Relieful si importanta sa peisagistica si turistica

Relieful reprezinta totalitatea neregularitatilor suprafetei terestre, indiferent de natural or (positive sau negative) si de ordinul lor de marime. Rang 1: uscaturile continentale Rang 2: bazinele oceanice Rang 3: muntii Rang 4: dealurile Rang 5: podisurile Rang 6: campiile, etc. Elementele de atractivitate-caracteristici: a. b. c. d. e. f. g. h. Spectaculozitate Altitudine Panta Energia de relief Fragmentare Varietate Contrast Masivitate. Privind pe harta tarii, ne dam usor seama ca cel mai valoros potential turistic al reliefului il constituie peisajul montan, urmat de dealuri si campii. Relieful montan favorizeaza dezvoltarea a numeroase tipuri de turism: 1. 2. 3. 4. Drumetia Turismul auto Sporturi de iarna Alpinism (turism de escalada). Cele mai atractive zone montane: varfurile, crestele (culmi), panoramele, pasurile [trecatorile: a. de culme; b. de vale]. Pasurile sunt locuri de popas nu doar pentru privit privelistea (punct de belvedere). Intrucat Romania este reprezentata de 1/3 de spatiul montan, rezulta ca tara noastra este avantajata din acest punct de vedere.

Tipologia reliefului Romaniei Caracteristici geomorfologice caracteristici geografice: vegetatie, soluri, fauna, asezari, agricultura, activitati economice, populatie, geneza. In raport cu factorii genetici interni: orogen si platforma; in raport cu factorii genetici externi: unitati genetice. G. Valsan (1936): Se numeste turism, actiunea de a calatori in timp si spatiu, fara interes material determinant, ci doar in scop fizic si intellectual, adica pentru a dobandi voe buna, sanatate si cultura..

Potentialul turistic al reliefului glaciar si periglaciar Relieful glaciar reprezinta relieful format in urma actiunii ghetarilor. Relieful periglaciar se formeaza datorita proceselor de inghet-dezghet, variatiilor bruste de temperatura (fara a se atinge punctual de inghet), actiunea zapezii, a vantului, etc. Rezultatul proceselor respective se exprima prin dezagregarea rocilor si alterare. Formele glaciare si cele periglaciare se gasesc uneori asociate, dar si separat. Localizarea de principiu a reliefului periglaciar dupa cum ne arata termenul peri- (in jurul, langa), formele si procesele glaciare se pot gasi in jurul formelor si proceselor periglaciare (la inaltimi de peste 2000m si sub limita de alta data a ghetarilor), inclusive in zonele in care astazi nu mai exista ghetari. Relieful glaciar Perioadele Cuaternarului: 1. Pleistocen: Mindel, Wurm, Gunz, Riss (Wurm si Riss in Romania); 2. Holocen. Riss a fost cea mai puternica glaciatiune din Romania, Wurm a lasat amprente in Carpati. Tipuri de relief glaciar in Romania: a. relief glaciar de acumulare (morene); b. relief glaciar de eroziune (circuri glaciare, vai glaciare, roci mutonate). Localizarea formelor de relief glaciar: 1. Carpatii Orientali: Muntii Rodnei (2303m), Muntii Maramuresului (1957m), Muntii Calimani (2100m). 2. In Carpatii Meridionali, in toate grupele se gaseste relief glaciar (in varfurile inalte). 3. In Carpatii Occidentali, nu au existat ghetari (deci nici relief glaciar). Ecartul (interval) altitudinal al raspandirii reliefului glaciar (limita maxima:1800-2000m; limita inferioara: 1500-1600m); circuri simple sau grupari de arcuri; circurile in care se adaposteste apa lacurilor.

