1314

RELATIILE CU PRESA
SUMAR
1. Relatiile cu presa – parte integranta

a Relatiilor Publice
2. Tipuri de abordare a relatiilor

cu mass media
3. Stirea de presa
4. Comunicatul de presa
5. Conferinta de presa
6. Briefing-ul de presa
7. Dosarul de presa
Constitutia României
Articolul 31
Dreptul la informatie
1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice

informatie de interes public nu poate fi
îngradit.
2. Autoritatile publice, potrivit competentelor
ce le revin, sunt obligate sa asigure
informarea corecta a cetatenilor asupra
treburilor publice si asupra problemelor de
interes personal.
3. Dreptul la informatie nu trebuie sa
prejudicieze masurile de protectie a tinerilor
sau siguranta nationala.
4. Mijloacele de informare în masa, publice si
private, sunt obligate sa asigure informarea
corecta a opiniei publice.
5. Serviciile publice de radio si televiziune sunt
autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor
sociale si politice importante exercitarea
dreptului la antena. Organizarea acestor
servicii si controlul parlamentar asupra
activitatii lor se reglementeaza prin lege
organica.
1. Relatiile cu presa - parte integranta
a Relatiilor Publice
Termenul de „relatii publice” este relativ nou în

vocabularul organizational românesc, fiind, nu de putine ori,
confundat cu termenul de “relatii cu publicul”. Asadar, sa
vedem ce sunt relatiile publice.
Conform Asociatiei Internationale a Relatiilor
Publice, acestea „constituie o functie principala a
conducerii, bazata pe o activitate continua si sistematica, cu
ajutorul careia organizatiile cauta sa obtina întelegerea,
simpatia si sprijinul acelora cu care au relatii în prezent sau
vor avea în viitor”.
Scott M. Cutlip si Allen H. Center, autorii lucrarii

„Effective Public Relations”, arata ca relatiile publice sunt
„acea functie a managementului care stabileste si mentine
relatii reciproc avantajoase între o organizatie si publicul de
care depinde succesul sau esecul acesteia”.
Alte publicatii arata ca relatiile publice cuprind tot

ceea ce tine de crearea si întretinerea imaginii, iar cei ce
lucreaza în acest sector sunt creatori de imagine.
Acestea sunt numai câteva dintre zecile, poate sutele
de definitii date relatiilor publice. Dintre toate, trebuie
retinute, însa, cinci idei cheie.
6 Relatiile cu Presa
Activitatea de relatii publice este:

?? deliberata;
?? planificata;
?? se bazeaza pe realizari;
?? serveste interesului public;
?? este eficienta doar atunci când comunicarea are
loc în ambele sensuri.
În activitatea de relatii publice, comunicarea este

dirijata în doua directii: intern si extern.
Comunicarea interna Comunicarea externa
Se desfasoara pe verticala Este îndreptata în afara

si pe orizontala cu organizatiei, catre opinia
personalul organizatiei. publica.
În general, ea se deruleaza pe
doua planuri:
?? cu populatia (comunitatea
locala sau societatea în
ansamblu), segmente ale
ei, lideri de opinie, mass
media.
?? în medii internationale de
interes.
În cadrul procesului de comunicare este

inclusa si activitatea de gestionare a crizelor.
Relatiile cu Presa 7
Atentie
Relatiile cu mass media constituie unul dintre
canalele de comunicare specifice activitatii de relatii
publice.
Mass media reunesc acele mijloace de comunicare

ce permit informarea publica prin orice forme de imprimare,
înregistrare, transmitere si comunicare, materializata în
ziare, reviste, buletine periodice, emisiuni de radio si
televiziune, orice alte forme de înregistrare grafica, fonica
sau vizuala, destinate si folosite ca mijloace de exprimare si
informare publica de masa.
2. Tipuri de abordare a relatiilor cu mass media
Principala atributie a biroului de presa este de a

stabili si întretine o buna comunicare cu mass media, în
interesul organizatiei pe care o reprezinta.
Pentru a satisface atât nevoile de informare ale mass
media, cât si ale publicului, este necesara colaborarea
membrilor biroului de presa cu jurnalistii.
În acest sens, exista doua modalitati de abordare a
relatiilor cu mass-media: activa si reactiva.
Abordarea activa Abordarea reactiva
?? presupune un efort ?? se rezuma doar la a

