiliza schema unui
contactor static cu un singur tiristor montat în bra ul unei pun i cu diode
prezentat în figura 2.17.
56
Figura 2.17. Contactor static de c.a. cu un singur tiristor.
63
Figura 2.24. Contactor trifazat hibrid.
64
2.3. RELEE INTERMEDIARE
Acest lucru este evident atât la noile variante constructive ale releelor
electromagnetice clasice, cât mai ales la releele electronice, ca urmare a dez-
volt rii circuitelor integrate. Releele au devenit parteneri importan i în
realizarea montajelor electronice. Ele îndeplinesc pe lâng func ia clasic de
interfa are i protec ie i un rol de separare galvanic între circuitele de intrare
i de ie ire, adic între bobine i contacte.
Conectarea acestor relee în circuitele imprimate se face prin intermediul
unor picioru e care se introduc în socluri special construite.
Forma constructiv a unui releu miniaturizat de tip clapet , pentru
curen i nominali de pân la 6 A, este prezentat în figura 2.26. unde sunt
prezentate principalele sale elemente componente.
Pentru a evita murd rirea contactelor, releul este introdus într-o carcas
izolant . Pentru a se evita oxidarea contactelor se realizeaz variante
constructive de relee electromagnetice miniaturizate capsulate, având în
interior un gaz protector. Releele sunt capsulate într-o carcas din r in
epoxidic . Forma constructiv a circuitului magnetic permite o reducere
major a fluxurilor de dispersie i prin aceasta reducerea consumului de
66
energie absorbit de bobina releului.
67
câmpului magnetic dat de polii unui magnet permanent, basculeaz ducând la
modificarea pozi iei contactelor sale.
Pentru a m ri i mai mult performan ele acestor relee s-au realizat relee
reed polarizate. La aceste relee pe lâng înf urarea de excita ie se utilizeaz
i un magnet permanent al c rui câmp magnetic înt re te câmpul magnetic al
bobinei de ac ionare, astfel încât permite atingerea for ei de ac ionare, cu un
curent de excita ie mai mic i f r satura ia circuitului magnetic. Eficien a
releelor Reed polarizate este de aproximativ 10 ori mai mare decât a celor
nepolarizate.
Releele Reed de construc ie modern au în interiorul lor i un getter, cu
rol de absor ie a gazelor pentru a p stra atmosfera de gaz inert un timp cât
mai îndelungat.
Miniaturizarea releelor continu prin implicarea componentelor electro-
nice discrete (diode, tranzistoare), circuite integrate (amplificatoare
opera ionale), circuite digitale i circuite specializate.
71
clichet care are o construc ie simpl i fiabil i este prezentat în figura 2.30.
73
Figura 2.32. Mecanism de z vorâre cu pârghii articulate i genunchi.
74
Întrerup toare automate limitatoare, având timpi de ac ionare ta < 10
ms, In=16÷2500 A i Ir=25÷100 kA.
Dintre întrerup toarele automate de putere fabricate la noi în ar
amintim pe cele de tip OROMAX, AMRO, AMT i DITA. În toate aceste
aparate întreruperea arcului electric se realizeaz în camere de stingere care
folosesc principiul efectului de electrod combinat cu efectul de ni .
Pentru alimentarea consumatorilor de mic putere cele mai utilizate
întrerup toare automate de tip compact produse în ar sunt cele din gama
întrerup toarelor automate AMRO. Acestea se realizeaz în patru variante
constructive: AMRO 25; AMRO 40; AMRO 100 i AMRO 250.
Ele func ioneaz în curent alternativ la o tensiune de 500V i o
frecven de 50Hz. Variantele AMRO 100 i AMRO 250 pot func iona i în
curent continuu la o tensiune de 220V.
75
Figura 2.34. Variante constructive de întrerup toare automate de tip
compact.
76
Figura 2.35. Sec iune prin întrerup torul automat capsulat de tip USOL.
77
În afara ac ion rii manuale întrerup toarele capsulate USOL pot fi
ac ionate prin electromagne i de ac ionare sau prin motoare de ac ionare.
În figura 2.36. am reprezentat schema electric de ac ionare i comand
a întrerup toarelor de tip USOL în varianta cu electromagnet de ac ionare.
78
Se observ c în cazul ac ion rii din nou a butonului S2 electromagnetul
Q1 (0-1) nu poate fi pus sub tensiune din cauz c releul de blocaj K2
este ac ionat i contactul s u K2 (3-5) este deschis.
Declan area voit se face prin butonul S1 care întrerupe alimentarea
declan atorului minimal de tensiune F3 (U<) i care ac ioneaz mecanic
asupra z vorului Z. În cazul unor curen i de suprasarcin declan area este
comandat de declan atoarele F1, iar n cazul unor supracuren i mai mari de
declan atoarele F2 ce ac ioneaz asupra z vorului Z.
În cazul în care întrerup torul este ac ionat printr-un motor electric,
schema electric cuprinde un i un limitator de curs i o frân
electromagnetic .
Întrerup torul automat de tip OROMAX se realizeaz pentru curen i
nominali de la 1000 la 4000 A, fiind destinat comuta iei i protec iei liniilor
electrice, a motoarelor de putere, generatoarelor i transformatoarelor mari.
Ac ionarea se face prin maneta proprie sau prin motor de ac ionare, printr-un
mecanism de ac ionare cu acumulare de energie în resoarte (cu resoarte
pretensionate). O vedere de ansamblu a unui întrerup tor de tip OROMAX
este prezentat în figura 2.37.
Acest întrerup tor este prev zut pentru protec ie cu declan atoare de tip
H (declan atoare combinate termice i electromagnetice), cu curentul de
declan are instantanee reglat la 8Ir.
Pentru a face fa curen ilor de scurtcircuit mari, acest întrerup tor este
echipat cu contacte de lucru, contacte de rupere (de arc) i rampe (coarne) de
introducere a arcului electric în interiorul camerei de stingere.
Elementele constructive ale c ilor de curent ale unui întrerup tor tip
OROMAX sunt prezentate în figura 2.38.
79
.
Figura 2.37. Întrerup tor automat tip OROMAX
Figura 2.38. C ile de curent ale unui întrerup tor de tip OROMAX.
l-contactul principal (de lucru); 2-contactul de rupere (de arc); 3a i 3b-
rampele (coarnele); 4- separator de flam ; 5- piesa suport pentru elementele
mobile de contact; 6- resort antagonist; 7- pies intermediar ; 8- leg tur
flexibil ; 9- calea de curent.
80
Schema electric a unui întrerup tor automat universal de tip
OROMAX este reprezentat în figura 2.39..
Ac ionarea întrerup torului se poate face fie cu un electromagnet, cu un
motor electric sau cu un dispozitiv pneumatic. În momentul în care
dispozitivul de ac ionare i-a terminat cursa, contactele întrerup torului Ql
r mân închise prin intermediul z vorului Z, iar dispozitivul de ac ionare este
deconectat automat. Prin închiderea contactelor principale ale lui Ql se
alimenteaz consumatorul între bornele A, B, C, în serie cu declan atoarele
termice F5 i electromagnetice F4 si siguran ele fuzibile F1, F2, F3. La
dep irea curentului reglat ac ioneaz dup caz declan atorul termic sau cel
electromagnetic care prin lovirea z vorului provoac declan area
întrerup torului.
În caz de scurtcircuit întreruperea aliment rii consumatorului se
realizeaz prin ac iunea siguran elor fuzibile. Declan atorul minimal de
tensiune F6 este alimentat prin contactul Ql (14-16) i butonul S1 (l-3). În
cazul sc derii sau dispari iei tensiunii declan atorul F6 ac ioneaz mecanic
asupra z vorului Z, provocând declan area întrerup torului. Pentru declan-
area voit a întrerup torului se folose te butonul S1.
Figura 2.39. Schema electric desf urat a unui întrerup tor de tip
OROMAX.
81
Protec ia la suprasarcini este realizat de releele termobimetalice F5, la
supracuren i de releele electromagnetice F4 iar la sc derea tensiunii de c tre
releul electromagnetic F6. Protec ia la scurtcircuit se face i în acest caz prin
siguran ele fuzibile F1, F2 i F3.
Figura 2.40. Schema electric a unui întrerup tor cu protec ia prin relee.
83
Figura 2.42. Întrerup tor automat de c.c. ultrarapid electromagnetic.
1-contactul fix, 2-contactul mobil principal, 3-contactul de arc, B-bobina de
suflaj, R-rezisten a pentru limitarea supratensiunilor pe contacte, ER-
electromagnetul de re inere (z vorul), ED- electromagnetul de declan are.
84
Figura 2.43. Întrerup tor automat de c.c. ultrarapid cu unt magnetic.
1 - contactul mobil; 2- contactul fix; 3-arm tura mobil solidar cu contactul
mobil; 4- electromagnetul de declan are; 6- bobina de suflaj.
85
Stingerea arcului este asigurat de bobina de suflaj 6. Lipsa unor
pârghii i z voare intermediare determin o ac iune ultrarapid a întrerup to-
rului în caz de avarie (de ordinul 5 ms).
În pozi ia închis întrerup torul este z vorât prin clichetul 9, calea de cu-
rent închizându-se de la A la B. Esen ial în construc ia aparatului este declan-
atorul electrodinamic format din bobina fix 4 i un disc nemagnetic (Cu sau
Al) 5, care este solidar cu elementul de contact 1 prin tija 3. Resortul 6
asigur presiunea de contact. La apari ia unui curent de scurtcircuit se
transmite un impuls de curent (l-2 ms) în bobina 4 i sub ac iunea for elor
electrodinamice discul 5 este respins comprimând resortul 6 i ducând la
deschiderea contactelor 1 i 2. În acest fel apare un arc electric, dirijat spre
camera de stingere (cu efect deion i suflaj magnetic), limitându-se în acela i
timp valoarea curentului de scurtcircuit. Resortul 6 se comprim pân la o
valoare prestabilit dup care revine spre pozi ia ini ial cu tendin a de a
restabili contactul principal. Pentru a evita acest lucru clichetul mecanic 9
trebuie deschis într-un timp foarte scurt, permi ând resortului antagonist 10 s
îndep rteze contactul 2.
Aceast declichetare rapid este realizat fie prin intermediul unui
declan ator electromagnetic 7 care î i atrage arm tura mobil 11, fie printr-un
declan ator electrodinamic 8 (identic cu 4 i 5). Pentru a ob ine o declan are
extrem de rapid (aproximativ 3 ms) impulsul de comand transmis
înf ur rilor 4 respectiv 8, se ob ine de la un sistem de sesizare a
supracuren ilor prezentat în figura 2.44. b.
La varia ia brusc a curentului de supravegheat i, prin intermediul
transformatorului de curent Tr se transmite un semnal unui comparator Co.
Dac curentul a dep it valoarea reglat , la ie irea din comparator se d o
comand pe poarta tiristorului T prin care se descarc condensatorul C peste
bobinele declan atoarelor 4, respectiv 8. Din schem se observ c în
prealabil condensatorul a fost înc rcat de la o surs de tensiune alternativ
prin dioda D i rezisten a R.
Datorit timpilor de comuta ie foarte redu i întrerup toarele de c.c.
ultrarapide au cunoscut o l rgire a domeniului de utilizare i o diversificare a
variantelor constructive.
2.5. DISJUNCTOARE
87
Figura 2.46. Blocuri disjunctoare
88
Pentru a verifica modul de însu ire a cuno tin elor prezentate în acest
capitol r spunde i pe scurt la urm toarele întreb ri:
91
3. ECHIPAMENTE ELECTRICE DE PROTEC IE
92
poat atinge o valoare periculoas pentru izola ii.
Siguran ele fuzibile se caracterizeaz printr-o construc ie foarte simpl
i robust , care au încorporat ca element de protec ie un fir rotund sau o
band conductoare, montate în serie cu obiectul de protejat. În cazul
curen ilor de scurtcircuit i la suprasarcini mari, metalul din care este
confec ionat fuzibilul, având cea mai redus stabilitate termic din întreg
circuitul, se tope te i întrerupe circuitul, realizând protec ia acestuia.
Siguran ele fuzibile se folosesc atât în instala iile electrice de joas
tensiune, cât i în cele de medie i înalt tensiune i de i din punct de vedere
constructiv ele difer mult în func ie de domeniul de utilizare, func ia de
protec ie este aceea i.
95
Figura 3.2. Efectul de limitare a curentului prin siguran a fuzibil .
a) Regim sinusoidal, b) Regim aperiodic.
96
Din figura 3.2. se constat c în regim aperiodic efectul de limitare este
mai pronun at dar durata de ardere a arcului electric este mai mare.
Siguran ele fuzibile limitatoare de curent sunt siguran ele care dup
topirea fuzibilului reduc repede curentul la zero, înainte s ating valoarea
maxim .
La curentul i, fuzibilul se evapor i au loc str pungerea intervalului i
amorsarea arcului. În siguran ele limitatoare de curent, curentul din circuit nu
atinge valoarea maxim Im ci, dimpotriv , începând de la valoarea I, scade
tinzând c tre zero. Astfel de propriet i remarcabile au de exemplu
siguran ele umplute cu o substan cu granula ie mic . În cazul acesta, arcul
se g se te în astfel de condi ii, încât rezisten a sa cap t , dintr-o dat o
valoare mare care apoi cre te repede. Proprietate siguran elor, umplute cu
substan e granuloase de a reduce for at curentul la zero înainte de trecerea sa
normal prin zero, indic posibilitatea utiliz rii acestui fel de siguran e i în
curent continuu, lucru confirmat în practic .
Siguran ele fuzibile f r limitare de curent aproape c nu reduc curentul
dup evaporarea fuzibilului.
În acest caz, curentul din arc dup evaporarea fuzibilului trece prin
maxim i, în cazul cel mai bun se întrerupe la prima trecere prin zero, îns
poate s se întrerup i dup trecerea câtorva semiperioade. Majoritatea
siguran elor fuzibile nu sunt siguran e limitatoare de curent.