Vaile glaciare au intre 2 si 10 km lungime. Podisul transversal are forma literei U. Morenele glaciare sunt terminale sau frontale. Relieful periglaciar Forme de relief periglaciare: a. b. c. d. e. f. g. h. i. Relief ruiniform Turnuri Colti Abrupturi Prapastii (trene de grohotisuri) Pietre oscilante Culoare de avalansa Nisele nivale Crestele glaciare Circ glaciar=caldare, zanoaga a. Culmi (creste) alpine b. Varfuri piramidale Firn = zapada grauntoasa Tipuri de turism: montan, drumetie, automobilistic. Relieful volcanic In Romania se afla cel mai lung lant volcanic din Europa (peste 100 km lungime, 1. OasGutai-Tibles; 2. Calimani-Gurghiu-Harghita). Nu mai exista vulcani active, dar a ramas relieful volcanic. Eruptiile cele mai vechi au avut loc in Oas-Gutai-Tibles, si s-au terminat mai devreme. => Grupa vulcanica Nordica a intrat mai repede sub actiunea factorilor exogeni si a fost distrus in mare parte mai repede. Relieful rezidual (ce a mai ramas in urma eroziunii exogene): Neckurile si resturile de conuri apar in relief sub forma de maguri (clai). Atunci cand eruptiile se produc in lungul unei falii, lavele se racesc si se consolideaza sub forma de ziduri. Atunci cand aceste ziduri sunt dezgolite prin eroziune, iau nastere formele de relief numite dykeuri. Relieful Calimani-Gurghiu-Harghita: Conuri bine pastrate Vulcani de explozie (strato-vulcanic, cu gaze, cenusa, piroclastite) Cratere pastrate destul de bine In Calimani, craterul ajunge la 10-12 km diametru Craterul din Calimani se mai numeste caldera

12 apostoli (piroclastite+lave andezitice; aglomerate vulcanice)

In Gurghiu, craterele se pastreaza foarte bine. In Harghita, sunt 10 conuri. La Luci se adaposteste un tinov (mlastina oligotrofa). Este o rezervatie de mesteacan pitic. Vf. Ciomatu are 2 cratere bine pastrate. Coloane de basalt sunt forme vulcanice mai rare (Racos-Muntii Persani; Detunatele Muntii Apuseni) Platourile vulcanice Potentialul turistic=atractivitate+accesibilitate+amenjari 3 neckuri in Romania (toate in Calimani): Pietricelul;Negoiul Romanesc;Dumitrelul. Relieful format pe roci carbonatice Roci carbonatice: a. Calcar (piatra de var origine sedimentara) b. Conglomerate calcaros c. Dolomit d. Gresii calcaroase e. Calcar organogen f. Calcare de precipitare chimica. Forme de relief: Relief conglomeratic si calcaros (+dolomitic) : format sub actiunea factorilor exogeni; proceselor periglaciare, si factori structural-tectonici si geologici: masivitate, duritate, granulometrie, etc + stratificatie. Este evidentiat sub influenta caracteristicilor fizice. Relief carstic : actiunea lor se petrece pe fondul chimic al rocilor respective (solubilitatea rocilor). Relieful conglomeratic si calcaros raspandire in Romania: A. In Carpatii Orientali: Muntii Rodnei, Obcina Mestecanisului, Rarau, Muntii Adam si Eva, Ceahlau, Haghimas, Ciucas-Zagaun. In Carpatii Orientali, calcarele si conglomeratele calcaroase se afla in zona cristalino-mezozoica. B. In Carpatii Meridionali: Grupa Bucegi (Muntii Bucegi; Muntii Piatra Craiului); Grupa Fagaras (Muntii Iezer-Papusa); Grupa Parang (Muntii Capatanii); Grupa Retezat-Godeanu (Muntii Valcan; Muntii Mehedinti). C. In Carpatii Occidentali: Muntii Banatului (Aninei); Muntii Poiana Rusca; Muntii Apuseni (m. Trascau, m. Padurea Craiului, m. Codru-Moma). Relieful conglomeratic si calcaros: abrupturi, turnuri, colti, martori, ziduri, trene de grohotisuri, stanci cu forme ciudate, megaliti.

