Tema: procedura speciala. 1. Notiunea, particularitatile si locul procedurii speciale in cadrul procesului civil. 2.

Constatarea faptelor care au valoare juridica. 3. Incuviintarea adoptiei. 4. Declararea capacitatii depline de exercitiu a minorului.( emanciparea). 5. Declararea persoanei disparuta fara urma sau decedata. 6. Limitarea in capacitatea de exercitiu sau declararea incapacitatii. 7. Incuviintarea spitalizarii fortate si a tratamentului fortat. 8. Incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie. 9. Aplicarea masurilor de protectie in cazurile de violenta in familie. 10. Procedura de restabilire in drepturi ce izvorasc din titluri de valoare la ordin sau din titlurile de valoare la purtator pierdute (procedura de chemare) 11. Declararea fara stapin a unui bun mobil si declararea dreptului de proprietate municipala asupra unui bun imobilmfara stapin. 12. Constatarea inexactitatii inscrisurilor in registrele de stare civila. 13. Procedura de reconstituire a procedurii judiciare pierdute.( procedura de reconstituire). 14. Sistarea temporara a valabilitatii si retragerea licentelor sau autorizatiilor ce vizeaza activitatea de intreprinzator. 1. Datorita diversitatii naturii juridice a drepturilor care necesita aparare judiciara , in cadrul procedurii civile distingem ca fel al procedurii civile , procedura speciala. Procedura speciala constituie un fel al procedurii necontencioase adica eu nu poate avea drept obiect de examinare un litigiu. In lit rusa de specialitate se polemizeaza asupra faptului existentei sau inexistentei unui litigiu in cadrul procedurii speciale. Astfel unii autori afirca ca desi sar admite argumentul lipsei litigiului de drept in cadrul procedurii speciale este prezent un litigiu de fapt, adica in cadrul procedurii speciale exista disputa cu privire la o circumstanta sau fapt juridic care genereaza un drept sau interes legitim. Reiesind din art 208 al 3 , in cazul in care la depunerea cererii sau la examinarea pricinii in procedura speciala se constata un litigiu de drept , instanta de judecata va scoate cererea de pe ror si va explica dreptul

partilor de a se adresa pentru solutionarea litigiului in procedura de actiune civila in instanta competenta. Art 279 cpc enumera lista categoriilor de pricini care se examineaza in procedura speciala. Aceasta lista este limitativa si nu admite alte interpretari. Particularitatile procedurii speciale: 1) parti in pricedura speciala sunt: petitionarul si persoana interesata. 2) temei de intentare a procedurii speciale il constituie cererea (simpla) si nu cererea de chemare in judecata.Ex:cererea de incuviintarea adoptiei, etc. 3) taxa de stat achitata pentru intentarea procedurii speciale este stabilita in marime fixa in art 3 a legii cu privire la taxa de stat - 500% 4) reglementarile de la capitolul predurii speciale se aplica cu titlu de norma speciala fata de reglementarile ce prevad regulile de examinare a actiunii civile . 2.Constatarea faptelor ce au valoare juridica: Art 281 reglementeaza lista faptelor care pot fi constatate in cadrul procedurii speciale. Aceasta lista nu este limitativadeoarece potrivit art 281 al 2 lit n pot fi constatate si alte fapte ce au valoare juridica. La randul sau art 282 cpc instituie respectarea a 3 conditii in vederea constatarii unui fapt care are valoare juridica: 1) faptul a carui existenta se cere a fi constatata trebuie sa genereze efecte juridice, adica sa duca la aparitia, modificarea sau stingerea unui raport juridic. Ceea ce trebuie de argumentat in cererea de constatare a unui fapt ce are valoare juridica. 2) sa nu fie posibil de a obtine sau a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a carui constatare se solicita. De obicei la cererea depusa de petitionar se anexeaza raspunsul negativ al altor autoritati extrajudiciare, care certifica faptul ca petitionarul nu are alta posibilitate de a constata acest fapt. 3) constatarea faptului ce are valoare juridica nu este legata de solutionarea unui litigiu de drept. Particularitatile constatarii anumitor categorii de fapte juridice ce au valoare juridica: -Raporturile de rudenie: potrivit codului familiei, raporturile de rudenie pot exista prin legatura de sange sau prin filiatie. Potrivit legii cu privire