În siguran ele fuzibile se folose te pe scar larg stingerea arcului cu
ajutorul descompunerii unei substan e solide de stingere. Astfel de siguran e
sunt de exemplu, sunt siguran ele tubulare la care stingerea are loc într-un
curent de gaz longitudinal, ce ia na tere în tubul executat din material
generator de gaz. Astfel de siguran e de înalt tensiune de curent alternativ
sunt utilizate în special în instala ii exterioare.
O r spândire i mai mare a c p tat metoda de stingere a arcului electric
în siguran ele fuzibile cu ajutorul unei substan e de umplutur cu granula ie
mic .
Acest principiu de stingere a arcului este folosit pe scar larg , atât la
siguran ele de înalt tensiune pentru instala ii interioare (pân la 35 kV) cât i
la siguran ele de joas tensiune. Siguran ele cu umplutur granuloas au efect
limitator de curent i pot fi utilizate pentru întreruperea curen ilor mari de
scurtcircuit.
Propriet ile i performan ele siguran elor fuzibile sunt definite prin mai
multe m rimi caracteristice general acceptate, cum ar fi: curentul nominal al
97
soclului; curentul nominal al elementului fuzibil; tensiunea nominal ; felul
curentului; frecven a tensiunii; puterea nominal de rupere; caracteristica
temporal de curent; curentul limit de topire; factorul de topire;
caracteristica de limitare; tipul constructiv; consumul propriu, etc.
Aptitudinea unei siguran e fuzibile de a întrerupe un anumit curent de
scurtcircuit se poate exprima prin:
– curentul de rupere (capacitatea de rupere) Ir al siguran ei, indicat prin
valoarea maxim a curentului de scurtcircuit, pe care îl poate întrerupe
siguran a, în condi ii de încercare precizate de norme, aceasta r mânând f r
deterior ri;
– puterea de rupere Pr a siguran ei la scurtcircuit ce se poate determina
pentru circuite de curent alternativ din rela ia:
Pr = 3 Un⋅Ir (3.1.)
Prin curent de rupere se în elege curentul de scurtcircuit de oc simetric
ce s-ar stabili în circuitul dat (deci f r componenta continu ), în cazul în care
siguran a ar fi scoas din circuit prin untare.
98
Figura 3.3. Caracteristica temporal de protec ie a siguran elor fuzibile
99
3.1.3. Siguran e fuzibile de joas tensiune
D e ta liu A φ 1 ,2
0 ,2 D e ta liu B
În figura 3.8. este reprezentat o sec iune prin patronul unei siguran e
de 35 kV, curent de serviciu 100 A i puterea nominal de rupere pân la 500
104
kVA (intensitatea curentului nominal de rupere 8500 A). Patronul se
compune din tubul 1, executat din material generator de gaze (viniplast), în
canalul c ruia se g se te fuzibilul 2, legat la un cap t de capsula 4, iar la
cel lalt cap t de fuzibilul 3.
107
3.2. RELEE DE PROTEC IE
108
sistemului r mânând mai departe în func iune. Condi ia de rapiditate este
necesar , deoarece deconectarea rapid a elementelor defecte din re ea
prezint o serie de avantaje ca: m re te stabilitatea func ion rii în paralel a
generatoarelor sincrone, reduce timpul de alimentare cu tensiune sc zut a
consumatorilor, mic oreaz distrugerile elementelor defecte, permite folosirea
reanclan rii automate rapide a liniilor aeriene, etc.
Se face observa ia c cele dou condi ii de selectivitate i rapiditate nu
se pot satisface întotdeauna simultan. Releele de protec ie trebuie s fie
suficient de sensibile la defecte ca i la regimurile anormale de func ionare, ce
pot ap rea în elementele protejate ale sistemelor electrice. In sfâr it, releele de
protec ie trebuie s fie întotdeauna gata de ac iune i s func ioneze sigur în
toate cazurile de defecte i regimuri anormale de func ionare.
109
D) Dup modul în care ac ioneaz asupra aparatelor de comuta ie:
– relee directe, la care elementul de protec ie ac ioneaz direct
asupra aparatului de comuta ie
– relee indirecte, la care ac iunea se transmite prin intermediul
unor contacte din circuitul electric auxiliar al aparatului de comuta ie.
E) Dup modul de conectare în circuit:
– relee primare, la care înf urarea este parcurs de m rimea din
circuitul de protejat
– relee secundare a c ror înf urare este alimentat din
secundarul unui transformator de m sur prin a c rui primar trece m rimea
din circuitul de protejat.
F) In func ie de valoarea timpului de ac ionare ta, definit ca timpul din
momentul apari iei semnalului de intrare care ac ioneaz asupra elementului
sensibil al releului i pân în momentul ac ion rii releului, releele se clasific
în: – relee f r iner ie (ultrarapide), când ta<10ms
– relee rapide, când ta<5*10-2s
– relee normale, când 0,15s>ta>5*10-2s
– relee lente, când 1s>ta>0,15s
– relee temporizate, când ta>1s
a) b) c)
Releele sunt aparate de protec ie, care ac ionând asupra unui aparat de
comuta ie, produc întreruperea aliment rii unui consumator, la o anumit
temperatur a elementului sensibil al releului. Elementul sensibil sau senzorul
este o lamel din bimetal.
Releele termobimetalice sunt relee de curent i se utilizeaz mai ales
pentru protec ia ma inilor electrice, împotriva înc lzirilor excesive ca urmare
a func ion rii ma inilor la suprasarcini de lung durat .
Curentul de suprasarcin al motorului, înc lze te mecanismul bimetalic
al releului i când temperatura atinge valoarea maxim admis , releul
termobimetalic trebuie s ac ioneze asupra unor contacte care provoac
deconectarea motorului de la re ea.
Releele termobimetalice nu asigur protec ia împotriva curen ilor de
scurtcircuit, deoarece rezisten a de înc lzire a acestor relee se poate arde
112
înainte ce aceste relee s ac ioneze. De aceea la protec ia motoarelor electrice
aceste relee termobimetalice se asociaz cu relee electromagnetice cu ac iune
instantanee sau siguran e fuzibile cu rol de protec ie împotriva curen ilor de
scurtcircuit.
Lamela bimetalic este format din dou straturi de metal intim unit pe
toat suprafa a de contact, prin sudur sau lipire. Cele dou metale au
coeficien i de dilatare diferi i. Cum la înc lzire una din componente se dilat
mai puternic ca cealalt , termobimetalul se curbeaz la înc lzire i anume cu
atât mai mult, cu cât mai mare este diferen a dintre coeficien ii de dilatare ai
ambelor componente.
Componenta cu coeficient de dilatare mai mic constituie componenta
pasiv , iar cea cu coeficient de dilatare mai mare reprezint componenta
activ . Aliajele din fier-nichel, cu propriet ile lor specifice, stau la baza
realiz rii termobimetalelor. Invarul (aliaj Fe-Ni cu 36% Ni), având
coeficientul de dilatare minim se folose te în calitate de component pasiv ,
iar aliajele cuprului cu zinc, staniu sau nichel, care au coeficien i de dilatare
mari se folosesc drept componente active.
Prin urmare, lamela bimetalic are proprietatea de a- i schimba forma
în mod automat, func ie de valoarea temperaturii materialului lamelei;
parametrul de intrare este temperatura i parametrul de ie ire curbarea
lamelei. Fa de alte dispozitive bazate pe dilatare, bimetalul are avantajul c
s geata care se ob ine la cap tul liber al lamelei este cu mult mai mare decât
cea ob inut prin simpla dilatare termic . În esen la nivelul bimetalului se
ob ine cea mai simpl transformare de energie termic în energie mecanic ,
cu multiple aplica ii în tehnic .
113
Figura 3.16. Caracteristicile temporale de protec ie a unui releu
termobimetalic.
O protec ie bun se realizeaz atunci când caracteristicile 2 i 3 se afl
sub caracteristica 1, pentru toat gama curen ilor posibili. Datorit alurii
dependente a caracteristicii de protec ie, releele termobimetalice sunt indicate
pentru protec ia motoarelor electrice. Aceasta deoarece supracuren ii de
scurt durat , de exemplu la pornirea motoarelor, nu sunt suficien i ca prin
înc lzirea termobimetalului s produc declan area motorului de la re ea.
În schimb, la supracuren i de durat , (de exemplu la r mânerea în dou
faze) se ob ine o declan are dup un anumit timp, func ie de valoarea
curentului.
Caracteristica de protec ie poate fi ob inut prin calcul, sau se poate
determina experimental pentru releele construite.
115
Figura 3.18. Relee termobimetalice cu înc lzire direct , utilizând
efectul de deformare.
a)releu bimetalic din band bimetalic f r pretensionare.
b) releu bimetalic din band bimetalic cu pretensionare.
a) b)
Figura 3.20. Tipuri constructive de relee termobimetalice.
a) Releu termobimetalic în form de U.
b) Înc lzirea indirect a releelor termobimetalice.
În cazul folosirii înc lzirii indirecte bimetalul este înc lzit prin interme-
diul unui rezistor de înc lzire cu firul bobinat pe lamel sau sub forma unei
pl cu e de mare rezistivitate.
116
În cazul înc lzirii combinate (mixte), lamela este înc lzit pe cale
direct i indirect prin rezistor, curentul parcurgând lamela termobimetalic
i rezistorul legate în serie ca în figura 3.21. Când curentul din circuitul de
sarcin este prea mare, bimetalul se leag în circuit prin intermediul unui
transformator de curent.
118
Figura 3.24. Reprezentarea blocului de relee termobimetalice în schemele
electrice
mn
unde s-a notat cu:
r – raza de curbur la temperatura ;
r0 – raza de curbur la temperatura 0;
m = 1/ 2 este raportul grosimilor componentelor lamelei;
n = E1/E2 este raportul modulelor de elasticitate al componentelor;
α 1, α 2 sunt coeficien ii de dilatare liniar a componentei active,
respectiv a celei pasive.
119
Figura 3.25.Calculul s ge ii lamelei termobimetalice
Dac banda a fost ini ial plan (r0= ∞ ), din rela iile (3.7.) i (3.8.)
1 δ
rezult : V= (3.9.)
rθ ∆θ
În calculele practice se folose te o constant =V/2, denumit curbura
specific i care constituie o constant de material:
1 δ
α= (3.10.)
rθ 2∆θ
Deoarece raza de curbur r este o m rime de determinat din m sur tori
i deoarece ne intereseaz determinarea s ge ii la cap tul liber f, din
triunghiul dreptunghic OAB se poate scrie:
OB2=OA2+AB2 (3.11.)
unde
120
OB= rθ + δ (3.12.)
2
δ
OA= rθ + −f (3.13)
2
deoarece: AB ≅ L
Avem:
2 2
δ δ
rθ + = r0 + − f + L2
2 2 (3.14.)
2 2
δ δ δ
rθ + = rθ + − 2f rθ + + L2 + f 2 (3.15.)
2 2 2
δ
2f r0 + = L2 + f 2
2 (3.16)
δ L2 + f 2
r0 + =
2 2f (3.17)
de unde:
1 2f
= 2 (3.18.)
rθ L + f 2 − fδ
i care înlocuit în (3.10.) determin :
2f δ
α= ⋅ (3.19.)
L + f − fδ 2∆θ
22
a 1L
α= ∆θ
δ
2a (D 2 − d 2 )
f= ∆θ
9δ
f= (y − 2xy − x 2 )∆θ
a 2
δ
f= [
a 2
δ
]
d + 4r 2 + 2πrd − (e 2 − 2ex − x 2 ) + 2d(e − x ) ∆θ
122
– posibilitate de trecere, dup preferin , pe pozi ia „rearmare
manual “ sau „rearmare automat “
– posibilitate de utilizare la motoarele cu pornire grea.
Elementele componente ale unui releu termobimetalic:
– carcasa i capacul, din materiale izolante, cu rezisten termic
ridicat ; relee pe baz de bimetal; cursorul, având o construc ie
articulat , constituie dispozitivul de protec ie antibifazic ;
contact s ritor; buton de rearmare; buton de reglaj.
Tabelul 3.3. Caracteristicile tehnice ale releelor termice din gama
TSA.
Puterea Sec iunea
Gre- Dimensi-
disipat conductoru-
In Curen ii de uta- unea u-
Tip Cod pe o lui de racord
(A) serviciu (Is) (A) tea rubului
faz (mm2)
(Kg) bornei
(W) Min. Max.
0,4; 0,55; 0,75; 1;
TSA 0,13
3670 10 2,3 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 1 2,5 M4
10 0
4,5; 6; 8; 11.
0,4; 0,55; 0,75; 1;
TSA 0,13
3671 16 2,3 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 1 2,5 M4
16 0
4,5; 6; 8; 11; 16.
0,4; 0,55; 0,75; 1;
TSA 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 0,22
3672 32 6 4 6 M5
32 4,5; 6; 8; 11; 15; 5
20; 25; 32.
TSA 0,42
3674 63 8 40; 60. 10 16 M6
63 5
TSA 0,42
3647 100 8 80; 100. 16 25 M6
100 5
Caracteristici tehnice:
– Tensiune nominal : 660 V c.a.
– Num r de poli: 3
– Frecven a de conectare: 15 conect ri pe or
– Domeniul de reglaj al releelor: (0,67-1) Is
– Gradul de protec ie: IP 000
– Contacte auxiliare:
– Tensiunea nominal : 500 V c.a.; 220 V c.c.
– Curentul nominal termic: 6 A, 10 A, 16 A, 63 A, 100 A,
Valorile caracteristice ale curen ilor la un bloc de relee termobimetalice
sunt:
123
– curentul nominal In, este curentul maxim care circul în regim de
durata prin aparat i pe baza c ruia se dimensioneaz c ile de curent;
– curentul de serviciu Is, corespunde valorii maxime a curentului reglat
pentru care aparatul nu ac ioneaz :
– curentul reglat Ireg, poate fi orice curent cuprins în scara de reglaj a
aparatului, Ireg = (0,6 ÷ 1)Is, domeniu în care utilizatorul trebuie s - i încadreze
curentul nominal al consumatorului.