Descrierea reliefului calcaros in masive montane reprezentative a. Muntii Nordici- Rodnei : 1. Abruptul Nordic al Muntilor Rodna (Falia DragosVoda in N; Falia Somesul Mare in S); 2. Horstul Muntilor Rodnei. b. Muntii Rarau se prezinta cu 2 abrupturi, atat spre NE (Campulung), cat si SV (Bistrita): 1. Pietrele Doamnei (trene de grohotisuri, platoul superior al Raraului -> inversiune de relief); 2. Popii Raraului; 3. Piatra Soimului; 4. Piatra Zimbrului; 5. Muntii Adam si Eva. c. Ceahlau abrupturi pe mai multe laturi. Platoul cu: Lespezi; Piatra Lata; Panaghia; Caciula Dorobatului; Claile lui Miron; Dochia; Piatra cu Apa; abrupturile de sub Ocolasul Mare. Sub aspect geologic, Ceahlaul este frate bun cu Raraul; Piatra Singuratica, Piatra Teiului. d. Muntii Ciucas-Zaganu: conglomerate (Muchia Cheii, Turnul lui Goliat, Turnul de Arama [grohotis, Sfinxul Ciucasului, Tigaile]) e. Grupa Bucegi: abruptul prahovean (cel mai puternic abrupt); Sfinxul+Babele. Piatra Craiului (creasta unitara de 25km, vai seci, forme positive proeminente, trene de grohotisuri); Muntii Trascau: platouri calcaroase si colti. Relieful calcaros si conglomeratic este specific unor zone montane inalte; ne referim la informatia care raspunde reliefului carstic. Relieful carstic este rezultatul caracteristicilor chimice a rocilor carbonatice, mai ales solubilitatea (sta la baza dizolvarii), si precipitarea (formarea stalactitelor si stalagmitelor). Relieful carstic A. Carstul de suprafata (exocarstul): lapiezuri, doline, uvale, polii, vai seci, vai oarbe, platouri carstice (suprafete intinse, slab inclinate pe care se dezvolta forme carstice de suprafata). In cazul vailor seci, raurile care au curs, s-au drenat in subteran. Vale oarba = vale prin care curge o apa, dupa care dispare si apa si valea. Lapiezurile sunt descries drept mici santuri pe o suprafata calcaroasa, formate prin dizolvare. A. Liniare (pe suprafete usor inclinate; apele pluviale pe aceste suprafete determina prin deplasarea si dispersia lor in lungul pantei, formarea lapiezurilor liniare); B. tubulare (pe suprafete mai mult sau mai putin orizontale; apele pluviale stagneaza si ataca, prin dizolvare, punctele mai slabe din masa calcaroasa. Au dezvoltare in adancime). In unele unitati montane (Apuseni, Banat, Mehedinti) si Podisul Mehedinti, exista campuri de lapiezuri. Dolinele forma negative, microdepresiune carstica, rotunda sau ovala, formata prin dizolvare. Ordonarea lor pe o anumita directive ne arata ca intre ele (si subteran) exista o anumita corespondenta, ceea ce ne arata ca in subteran poate si o pestera sau o vale oarba. Dimensiunile lor pot fi