la actele de stare civila documentul ce atesta raportul de rudenie este actul de stare civila. Ex: certificatul de nastere, de casatorie. In cazul in care aceste acte nu sau pastrat si aceste fapte nu pot fi constatate de catre organele de stare civila atunci faptul respectiv poate fi constatat in procedura speciala. In cererea de constatare a faptului de rudenie se indica scopul necesar pentru aceasta constatare , ex: in vederea certificarii calitatii de mostenitor. -faptul aflarii perosanei la intretinere: legislatie rm nu reglementeaza vreun organ abilitat cu dreptul de a duce evidenta persoanelor aflate la intretinere precum si existenta vreo unui registru de stat in care s-ar consemna acest fapt. Importanta constatarii faptului aflarii la intretinere rezida in posibilitatea valorificarii unui drept ce reiese din aceasta calitate. -inregistrarea nasterii, adoptiei, casatoriei, divortului sau a decesului: ca regula faptele juridice respective se constata de organele de stare civila. In cazul in care organul de stare civila , in registru nu exista date in baza carora s-ar constata aceste fapte, se indeplineste forma tipizata de raspuns negativ si se explica dreptul persoanei de a se adresa cu o cerere in instanta de judecata. Petitionarul este in drept sa dovedeasca aceste fapte cu orice mijloc de proba prevazut de art 117 cpc. Drept scop al constatarii acestor fapte poate fi indicat orice efect juridic , ex: necesitatea obtinerii cetateniei romane. A atestarii gradului de succesor sau in vederea constatarii unui alt efect juridic ce rezulta din relatiile de famile. -recunoasterea paternitatii : potrivit codului familiei, paternitatea se constata la momentul inregistrarii nasterii reiesind din declaratiile mamei. In cazul in care copilul a rezultat in urma casatoriei , sotul mamei este prezumat a fi tatal copilului. In cazul in care la momentul inregistrarii nasterii nu a fost constatata si inregistrata paternitatea , acest fapt poate fi efectuat in cadrul procedurii speciale de constatare a faptului care a re valoare juridica. Constatarea faptului paternitatii pe cale judiciara poate avea loc in cazul in care exista litigiu sau lipsa acordului dintre parinti sau in cazul in care acestia nu si-l pot exprima in mod obiectiv( ex: decesul). In calitate de mijloace de proba in vederea constatarii faptului paternitatii , legea nu impune careva restrictii privitor la anumite

mijloace de proba. Din practica judiciara insa datorita evolutiei progresului tehnic se constata o preferinta fata de expertiza adn. In cazul in care nu este posibil de materializat acordul parintilor , petitionarul va fi obligat sa prezinte in instanta de judecata si raspunsul organului de stare civila prin care se va atesta imposibilitatea constatarii paternitatii pe cale administrativa. Hot judecatoreasca de constatare a paternitatii va servi drept temei pentru includerea in registrul de stare civila a mentiunii ( faptului) paternitatii. Deasemenea petitionarul este obligat sa motiveze in cererea de constatare a faptului paternitatii efectele pe care le va genera pentru el acest fapt. -decesul la o anumita data sau animte imprejurari: conform legii cu privire la starea civila , inregistrarea decesului serveste actul de expertiza medicolegala sau o hot judecatoreasca. In cazul in care insa decesul nu a fost inregistrat in modul corespunzator , acest fapt poate fi constatat in procedura speciala. Petitionarul in cazul cererii de constatarea decesului poate fi un membru a familiei , deasemenea in cererea de constatarea decesului urmeaza a fi indicat care este efectul juridic pe care il va genera. Urmeaza a delimita constatarea decesului in cadrul procedurii de constatarea faptului care are valoare juridica de declararea persoanei ca fiind decedata. Astfel potrivit art 52 cpc persoana poate fi declarata ca fiind decedata in cazul in care : lipseste de la domiciliu si orice informatie despre locul lui de aflare in ultimii 3 ani de zile sau daca persoana a disparut in circumstante ce prezinta pericol emintnet pentru viata, acest termen este de 6 luni de zile. Pe cand pentru demararea procedurii de constatarea faptului juridic , premisa de intentarea acestuia servesc oricare circumstante care nu privesc cazurile prevazute la art 32 cc. Petitionarul va anexa la cererea de constatare a decesului dovada imposibilitatii reconstituirii actelor ce servesc drept temei pentru inregistrarea decesului. -Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere: potrivit art 1516 cc succesiunea se considera acceptata cand mostenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaratie de acceptare a succesiunii sau intra in posesiunea patrimoniului succesoral. Daca