Pentru a se produce ac ionarea, releul termobimetalic trebuie s fie
parcurs de un curent mai mare decât cel reglat, numit curent de suprasarcin .
Conform normativelor na ionale, relee termice române ti de tip TSA
trebuie s respecte condi iile prezentate în tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Normative referitoare la releele termice din gama TSA.
Curentul de
suprasarcin ca
Timpul de ac ionare Stare ini ial
multiplu al curentului
reglat
I=1.05⋅Ireg S nu ac ioneze timp de Pornind din stare
2h rece
I=1.2⋅Ireg S ac ioneze sub 2h Pornind din stare
cald
I=1,5⋅Ireg S ac ioneze sub 2 min Pornind din stare
cald
Prin stare rece se în elege acea stare la care temperatura releelor este
egal cu temperatura ambiant : 20 ± 5o C. Prin stare cald se în elege starea în
care temperatura releelor este egal cu temperatura de durat corespunz toare
curentului reglat.
În func ie de temperatura la care lucreaz un releu sunt necesare
corec ii ale curen ilor de serviciu.
126
P r ile componente ale releului sunt:1 - miezul feromagnetic,2 - bobin ,
3 - arm tura mobil , 4 - resort antagonist, 5 - buton de reglaj a arcului, 6,7 -
uruburi de reglaj care stabilesc pozi iile limit ale arm turii mobile.
Schimbarea domeniului de reglaj se realizeaz prin comutatorul gamelor de
reglaj 8 care modific num rul de spire al bobinei releului. Bra ul arm turii
mobile ac ioneaz prin intermediul piesei izolante 9, sistemul de contacte 10.
Indicatorul de func ionare 11 poate fi anulat de anulatorul 12.
Aceste relee pot func iona ca relee maximale de tensiune (RT-1) sau ca
relee minimale de tensiune (RT-2) i au aceea i form constructiv ca i
releele de curent RC (figura 3.28.) cu deosebirea c înf urarea lor este
format dintr-un num r mare de spire sub iri i se leag în paralel cu instala ia
de protejat.
Releele maximale de tensiune ac ioneaz prin atragerea arm turii
mobile dac tensiunea dep e te valoarea reglat , pe când releele minimale de
tensiune ac ioneaz prin eliberarea arm turii mobile dac tensiunea scade sub
valoarea reglat , sau la dispari ia tensiunii.
De aceea releele maximale de tensiune au contactul normal deschis i
se reprezint în schemele electrice ca în figura 3.29. iar releele minimale de
tensiune au contactul normal închis. Factorul de revenire Kr = Ur/Ua este
subunitar la releele maximale (Kr 0,85) i supraunitar (Kr 1,15) la releele
127
minimale de tensiune.
Releele electromagnetice de protec ie sunt mai frecvent folosite la
protec ia motoarelor electrice, deoarece sc derea tensiunii determin cre terea
curentului absorbit. De asemenea, se utilizeaz la numeroase scheme de
automatiz ri din sistemul energetic (DASU, AAR, etc.).
Releele de induc ie cu rotor disc sunt utilizate în cazul când este necesar
ca mi carea rotorului s fie în func ie de o singur m rime electric (curentul
sau tensiunea). Deoarece îns nu se poate produce mi care cu un singur flux,
se recurge la introducerea unei spire în scurtcircuit pe o por iune a miezului
de la marginea întrefierului. Astfel se ob ine un al doilea flux, decalat fa de
primul în spa iu i defazat în timp, realizându-se un cuplu.
Dup cum se observ în figura 3.30 fluxul magnetic principal
str bate circuitul magnetic 2 i se împarte în dou fluxuri 1 i 2 în
apropierea întrefierului. Aceste dou fluxuri sunt decalate în spa iu i defazate
în timp cu un unghi (figura 3.31.) cu ajutorul spirei de cupru în scurtcircuit
3. Un disc de aluminiu 4 se poate roti o dat cu axul 5 în întrefierul circuitului
magnetic 2.
Tensiunile electromotoare E1 i E2, produse respective de fluxurile
128
magnetice 1 respectiv 2, nu depind de starea de mi care sau de repaus a
discului. Ele sunt defazate cu 90° în urm fa de fluxurile 1 respectiv 2, i
dau na tere în disc curen ilor turbionari I1 i I2. Liniile de curent incluse de
un flux, trec par ial i prin por iunea de disc din dreptul axei celuilalt flux.
Por iunile de disc din dreptul axelor fluxurilor vor fi supuse prin urmare
unor for e exercitate de câmpurile magnetice. Dac rezultanta sau momentul
acestor for e sunt diferite de zero, discul se pune în mi care. Este de observat
c mi carea este datorit ac iunii dintre un flux (de exemplu 1 i curentul
Indus de cel lalt flux I2), deoarece for ele exercitate de curen ii indu i proprii
au o rezultant nul . Faza acestor curen i este aceea i cu a tensiunilor
electromotoare care i-au creat, întrucât rezisten a discului este de câteva ori
mai mare decât reactan a.
Cuplul de rota ie al unui aparat de induc ie se determin , dup cum se
tie, cu formula:
Mrot=k1·f· 1· 2·sin (3.24.)
129
f - frecven a curentului alternativ
- valori eficace ale fluxurilor magnetice
- unghi de defazaj dintre fluxuri
Deoarece la releul examinat fluxurile 1 i 2 sunt propor ionale cu
curentul I (pân la satura ia miezului), cuplu de rota ie se poate scrie sub
forma:
Mrot=k2⋅f⋅I²⋅sin (3.25.)
Mrot=k·I² (3.26.)
Sub ac iunea cuplului Mrot, discul releului tinde s se roteasc , îns este
frânat de cuplu antagonist Mant creat de un magnet de frânare i de un resort.
În cazul în care Mrot>Mant discul se rote te i dup un anumit timp, atinge cu
contactul mobil (montat pe axul sau) contactul fix, deci releul ac ioneaz .
131
kr =0,75…0,85
Folosirea releelor de induc ie de tip RTp-C are i unele dezavantaje,
comparativ cu alte tipuri de relee de protec ie:
– Sistemul mecanic destul de complicat face ca precizia s fie redus .
– Coeficientul de revenire al sistemului electromagnetic este mai mic
(kr = 0,4 ).
– Eroarea în ceea ce prive te curentul de ac ionare al t ierii este mare.
– Consumul de putere este relative mare (circa 30VA)
132
ren i, un rotor cilindric de aluminiu r, înf ur rile de curent i tensiune pe cir-
cuitul magnetic i un contact normal deschis. Contactul mobil este fixat pe
axul cilindrului de aluminiu. În interiorul cilindrului de aluminiu se g se te
un alt cilindru, de fier, f, care serve te la reducerea reluctan ei circuitului
magnetic total; Un magnet permanent, care cuprinde între polii s i cilindrul
de aluminiu, serve te la amortizarea mi c rilor rotorului, iar un resort men ine
contactele deschise
Dup cum tim, func ionarea releelor de induc ie se bazeaz pe ac iunea
reciproc dintre fluxurile magnetice variabile în timp i curen ii indu i de
acestea în elementul mobil al releului. Cuplul de rota ie al unui releu de
induc ie se determin cu rela ia general 3.24..
Înf urarea de curent este format din dou bobine legate în serie i
a ezate pe doi poli, iar înf urarea de tensiune din patru bobine legate tot in
serie i a ezate pe circuitul magnetic exterior. din circuitul secundar al
transformatoarelor de tensiune.
Prin înf urarea de curent circul curentul Ir, din circuitul secundar al
transformatoarelor de curent, iar înf ur rii de tensiune I se aplic tensiunea
Ur Datorit tensiunii aplicate Ur prin înf urarea de tensiune circul curentul
Iu. Curen ii Ir i Iu dau na tere fluxurilor i i u 90° ca în figura 3.35.
Pân la satura ia circuitului magnetic, se poate considera c fluxul i
este propor ional cu curentul Ir, iar fluxul u cu curentul Iu adic :
i =k2 ·Ir (3.27.)
Ur
u =k3·Iu = k3 = k 3U r (3.28.)
Zu=
Unde: Zu - impedan a înf ur rii de tensiune
k2,k3.k4 - coeficien i de propor ionalitate
Înlocuind în rela ia (3.28.) valorile fluxurilor de mai sus i considerând
133
frecven a constant , rezult cuplul releului:
Mrot = k·Ir·Ur· sin (3.29)
Diagrama fazorial a releului este reprezentat în figura 3.35. Ea a fost
construit luându-se ca m rimi ini iale tensiunea Ur, curentul Ir i unghiul de
defazaj dintre ele r.
Curentul Iu este defazat fa de Ur cu unghiul u, determinat de raportul
dintre reactan i rezisten a înf ur rii de tensiune.
Fluxurile i si u sunt defazate fa de curen ii Ir, respectiv Iu, cu
unghiul determinate de pierderile în fier ale circuitului magnetic. S-au
ob inut astfel dou fluxuri decalate în spa iu cu 90° i defazate în spa iu cu
unghiul .
În diagrama fazorial din figura 3.36. s-a notat cu u defazajul dintre Iu
si Ur i cu complementul lui u (unghi de defazaj interior).
Rezult :
= u– r (3.30)
inând seama de aceste nota ii, cuplul de rota ie al releului devine
Mrot =k ·Ir· Ur· sin =k ·Ir· Ur ·cos( r + ) (3.31)
Se observ c cuplul de rota ie al releului, la valori constante ale
m rimilor Iu i Ur este maxim când r + =0. În func ie de unghiul de defazaj
r, cuplul de rota ie poate fi pozitiv sau negativ, deci rotorul se rote te într-un
sens sau în sens opus.
La punerea în func ie a protec iei care folose te astfel de relee se
determin prin schema de conectare a acestora, sensul în care se rote te
rotorul pentru nu anumit sens al puterii.
Pentru pornirea releului, cuplul de rota ie trebuie s fie mai mare decât
cuplul antagonist, creat de resort i de frecarea p r ilor mobile.
Cuplul de pornire este definit prin expresia:
M r⋅p = k (U r ⋅ I r )p⋅r cos(ϕ r + α ) = M ant (3.32.)
Notând (U r ⋅ I r )p⋅r cu Sp⋅r , care se mai nume te i putere de pornire,
ob inem rela ia:
M ant
S p ⋅ r = (U r ⋅ I r )p ⋅ r = [VA ] (3.33.)
k cos(ϕ r + α )
Sensibilitatea releului direc ional se caracterizeaz , de obicei prin
valoarea minim a puterii de pornire Spr corespunz toare unghiului ϕr = −α ,
min
Declan atoarele sunt aparate de protec ie, care sub ac iunea unei m rimi
electrice de intrare, ac ioneaz printr-un impuls mecanic asupra z vorului
întrerup toarelor automate, provocând dez vorârea acestora.
Declan atoarele pot fi directe:
– când curentul declan atoarele sunt parcurse chiar de m rimea
electric supravegheat (circuitul de for parcurge bobina declan atorului în
cazul declan atoarelor de curent iar bobina se leag direct la re eaua de
supravegheat (la declan atoarele de tensiune);
– indirecte, când bobina lor se alimenteaz prin intermediul traductoare-
lor (transformatoarelor de curent sau tensiune).
Dup m rimea supravegheat declan atoarele se clasific în:
a) declan atoare maximale de curent, care pot fi cu ac iune instantanee,
cu ac iune temporizat dependent de curent sau cu ac iune temporizat
independent de curent;
b) declan atoare de tensiune, care pot fi declan atoare minimale de ten-
siune, declan atoare maximale de tensiune sau declan atoare de tensiune nul .
Majoritatea întrerup toarelor sunt prev zute cu declan atoare minimale
de tensiune, care trebuie puse ini ial sub tensiune pentru a permite ac ionarea
întrerup torului i în a c rui circuit de alimentare se afl înseriat butonul de
oprire manual a întrerup torului.
Declan atoarele maximale de curent cu ac iune temporizat dependent
de curent sunt formate din lamele termobimetalice, care se curbeaz în timp
(cu o vitez ce depinde de intensitatea supracurentului) i cap tul lor liber
ac ioneaz asupra z vorului întrerup torului.
Declan atoarele maximale de curent cu ac iune instantanee sunt de tip
electromagnetic, având acela i principiu de func ionare ca i al releelor elec-
tromagnetice maximale de curent, cu deosebirea c semnalul de ie ire este un
semnal mecanic ce ac ioneaz asupra z vorului întrerup torului.
139
Principiul de func ionare a declan atoarelor este similar cu al releelor
electrice de protec ie echivalente cu deosebirea c m rimea de ie ire a declan-
atorului este de natur mecanic (for a de dez vorâre).
În multe cazuri se folosesc declan atoare combinate, electromagnetice
i termice. Declan atoarele maximale de curent combinate cu ac iune
temporizat dependent de curent, pot ac iona temporizat în cazul
suprasarcinilor i instantaneu dac curentul dep e te valoarea reglat .
Declan atoarele maximale de curent care necesit o caracteristic
temporizat dar nu dependent de curent folosesc micromotoare sincrone
pentru a realiza temporizarea în regim de suprasarcin .
Declan atoarele de tensiune sunt electromagnetice. Ele au ca element
motor un electromagnet monofazat de tip clapet .
Dup func ia îndeplinit în circuit ele sunt de dou feluri:
– declan atoare minimale de tensiune;
– declan atoare maximale de tensiune.
Declan atorul din figura 3.40. func ioneaz ca declan ator de tensiune
nul sau minimal de tensiune în func ie de reglarea resortului antagonist 6.
140
Figura 3.41. Variant constructiv de declan ator de tensiune
Exist i declan atoare electronice care sunt alc tuite din relee
electronice ce ac ioneaz prin intermediul unor relee intermediare cu rol de
element executor al declan atorului.
141
3.4.1. Eclatoare electrice
142
Figura 3.43. Principiul de func ionare a unui desc rc tor cu rezisten
variabil
1-coloana de eclatoare; 2- rezisten a neliniar cu rol de divizor de tensiune;
3- rezisten a neliniar principal ; A,B- bornele aparatului.