1. de zeci-sute de metri. Uneori, pe fundul lor, vizibil sau mascat de aluviuni, sunt ponoare. 2. Uvalele iau nastere prin evolutia in suprafata si adancime a unui sir de doline. 3. Polii o zona depresionara de mari dimensiuni (km), a caror geneza este complexa: dizolvarea calcarului i se aduna si procese de surpare, prabusiri (a tavanelor unor pesteri). Masa de calcar din zona respectiva a fost consumata aproape in totalitate, si doar pe alocuri mai exista martori din fosta masa calcaroasa. 4. Avenuri gol cu dezvoltare vertical; forma carstica de legatura intre suprafata si adancime. 5. Chei forme de relief de suprafata; nu intra in categoria formelor carstice; se formeaza prin actiunea conjugata, au origine complexa. Apar procese structural si tectonice(crapaturi, rupturi in masa calcarelor). Cheile se formeaza pe roci dure. Formele exocarstice au o importanta turistica redusa. Pot fi invocate in cadrul turismului d cunoastere. B. Carstul de adancime (endocarstul) are o importanta deosebita. 1. Pesteri forme endocarstice, de mari dimensiuni, reprezentate prin unul sau mai multe goluri legate prin galerii. Unele sunt uscate, altele umede (prin care curge un parau).Unele sunt simple, altele etajate, unele foarte ramificate (putin cunoscute). Originea pesterilor este complexa: dizolvare, prabusiri tectonice, fluviale. 2. Galerii 3. Forme concretionare = stalactite (din tavan)+stalagmite+cupole+coloane Microforme parietale (de perete) de concretiune: draperii (curgeri pe pereti), cruste+calcit. Caracteristicile de interes turistic al pesterilor 1. Bogatia in concretiuni (speleoteme): perlite (prelingerea apei pe pereti sau picurarea din tavan). Sub aspectul dimensiunilor culorilor - se remarca Pestera Ursilor, Pestera de la Scarisoara (speleoteme de calcit sau gheata), Pestera Altarului, Pestera Topolnita, Pestera Comarnic, Pestera Ciclovina. In zona Cheile Bicazului, se gaseste o pestera care a avut formatiuni concretionare: Pestera Munticelului. 2. Monumentalitatea marimea salilor: Cetatile Ponorului Padis. 3. Lungimea : Pestera Vantului 52km. 4. Prezenta ghetarilor fosili (P. Scarisoara). In Apuseni: Focul Viu. 5. Prezenta vestigiilor paleontologice: Pestera Ursilor. 6. Urme de viata umana veche: Pestera Ciuc-Izbuc, Pestera Ciuculat. Multe pesteri, datorita valorii lor, sunt declarate monumente ale naturii.

Repartitia geografica a pesterilor din Romania 1. In Carpatii Orientali (-cel mai lung si lat lant carpatic; - are cele mai putine pesteri din lantul carpatic [29], din care foarte putine au concretiuni calcaroase, si ating 1km). 2. Carpatii Meridionali [A. Grupa Bucegi pesteri in numar mare (Bucsoiu, Ialomicioarei, Dambovicioarei); B. Grupa Parang (Muntii Capatanii P.Polovragi -> sunt puternic concretionate, au peste 5 km lungime); C. Grupa Retezat (Muntii Valcan si Mehedinti peste 270 de goluri, Muntii Banatului 90 de pesteri, Muntii Apuseni 2 pesteri/km2, cei mai bine cotati din punct de vedere al pesterilor. In total sunt peste 2500 de pesteri(Padurea Craiului, Bihor, Muntii Trascau)]. Relieful carstic pe alte roci solubile a. Sare (stratele de sare trebuie sa fie la zi; exemple: Masivul de sare de la SlanicPrahova; Muntele de sare de la Praid-Corund; Lopatari-Buzau) b. Gips (exemple: Chiuveta lacustra a lacului Invartita; Chiuveta lacustra a lacului Turda) Relief carstic pe roci vulcanice (vulcanocarst)-pseudocarst Nu se formeaza prin dizolvare Este reprezentat prin goluri subterane cu concretiuni din oxizi de fier, si de mangan. Relieful fluvial Actiunea fizica a apei (de roadere, transport, depunere, etc); Eroziunii fluviale i se adauga si alte procese: 1. Fenomene tectonice 2. Fenomene carstice 3. Prabusirea tavanurilor unor pesteri, etc. Forme de relief -> valea, cu toate elementele componente: talveg, albie minora, albie majora, terase. Cea mai mare atractivitate turistica o reprezinta vaile montane. Factori tectonici: antecedent si epigenia. Tipologia vailor montane: a. In functie de sectoarele de vale fata de principalele siruri de munti: vai longitudinale; vaile transversal (sunt mai spectaculoase). De regula, vaile montane, mai ales cele transversal, sunt sculptate in roci dure, de toate felurile. In functie de structura tectonica a rocii, se intalnesc mai multe tipuri de vai: orogen (cutate), monoclinale, tabulare, faliate, etc. In raport cu procesele genetice, unele vai pe langa eroziunea fluviala, sunt rezultatul antecedentei sau al epigeniei.