succesorul a intrat in posesiunea unei parti din patrimoniu, se considera ca a acceptat intregul patrimoniu oriunde sar afla si din ce ar consta. In cazul in care succesorii nu sau adresat in termen de 6 luni de zile de la decesul defunctului cu o declaratie de acceptarea succesiunii la notarul de la locul deschiderii succesiunii , acesta este in drept sa se adreseze cu o cerere in procedura speciala de acceptare a succesiunii prin intrarea in posesia de fapt a averii succesorale. -Producerea unui accident: indiferent de natura accidentului ( rutier, de munca, etc) exista autoritati competente extra-judiciare care sunt imputernicite de a constata acest fapt.insa in cazul in care in virtutea unor circumstante actele respective de la autoritatile extra-judiciare sau pierdut sau nu pot fi reconstituite persoana interesata se poate adresa cu o cerere de constatarea faptului producerii accidentului. Motiv al constatarii acestui fapt poate servi necesitatea de repararea prejudiciului cauzat in urma accidentului. -Posesiunea , folosinta si dispozitia unui bun imobil indrept de proprietate: Potrivit codului civil posesia, folosinta si dispozitia se supune inregistrarii in registrul bunurilor imobile insa art 332 cc reglementeaza efectele juridice a posesiei de buna credinta in privinta bunurilor imobile si anume timp de 15 ani de zile care are drept efect dobandirea dr de proprietate prin uzucapiune. Scopul constatarii posesiei, dispozitiei si folosintei a unui bun imobil in regim de proprietate este de a uzucapa acest bun. Ca regula la cererea de constatarea a faptului dat , petitionarul urmeaza sa dovedeasca si imposibilitatea constatarii si inregistrarii acestui drept la organul cadastral teritorial. Legea nu impune careva cerinte speciale fata de mijloacele de proba prin care urmeaza a fi constatata posesia, dispozitia si folosinta a dreptului de proprietate asupra bunului imobil . -Apartenenta documentelor constatatoare de drepturi la o persoana a carei nume indicat in document nu coincide cu numele din certificatul de nastere , buletin de identitate sau din pasaport.Factorul respectiv vizeaza situatiile cand exista neconcordanta intre anumite documente ex: care se prezinta la ordin si actele de identitate a persoanei. In cazul procedurii respective nu constituie obiect documentele militare , buletinul de identitate , pasaportul si certificatele eliberate de organele de stare civila. Privitor la actele de stare civila , acestea constituie obiect

a procedurii speciale distincte ce priveste constatarea inexactitatilor inscrisurilor in registrele de stare civila. -Concubinajul in cazurile stabilite de lege: potrivit legislatiei rm concubinajul nu produce efecte juridice inna potrivit codului familiei si legii cu privire la actele de stare civila, raporturile de concubinaj care au aparut pana la anul 44 , pot fi constatate in procedura speciala si produc efecte juridice similare casatoriei. In cererea de constatare a concubinajului, petitionarul urmeaza sa indice care este efectul juridic pe care il va produce concubinajul. Ex: dovedirea calitatii de succesor. -faptul represiunii politice: potrivit legii cu privire la represiunile politice, organele care certifica faptul represiunii politice sunt : procuratura generala , mai, sis. In cazul in care nu sau pastrat date despre faptul represiunii , se elibereaza un refuz in scris iar persoana interesata este in drept sa solicite constatarea faptului respectiv in procedura speciala . Cu privire la faptul enuntat legea nu instituie careva restrictii sau limitari in administrarea materialului probator. Mai mult ca atit reiesind din practica judiciara , aceste fapte se probeaza in mare parte prin depozitiile martorilor si inscrisurile private. Scopul constatarii faptului represiunii politice costa in posibilitatea intentarii unei actiuni de repararea prejudiciului cauzat prin confiscarea averii si prin represiunile politice . In cererea de constatarea faptului represiunii politice , petitionarul urmeaza sa motiveze calea prealabila parcursa de acesta si imposibilitatea constatarii faptului respectiv in ordine administrativa. -detentiunea in lagarele de concentrare si ghetouri: -raspandirea informatiei care lizeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala daca autorul informatiei nu este cunoscut: codul civil al rm reglementeaza ca o metoda de aparare a drepturilor civile , apararea onoarei si demnitatii reputatiei profesionale. O forma de incalcare a faptului respectiv o reprezinta raspandirea informatiei neveridice prin care poate fi lezata onoarea, demnitatea si reputatia profesionala. In vederea apararii drepturilor respective persoana are dreptul sa inainteze o actiune de declarare a informatiei respective ca nefiind veridica si sa solictie repararea prejudiciului moral si material cauzat. In