planificat de a stârni reactiona la solicitarile
interesul presei pentru presei;
un anumit subiect;
?? nu întotdeauna se
?? are la baza atât transmit mesajele dorite
initiativa de a veni în deoarece majoritatea
întâmpinarea timpului este alocat
solicitarilor raspunsurilor la
jurnalistilor, cât si întrebarile jurnalistilor
anticiparea interesului sau dezmintirilor la
lor pentru anumite materialele aparute în
subiecte; presa;
?? adica “gândeste câteva ?? va aflati întotdeauna în

mutari înainte”; urma evenimentelor si
va petreceti timpul
?? este cea mai dorita “stingând incendii”;
deoarece, având
initiativa, se poate ?? în plus, nu puteti
contrabalansa controla fluxul
caracterul critic al unor informational.
materiale de presa;
?? stârneste interesul
presei.
Atentie!
Materialele transmise mass-media trebuie sa aiba
anumite calitati pentru a le capta interesul.
?? Actualitatea – informatia perimata nu va fi

niciodata preluata. Elementul de noutate este
întotdeauna si de interes.
?? Ineditul – publicul si, implicit, presa sunt atrase
de evenimente neobisnuite. Dar, acest lucru nu
înseamna ca senzationalul sa afecteze mesajele
dumneavoastra.
?? Conflictul – da stirilor o mai mare cautare.
Exemple: razboi, sport, cazuri în justitie etc.
?? Proximitatea – publicul este interesat de
evenimentele din imediata sa apropiere.
Informatiile locale prezinta mai mult interes.
?? Suspansul – stirile cu un astfel de element sunt

cautate de mass media. Exemplu: luari de ostatici
sau disparitii misterioase.
?? Progresul - ultimele inventii sau descoperiri în
anumite domenii, cum ar fi genetica sau industria
spatiala, sunt stiri de presa interesante.
?? Proeminenta – stirile de senzatie despre
personalitatile momentului sunt foarte gustate de
public. Trebuie evitata suprasaturarea cu
asemenea informatii, deoarece pot fi interpretate
drept „cult al personalitatii”.
Organizatia poata transmite informatiile dorite catre

presa si, implicit, catre publicul tinta, sub mai multe forme.
Cele mai des utilizate mijloace sunt:

?? Stirea de presa
?? Comunicatul de presa
?? Conferinta de presa
?? Briefing-ul de presa
?? Dosarul de presa
3. Stirea de presa
Stirea de presa reprezinta relatarea sau descrierea

într-o maniera jurnalistica a unui eveniment.
Ea este destinata exclusiv publicarii si, drept
urmare, este preluata si difuzata ca atare de catre mass
media.
Stiati ca...?
Stirea de presa este adesea confundata cu
comunicatul de presa. Când unui reprezentant al unei
agentii de publicitate importante din România i s-a atras
atentia ca face confuzie între stire si comunicat, acesta a
raspuns ca denumirea de „comunicat de presa” suna mai
bine si, prin urmare, „îl folosesc ca atare”.
Stirea de presa trebuie sa raspunda la cele sase

întrebari de baza ale unei stiri, întrebari pe care si le
pune orice receptor:
?? CINE (este autorul actiunii, este implicat în
eveniment)?
?? CE (s-a întâmplat)?
?? UNDE (s-a petrecut evenimentul)?
?? CÂND (a avut loc)?
?? CUM (s-a desfasurat)?
?? DE CE (care au fost cauzele sau motivul

evenimentului)?
Stirea de presa se construieste dupa modelul

“piramidei inversate”.
Aceasta presupune ca informatiile prezentate în stire
sa fie ordonate descrescator, în functie de importanta lor.
Astfel, informatiile cele mai importante sunt
amplasate în primul paragraf al stirii, nu în ultimul, deoarece
rolul acesteia este de a informa, si nu de a tine în suspans
cititorul.
Abordarea acestui model se impune deoarece
redactorii si editorii din presa citesc, de obicei, primele
paragrafe ale unei stiri, pentru a-si da seama daca aceasta
prezinta interes sau nu. Când spatiul de publicare nu este
suficient, atunci stirea trebuie redusa.
Atentie!
Reducerea stirii se face mai lejer si mai rapid de la
sfârsit catre început.
O stire de presa are urmatoarea structura:

introducere, cuprins si încheiere.
INTRODUCERE: Se raspunde la întrebarile:
cine?, ce?, unde? când?
CUPRINS: Se raspunde la întrebarile:

cum? de ce?
ÎNCHEIERE:
Alte detalii
Introducerea
?? trebuie sa capteze atentia cititorului si sa-i
trezeasca curiozitatea de a citi pâna la capat;
?? nu trebuie sa depaseasca 30 de cuvinte (un
paragraf);
?? trebuie sa raspunda la primele patru întrebari
(cine?, ce?, unde?, când?);
?? daca subiectul actiunii nu este o persoana
cunoscuta, nu este necesar sa i se dea numele chiar
de la început.
Cuprinsul
?? este format din mai multe paragrafe de
aproximativ 30 de cuvinte, în care se ofera
detaliile despre eveniment;
?? acum se raspunde la întrebarile cum? si de ce?;
?? se precizeaza sursele declaratiilor citate;
?? se precizeaza numele persoanelor implicate în
eveniment, daca acest lucru nu s-a facut în
introducere;
?? se recomanda ca, daca pe tema respectiva au mai
fost publicate articole, sa faceti legatura, pe cât
posibil, cu acestea;
?? pentru precizarea surselor, se folosesc verbe
precum: “a spus”, “a afirmat” sau “a declarat”, nu
verbe de genul “a crede” sau “a presupune”;
?? utilizati acelasi timp verbal, trecut sau prezent, dar
nu pe amândoua.
Atentie!
Nu repetati informatiile deja precizate în
introducere!
Încheierea
?? cuprinde informatii mai putin importante despre
eveniment, dar care prezinta interes pentru opinia
publica.
Retineti!
Pentru a redacta o stire buna, atât din punct de vedere
structural, cât si informational:
?? Nu trebuie construite paragrafe lungi!
?? Trebuie scris pentru a informa, nu pentru a
impresiona!
?? Nu se insereaza opiniile personale, deoarece acestea
nu intereseaza pe nimeni!
Stirea de presa nu trebuie sa depaseasca o pagina A4.
Atentie!
Nu trebuie sa lipseasca coordonatele organizatiei
care transmite stirea:
?? numele;
?? adresa;
?? numerele de telefon si fax;
?? adresa de e-mail;
?? pagina de Internet.
Toate acestea se scriu, de regula, în antet. Sub antet

se precizeaza persoana de contact si coordonatele sale
pentru eventuale solicitari (aceasta precizare se poate face si
la sfârsitul stirii, în partea dreapta).
Tot în partea de sus, în dreapta, se scrie data

difuzarii stirii. La finalul stirii, în partea stânga, se semneaza
documentul respectiv si se pune stampila organizatiei.
MINISTERUL APARARII NATIONALE

Directia Relatii Publice
Tel./fax: 413.01.11
Nr. 194- 01
14 iunie 2001
Aceste informatii sunt disponibile si în Internet, la adresa
www.mapn.ro
Persoana de contact:
VIZITA MINISTRULUI APARARII NATIONALE LA

WASHINGTON
În continuarea vizitei de lucru pe care o întreprinde în SUA,

domnul Ioan Mircea Pascu, ministrul apararii nationale, a avut marti
si miercuri, la Washington DC, întâlniri cu domnii Paul Wolfowitz,
secretarul adjunct al apararii, Marc Grossman, subsecretar de stat
pentru afaceri politice la Departamentul de Stat, Stephen Hadley,
adjunct al consilierului pentru securitate nationala al Presedintelui
SUA, Newt Gingrich, fost speaker al Camerei Reprezentantilor,
William Cohen, fost secretar al apararii, si cu congresmanul
republican Curt Weldon, membru al Comitetului pentru Fortele
Armate din Camera Reprezentantilor.
În cadrul discutiilor au fost abordate aspecte referitoare la
consolidarea Parteneriatului Strategic între cele doua tari si la
asistenta pe care SUA o ofera, în continuare, în procesul de reforma si
modernizare a Armatei României. Au fost explorate modalitati
concrete de cooperare pentru asigurarea stabilitatii în sud-estul
Europei. De asemenea, interlocutorii americani au apreciat eforturile
pe care România le face în vederea integrarii euroatlantice.
Ministrul apararii nationale a participat la un seminar
international organizat de Ambasada Slovaciei la Washington, pe
tema "Pregatiri pentru aderarea la NATO", ocazie cu care a prezentat
experienta româneasca în implementarea Planului de Actiune în
vederea Aderarii la NATO (MAP) si a raspuns la întrebarile adresate

de auditoriu.
Domnul Ioan Mircea Pascu s-a întâlnit cu reprezentanti ai unor
mijloace de informare în masa din capitala SUA ("Associated Press",
"Reuters", "International Herald Tribune", "CNN", "The Washington
Times", "National Public Radio", "Defense News").
Biroul de Presa al M.Ap.N.