A. Chei = vale (sector de vale) ingusta, adancita puternic, cu versanti (pereti) verticali (aproape verticali), taiat in roci dure (de obicei calcar), format prin actiunea fizica a apei, cu lungimi de sute de metri, rar pana la ordinul kilometrilor. B. Defileul = vale (portiune de vale) ingusta in ansamblul ei, adanca, cu versanti abrupti, de regula montana, taiata in roci dure, cu lungime mai mare, de ordinul kilometrilor, zecilor de kilometri, si chiar sutelor de kilometri, formata printr-o succesiune/alternanta de sectoare, intradevar inguste, sau mai largi, de tipul bazinetelor depresionare sau depresiuni propriu-zise, de origine tectonica sau petrografica (aparand lunca sau chiar terase inferioare). Asemanari chei-defilee: * factorul genetic principal (eroziune); * ambele sunt taiate in roci dure; * morfologia de ansamblu. Deosebiri chei-defilee: * lungime; * latime; *prezenta in cadrul defileelor, a unor largiri; * cheia poate fi o parte a unui defileu. Antecedenta: -> defilee (raul si valea lui sunt anterioare formarii muntilor); Epigenia: -> cheile (adancirea raului in roci dure). Cheile din Romania au principalul factor prabusirea unor pesteri; in peretii cheilor se pot observa pesteri suspendate, marmite etajate. Repartitie geografica: a. Carpatii Orientali : 1. Muntii Gutai (Cheile Tatarului, Cheile Runcului); 2. In bazinul Bistritei Moldovenesti pe cursul superior al raului (7 chei): Cheile Zugreni (sector transversal -> curs transversal al raului, existent porfiroidelor); Cheile Bicazului (Cheile mari ale Bicazului 8km lungime; spectaculozitate, drum trans-carpatic, peisaj foarte atractiv + calea de acces); 3. Valea Moldovei (Cheile Pojoratei, Stramtura Rosie, Moara Dracului, Lucava, Izvorul Alb, Cheile Tisitei) b. Carpatii Meridionali: 1. Grupa Bucegi : Cheile Zanoaga; 2. Piatra Craiului (Cheile Dambovicioarei; Cheile Argesului); 3. Grupa Parang (Cheile Oltetului; Cheile Galbenei, Cheile Cibinului); 4. Grupa Retezat-Godeanu (Cheile Runcului, Cheile Corcoaiei); c. Carpatii Occidentali: 1. Muntii Banat: Cheile Barzavei; 2. Muntii Apuseni: Cheile Hasdatelor (Turzii). Defileele 1. Raspandire: A. Carpatii Orientali [Defileul Cobilita (Bistrita ardeleana), Defileul Zugreni (Bistrita Moldoveneasca), Defileul Muresului (Toplita-Deda), Defileul Oltului Superior]

B. Carpatii Meridionali [Defileul Prahovei (cele mai ample amenajari turistice), Defileul Oltului (Turnu Rosu-Cozia: 60km), Defileul Jiului, Defileul Cernei] C. Carpatii Occidentali [Defileul Crisului Repede, Defileul Crisului Alb, Defileul Muresului Inferior, Defileul Somesului, Defileul Dunarii]. Relieful litoral Litoralul Romaniei are 3 sectoare: a. Sectorul deltaic b. Sectorul de la lagune la Capul Midia c. Sectorul sudic (de la Capul Midia in S) Relieful eolian Putin raspandit Reprezentat prin stanci cu forme ciudate (modelate de vant); dune de nisip : C. Carei, Delta, Campia Romana, litoralul romanesc (sectorul Agigea).