acest sens si legea presei reglementeaza modalitatea de angajare , raspundere a subiectului care a raspandit informatia ce atenteaza la onoarea, demnitatea si reputatia profesionala. Raportul juridic respectiv presupune respectarea conditiilor generale de angajare a raspunderii civile delictuale astfel ca unul din temeiurile de atragere la raspundere il constituie subiectul care poarta raspundere ceea ce de fapt si presupune demararea unui raport litigios insa in cazul in care nu este cunoscut subiectul(sursa) , persoana lezata intr-un drept de-al sau se poate apara in procedura necontencioasa ( speciala) de constatare a faptului care are valoare juridica . In acest fel de procedura persoana lezata intr-un drept de-al sau nu va avea dreptul sa solicite repararea prejudiciului cauzat ci doar constatarea faptului ca informatia difuzata lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala. 3. Legea privind regimul juridic al adoptiei nr 99 din 28.05.2010 Hot explicativa privind practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a unor prevederi privind regimul juridic al adoptiei nr 5din 24.12.2012 Cpc Trebuie delimitate regulile adoptiei nationale de adoptia internationala astfel cererile de incuviintarea adoptiei nationale se depune la inst de judecata din raza domiciliului copilului minor sau de la domiciliul adoptatorilor . Privitor insa la adoptia internationala cererile de adoptie se depun la curte de apel de la domiciliul copiliului. Legea reglementeaza in mod imperativ continutul cererii de adoptie si actele ce urmeaza a fi anexate la cererea de incuviintare a adoptiei. La faza pregatirii pricinii pentru dezbateri judiciare instanta de judecata are de indeplinit mai multe acte de procedura si anume obliga organul de tutela si curatela sa prezinte un aviz asupra caracterului rational al adoptiei. Ulterior instanta de judecata suspenda procesul fiind un temei atipic de suspendare neprevazut la art 260-268 cpc. Atit potrivit legii cu privire la regimul juridic ala doptiei cat si reiesind din prevederile art 290 cpc aceasta etapa de intocmire a avizului poate fi numita ca o etapa separata a procesului de adoptie. In cazul in care copilul a implinit varsta de 10 ani acesta poate fi atras in proces . In toate cazurile pricinile civile de examinare a cererilor de

adoptie se desfasoara in sedinta inchisa inclusiv si pronuntarea hotararii. Acest fapt nu se considera incalcarea principiului publicitatii , este stipulat in declaratia universala a drepturilor omului si are drept scop protejarea intereselor copilului adoptat care este mai presus de interesul public de a da citirii hotarirea judecatoreasca. In hot jud cu privire la incuviintarea adoptiei poate fi admisa solicitarea adoptatorilor de a fi inscrisi in calitate de parinti naturali ai copilului adoptat. In acest caz hot jud va servi drept temei pentru operarea modificarilor in registrul de stare civila. 4. Potrivit regulei generale , persoana care a implinit varsta de 18 ani , obtine capacitate de exercitiu deplina. Ca exceptie de la regula enuntata, capacitatea de exercitiu deplina se obtine in urmatoarele 2 situatii: A) potrivit codului familiei in cazul casatoriei inainte de implinirea varstei de 18 ani , persoanele casatorite capata capacitate de exercitiu deplina de la data inregistrarii casatoriei. B) prin intermediul procedurii de emancipare . Minorul care a implinit varsta de 16 ani si care este capabil sa se intretina; este subiect al unui raport juridic de munca sau practica activitate de intreprinzator este in drept sa se adreseze cu o cerere in procedura speciala . Desi minorul care depune cerere de emancipare nu are capacitate de exercitiu civila , in ceea ce priveste depunerea cererii de emancipare , acesta are capacitate de exercitiu procesual deplin. Cererea de declarare a capacitatii de exercitiu deplina se depune la instanta de judecata de la domiciliul minorului. In calitate de persoana interesata in categoriile respective de pricini apare reprezentantul organului de tutela si curatela precum si parintii copilului minor. Obiect a actiunii vizeaza obtinerea capacitatii de exercitiu depline si nu se poate limita doar la incuviintarea exercitarii anumitor drepturi. Obiect al probatiunii privind procedura de emancipare il constituie circumstantele care dovedesc capacitatea minorului de a constientiza actiunile sale si de a-si asuma anumite angajamente ceea ce de fapt in lumina art 20 cc se constata prin capacitatea de a munci si de a se intretine.