143
Pentru re elele de medie tensiune (1÷35 kV) eclatorul este înglobat în
rezisten a neliniar , care func ioneaz ca un divizor de tensiune, asigurând o
repartizare egal a tensiunii pe intervalele disruptive. În regim normal de
func ionare, la tensiunea nominal , în absen a unei supratensiuni, datorit
reparti iei neuniforme a intensit ii câmpului electric se realizeaz o stare de
preionizare în zone imediat apropiate intervalelor disruptive.
Pentru tensiuni înalte i foarte înalte desc rc torul e construit din modu-
le conectate în serie ca cel prezentat în figura 3.45. Modulul din figur este
folosit la 8…10 kV i este prev zut cu suflaj magnetic. Un asemenea modul
cuprinde mai multe eclatoare de amorsare i stingere Eas, conectate în serie cu
subansamblul format din bobina de suflaj L i rezisten a neliniar R1 i cu
rezisten a neliniar principal R2. Fiecare modul e untat de rezisten a
neliniar R3, care asigur repartizarea uniform a tensiunii pe module.
La tensiuni nominale Un ≥ 245 kV fiecare modul este prev zut i cu
condensatori de capacitate C ≈ 50….100 pF, pentru a asigura o reparti ie înc
mai uniform pe module.
În principiu, prin construc ie este necesar s se asigure repartizarea
uniform a tensiunii pe eclatoarele unui modul i scoaterea de sub influen a
diferitelor cuplaje capacitive, a coloanei eclatoarelor în interiorul unui tub,
care reprezint rezisten e.
Func ionarea desc rc torului se poate în elege din figura 3.46. în care
este prezentat schema electric i principiul de func ionare.
În absen a unei supratensiuni, prin rezisten a R3 trece un curent de
ordinul miliamperilor. În momentul apari iei unei supratensiuni se amorseaz
arcul electric în eclatoarele Eas, la tensiunea de amorsare ua. Curentul de
144
desc rcare id trece prin rezisten a R1 de untare a bobinei B. Prin aceasta nu
trece un curent important, deoarece impedan a ei este practic infinit pentru
armonicele de frecven înalt ale curentului de desc rcare Id. Acest curent
parcurge i rezisten a neliniar principal R2.
Tensiunea cea mai mare, dup amorsare, la bornele desc rc torului este
tensiunea rezidual ur. Dup conducerea la p mânt a sarcinilor electrice, ecla-
toarele î i conserv ionizarea, iar prin desc rc tor va trece, curentul de
înso ire Ii. Aceasta este limitat la câteva sute de amperi de c tre rezisten ele
R2. Curentul de înso ire fiind de frecven relativ redus (50 sau 60 Hz), va
trece prin bobinele de suflaj magnetic L. Acestea determin induc ia
magnetic B în zona eclatoarelor i astfel se dezvolt for e Lorentz, care
împing arcul electric în camerele de stingere cu fant îngust i pere i reci.
Datorit r cirii intense a arcului electric, tensiunea de ardere cre te i în
cele din urm arcul electric se stinge iar curentul de înso ire este determinat
de tensiunea sursei si de impedan a buclei de scurtcircuit, în care intr i
rezisten a arcului electric în eclatoare i rezisten a principal R2.
145
Rezisten ele variabile ale desc rc toarelor se realizeaz din carborund o car-
bur de Si (SiC) ob inut la temperatura arcului electric din reac ia carbonului
(C) cu nisipul de cuar (SiO2). Materialul rezultat este sp lat de Fe cu ajutorul
acizilor, m cinat, deferizat din nou cu ajutorul separatoarelor magnetice i
sortat dup granula ie. În aceast stare materialul prime te un liant (sticl
lichid ), este aglomerat sub form de discuri cu ajutorul presei hidraulice i
apoi calcinat la aproximativ 600°C. Pentru a stabiliza neliniaritatea
discurilor, se aplic câteva ocuri (impulsuri de 10/20 µs) de amplitudine
egal cu intensitatea nominal .
147
(supratensiuni atmosferice sau de comuta ie) din cauza nelinearit ii
accentuate a rezisten ei, aceasta trece în stare de conduc ie i astfel se
limiteaz tensiunea la borne.
151
Figura 3.51. Schema de principiu a unui releu de temporizare cu
mecanism de ceasornic
1 - electromagnet de ac ionare, 2-arm tura mobil , 2-pârghie, 4-sector din at,
5 - resort spiral antagonist, 6,7,8,9-ro i din ate, 10-ancor , 11-contragreut i,
12-contact mobil, 13-contacte fixe.
La primirea semnalului de intrare, electromagnetul 1 atrage arm tura
mobil 2 i mecanismul se pune în mi care i î i închide contactele din
circuitul de ie ire dup un anumit timp. Modul de func ionare a acestor relee
în figura 3.51. este prezentat schema de principiu a mecanismului de
ceasornic care realizeaz temporizarea releului. De electromagnetul
solenoidal 1, a c rui arm tur 2 este legat prin pârghia 3 este legat sectorul
din at 4 care se poate roti în jurul articula iei O. Asupra sectorului din at mai
ac ioneaz resortul spiral antagonist 5. Pornirea sectorului din at pune în
mi care ro ile din ate 6, 7, 8 i 9. Roata 7 tinde s se roteasc în sensul indicat
în figura 3.44. îns este oprit deoarece prin din ii s i oblici este blocat de
clichetul 8 fixat de roata 6 i care nu permite mi carea liber decât în sens
invers (la revenirea la pozi ia ini ial ). În acest mod deplasarea sectorului
din at 4 determin pornirea ro ii 6, care la rândul ei este angrenat cu roata
din at 9. Aceasta nu permite mi carea întregului angrenaj decât dup
parcurgerea, dinte cu dinte, a danturii sale, datorit sistemului cu ancor 10 i
a balansierului cu contragreut i 11. Astfel, sectorul din at 4 avanseaz cu o
vitez constant , pân la sfâr itul cursei, când contactul mobil 12 închide
contactele fixe 13.
Temporizarea releului poate fi reglat în limite largi (0,5-10 s) prin
modificarea pozi iei contactelor fixe i în limite restrânse prin modificarea
pozi iei contragreut ilor 11 (pentru reglarea corect a timpului).
În mod curent electromagnetul de ac ionare este de curent continuu,
alimentat de la o surs cu tensiuni nominale de 12, 24, 48, 110 sau 220 V.
152
3.5.3. Relee de timp electrice
153
Figura 3.53. Modalit ile de reglare a timpului de ac ionare prin modificarea
tensiunii de alimentare i a constantei electrice a circuitului.
154
3.5.4. Relee electronice de temporizare
155
Figura 3.55. Releu electronic analogic (cu tranzistor) pentru temporizare la
revenire
156
Pentru a verifica modul de însu ire a cuno tin elor prezentate în acest
capitol r spunde i pe scurt la urm toarele întreb ri:
161
4 APARATE DE COMUTA IE DE MEDIE
I ÎNALT TENSIUNE
163
E. Dup felul contactelor:
– cu cu ite;
– cu siguran e MPR;
– cu siguran e tubulare;
– pentru punere la p mânt;
– separatoare inversoare (cu pastile sinterizate).
D. Dup num rul de poli:
– monopolare;
– multipolare.
E. Dup valoarea curentului întrerupt:
– normale (nu întrerup decât curen i foarte mici);
– de sarcin (pot întrerupe curen i nominali de sarcin ).
Separatoarele de medie tensiune sunt separatoare tripolare de tip cu it
sau de tip rotativ de sarcin cu camer plat pentru tensiuni nominale de 10 i
20 KV, cu i f r cu ite de punere la p mânt, cu i f r siguran e fuzibile pe
cadru comun.
Principalii parametrii func ionali ai separatoarelor de interior sunt:
– tensiunea nominal de 10 kV i curentul nominal de 400 i 630A;
– tensiunea nominal 20 kV i curent nominal de 200A.
În func ie de varianta constructiv separatoarele pot fi prev zute cu
cu ite i contacte de punere la p mânt i cu interblocaje. Pe cadrul comun se
pot monta supor i cu siguran e fuzibile precum i mecanismul de declan are
care printr-un sistem de pârghii în cazul arderii siguran ei d comanda
mecanic asupra dispozitivului de ac ionare pentru deschiderea separatorului.
Pentru a se putea realiza deschiderea aparatului este necesar ca în
momentul când se d comanda, resortul dispozitivului de ac ionare s fie
armat.
Armarea se face cu dispozitivul de ac ionare manual sau automat.
164
cu ite de punere la p mânt.
Calea de curent este format din bornele de racord, contactele fixe 3 i
cu itul 4 care constituie contactul mobil. Izolatoarele suport 2 sunt din
por elan cu armare interioar . Partea mecanic este format din soclul 1 i
bielele-manivelele de ac ionare 5, 6 i 7.
166
– separatoarele de sarcin cu autocompresie folosite la instala iile de
exterior (în trac iunea electric la c ile ferate electrificate),
– separatoare de tipul SPTI folosite în celulele prefabricate.
Separatoarele de sarcin (figura 4.4.) se construie te pentru tensiuni
de 10 i 20 kV i curen i nominali de 200 i 400 A, cu o putere de rupere de 7
MVA.
167
4.2. SEPARATOARE DE ÎNALT TENSIUNE
Figura 4.5. Separator cu mi care de rota ie în plan orizontal (de 110 kV),
1, 2- izolatoare suport, 3- dispozitiv de ac ionare, 4, 5- tije de ac ionare,
6- contact cilindric, 7, 8- piese de contact, 9- contact fix,
10- cu it de punere la p mânt
170
În cazul separatoarelor tripolare montarea fazelor se face al turat una
din cele trei faze fiind faz motoare, la care se cupleaz dispozitivul de
ac ionare a a cum se poate vedea în figura 4.6. Ac ionarea separatorului se
face de la polul de mijloc, mi carea transmi ându-se celor dou izolatoare ale
fazei printr-o leg tur în contrasens, iar la celelalte dou faze printr-un sistem
de transmisie patrulater . Tot printr-un sistem patrulater sunt ac ionate
cu itele de punere la p mânt ale separatorului de la axul de ac ionare.
Deoarece în timpul rota iei izolatoarelor unui pol, cu itele port contact se
aproprie de polii vecini, se poate utiliza i pozare în linie.
172
4.2.4. Separatoare pantograf
173
Contactul de racord 1 se monteaz pe linia conductoare a sta iei
exterioare fiind format dintr-o bar de cupru. Pantograful propriu zis 2 este
format dintr-un sistem de bare articulate, confec ionate din duraluminiu,
având configura ia unei foarfeci care se termin la capete cu contactele
mobile 3, prev zute cu un dispozitiv de spargere a ghe ii i cu câte o emisfer
în partea superioar . Rolul emisferelor este s amelioreze reparti ia
neuniform a câmpului electric în lungul pantografului i s evite efectul
corona.
În pozi ia închis separatorul asigur racordul electric între linia 1 aflat
în planul superior i linia electric aflat în planul inferior, racordat la
bornele 9, între care exist o diferen de nivel de aproximativ 5 m la o
tensiune de 420 kV.
Cu linie punctat 4 s-a reprezentat pozi ia pantografului când
separatorul se afl în pozi ie deschis. În aceast pozi ie linia din planul
inferior este legat la p mânt ca urmare a atingerii dintre contactul mobil 5 i
cel fix 8 de punere la p mânt. Coloana de izolatoare suport 10 sus ine
separatorul, iar ac ionarea cu itelor principale se realizeaz ca urmare a
mi c rii de rota ie transmis prin coloana izolatoare 11 de la arborele 12
racordat la mecanismul de ac ionare a cu itelor principale. Ac ionarea
cu itelor de punere la p mânt este efectuat de c tre un dispozitiv de ac ionare
separat racordat la arborele 13, contragreutatea 7 diminuând prin echilibrare
cuplul necesar rotirii bra ului 6 ce sus ine contactul 5. Între mi c rile cele
dou dispozitive de ac ionare exist o corelare. Ac ionarea acestor separatoare
se face pneumatic.
175
Figura 4.10. Func ionarea separatoarelor de sec ionare i punere la p mânt
178
Figura 4.12. Contactor cu vid
1- electromagnet de ac ionare, 2- resoarte antagoniste,
3- resort pentru asigurarea presiunii pe contacte, 4- camer de stingere,
5- pârghie, A, B-borne.
179
4.4. ÎNTRERUP TOARE DE MEDIE TENSIUNE
Întrerup toarele în vid, au fost utilizate ini ial în tehnica curen ilor slabi
pentru a realiza relee cu un timp de r spuns cât mai redus. În ultimii ani cons-
truc ia întrerup toarelor cu vid a evoluat, iar parametrii au crescut c tre valori
mai mari ale tensiunilor si curen ilor nominali.
În vid rigiditatea dielectric la tensiuni relativ mari (peste 15 kV) este
asigurat la distan e relativ mici între contacte (2,5mm). La separarea
contactelor arcul electric vaporizeaz metalul electrozilor. Vaporii metalici se
difuzeaz rapid în vid, inând seama c presiunea este de 10-4 – 10-6mm Hg i
apoi se condenseaz în contact cu pere ii recipientului. Astfel vidul se reface,
iar aparatul este din nou în stare de func ionare.
Aceste aparate sau dezvoltat din necesitatea de a satisface cerin ele din
exploatare i anume de a dispune de un aparat autonom (f r fluide i
instala ii auxiliare), cu cheltuieli reduse de exploatare i capabil s deconecte-
ze atât curen i mici inductivi cât i sarcinile capacitive, fiind superior
celorlalte tipuri de întrerup toare de medie tensiune.
Asemenea întrerup toare se construiesc pentru tensiuni nominale
Un = 7,2 ÷ 25kV, curen i nominali In = 630 ÷ 2500 A i capacit i de rupere
Ir = 8 ÷ 50 kA.
În prezent, cercet rile pentru dezvoltarea întrerup toarelor în vid se
dirijeaz c tre: capacitate de rupere cât mai ridicat ; capacitate de conectare
cât mai ridicat , cu eliminarea pericolului de sudare a contactelor i
eliminarea migra iei de material.