Forme de relief create de procese geomorfologice actuale Rapa Rosie (Sebes) a. Relief pe gresii imbraca forme greoaie, cu altitudini medii/joase b. Relief pe granite munti greoi (in Podisul Dobrogei munti tip inselberg, imbracati in grohotisuri) c. Relief ciclic ( - platform de eroziune [Borascu, Rau-Ses, Gornovita Carpatii Meridional; Carligata, Marisel, Fenes-Deva Muntii Apuseni; Platforma Mestecanis, Platforma Batrana, Platforma Nedeilor Grupa Nordica a Carpatilor Orientali; Platforma Ciungi - Giumalau]) d. Relief deltaic (=grinduri) e. Relief antropic (tumuli cu gorgoane; Valul lui Traian) Potentialul turistic al apelor Apa a jucat un rol important in preistoria si istoria omenirii. Categoriile de apa din Romania: A. De suprafata: Izvoare Paraie Rauri (interioare) Fluviile Mare (apele teritoriale ale Romaniei) Lacuri

B. Subterane: Termale (termo-minerale) Dulci Mineralizate

Nota: Tot la acest capitol, in Geografia Turismului se prezinta si 2 resurse turistice speciale, desi nu sunt ape propriu-zise: mofete, peloide (namoluri terapeutice). 1. Izvoarele [a. izvoare carstice (debit foarte mare, in zone calcaroase), b.izbucurile (izvor intermitent), c. izvoare sarate, d.izvoare sulfuroase] 2. Rauri elemente de atractie turistica (campare, etc), in special cele de munte. Dunarea (aprox. 2860km -> 2 paraiase: Brega+Brige; in Romania:1075km. Spre varsare, are debitul multianual de 6500 m3/s. Are 2 sectoare sub aspect turistic: Dunarea in defileu; Dunarea in cuprinsul deltei pe care ea o formeaza. Podul lui Apolodor din Damasc (in amonte) si Castrul de la Drobeta; in sectorul deltaic: peisajul. Ar trebui dezvoltat turismul de croaziera pe Dunare. Marea Neagra Apele teritoriale ale Romaniei reprezinta o fasie, care in conformitate cu normele internationale, au o latime de 12 mile marine marine (aprox. 22km). Salinitatea medie: 18; in zona de tarm: 7-8-11 (este importanta din punct de vedere balnear). Au existat surse de poluare la Navodari (combinat de superfosfati), si combinatul de la Midia. Tipuri de turism: croaziere, plimbari cu barcute si vaporase, de agreement [sport nautic, inot-surfing], de odihna si relaxare, turism balnear, talasoterapie (joaca si tratamentul in valuri). Litoralul este cea mai importanta regiune turistica a Romaniei. Lacurile Tipologie: A. Dupa pozitia geografica a. De munte b. De deal si podis c. De campie d. De-a lungul Dunarii e. Deltaice f. De pe litoralul Marii Negre