Capacitatea de exercitiu deplina a minorului se obtine in momentul in care hot jud devine irevocabila. 5. Temeiul de drept material al declararii persoanei ca fiind desparuta fara urma sau decedata este reglementat la art 49 si art 52 cc . Astfel daca persoana este disparuta de la domiciliu si nu exista informatie cu privire la locul ei de aflare pe parcursul ultimului an de zile, aceasta poate fi declarata ca fiind disparuta fara urma. Insa in cazul in care persoana lipseste de la domiciliu pe parcursul ultimelor 3 ani de zile precum si in cazul in care lipseste informatia cu privire la locul lui de aflare , aceasta poate fi declarata decedata. In cazul in care persoana a disparut in conditii ce prezinta pericol iminent pentru viata : ex razboi, etc. Termenul pentru declararea persoanei ca fiind decedata este de 6 luni de zile. Drept efect al declararii persoanei ca fiind disparuta fara veste constituie transmiterea bunurilor ei catre o persoana in vederea pastrarii si administrarii lor care le va gestiona in temeiul unui contract de administrare fiduciara. Efect al declararii decesului persoanei fizice constituie temei pentru inregistrarea decesului in registrul de stare civila precum si pentru deschiderea succesiunii. In cazul aparitiei persoanei declarate disparuta fara urma sau decedata , instanta de judecata este in drept sa anuleze hotarirea judecatoreasca respectiva. Este in drept sa depuna cerere de anulare a hot judecatoresti respective atit persoana care a fost declarata disparuta fara urma sau decedata precum si orice alta persoana interesata care cunoaste locul ei de aflare. Pentru acest ultim caz legea nu distinge careva calitate materiala sau careva grad de rudenie pentru depunerea unei cereri de anulare. In rezultatul anulatii hotararii ca fiind decedata sau disparuta fara urma acest act judecatoresc va constitui temei pentru anularea inregistrarii decesului din registrul de stare civila precum si pentru anularea contractului de administrare fiduciara. Privitor la bunurile transmise prin succesiune , acestea urmeaza a fi restituite iar in cazul in care acestea au fost instrainate cu titlu oneros , urmeaza a fi incasata contravaloarea lor. Specific examinarii pricinii de examinarea cererilor privind declararea persoanei disparuta fara urma sau decedata este faptul ca la faza

pregatirii pricinii spre judecare , instanta va dispune publicarea intr-un ziar local a unei comunicari privitor la faptul intentarii unei astfel de cauze civile. Deasemenea la etapa pregatitoare instanta de judecata va stabili cercul de persoane care urmeaza a fi audiate in sedinta de judecata datorita faptului ca ar putea contine informatii despre locul de aflare : ex : rude, colegi de serviciu, organul de politie, organul de gestionare a fondului de locuinte, etc. Deasemenea la faza pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare , instanta de judecata va dispune din oficiu aplicarea masurilor de protectie fata de bunurile persoanei care urmeaza a fi declarata diparuta fara urma sau decedata. 6. Temei pentru limitarea persoanei in capacitatea de exercitiu constituie faptul abuzului de bauturi alcoolice sau consumul de droguri si a altor substante psihotrope prin ce se agraveaza situatia materiala a familiei.Trebuie sa fie cumul si anume prin consum el sa aduca inrautatire a situatiei materiale a familiei. Nu-i neaparat sa stea la evidenta. Temei pentru intentarea procedurii respective constituie cumularea ambelor conditii iar simplul consum de bauturi alcoolice sau substante narcotice si psihotrope fara a inrautati situatia materiala in familie, nu constituie temei pentru limitarea persoanei in capacitate de exercitiu. Temei pentru declararea persoanei ca fiind incapabila constituie faptul ca persoana sa sufere de o tulburare psihica si datorita acesteia sa nu poata sa-si dirijeze actiunile sale. In vederea declararii persoanei ca fiind incapabila este important ca conditiile enumerate mai sus sa fie respectate cumulativ , astfel in cazul in care persoana sufera de o dereglare psihica dar care nu ii afecteaza aptitudinea de a constientiza actiunile sale respectiv de a-si asuma drepturi si obligatii prin incheierea diferitor acte juridice aceasta nu va putea fi declarata incapabila. Cererea de limitare a persoani in capacitate de exercitiu sau de declararea incapacitatii poate fi inaintata de catre membrii familiilor sau a rudelor apropiate indiferent daca domiciliaza cu acesta sau la solicitarea organului de tutela si curatela a institutiei de psihiatrie sau a procurorului.

In cazul limitarii persoanei in capacitate de exercitiu sau de declarare a incapacitatii , instanta de mudecata va numi un aparator din oficiu. Art 77, 304 cpc aceasta categorie de pricini civile constituie temei pentru reprezentarea judiciara obligatorie din oficiu. Art 305 cpc prevede obligativitatea coordonarii expertizei de constatare a starii psihice.in cazul in care exista date suficiente prin care se constata tulburari psihice pentru categoriile de pricini ce prevad declararea incapacitatii.