NOTA: Biroul de Presa al M.Ap.N. pune la dispozitia
jurnalistilor interesati fotografii cu aspecte din timpul vizitei.
4. Comunicatul de presa
Comunicatul de presa, spre deosebire de stirea de

presa, este destinat informarii presei si nu, în primul rând,
publicarii ca atare.
Prin comunicat, se informeaza mass media despre

actiuni prezente sau viitoare sau se ofera informatii
suplimentare despre actiuni care au avut loc.
Atentie!
Având în vedere ca pentru presa comunicatele sunt
surse de informatii oficiale, nu trebuie sa abuzati de
acestea!
La redactarea comunicatelor se foloseste tot tehnica

“piramidei rasturnate” si se raspunde la aceleasi întrebari:
cine?, ce?, unde, când?, cum?, de ce?.
Nu trebuie sa lipseasca coordonatele organizatiei,

persoana de contact, semnatura si stampila organizatiei. Ca
si în cazul stirii de presa, comunicatul nu trebuie sa
depaseasca o pagina A4.
Când se primeste un comunicat, primul element care

se citeste este titlul. Titlul atrage atentia jurnalistului si-l
convinge sa citeasca mai departe.
Titlul trebuie sa fie:

?? incitant, pentru a trezi curiozitatea jurnalistului;
?? sa focalizeze atentia pe o actiune noua;
?? simplu, scurt, explicit;
?? sa ofere o perspectiva clara asupra continutului
comunicatului.
Evitati nota de senzational în titlu! Este vorba despre

un comunicat de presa, nu despre un mesaj publicitar sau un
articol de senzatie.
Textul comunicatului de presa:

?? trebuie sa fie concis, grupat în paragrafe de maxim
30 de cuvinte;
?? trebuie sa contina cuvinte concrete, cu semnificatie
precisa, evitându-se, pe cât posibil, limbajul de
specialitate.
În cazul în care acesta nu poate fi evitat, cuvintele tehnice
sunt explicate între paranteze;
?? include date si cifre verificate în prealabil;
?? precizeaza numele de persoane, localitati sau
institutii, scrise corect.
?? foloseste abrevierile numai dupa ce denumirea
abreviata a mai fost amintita pe parcursul
comunicatului.
Tonul comunicatului de presa trebuie sa fie neutru,

evitându-se judecatile de valoare, comparatiile, superlativele
sau calificativele.
Totodata, se pot folosi citate din declaratiile
organizatorilor sau participantilor la eveniment,
personalizându-se astfel comunicatul si amplificându-se
forta informatiei.
Cu ajutorul citatelor asezate între ghilimele, se poate
prezenta pozitia unei organizatii, fara a se renunta la tonul
neutru.
Asezarea în pagina a comunicatului de presa

?? Comunicatul este spatiat la doua rânduri pentru a
lasa loc jurnalistilor sa faca însemnari pe text.
?? Pentru adnotari, se lasa câte o margine de 2-3
centimetri de o parte si de alta a paginii.
?? Marginea din stânga nu trebuie sa depaseasca 4
centimetri.
?? O pagina trebuie sa cuprinda 25 de rânduri a câte
60 de semne fiecare, acesta fiind standardul folosit
în redactii. Astfel jurnalistul îsi poate da seama cu
usurinta de spatiul pe care comunicatul îl poate
ocupa într-o pagina de ziar.
?? Nu se subliniaza cuvinte, fraze, nici macar titlul.
Diversitatea situatiilor concrete, care trebuie aduse la

cunostinta mass media, a dus la aparitia mai multor tipuri de
comunicate.
I. Dupa criteriul prezentei sau absentei unei luari de

pozitie, exista doua mari categorii de comunicate:
?? comunicatul de informare, prin intermediul

caruia se transmit invitatii sau anumite informatii.
?? comunicatul de tip persuasiv, prin care se
transmite o opinie sau o pozitie a organizatiei.
II. Comunicatele se diferentiaza si în functie de

continutul lor. Astfel, avem:
1. Comunicat-invitatie, prin care, dupa cum

sugereaza si numele, ziaristii sunt invitati sa
participe la un eveniment organizat de
institutia care-l trimite: o conferinta de presa,
o vizita, o inaugurare, aniversare etc.
În comunicat trebuie sa se precizeze:

?? tema evenimentului;
?? locul de desfasurare;
?? momentul desfasurarii;
?? participantii.
Invitatia se trimite presei cu doua-trei zile înaintea

evenimentului.