Datorit distan ei mici între contacte cu imposibilitatea unei frân ri sau
culis ri într-o tulip conduce la pericolul vibra iei contactelor la închidere.
Din aceast cauz , unele întrerup toare în vid au contacte din material dur
(sinterizate de W) cu punct de topire ridicat. Dar un astfel de contact duce la
întreruperea curentului înaintea trecerii naturale prin 0 i anume la valori de
ordinul 50A, ceea ce determin supratensiuni de comuta ie foarte importante.
181
Figura 4.14. Camera de stingere a unui întrerup tor cu vid
1- pies fixare contact, 2- aiba piesei fixe de contact,
3, 7- izolatori ceramici, 4- pies fix de contact, 5- ecran metalic,
6- contact mobil, 8- burduf metalic, 9- ghidaj, 10- pies de contact,
11- racord mecanic la sistemul de ac ionare,12- racord de vidare.
182
Figura 4.15. Contacte rotitoare cu suflaj radial pentru
întrerup toare cu vid
183
La primirea comenzii de închidere o parte din aceast energie este
utilizat pentru închiderea întrerup torului, iar cealalt parte serve te la
armarea resortului de deschidere;
– mecanisme de ac ionare cu electromagnet solenoidal (DSI), care folo-
sesc ca surs de acumulare a energiei în resoarte un electromagnet de curent
continuu tip plonjor;
– mecanisme de ac ionare pneumatice, care folosesc energia poten ial
înmagazinat în aerul comprimat (MPI).
Dintre mecanismele prezentate anterior cele mai utilizate sunt mecanis-
mele cu acumulare de energie în resoarte.
Elementele principale ale acestor mecanisme (indiferent de tipul constructiv)
sunt: sistemul de acumulare a energiei; sistemul de transmitere a energiei; sis-
temele de clichetare i declichetare; sistemele de semnalizare i blocaj.
Sistemul de acumulare a energiei se compune dintr-un motor electric
conectat la re eaua de tensiune operativ ce transmite mi carea axului
principal printr-un sistem de transmisie (ro i din ate i lan , sau angrenaj
melc-roat melcat ). Acumularea energiei se face în dou resoarte tensionate
simultan în paralel (la unele tipuri acumularea se asigur printr-un singur
resort). Dispozitivul permite i armarea manual operativ a resoartelor cu
ajutorul unei manivele amovibil . La aceste mecanisme acumularea de
energie se realizeaz lent, iar eliberarea brusc (de exemplu la acumulare t = 5s
i la eliberare t' = 0,l s).
184
În figura 4.16. este prezentat mecanismul cu acumulare de energie în
resoarte de tip MRI. Axul principal are dou p r i distincte: axul de armare 6,
solidar permanent cu resortul de închidere 5 i axul întrerup torului 8, solidar
permanent cu resortul de deschidere 2. Aceste dou axe se pot roti
independent pe durata acumul rii energiei i respectiv a deschiderii, fiind
solidare între ele prin intermediul cuplei 7 numai pe durata închiderii.
Opera ia de armare const în tensionarea resortului 5 prin rotirea axului
6, i blocarea prin sistemul de clichetare 3. Prin cupla 7 se realizeaz solidari-
zeaz axul 6 cu axul 8. Pentru închiderea întrerup torului se comand
clichetul 3 care duce la tensionarea resortului 2. La deschiderea întrerup to-
rului se comand clichetul 1 iar cupla 7 desolidarizeaz axele 6 i 8.
Aceste mecanisme sunt cu liber deschidere deoarece exist prioritatea
deschiderii fa de închidere.
185
4.5. ÎNTRERUP TOARE DE ÎNALT TENSIUNE
186
rupere de pân la 60000 MVA sau chiar 100000 MVA.
Principalul mod de clasificare a întrerup toarelor electrice de înalt ten-
siune este cel dup principiul i mediul de stingere a arcului electric. Din
acest punct de vedere exist urm toarele categorii de întrerup toare:
– întrerup toarele cu stingerea arcului electric în mediu lichid : ulei
mineral sau ap ;
– întrerup toare cu stingerea arcului electric în mediu gazos: aer sau
hexaflorur de sulf (SF6);
– întrerup toare cu stingerea arcului electric în vid.
Întrerup toarele electrice cu ulei sunt înc cele mai utilizate întrerup -
toare, a c ror evolu ie a coincis cu dezvoltarea producerii, transportului i dis-
tribu iei energiei electrice. Func ionarea lor se bazeaz pe proprietatea
uleiurilor minerale de a se descompune sub ac iunea temperaturii înalte a
arcului electric, degajând o mare cantitate de gaze, format din hidrogen
(peste 70%), metan, etilen etc. Presiunea creat , proprietatea hidrogenului de
a fi bun conduc tor de c ldur , precum i turbulen a uleiului, exercit o
puternic ac iune de r cire i de deionizare a coloanei arcului electric,
producând astfel stingerea acestuia la trecerea curentului prin valoarea zero
(dup câteva semiperioade ale curentului).
Întrerup toarele cu aer comprimat provoac stingerea arcului electric
cu ajutorul unui jet de aer comprimat, debitat în zona de ardere a arcului de o
surs de energie extern , format într-o instala ie de compresoare cu rezervor
187
de aer comprimat.
Jetul de aer are o presiune mare i se deplaseaz cu vitez mare,
apropiat de viteza sunetului, longitudinal sau transversal pe coloana arcului
electric având urm toarele efecte: în timpul arderii arcului electric, r ce te
intens coloana acestuia i antreneaz particulele înc lzite i ionizate,
înlocuindu-le cu particule proaspete, r cite. R cirea coloanei arcului electric
pân la temperaturi de aproximativ 2000°C conduce, practic, la încetarea
ioniz rii termice, ceea ce favorizeaz foarte mult stingerea arcului electric. În
timpul trecerii curentului electric prin zero, jetul de aer comprimat r ce te în
continuare coloana arcului rezidual i antreneaz particulele ionizate, r mase
în spa iul dintre contacte. R cirea este cu atât mai important , cu cât suflajul,
în timpul arderii arcului electric, a fost mai energic. Dup stingerea arcului
electric, prin sc derea brusc a temperaturii coloanei arcului, se creeaz
rigiditatea dielectric necesar , i care este cu atât mai mare cu cât presiunea
jetului de aer comprimat este mai înalt .
Întrerup toarele cu hexaflorur de sulf realizeaz stingerea arcului
electric dup un principiu nou, care urm re te s efectueze deionizarea
coloanei arcului electric prin capturarea electronilor liberi i frânarea, în acest
mod, a proceselor de ionizare. Hexaflorur de sulf -SF6- este un gaz
electronegativ ale c rui molecule au o afinitate mare pentru captarea
electronilor liberi produ i de arcul electric i formarea ionilor negativi, care
au o mobilitate mic , comparabil cu cea a ionilor pozitivi. În acest mod se
creeaz o mare probabilitate de recombinare a acestora în molecule neutre i,
ca urmare, stingerea arcului electric are lac în condi ii mai bune decât în cazul
aerului comprimat.
Întrerup toarele cu vid realizeaz stingerea arcului electric într-un vid
avansat. Într-un astfel de mediu, gazul fiind rarefiat, drumul liber mediu
parcurs al electronilor de i este mare, probabilitatea ioniz rii i deci a
desc rc rii electrice este foarte redus , ceea ce face ca arcul electric s nu
poat subzista.
189
Când aparatul se afl în pozi ia deconectat, între extremit ile camerei
de stingere se aplic întreaga tensiune la borne. În aceste condi ii, pentru
realizarea izola iei fa de p mânt, care nu mai este ob inut cu ajutorul
uleiului mineral electroizolant ca în cazul întrerup toarelor cu ulei mult, s-au
adoptat diferite modalit i tehnice, în func ie de tipul constructiv i de
tensiunea nominal a aparatului.
Pentru întrerup toarele cu ulei pu in i tensiuni nominale Un ≥ 110 kV
partea activ con inut în izolatoare de por elan pline cu ulei, poate fi montat
pe izolatoare suport verticale, umplute de asemenea cu ulei.
Ruperea curentului în camera de stingere are loc în momentul trecerii
lui prin valoarea zero, când energia introdus în arcul electric este nul i
când între contacte se injecteaz un jet de ulei proasp t, provenit fie ca o
consecin a descompunerii acestuia i a form rii unei presiuni suplimentare,
fie de la un dispozitiv mecanic (pomp cu piston). Uneori sunt combinate
ambele solu ii.
Din punct de vedere constructiv, camera de stingere a întrerup toarelor
cu ulei pu in este, în general, prev zut cu discuri i alveole sau cu buzunare
cu ulei, în care stingerea arcului electric se poate efectua în una dintre
urm toarele trei variante: cu suflaj axial (longitudinal), cu suflaj transversal
sau cu suflaj mixt.
Camera de stingere cu suflaj axial este format dintr-un cilindru izolant,
în care sunt dispu i pere i desp r itori perpendiculari pe axa contactului
mobil. În acest fel, se formeaz un labirint cu un num r mare de alveole sau
buzunare, care con in o anumit cantitate de ulei. Arcul electric, întins prin
deplasarea contactului mobil descompune o mare parte din uleiul con inut în
camer i vaporizeaz o alt parte. Gazele formate, împing uleiul din
buzunare asupra coloanei arcului, pe care o deionizeaz puternic, mai ales la
trecerea curentului prin zero; ele sunt apoi e apate prin deschiderile canalului
de trecere a contactului mobil, într-un sens sau altul, conform concep iei
constructive a întrerup torului, provocând astfel suflajul axial. Datorit
faptului c sec iunea de evacuare a gazelor este redus , presiunea din
interiorul camerei este ridicat , atingând la construc iile obi nuite, valori
normale de 50-70 atm. În aceste condi ii, se poate considera c stingerea
arcului electric se va efectua satisf c tor, nu numai la deconectarea curen ilor
de scurtcircuit ci i la aceea a curen ilor mici, inductivi i capacitivi.
Camera de stingere cu suflaj transversal este asem n toare celei cu
suflaj axial, cu deosebirea c deschiderile de suflaj sunt practicate lateral.
Gazele rezultate din descompunerea uleiului, create de partea închis a
190
alveolelor sunt e apate prin aceste deschideri, suflând arcul electric
transversal.
Practicarea deschiderilor laterale este astfel f cut , încât este evitat
amorsarea arcului electric între diferitele jeturi de gaze ionizate conductoare
în afara camerei de stingere. inându-se seama c sec iunea de evacuare a
gazelor este mare, presiunea din camer este mai redus decât în camera cu
suflaj axial. Din aceast cauz , la aceia i vitez de deplasare a contactelor
mobile, aptitudinea de rupere a unor curen i cu intensit i mici este mai
redus .
Camera cu suflaj mixt remediaz în bun m sur inconvenientul celei
cu suflaj transversal, reducând num rul deschiderilor laterale. Plecând de la
contactul mobil, arcul electric care se formeaz , întâlne te mai întâi câteva
buzunare deschise, care favorizeaz punerea sub presiune a camerei, apoi mai
multe buzunare închise în care suflajul se efectueaz transversal (pentru
întreruperea curen ilor inten i) i din nou câteva buzunare închise, unde
suflajul este longitudinal (pentru întreruperea curen ilor cu intensit i reduse).
Deoarece stingerea arcului electric, în întrerup toarele cu ulei pu in se
efectueaz dup acelea i principii, variantele constructive ale camerelor de
stingere sunt asem n toare. Principalele diferen e se refer numai la
dispunerea camerei de stingere în cilindrul exterior, fixarea acesteia la partea
inferioar sau la capacul superior, viteza contactelor mobile i alegerea
materialelor electroizolante de construc ie, în direct leg tur cu cre terea
presiunilor interioare i a capacit ii de rupere.
Denumirea de întrerup tor cu ulei pu in (IUP) î i are originea în faptul
c , în trecut se fabricau i întrerup toare cu ulei mult (IUM) în compara ie cu
care aceste întrerup toare folosesc o cantitate mult mai mic de ulei. La un în-
trerup tor cu ulei pu in aproape întreaga incint cu ulei este ocupat de
camera de stingere i aproape toat cantitatea de ulei particip la stingerea
arcului electric. La întrerup toarele cu ulei mult camera de stingere era
plasat într-o cuv voluminoas cu ulei.
Întrerup toarele cu ulei pu in folosesc principiul expand rii i al jetului
de ulei în scopul r cirii i stingerii arcului electric, în gama de tensiuni
nominale de la 10 ÷ 30 kV, curen i nominali între 630 ÷ 2500 A i puteri de
rupere 150 ÷ 1500 MVA.
Din punct de vedere constructiv întrerup toarele cu ulei pu in de medie
tensiune sunt adaptate montajului în celule prefabricate cu contacte
debro abile în spa ii închise.
Structura general a întrerup toarelor de medie tensiune con ine trei
compartimente distincte:
– compartimentul camerei de stingere (izolant);
– compartimentul cu rezerva de ulei (carterul inferior);
191
– compartimentul de egalizare a presiunilor (carterul superior).
Compartimentul de egalizare a presiuni este în leg tur cu atmosfera
exterioar prin intermediul unui mic orificiu, astfel încât gazele ionizate sunt
r cite înainte de ie irea în atmosfer . Tot în acest compartiment se efectueaz
i separarea uleiului antrenat odat cu gazele, dup o deconectare.
Întrerup toarele cu ulei sunt destinate folosirii în gama de tensiuni
nominale 123, 245, 420, 525 kV i intensit i nominale pân la 2000 A. Cons-
truc iile actuale satisfac cerin ele de exploatare (pot realiza deconectarea linii-
lor în gol i ofer o putere de rupere acoperitoare pentru puterile de
scurtcircuit ale sistemelor energetice.
În ceea ce prive te deconectarea liniilor în gol, în principiu,
întrerup torul cu ulei pu in nu se comport prea bine deoarece energia
necesar stingerii arcului electric este preluat chiar de la arcul electric. Deci,
pentru stingerea arcului electric acesta trebuie s ard un timp cu atât mai
mare, cu cât curentul în arc este mai mic. În consecin , la întrerup toarele cu
ulei pu in, la întreruperea curen ilor mici (capacitivi), nu trebuie s se conteze
pe autosuflaj.
Reparti ia tensiunii oscilante de restabilire, în mod egal pe camerele de
stingere se realizeaz atât în mod natural datorit rezisten ei echivalente a
conductivit ii curentului postarc, dar mai ales condensatoarelor sau rezisten-
elor conectate în paralel pe camerele de stingere.
În figura 4.19. este prezentat o sec iune longitudinal prin polul între-
rup torului IUP de 245 kV i putere de rupere de 8000 MVA construit la
UEPC. Camera de stingere 8, cilindric , este constituit din es tur de sticl
impregnat cu r in epoxidic , pentru a oferi o rigiditate dielectric ridicat
i o rezisten mecanic mare. Camera de stingere este plasat într-un tub
izolant 9 din acela i material, cu propriet i dielectrice i mecanice foarte
ridicate. Carterele metalice 10 i 11, la care se racordeaz tubul 9, servesc
drept suport pentru prizele de curent. Izolatorul ceramic exterior 14 serve te
la protec ia ansamblului activ împotriva agen ilor atmosferici i în mod
normal se asigur comunicarea între con inutul de ulei al izolatorului 14 i al
tubului 8, prin intermediul unei clapete ata ate carterului superior. La
producerea unei presiuni în camera de stingere, clapeta împiedic transmisia
presiunii în interiorul izolatorului ceramic, astfel încât acesta nu este solicitat
din punct de vedere mecanic.
Camera de stingere, de construc ie rigid , este compartimentat cu aju-
torul unor discuri din material izolant, în scopul re inerii unei cantit i de ulei
în compartimente, dup prima deconectare. Astfel, la o nou declan are dup
0,2 s, ca urmare a reanclan rii automate, g se te în compartiment o cantitate
de ulei suficient pentru a stinge arcul electric. Stingerea arcului electric la
acest tip de întrerup toare se ob ine prin realizarea unei presiuni importante
192
(peste 100 bar) a gazelor i printr-un jet axial puternic, care deionizeaz arcul.
193
zonelor supuse seismelor, deoarece ofer un grad mare de libertate
întrerup torului, f r ca acesta s sufere solicit ri mecanice dure.
Pentru tensiuni nominale foarte mari se utilizeaz principiul constructiv
al modulului. Acest principiu const în construirea unui pol de întrerup tor cu
tensiunea nominal de 245 kV i puterea de rupere 10.000 MVA pornind de
la polul de 123 kV. Polul const în patru camere de stingere identice,
conectate în serie (câte dou camere de stingere în serie pentru fiecare modul
de 123 kV).
Pentru polul de 420 kV se folosesc 6 camere de stingere în serie (trei
module de 123 kV). Pentru a asigura rigiditatea dielectric fa de p mânt se
suplimenteaz în mod corespunz tor i modulele de izolatori.
Variantele de întrerup toare folosite la ora actual în comuta ia de
înalt tensiune sunt pe lâng întrerup toarele cu ulei pu in (IUP, IO)
întrerup toarele cu aer comprimat (IAC), întrerup toarele cu hexaflorur de
sulf (SF6) i întrerup toarele în vid. La noi în ar majoritatea întrerup toare-
lor de înalt tensiune sunt cele cu ulei pu in, iar solu ie optim de viitor se
preconizeaz folosirea întrerup toarelor cu SF6. Mecanismele de ac ionare a
acestor întrerup toare sunt: pneumatice, oleopneumatice, cu acumulare de
energie în resoarte, sau cu servomotor electric.
199
Pentru a verifica modul de însu ire a cuno tin elor prezentate în acest
capitol r spunde i pe scurt la urm toarele întreb ri:
201
5. PROTEC IA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Defectele care apar în instala iile electrice sunt foarte complexe, atât ca
desf urare, cât i din punctul de vedere al efectelor pe care le pot produce.
De i este posibil o împ r ire a defectelor dup cauza i dup natura lor, în
practic este greu de distins c rei categorii îi apar ine defectul care a avut loc,
dat fiind c cel mai adesea apar defecte combinate i nu se poate ti care a
fost cauza. Trebuie men ionat c întâmplarea joac , adesea, un rol important
în evolu ia defectului.
Eliminarea rapid i selectiv a defectelor ca apar în instala iile
electrice este impus de urm toarele aspecte:
– necesitatea continuit ii în alimentarea cu energie electric a consu-
matorilor nedefec i;
– protejarea consumatorilor de efectele distructive (din punct de vedere
termic i electrodinamic) ale regimurilor anormale (suprasarcin , scurtcircuit
sau supratensiune);
– protejarea operatorilor umani de efectele regimurilor anormale de
func ionare a instala iilor electrice;
– reducerea timpului de remediere a defectelor din instala iile electrice.
Protec iile se pot clasifica dup numeroase criterii, dintre care cele mai
importante sunt:
A. Dup tipul echipamentului protejat, putem avea:
– protec ii ale motoarelor electrice (asincrone, sincrone, de c.c.);
– protec ia generatoarelor sincrone;
– protec ia transformatoarelor electrice;
– protec ia re elelor de distribu ie de joas tensiune (radiale);
– protec ia re elelor de medie i înalt tensiune (alimentare bilateral );
– protec ia instala iilor de iluminat;
– protec ia instala iilor casnice;
– protec ia instala iilor electronice, etc.
B. Dup tensiunea nominal a echipamentului protejat:
– protec ia instala iilor de joas tensiune;
– protec ia instala iilor de medie tensiune;
– protec ia instala iilor de înalt tensiune;
– protec ia instala iilor de foarte înalt tensiune.
C. Dup tipul de defect putem avea:
202
– protec ie la suprasarcin ;
– protec ie la supracuren i;
– protec ie la scurtcircuit;
– protec ie la supratensiune;
– protec ie la tensiune minim ;
– protec ie la dispari ia tensiunii;
– protec ie la supratensiuni atmosferice;
– protec ie împotriva ie irii din sincronism;
– protec ie la degajarea de gaze;
– protec ie împotriva aliment rii cu tensiune asimetric ;
– protec ie împotriva func ion rii la frecven redus , etc.
D. Dup timpul de ac ionare al protec iei:
– ultrarapide;
– rapide;
– normale;
– lente;
– temporizate;
– temporizate în trepte, etc.
E. Dup echipamentul de protec ie:
– protec ii prin relee electromecanice;
– protec ii prin relee electronice;
– protec ii prin declan atoare;
– protec ii prin automate programabile;
– protec ii prin calculator, etc.
F. Dup modul de conectare în circuitele protejate;
– protec ii cu conectare direct în circuitul echipamentului protejat;
– protec ii prin traductoare (de curent, tensiune, direc ionale, etvc.);
– protec ii mixte.
G. Dup modul de ac ionare în circuitul protejat:
– ac ionare direct (prin contactoare sau întrerup toare);
– ac ionare direct prin siguran e fuzibile;
– ac ionare indirect prin relee intermediare sau contactoare, etc.
H. Dup gradul de automatizare:
– protec ii locale automate (siguran e fuzibile, relee sau declan atoare);
– protec ii numerice;
– protec ii de la distan prin sisteme de telecomand ;
– protec ii prin dispecerat.
La proiectarea circuitelor de protec ie trebuie s se in cont de faptul c
203
regimurile de avarie pot d una nu doar echipamentului supravegheat ci i
instala iei electrice în ansamblul ei.
De multe ori pagubele datorate întreruperii aliment rii cu energie
electric a unor consumatori sunt mult mai mari decât costul echipamentului
deteriorat prin regimul anormal de func ionare.
În clasificarea defectelor din instala iile electrice dup natura lor,
trebuie men ionate în primul rând cele care constau în deteriorarea
(str pungerea sau conturnarea) izola iei.
Scurtcircuitul este cel mai grav defect; el se poate produce între trei
faze, între dou faze sau între o faz i p mânt (în re elele cu punctul neutru
legat la p mânt).
Curentul de scurtcircuit, având o valoare mare, provoac o cre tere a
c derii de tensiune în generatoare i în toate impendan ele pe care le parcurge,
ducând astfel la o sc dere a tensiunii în re ea, cu efecte d un toare asupra
consumatorilor i asupra func ion rii în paralel a centralelor.
Pe lâng aceste neajunsuri în func ionarea consumatorilor, curentul de
scurtcircuit provoac i deterior ri în instala ii, care pot fi foarte grave,
datorit ac iunii sale dinamice i termice.
În general, scurtcircuitul apare sub dou forme : scurtcircuit net
(atingerea direct între faze) i scurtcircuit prin arc.
Un alt defect des întâlnit în instala iile electrice, i care const tot în
deteriorarea izola iei, este punerea la p mânt. Într-o re ea cu punctul neutru
izolat, punerea la p mânt a unei faze nu constituie, prin ea îns i, un defect,
neconducând la perturb ri importante ale func ion rii. Ea este de cele mai
multe ori doar începutul unui defect mai grav, c ci de obicei degenereaz în
scurtcircuit, cu urm rile cunoscute; de aceea, apari ia punerii la p mânt
trebuie cunoscut , pentru a se lua m surile necesare de îndep rtare a acestei
st ri anormale. În afar de aceasta, ea produce totu i unele mici perturb ri
care, de i nepericuloase, nu sunt de dorit.
Curentul de punere la p mânt poate duce la o înc rcare nesimetric a
generatoarelor, înc rcare care, fiind capacitiv poate provoca ridic ri de
tensiune care în anumite condi ii devin periculoase. De asemenea, circula ia
unui curent prin p mânt poate provoca perturb ri în liniile electrice din
apropierea celei defecte, în special în cele de telecomunica ii, prin inducerea
unor tensiuni ce pot atinge valori periculoase.
La fel ca i la scurtcircuit, punerea la p mânt poate fi net sau prin arc.
Arcul poate s ri la alte faze, transformând punerea la p mânt în scurtcircuit.
Deosebit este arcul intermitent, care const în stingerea i reaprinderea
repetat a arcului de punere la p mânt, stingerea producându-se în momentele
de trecere a curentului prin valoarea zero, iar reaprinderea în momentele când
204
tensiunea alternativ atinge valori suficiente pentru reamorsarea arcului în
mediul înc ionizat. Arcul intermitent poate produce, supratensiuni care ating
valori de aproximativ 3Ufaz .
De altfel, chiar în cazul unei puneri la p mânt nete, într-o re ea cu
punctul neutru izolat, faza defect cap t poten ialul p mântului, iar tensiunea
fa de p mânt a fazelor s n toase cre te de 3 ori, devenind egal cu
tensiunea între ele i faza defect .
Supratensiunile re elei, în condi iile existen ei unei puneri la p mânt,
pot provoca apari ia unei a doua puneri la p mânt pe o alt faz , defect
cunoscut sub numele de dubl punere la p mânt, care este echivalent cu un
scurtcircuit bifazat prin rezisten (rezisten a traseului prin p mânt). Aceast a
doua punere la p mânt poate avea loc pe fazele aceleia i linii sau a dou linii
diferite, ceea ce complic defectul i m re te consecin ele lui nepl cute.
Punerea la p mânt a unei faze, într-o re ea cu punctul neutru legat la
p mânt, este, de fapt, un scurtcircuit monofazat.
O alt categorie de defecte care apar în instala iile electrice, în afara
celor men ionate mai sus, care aveau toate la baz deteriorarea izola iei, o
constituie întreruperile conductoarelor (nu numai ruperile propriu-zise de
conductoare, ci i arderea unei siguran e pe o faz , deschiderea unui separator
pe o singur faz etc.). Acest gen de defecte este îns rar, i cel mai adesea,
este înso it de scurtcircuite sau puneri la p mânt (de exemplu, în cazul ruperii
conductoarelor unei linii electrice aeriene).
În primul rând, cauzele care provoac aceste genuri de defecte sunt
datorate dep irii rezisten ei materialelor respective la solicit rile mecanice,
termice i, mai ales, electrice. Dep irea rezisten ei se poate produce datorit
unor condi ii speciale, care duc la supratensiuni electrice foarte mari,
vânturile puternice i chiciura, care solicit în mod deosebit conductoarele i
stâlpii liniilor electrice aeriene.
În al doilea rând, cauza defectelor poate consta în sc derea rezisten ei
materialelor sub valoarea normal , datorit fie uzurii i îmb trânirii (în
special pentru izola ia electric ), fie ac iunii unor factori externi (substan e
chimice, umezeal , murd rie etc.).
În sfâr it, trebuie citate drept cauze destul de frecvente ale defectelor,
gre elile personalului de exploatare, care prin conect ri gre ite, introducerea
unor corpuri str ine în instala ii, manevre insuficient preg tite, pot duce la
cre teri foarte mari ale solicit rilor instala iilor.
Pe baza statisticilor rezult c instala iile cele mai supuse defectelor
sunt liniile electrice aeriene, urmate, în ordine, de liniile subterane, sta iile de
transformare i generatoare.
Construc ia instala iilor are o influen hot râtoare asupra frecven ei i
205
tipului de defecte. Astfel, în re elele cu punctul neutru legat la p mânt nu pot
avea loc duble puneri la p mânt, pe când în re ele cu punctul neutru izolat
acestea sunt foarte frecvente.
Ca urmare a faptului ca în re elele cu punctul neutru legat la p mânt
fiecare punere la p mânt constituie un defect, raportul dintre num rul
declan rilor care au loc în re elele cu punctul neutru izolat i în cele cu
punctul neutru legat la p mânt este de 4/7.
Repartizarea procentual a diferitelor genuri de defecte (exclusiv
ruperile pure de conductoare, care, în general, sunt rare), este aproximativ
urm toarea: scurtcircuite monofazate, 65%; scurtcircuite bifazate cu punere la
p mânt i dubl punere la p mânt, 20%; scurtcircuite bifazate f r punere la
p mânt, 10%; scurtcircuite trifazate, 5%.