Tel./fax: 413.01.11
Nr.259 - 01
27 iulie
www.mapn.ro
COMUNICAT
Marti, 31 iulie a.c., începând cu ora 9.30, la Academia de

Înalte Studii Militare (Str. Panduri, nr. 68-72, sector 5) va avea loc
festivitatea de absolvire a celei de-a 104-a promotii de ofiteri, care
poarta denumirea onorifica "Maresal Constantin Prezan".
La ceremonial sunt invitate sa participe oficialitati civile si
militare, veterani de razboi, reprezentanti ai mass-media etc.
Institutie de elita a învatamântului militar superior, Academia
de Înalte Studii Militare asigura absolventilor sai o temeinica
pregatire de comandament, de stat-major si logistica, la nivelul
standardelor tarilor membre NATO.
Jurnalistii acreditati la M.Ap.N. sunt invitati de Senatul

A.I.S.M. sa participe la festivitate, începând cu ora 9.10. Detalii
suplimentare se pot obtine la tel. 410.20.72 - locotenent colonel Ionel
Olaru.
2. Comunicatul-anunt face cunoscut un

eveniment public ce urmeaza sa aiba loc:
vernisaje, lansari etc.
Prin intermediul mass media, se urmareste
informarea publicului si convingerea de a participa la
eveniment.
Comunicatul-anunt trebuie sa stârneasca interesul

presei, de aceea trebuie sa contina detalii cât mai
semnificative. El sta la baza unui material de presa de sine
statator.

Tel./fax: 413.01.11
Nr. 254 - 01
26 iulie 2001
www.mapn.ro
COMUNICAT
Vineri, 27 iulie a.c., ministrul apararii nationale, domnul Ioan

Mircea Pascu, va participa, în poligonul Iavoriv, din Ucraina, la
activitatile prilejuite de închiderea exercitiului multinational de
comandament "SCUTUL PACII 2001". Domnul Pascu va vizita un
centru de pregatire a subunitatilor destinate pentru actiuni de
mentinere a pacii si va avea, în cursul dupa-amiezei, o întâlnire de
lucru cu omologul sau ucrainean, Oleksandr Kuzmuk.
România a fost reprezentata la "SCUTUL PACII 2001" de un
detasament compus din 11 cadre militare de la Corpul 10 Armata
Teritorial, care si-au desfasurat activitatea în structurile de comanda
ale exercitiului la nivel brigada, batalion si în cadrul unei celule de
raspuns de tip companie.
Activitatea a fost organizata de Comandamentul Garzilor
Nationale din statul american Illinois, Comandamentul Tactic al
Trupelor SUA din Europa si Comandamentul Trupelor de Uscat din
Fortele Armate ale Ucrainei. Au participat reprezentanti ai 20 de tari
membre NATO si partenere.

3. Comunicatul de informare se refera la

evenimentele importante ce au loc în cadrul
organizatiei: inaugurarea unui nou sediu,
lansare de produs sau serviciu, fuzionare,
numirea unui nou presedinte etc.

Tel./fax: 413.01.11
Nr. 253 - 01
25 iulie
Aceste informatii sunt disponibile si an Internet, la adresa
www.mapn.ro
COMUNICAT
Începând de astazi, 25 iulie, în subordinea Statului Major

General functioneaza - prin comasarea unor structuri logistice, de
mentenanta si depozite - Brigada 122 Logistica, având
comandamentul în Bucuresti. Misiunea acestei mari unitati, a carei
structura corespunde cerintelor de interoperabilitate cu structurile
NATO, este de a realiza sprijinul logistic la nivelul conducerii
strategice.
Cu aceeasi data, la comanda marii unitati a fost numit
colonelul inginer Marin Maciuca, ofiter cu experienta în activitatea de
comanda a structurilor logistice si proaspat absolvent al Colegiului
National de Aparare.
4. Comunicatul de luare de pozitie prezinta

atitudinea organizatiei fata de o anumita
problema.
Comunicatul poate avea mai multe forme:
?? de contestare fata de o realitate cu care organizatia

nu este de acord;
?? de provocare, prin care denunta o realitate cu care
nu este de acord;
?? de clarificare, prin care aduce unele precizari si
nuanteaza anumite afirmatii anterioare;
?? de rectificare, prin care corecteaza anumite
informatii ce ar putea prejudicia imaginea
organizatiei.