În sistemele energetice, în afara defectelor propriu-zise, pot surveni
abateri de la regimul normal de func ionare, care produc de asemenea
perturb ri i pagube. Acestea constau, în esen , în abateri ale parametrilor de
func ionare (tensiune, curent, frecven ) de la valorile lor nominale.
Regimul anormal de func ionare cel mai des întâlnit, este cel de
suprasarcin . Acesta const într-o cre tere a curentului peste valorile
nominale i poate fi provocat fie de cre terea nea teptat a sarcinii, fie de
sc derea, din diferite motive, a puterii surselor generatoare. Suprasarcina este
un regim inadmisibil de func ionare de durat , în primul rând pentru c
provoac solicit ri (în special termice) ale instala iilor; în al doilea rând,
trecerea prin instala ii a unor curen i care dep esc valorile nominale produce
sc deri pronun ate ale tensiunii, ceea ce are ca efect absorbirea de c tre
consumatori a unor curen i i mai mari (pentru a se men ine puterea
constant ), producându-se astfel o sc dere în continuare a tensiunii.
Un alt regim anormal îl constituie apari ia pendul rilor între grupurile
generatoare sau chiar între centrale, când acestea func ioneaz cu frecven e
diferite, pendul ri care de asemenea pot duce la întreruperi totale.
207
Figura 5.1. Schema electric desf urat de comand , protec ie i
semnalizare pentru pornirea unui motor asincron prin conectare direct la
re ea
F1, F2, F3, F6 – siguran e fuzibile, F4 – bloc de relee termobimetalice,
F5– bloc de relee electromagnetice, K– contactor electromagnetic,
S1, S2,– butoane de ac io-nare, H1, H2– l mpi de semnalizare
M– motor asincron cu rotorul în scurtcircuit.
208
utiliza o punte redresoare.
Contactoarele cu relee de protec ie fiind folosite în special la ac ionarea
motoarelor electrice, trebuie s îndeplineasc anumite condi ii de func ionare
selectiv a protec iilor. Astfel pentru circuitele reprezentate în schema
electric desf urat care utilizeaz pentru protec ie relee termice, relee
electromagnetice i siguran e fuzibile, o caracteristic de protec ie corect
aleas este prezentat în figura 5.2.
Caracteristica temporal de protec ie, reprezentat prin linia îngro at ,
eviden iaz modul de realizare al selectivit ii protec iei. Astfel, pentru
curen i ce dep esc curentul nominal pân la (7 ÷ 10)⋅In ac ioneaz protec ia
termic conform caracteristicii ei dependente (curba 1), la suprasarcini
cuprinse între (7÷ 10)⋅In i (15 ÷ 20)⋅In ac ioneaz protec ia electromagnetic .
212
Figura 5.5. Schema electric de comand cu contactoare de c.a., protec ie i
pornire Y-∆ a unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit
F1, F2, F3, F5 – siguran e fuzibile, F4 – releu termobimetalic,
K1, K2, K3 – contactoare electromagnetice, K4T – releu de timp cu
temporizare la ac ionare, S1, S2 – butoane de ac ionare, M – motor asincron cu
rotorul în scurtcircuit.
213
Figura 5.6. Schema electric desf urat de comand cu contactoare de c.c.,
protec ie i pornire Y-∆ a unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit
F1, F2, F3, F5, F6, F7, F8, F9, – siguran e fuzibile, F4 – releu termobimetalic,
K1, K2, K3 – contactoare electromagnetice, K4T – releu de timp cu
temporizare la ac ionare S1, S2 – butoane de ac ionare, M – motor asincron cu
rotorul în scurtcircuit, H1, H2, H3, H4– l mpi de semnalizare, T–transformator
de separare, V–punte redresoare, R1, R2, R3– rezisten e economizatoare,
C0– condensator de filtraj.
215
Figura 5.7. Schema electric desf urat de comand , protec ie
i pornire cu rezisten e statorice a unui motor asincron
F1, F2, F3, F5 – siguran e fuzibile, F4 – releu termobimetalic,
K1, K2 – contactoare electromagnetice, K3T – releu de timp cu temporizare la
ac ionare, S1, S2 – butoane de ac ionare, M – motor asincron cu rotorul în
scurtcircuit, R – reostate de pornire.
218
Figura 5.9. Schema electric desf urat de comand , protec ie
i pornire cu reostate rotorice a unui motor asincron cu rotorul bobinat
F1, F2, F3, F5 – siguran e fuzibile, F4 – releu termobimetalic,
K1, K2, K3 – contactoare electromagnetice, K4T , K5T – relee de timp cu
temporizare la ac ionare, S1, S2 – butoane de ac ionare, M – motor asincron cu
rotorul bobinat, R1, R2 – reostate de pornire
220
Prima dintre ele se utilizeaz la motoarele de putere foarte mare i se
realizeaz cu o schem similar celei din figura 5.10, motorul trebuind s aib
nulul accesibil.
Curentul de scurtcircuit provoac ac ionare releelor maximale F1 i /
sau F2, care excit releul intermediar K1 i care la rândul s u provoac
alimentarea bobinei de declan are a întrerup torului Q. Declan area mo-
torului de la re ea se face f r temporizare. Datorit componentei homopolare
a curen ilor de defect este suficient folosirea a dou relee maximale de
curent pentru sesizarea defectelor din statorul motorului.
Releul intermediar K1 poate fi uneori înlocuit cu un contactor de
comand dac este nevoie de un curent mai mare pentru excitare bobinei de
declan are (BD) care comand declan area întrerup torului Q.
221
La apari ia pendul rilor în re eaua la care este conectat statorul
motorului sincron se produc pulsa ii mari ale curentului din stator. Acest
curent variabil produce un flux variabil în timp care induce o tensiune
electromotoare în înf urarea rotoric . Pe apari ia acestei componente se
bazeaz schema de protec ie diferen ial longitudinal prezentat în figura
5.11.
Schema utilizeaz un transformator de curent TC conectat în circuitul
rotorului, un releu maximal de curent F1, un releu intermediar K1T cu un
contact cu temporizare la deschidere, un releu de timp K2T i un releu
intermediar K3 cu un rol de declan are a întrerup torului principal Q i de
dezexcitare al rotorului prin intermediul A.D.R. În regim sincron prin
înf urarea rotorului generatorului sincron nu circul decât curentul continuu
produs de excitatoarea Gcc.
La ie irea din sincronism, datorit pendul rilor, componenta alternativ
a curentului care apare în circuitul rotorului este sesizat de transformatorul
de curent TC, se excit releul maximal F1, releul intermediar cu temporizare
K1T ac ioneaz i releul de timp K2T comand dup timpul reglat, prin
intermediul releului K3 declan area motorului i dezexcitarea sa.
Temporizarea realizat prin intermediul releului K1T este
necesar pentru c în timpul pendul rilor curentul ar putea s devin mai mic
decât curentul de revenire al releului F1, oprindu-se pentru scurt durat
alimentarea releului K2T. Prin contactul s u releul K1T asigur deci
prelungirea duratei impulsului. Releul de timp K2T este necesar ca protec ia
s nu ac ioneze intempestiv la apari ia unor componente, ce urmeaz a fi
înl turate de protec iile specifice împotriva scurtcircuitelor.
222
5.2.1. Protec ia diferen ial longitudinal a unui generator sincron
224
anterioare (ale re elelor i transformatoarelor) nu ac ioneaz , provocând
declan area generatorului cu temporizarea reglat .
229
este parcurs de diferen a curen ilor da i de cele dou transformatoare de
curent: id= i1–i2. (5.1.)
Figura 5.18. Schema electric desf urat a protec iei diferen iale
longitudinale a unui transformator
T–transformator, TC1, TC2– transformatoare de curent,
Q1,Q2– întrerup toare, BD– bobina declan atorului,
F1– releu diferen ial de curent, K1– releu intermediar.
230
5.3.3. Protec ia maximal de curent cu blocaj de tensiune minim
a unui transformator
Figura 5.19. Schema electric desf urat a protec iei maximale de curent cu
blocaj de tensiune minim
T–transformator, TC– transformator de curent, TT– transformator de
tensiune, Q1,Q2– întrerup toare, BD– bobina declan atorului, F1– releu
minimal de tensiune, F2– releu maximal de curent, K1T– releu de temporizare,
K2– releu intermediar.
Una dintre principalele condi ii care se impun instala iilor electrice este
aceea a siguran ei în func ionare, adic a aliment rii continue cu energie
electric a consumatorilor.
Asigurarea func ion rii f r întrerupere a instala iilor electrice are o im-
portan deosebit , atât datorit faptului c urm rile perturb rilor în
func ionare pot fi foarte grave, cât i datorit faptului c instala iile electrice
sunt mai expuse deranjamentelor decât alte genuri de instala ii. Gravitatea
urm rilor provine, în primul rând, din faptul c :
–instala iile electrice f când parte, în general, dintr-un sistem energetic
complex i fiind legate între ele electric;
–un defect ap rut într-un loc deranjeaz func ionarea normal a
întregului sistem; în al doilea rând, gravitatea defectelor din instala iile
electrice se datoreaz energiilor foarte mari care intervin în desf urarea
acestora, conducând la efecte distructive extrem de mari.
Rolul principal al automatiz rilor i al protec iei prin relee folosite în
electroenergetic const în limitarea efectelor avariilor ap rute i în
asigurarea aliment rii f r întrerupere cu energie electric a consumatorilor.
Protec ia prin relee, care constituie ea îns i automatizarea folosit de mult
vreme pe scara cea mai larg în instala iile electrice, are în general dou
func iuni principale:
Separarea elementului avariat de restul instala iilor electrice i
asigurarea, în felul acesta, a func ion rii în continuare a acestora, în condi ii
normale;
Sesizarea regimurilor anormale (nepermise) de func ionare a
instala iilor electrice i semnalizarea lor, pentru a se preveni apari ia unor
avarii.
Pentru îndeplinirea acestor dou func iuni fundamentale, dispozitivele
de protec ie, indiferent de tipul sau principiul constructiv pe care se bazeaz ,
trebuie s satisfac urm toarele condi ii generale:
– Selectivitatea, adic deconectarea doar a elementului avariat i
permiterea func ion rii în continuare a instala iilor neavariate;
– Sensibilitatea, adic sesizarea tuturor defectelor i a regimurilor
anormale de func ionare, chiar atunci când ele se deosebesc doar cu pu in de
232
regimul de func ionare normal al instala iilor;
– Rapiditatea, care este necesar pentru c numai o deconectare rapid a
elementelor avariate poate r mâne f r urm ri asupra func ion rii instala- iilor
neavariate;
– Siguran a, care const în aceea c dispozitivele de protec ie prin
relee, care ac ioneaz foarte rar (de câteva ori pe an), trebuie s fie preg tite,
chiar dup o perioad lung de repaus, pentru a func iona corect.
Sistemul energetic se compune dintr-un num r foarte mare de elemente
care contribuie la realizarea a trei procese distincte i anume: producerea,
transportul i distribu ia energiei electrice i termice. Corespunz tor acestor
procese, elementele componente se grupeaz în urm toarele p r i distincte ale
sistemului i anume: centralele, re elele electrice, centralele de termoficare i
consumatorii de energie electric i termic .
Centrala reprezint ansamblul de instala ii care servesc la producerea
energiei electrice i termice pe baza transform rii energiei resurselor
energetice primare.
Re elele electrice reprezint ansamblul de instala ii prin intermediul
c rora energia electric este transportat de la centralele produc toare pân la
consumatori, cuprinzând, în principal, linii electrice de energie, sta ii electrice
i posturi de transformare.
Linia electric de energie reprezint ansamblul de conducte electrice,
dispozitive i construc ii necesare, care asigur transportul la distan sau
distribu ia energiei electrice pentru alimentarea consumatorilor i care
urm re te un traseu, constituind astfel una sau mai multe c i de curent.
Sta ia electric reprezint ansamblul de instala ii i de construc ii anexe
în care se realizeaz cel pu in unul dintre urm toarele procese:
– modificarea parametrilor puterii electromagnetice (tensiune, frecven-
, etc.) corespunz tor condi iilor de transport sau de utilizare a energiei
electrice;
– conectarea electric a dou sau mai multe surse de energie electric ;
– conectarea electric a dou sau mai multe c i de curent pentru
alimentarea receptoarelor de energie electric .
Postul de transformare reprezint instala ia electric de curent
alternativ, în care tensiunea este coborât la o tensiune joas , sub 1000 V, în
scopul aliment rii re elelor de distribu ie i a receptoarelor.
În figura 5.20. este reprezentat schema monofilar de principiu a unei
re ele electrice ca parte dintr-un sistem energetic.
Energia produs în centralele electrice este transmis , prin intermediul
unor transformatoare de putere, care ridic tensiunea la cea a liniilor de înalt
tensiune. Energia electric este transportat pe liniile electrice de înalt
tensiune pân la sta iile de transformare coborâtoare, de la care pleac liniile
233
de medie tensiune ce alimenteaz transformatoarele posturilor de transfor-
mare.
Figura 5.22. Schema electric desf urat monofilar a protec iei maximale
de curent a unei re ele radiale simple
Q3– întrerup tor principal, BD– bobina declan atorului,
TC– transformator de curent, F1– releu maximal de curent,
K1– releu intermediar, L2– linia electric defect .
236
care comand bobina BD de declan are a întrerup torului Q9.
Figura 5.24. Schema electric desf urat monofilar a protec iei maximale
temporizate în trepte a unei re ele radiale complexe
Q9– întrerup tor principal, BD– bobina declan atorului,
TC– transformator de curent, F1– releu maximal de curent,
K1T– releu de temporizare, K2– releu intermediar, L–linia electric defect .
Figura 5.26. Schema electric desf urat monofilar a protec iei maximale
de curent direc ionale a unei re ele cu alimentare bilateral
Q5– întrerup tor principal, BD– bobina declan atorului, TC– transformator de
curent, F1– releu maximal de curent, F2– releu direc ional, K1T– releu de
temporizare, K2– releu intermediar, L–linia electric defect .
239
Figura 5.27. Schema unui releu de impedan de tip balan electromagnetic
TT– transformator de tensiune, TC– transformator de curent, L–linia electric
protejat , 1– releu electromagnetic de curent,
2– releu electromagnetic de tensiune, 3– pârghie, 4– contacte.
241
5.5. AUTOMATIZAREA SISTEMELOR ENERGETICE
242
În func ionarea normal alimentarea sta iei C se face prin linia L1
întrerup torul Q1 fiind închis i deci releul intermediar cu temporizare K1T
este ac ionat, datorit contactelor 14-16, 18-20 ale întrerup torului Q2 având
deci cele dou contacte închise. Dac tensiunea de la sta ia C este bun ,
atunci releele minimale de tensiune F1 i F2, alimentate de la barele sta iei C
printr-un transformator de tensiune (nereprezentat în schem ) sunt ac ionate i
au contactele deschise. Dac pe linia de rezerv L2 avem tensiune, releul
maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este ac ionat i contactul s u este
închis.
Dac printr-un motiv oarecare se declan eaz întrerup torul Q2, atunci
contactele sale auxiliare 14-16 i 18-20 se deschid i, contactul 11-13 se
închide. Astfel releul K1T r mâne f r alimentare, dar prin contactul 11-13
al întrerup torului Q2 contactul inferior cu temporizare la deschidere al
releului K1 i contactul închis 11-13 al întrerup torului Q4 se alimenteaz
bobina de anclan are BA a întrerup torului Q4 ceea ce conduce la alimentarea
sta iei prin linia de rezerv L.
243
sau dac tensiunea la barele sta iei C scade sub o valoarea admisibil .
La dispari ia sau sc derea tensiunii la barele sta iei C, releele minimale
de tensiune F1 i F2 î i închid contactele i provoac prin contactul superior
închis al releului K1T i contactul închis al releului F3 alimentarea releului de
timp K2T, care dup timpul reglat comand prin releul intermediar K3
alimentarea bobinei de declan are BD a întrerup torului Q2.
Declan area întrerup torului Q2 determin în modul descris anterior
anclan area automat a întrerup torului Q4 i deci alimentarea sta iei C de la
linia de rezerv .
245
Figura 5.31. Schema bloc a unui sistem digital de procesare
a semnalului.
FTJ– filtrul analogic trece jos, S&H– circuite de e antionare i memorare,
CAN– convertor analog-numeric, DSP– procesorul numeric de date.
În mod normal treapta 1 a protec iei de distan este reglat la cca. 85%
din impedan a liniei i, ca urmare, defecte apropiate de cap tul opus locului
de montaj al protec iei de distan vor fi încadrate în treapta a doua i, deci,
eliminate temporizat (de regula 0,4 - 0,5 s). Pentru a elimina rapid defectele
pe întreaga lungime a liniei se utilizeaz func ia de teleprotec ie. Terminalul
permite alegerea mai multor scheme tip de teleprotec ie, între care i a a
246
numita schem permisiv de teleprotec ie. Func ia de teleprotec ie este
corelat cu func ionarea echipamentului de înalt frecven (I.F.).
Echipamentul de I.F. asigur transmiterea unui impuls (materializat prin
închiderea unui contact de releu) de la i spre cap tul opus al liniei. Acest
impuls se utilizeaz în schema permisiv de teleprotec ie.
VJ
unde: ZM = (5.4.)
Ij
este impedan a m surat .
Distribu ia curen ilor pe cele dou ramuri (spre sursa J, respectiv sursa
K) se deduce utilizând ecua iile:
250
m ⋅ Z1L + Z J
IK = If ⋅
Z J + Z1L + Z K
(5.5.)
(1 − m ) ⋅ Z1L + Z K
IJ =
Z J + Z1L + Z K
IK m ⋅ Z1L + Z J
= (5.6.)
I J (1 − m ) ⋅ Z1L + Z K
Z J + Z1L + Z K
Z M = m ⋅ Z 1L + R f (5.7.)
(1 − m ) ⋅ Z1l + Z K
ZM + ZK ZK Z + ZJ + ZK
m 2 − Z 1L ⋅ 1 + ⋅ m + ZM ⋅ 1+ − R f 1L =0 (5.8.)
Z 1L Z 1L Z12L
Examinând rela iile de mai sus, se pot desprinde câteva observa ii:
a) în rela ia (5.7.) factorul de multiplicare al rezisten ei Rf este un num r
complex i, ca urmare, rezisten a “v zut ” de releu este, de fapt, o impedan ,
chiar dac rezisten a la locul de defect este pur ohmic ;
b) aceast impedan aparent m surat de releu reprezint principalul factor
de eroare în estimarea distan ei pân la locul de defect, în special pentru
algoritmii care se bazeaz pe estimarea reactan ei sau impedan ei de defect;
c) ecua ia (3.5) se poate descompune în dou componente, cea con inând
termeni reali i cea con inând termenii imaginari.
Separând ecua ia (3.6) în cele dou componente se ob ine succesiv:
m 2 − m ⋅ Ax + Bx − R f ⋅ Cx = 0
(5.9.)
m ⋅ Ay − By + R f ⋅ Cy = 0
Unde:
Z1L + ZM + ZK
A = Ax + jAy = (5.10)
Z1L
251
ZM
B = Bx + jBy = (Z1L + ZK )
Z1L
(5.11.)
Z + Z1L + ZK
C = Cx + jCy = J
Z1L ⋅ Z1L
252
5.6.1.8. Func ia RAR
254
5.6.1.11. Func ia de interfa are cu operatorul
Interfa a operator este alc tuit din: LED-uri (verde, galben i ro u);
afi aj cu cristale lichide i tastatur ; porturi seriale de comunica ie pentru
conectarea la calculator. Ecranul cu cristale lichide (LCD) ofer toate
informa iile despre terminalul de protec ie de linie i permite, cu ajutorul
tastaturii, introducerea reglajelor ca i executarea tuturor opera iilor de
configurare. În cazul unui eveniment, ecranul se va ilumina i se vor prezenta
prin defilare automat datele ultimelor dou evenimente. Toate datele oferite
sunt organizate în arbore de meniuri, în a a numitele ferestre de afi are.
5.7.1 Protec ia integrat a unei linii electrice cu releul digital DIPA 100
255
electrice:
Protec ie de Distan digital PD cu urm toarele extensii:
– Sistem de blocaj la pendula ii PD.BP.
– Interfa a i logica de teleprotec ie PD.TLP.
– Sistem de verificare-blocare la arderea siguran elor circuitelor de
tensiune PD.BASU cu comutare op ional pe maximala de curent de rezerv
(DIPA-MAX).
– Protec ie rapid la închiderea întrerup torului pe defect (switch-on-to-
fault) PD.PRID.
– Protec ie Homopolar Direc ionat PhDIR.
– Protec ie Maximal de rezerv MAX (ca rezerv pentru DIPA-PD).
– Urm toarele func ii suplimentare completeaz necesit ile de protec-
ie/automatizare/integrare în SCADA, pentru o linie electric de 110 - 400
kV:
– RAR M, T, M+T, cu verificare de condi ii RAR
– Interfa a om-ma in MMI
256
–num r elemente de m surare independente i simultane: 6 ( R0, S0,
T0, RS, ST, TR );
–num r zone de declan are: 5 ( fiecare zon fiind de tip poligonal)
adic : –fa , spate sau nedirec ionat: 3,
– demaraj direc ionat: 1,
–demaraj nedirec ionat: 1;
–reglaje separate pentru zona 1 (sensibilizare în corela ie cu RAR);
–reglaje de compensare a rezisten ei arcului în orice trepte la detectarea
unor defecte cu p mântul;
–timp tipic de declan are în treapta rapid , inclusiv releul de ie ire cu
contacte puternice: 25 ms;
–timp maxim de declan are în treapta rapid , inclusiv releul de ie ire cu
contacte puternice: 30 ms;
–elementul direc ional este cu sensibilitate nelimitat (o bun
comportare a direc iei la scurtcircuite cu tensiune foarte mic );
–domeniu de reglaj R, X pe fiecare treapt : 0.01 Ω - 650 Ω, în pa i de
0.01Ω
reglaj temporiz ri (pentru fiecare zon ): 0 ÷ 6 s, din 10 în 10 ms;
–precizia m sur torii impedan ei: ± 5 % pentru I = ( 0,5 ÷ 20 )⋅In;
–precizia m sur rii temporiz rilor ±( 1%+20 ms.), pentru treglat> 30 ms;
–coeficient de revenire : 5% ;
–valoare minim de ac ionare în curent : 0.2 ⋅In;
–blocaj la pendula ii - intern (dup criteriul dZ/dt) i/sau extern;
–func ii de verificare a plauzibilit ii m rimilor m surate, realizate în
timp real;
–blocaj la lipsa tensiunii alternative: intern (ardere siguran e,
monofazat, bifazat i trifazat )/ extern ;
– posibilitatea trecerii automate pe maximala de curent în dou trepte,
ca element de rezerv ;
– declan are mono i trifazat ;
– selectarea unei func ii de teleprotec ie;
– sensibilizarea protec iei la comanda de declan are a întrerup torului
din cap tul opus (accelerated underreach protection AUP);
– sensibilizarea protec iei la conectare pe defect (switch on to fault).
Func ia de protec ie homopolar direc ionat are urm toarele
caracteristici principale:
– 2 trepte independente;
– precizia m sur rii temporiz rilor pentru caracteristica independent :
±(1%+20 ms.);
– precizia m sur rii temporiz rilor pentru caracterisica dependent :
257
±(7.5%+50 ms);
– 4 caracteristici i=f(t): normal , invers , foarte invers , extrem invers ;
– curent homopolar de pornire: Ih / In = 0.1 ÷ 4, în trepte de 0.05 ÷ In;
– temporizare 0 - 6 s, în trepte de 0.01 sec. pentru caracteristica
independent ;
– unghiul caracteristic: 1100 capacitiv.
DIPA-MAX realizeaz func ia de protec ie maximal în caz de ardere
siguran e pe circuitele de tensiune. Protec ia este o rezerv de urgen a
protec iei de distan , în condi iile în care PD nu mai poate m sura corect
impedan a Z i direc ia scurtcircuitului (PD i PhDIR sunt blocate).
Func ia con ine dou relee maximale nedirec ionate cu caracteristica
independent sau dependent (normal , invers , foarte invers , extrem
invers ):
– o maximal în dou trepte pentru curen ii de linie (R, S, T);
– o maximal în dou trepte pentru curentul homopolar (R, S, T).
Protec ia de supracurent I> are o caracteristic independent de timp
(sec ionare de curent) cu urm toarele caracteristici:
– timp minim de deconectare t = 30 ms;
– temporizare 0 ÷ 10 s, în trepte de 0.01 s;
–curent de pornire (pentru curen i de faz ): I> / In = 0.1 ÷ 10, în trepte
de 0.05 ⋅ In;
–curent de pornire (pentru curentul homopolar): Ih> / In = 0.1 ÷ 4, în
trepte de 0.05 ⋅ In.
Sistemul RAR realizeaz func ia de reanclan are automat rapid i are
urm toarele caracteristici:
– 1 ciclu RAR;
– pauz de RAR 0.2 ÷ 6 s, în pa i de 0.05 s. eroarea de m sur ± 20 ms;
–timp blocaj 5 ÷ 30 s, în pa i de 1 s, eroarea de m sur ± 50ms;
–durat impuls anclan are 0.5 ÷ 3 s, în pa i de 0.1 s, eroarea de m sur
± 20ms.
–RAR monofazat f r condi ii;
– RAR mono+trifazat i trifazat cu condi ii: lips de tensiune i/sau
control sincronism;
– prelungirea treptei 1 la PD prin scheme flexibile multiple.
Interfa a local om-ma in (MMI) permite urm toarele facilit i:
– vizualizarea demarajelor (R0, S0, T0, RS, ST, TR si H);
–vizualizarea treptei de declan are (1, 2, 3, 4, si 5);
–vizualizare impulsurilor de declan are (R, S, T,);
–vizualizarea impulsului de anclan are i a altor m rimi prin 24 led-uri
cu automen inere pân la confirmarea local de c tre operator;
258
– afi area i modificarea local a parametrilor seta i ai protec iei, cu
ajutorul tastaturii i afi orului LCD al echipamentului;
– afi area continu a unor m rimi de regim permanent, în situa ie
normal (valori tensiuni, curen i etc.) – în func ie de m sura local a
m rimilor pe linie
Func ia SCADA asigur func ii speciale necesare superviz rii i
integr rii în sistemul de teleconducere-teleprotec ie al sta iei.
260
5.8. SISTEME SCADA
SUPERVISORY CONTROL AND DATA ACQUISITION
261
5.8.1.2. Alarmarea
În scopul optimiz rii func ion rii re elelor electrice, este memorat
evolu ia circula iilor de puteri. Aceste informa ii pot fi folosite la o mai bun
planificare a resurselor, precum i a schemelor re elei i a reglajelor tensiunii
transformatoarelor din sistemul energetic.
263
sistemului, inclusiv echipamentele de control i protec ie;
– modelul centrului de comand i control;
– subsistemul educa ional care const în instrumente software care stau
la dispozi ia instructorului pentru a crea situa iile care îi folosesc în cursul
procesului de instruire;
– subsistemul de comunica ie care modeleaz comportarea sistemului
de culegere a datelor.
265
Pentru a verifica modul de însu ire a cuno tin elor prezentate în acest
capitol r spunde i pe scurt la urm toarele întreb ri:
268
BIBLIOGRAFIE
269
20. Popescu L., „Aparate electrice”, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu,
2003.
21. Vasilievici Al., „Aparate i echipamente electrice, vol II”, Ed. Mitricel
Sârbu & Co, Sibiu, 1996.
22. ***SIEMENS, „Numerical Overcurrent Protection Relay 7SJ531”,
documenta ie tehnic , 1996.
23. ***TELECOMM, „CDR – 16. 32”, Documenta ie tehnic , 1995.
24. ***TELECOMM, „DIPA – ACE”, Documenta ie tehnic , 1996.
270