Tel./fax: 413.01.11
Nr. 158- 01
22 mai 2001
www.mapn.ro
COMUNICAT
Referitor la articolul "Din ordinul ex-ministrului Babiuc,

M.Ap.N. a dat la schimb un teren de lux din Baneasa, pierzând
milioane de dolari", publicat în ziarul "Adevarul" din 22 mai a.c.,
Biroul de Presa al M.Ap.N. precizeaza urmatoarele:
Ministrul apararii nationale, domnul Ioan Mircea Pascu, a

ordonat Corpului de control sa efectueze o cercetare, împreuna cu
Secretariatul General al M.Ap.N., privind modul si ratiunile efectuarii
acestui schimb de terenuri. Rezultatele controlului vor fi date
publicitatii la finalizarea acestuia.

5. Comunicatul de reamintire dubleaza

comunicatul-invitatie, amintindu-le ziaristilor
de evenimentul anuntat anterior.
Pe acest comunicat, se face referire la cel trimis deja

si se adauga unele detalii pentru a atrage atentia asupra
evenimentului.
Comunicatul trebuie sa ajunga la ziaristi cu 2-3 zile
înaintea desfasurarii actiunii.
Stiati ca …?
Cel mai utilizat mijloc de comunicare cu mass
media este comunicatul de presa?
Comunicatele de presa trebuie îndosariate pentru a

se putea reveni asupra lor ori de câte ori este nevoie.
Atentie!
În timpul unei crize, primul comunicat trebuie
trimis cât mai repede si trebuie sa precizeze faptele ca
atare; dupa acesta, se emit noi comunicate, din ora în ora
sau din doua în doua ore, în care se ofera unele detalii
suplimentare. În felul acesta, se evita speculatiile din
partea presei.
5. Conferinta de presa
Conferinta de presa se organizeaza cu ocazia unor

evenimente importante care prezinta interes pronuntat
pentru public.
Când si de ce se organizeaza o conferinta de presa?

?? când se doreste transmiterea unor date despre un
eveniment pe mai multe mijloace de informare în
masa;
?? pentru a fi evitate acuzatiile de favoritism în
relatiile cu presa;
?? pentru a economisi timp, preîntâmpinându-se, în
felul acesta, solicitarile pentru interviuri
individuale.
Când va hotarâti sa organizati o conferinta de presa,

trebuie, mai întâi, sa va gânditi daca subiectul propus de
dumneavoastra este interesant si pentru mass media.
Stiati ca ...?
Un primar de sector din Bucuresti a organizat, cu
câtiva ani în urma, o conferinta de presa pentru a le cere
ziaristilor sugestii. Primarul era depasit de reclamatiile
referitoare la pocnitorile care-i deranjau pe locuitorii
sectorului.
Atentie!
Conferinta de presa trebuie sustinuta de factori de
decizie din cadrul organizatiei, care au competenta de a
raspunde la eventualele întrebari ale jurnalistilor.
Organizarea unei conferinte de presa presupune:
?? alegerea unei sali încapatoare dotata cu mese si

scaune pentru ziaristi, surse de energie si sistem
de amplificare, masa si scaune pentru cei care
sustin conferinta;
?? stabilirea orei de desfasurare, indicat fiind
tronsonul orar 10 –14;
?? pregatirea unui scurt material introductiv, pentru
a-i familiariza pe jurnalisti cu subiectul propus;
?? stabilirea participantilor la conferinta;
?? alcatuirea unei liste cu întrebari si raspunsuri
posibile;
?? pregatirea dosarelor de presa pentru ziaristi;
?? desemnarea unui membru al Biroului de presa
care sa înregistreze jurnalistii prezenti si sa le
înmâneze dosarele de presa;
?? amenajarea unui mic bufet;
?? anuntarea presei din timp (2-3 zile înainte),
precizându-se locul si ora desfasurarii,
participantii, precum si subiectul abordat;
?? asigurarea de locuri de parcare pentru ziaristi.
Asa nu!
În 1996, dupa ce a fost investit în functie, ministrul
învatamântului a organizat o conferinta de presa, în care
le-a spus ziaristilor: „Întrebati-ma, eu nu am nimic sa va
spun!”
Etapele unei conferinte de presa:

?? salutarea ziaristilor;
?? anuntarea temei si a duratei;
?? prezentarea invitatilor;
?? începerea conferintei propriu-zise;
?? întrebarile ziaristilor si raspunsurile;
?? anuntarea apropierii de final;
?? adresarea de multumiri ziaristilor pentru participare.
Orice conferinta de presa este condusa de un

moderator, de obicei, purtatorul de cuvânt al organizatiei. În
unele cazuri, moderator este un membru al Biroului de
presa.
6. Briefing-ul de presa
În mare, este asemanator conferintei de presa, numai

ca supune atentiei mass media un singur subiect, mai
restrâns si mai putin complex decât în cazul conferintei de
presa.
Atentie!
Briefing-ul de presa este sustinut de catre o singura
persoana, de obicei un specialist în domeniul abordat.
Organizarea briefing-ului de presa este recomandata

daca exista mai multe solicitari de informatii pe aceeasi
tema din partea presei.
Stiati ca...?
Saptamânal, Ministerul Apararii organizaza un
briefing de presa? Spre deosebire de alte institutii, unde
briefing-ul este sustinut de purtatorul de cuvânt, MApN a
renuntat la aceasta abordare si aduce un specialist în
domeniul respectiv.
Briefing-urile de presa trebuie sustinute de materiale

ajutatoare, cum ar fi prezentarile pe calculator sau folii
transparente.
Briefing-ul are doua parti:

?? declaratia initiala;
?? raspunsurile la întrebarile presei.
Atentie!
Briefing-ul nu trebuie sa dureze mai mult de 20 de
minute.
Refuzati politicos sa raspundeti la întrebarile care nu

au legatura cu subiectul.
Ca si în cazul conferintei de presa, briefing-ul
trebuie sa aiba un moderator.
Declaratia principala este organizata în felul

urmator:
?? introducerea, în cadrul careia moderatorul:
o saluta ziaristii;
o prezinta persoana care sustine briefing-ul si
tema abordata;
o stabileste câteva reguli pentru o buna
desfasurare a briefing-ului.
?? cuprinsul, în care specialistul:

o raspunde la întrebarile cine?, ce?, unde?,
când?, cum?, de ce?;
o foloseste numai date despre eveniment si
persoanele implicate;
o nu trebuie sa se piarda în amanunte,
deoarece detalii se afla în mapele de presa.
?? încheierea, în timpul careia:

o specialistul transmite mesajul principal pe

un ton pozitiv sau, cel putin, neutru;
o moderatorul îi invita pe jurnalisti sa
adreseze întrebari.
7. Dosarul de presa
Dosarul de presa este alcatuit din materiale

informative destinate presei, mult mai detaliate decât într-un
comunicat de presa.
Dosarul este folosit cu diverse ocazii, cum ar fi

conferintele de presa, lansarile, calatoriile de presa etc.
Atentie!
Dosarul de presa nu este conceput pentru a genera o
stire, ci pentru a pune la dispozitia jurnalistilor cât mai
multe informatii, din care acestia sa-si realizeze propriile
materiale.
Structura dosarului de presa trebuie sa respecte

anumite reguli.
Ce trebuie sa contina un dosar de presa?

?? coperta, pe care apare sigla si antetul organizatiei,
data emiterii si tema dosarului;
?? sumarul, în care se mentioneaza în ordine toate
materialele care alcatuiesc dosarul. Sumarul sta
întotdeauna la începutul, nu la sfârsitul dosarului;
?? un text sub forma unui comunicat, care sintetizeaza
tema respectiva;
?? alte documente, sub forma unor texte de 2-3 pagini,

cum ar fi: declaratiile initiale, biografii ale celor ce
sustin conferinta, alte materiale ajutatoare pe acea
tema;
?? materiale suplimentare, cum ar fi articole despre
organizatie publicate anterior, însa numai daca
acestea au legatura cu subiectul respectiv.
Dosarul de presa nu trebuie sa aiba mai mult de 12

pagini. Prea multe informatii îngreuneaza accesul ziaristilor
la adevaratele mesaje pe care vrea sa le transmita o
organizatie.
Stiati ca...?
Directorul unei agentii de „consulting&advertising”
a afirmat ca el introduce „Sumar” la dosarul de presa
numai daca acesta depaseste 20 de pagini? Ori, teoria
spune altceva...
Varietatea situatiilor în care dosarul de presa este

necesar a dus la aparitia mai multor tipuri:
?? dosarul de presa care însoteste comunicatul de
presa: este folosit numai când subiectul abordat
este prea complex pentru a fi facut public printr-
un simplu comunicat;
?? dosarul de presa – cartea de vizita a
organizatiei: ofera jurnalistilor informatii despre
organizatie, fara a fi legate de un subiect anume
sau o problema punctuala;
?? dosarul de presa pentru evenimente: este
special conceput pentru o actiune initiata de
organizatie.
BIBLIOGRAFIE
STANCU, Valentin, STOICA, Marcela, STOICA,

Adrian, Relatii publice. Succes si credibilitate, Ed. Concept
Publishing, Bucuresti, 1997.
MIRCEA, Dan, Relatiile cu presa, Ed. Militara,

Bucuresti, 2000.
COMAN, Cristina, Relatiile publice si mass media,

Editia a II-a, revazuta, Ed. Polirom, Iasi, 2000.
CUTLIP, Scott M. si CENTER, Allen H., Broom,

Glen M., Effective Public Relations, Prentice Hall,
Englenwood Clofs, New Jersey

1314

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1314

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

RELATIILE CU PRESA

1. Relatiile cu presa – parte integranta

2. Tipuri de abordare a relatiilor

1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice

Termenul de „relatii publice” este relativ nou în

Scott M. Cutlip si Allen H. Center, autorii lucrarii

Alte publicatii arata ca relatiile publice cuprind tot

Activitatea de relatii publice este:

În activitatea de relatii publice, comunicarea este

Comunicarea interna Comunicarea externa

Se desfasoara pe verticala Este îndreptata în afara

În cadrul procesului de comunicare este

Mass media reunesc acele mijloace de comunicare

Principala atributie a biroului de presa este de a

Abordarea activa Abordarea reactiva

?? presupune un efort ?? se rezuma doar la a

?? adica “gândeste câteva ?? va aflati întotdeauna în

?? Actualitatea – informatia perimata nu va fi

?? Suspansul – stirile cu un astfel de element sunt

Organizatia poata transmite informatiile dorite catre

Cele mai des utilizate mijloace sunt:

Stirea de presa reprezinta relatarea sau descrierea

Stirea de presa trebuie sa raspunda la cele sase

?? DE CE (care au fost cauzele sau motivul

Stirea de presa se construieste dupa modelul

O stire de presa are urmatoarea structura:

CUPRINS: Se raspunde la întrebarile:

Stirea de presa nu trebuie sa depaseasca o pagina A4.

Toate acestea se scriu, de regula, în antet. Sub antet

Tot în partea de sus, în dreapta, se scrie data

MINISTERUL APARARII NATIONALE

VIZITA MINISTRULUI APARARII NATIONALE LA

În continuarea vizitei de lucru pe care o întreprinde în SUA,

vederea Aderarii la NATO (MAP) si a raspuns la întrebarile adresate

Biroul de Presa al M.Ap.N.

Comunicatul de presa, spre deosebire de stirea de

Prin comunicat, se informeaza mass media despre

La redactarea comunicatelor se foloseste tot tehnica

Nu trebuie sa lipseasca coordonatele organizatiei,

Când se primeste un comunicat, primul element care

Titlul trebuie sa fie:

Evitati nota de senzational în titlu! Este vorba despre

Textul comunicatului de presa:

Tonul comunicatului de presa trebuie sa fie neutru,

Asezarea în pagina a comunicatului de presa

Diversitatea situatiilor concrete, care trebuie aduse la

I. Dupa criteriul prezentei sau absentei unei luari de

?? comunicatul de informare, prin intermediul

II. Comunicatele se diferentiaza si în functie de

1. Comunicat-invitatie, prin care, dupa cum

În comunicat trebuie sa se precizeze:

Invitatia se trimite presei cu doua-trei zile înaintea

MINISTERUL APARARII NATIONALE

Marti, 31 iulie a.c., începând cu ora 9.30, la Academia de

Jurnalistii acreditati la M.Ap.N. sunt invitati de Senatul

Biroul de Presa al M.Ap.N.

2. Comunicatul-anunt face cunoscut un

Comunicatul-anunt trebuie sa stârneasca interesul

MINISTERUL APARARII NATIONALE

Vineri, 27 iulie a.c., ministrul apararii nationale, domnul Ioan

Biroul de Presa al M.Ap.N.

3. Comunicatul de informare se refera la

MINISTERUL APARARII NATIONALE

Începând de astazi, 25 iulie, în subordinea Statului Major