B. Dupa geneza cuvetei lacustre a. Natural De baraj natural (Lacul Rosu lac de acumulare) Vulcanice (de crater vulcanic): Lacul Sfanta Ana, Lacul Mohos (in colmatare) Carstice : Lacul Varasoaia Carsto-saline (in foste exploatari de sare): Lacul Ursu Nota: Originea acestor lacuri este in marea majoritate a cazurilor, mai degraba mixta, in foste exploatari de sare subterane (ocne), s-a produs o prabusire a tavanului prin evolutie carstica naturala. Glaciare: Bucura, Zanoaga (29m) Periglaciare: Iezer, Siriu, Lacul Icoana Lagunele Limanele marine Limanele fluviale Baltile (lacuri de lunca) Lacuri in crovuri (lacuri de stepa) Lacuri sarate de stepa : Amara, Lacul Sarat b. Artificiale (antropice) c. De origine complexa C. Chimismul a. Dulci b. sarate D. Dupa temperatura apei a. Cu regim termic normal temperature scazuta la suprafata, in rest (adancime), temperature este constanta; b. Termale c. Helioterme (prezenta sari, varsarea unor paraiase) Importanta lacurilor 3450 de lacuri (1,1% din suprafata tarii) (2620km2) Mare varietate, genereaza tipuri diferite de turism (turism curative, de agreement, de odihna, de weekend, pentru sporturi nautice, de cunoastere) Apele subterane clasificare a. Ape dulci (ape freatice): saruri putine b. Ape minerale (carbogazoase, saraturate, cu compozitie chimica complexa) c. Ape termale (termominerale) Romania ocupa un loc destul de bun la capitolul izvoare in Europa. Geneza apelor subterane, minerale si termominerale Ape carbogazoase geneza se leaga de areola mofetica (zone vulcanice); a. Ape vadoase (prin infiltrarea precipitatiilor) b. Ape juvenile (se afla in adancime); Concentratia in gaze difera, ca si debitele.

Apele clorosodice au salinitate mai mica decat a lacurilor sarate (100-250g la litru ->in lacuri); apele subterane sarate au concentratie mica. Geneza: dizolvarea zacamintelor de sare. Raspandirea ne este sugerata, la modul indirect, prin prezenta unor toponime: Solca, Solonet, etc. Apele termominerale -> geneza: efectul treptei geotermice (1C la 33m), fracturile scoartei (aceste ape sunt de origine juvenila): Baile Felix. Importanta resurselor minerale (apelor minerale) Balneara Turism de sejur Exista o anumita ramura a geografiei: GEOGRAFIA MEDICALA (afectiuni cardiace, afectiuni vasculare, circulatia periferica, boli locomotorii, afectiuni reumatismale, afectiuni respiratorii, afectiuni digestive) Potentialul turistic antropic (cultural) Resurse cu potential turistic: Vestigiile arheologice (Cetatea trac-dacica de la Catalina, Valul lui Traian, Sarmisegetuza Regia, Ulpia Traiana Sarmisegetuza etc); Obiective religioase (biserici, catedrale, manastiri), culturale, artistice; Muzee si colectii muzeale (Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa, Brukental) Obiective etnografice (sate, arhitectura rurala, port popular, mestesuguri si ocupatii vechi, sarbatori traditionale, gastronomia traditionala) Parcuri dendrologice Gradini zoologice, botanice Traditiile.

Potentialul turistic al Romaniei curs ID 1. Consideratii generale Turismul se inscrie printre cele mai complexe si caracteristice fenomene demografice, economice si geografice ale lumii contemporane, capatand o dezvoltare de masa (Europa, SUA, Canada), si mai putin in alte continente: Africa, Asia (cu exceptia Japoniei), America de Sud. Turismul constituie un fenomen demografic, intrucat implica deplasarea spatiala a unui anumit numar de persoane. Este si un fenomen economic, antrenand un mare numar de personal de deservire, creeaza locuri numeroase de munca. Este si un fenomen geografic. Potentialul turistic (natural si antropic), fluxul turistic, infrastructura au o esenta profund geografica, facand parte din obiectul de cercetare si problematica acestei stiinte, care sunt abordate pe baza principiilor generale si a metodologiei specifice ei. Turismul este un fenomen geografic complex, cu insemnate implicatii demografice si economice, ce consta in deplasarea temporara (periodica sau ocazionala), cu durata minima de 24 de ore si maxima de un an, a unor persoane in afara localitatilor de domiciliu, cu diferite motivatii: odihna si tratament, refacere si tratament, in scop cultural, artistic, sportiv, profesional (inclusiv afaceri), comercial, educational, religios, pentru studii. Turismul sector economic : Turismul este unul dintre sectoarele economiei mondiale, respective un sector al economiei nationale a Romaniei. Fenomenului turistic i se atribuie cateva denumiri metaforice: industrie turistica, industrie hoteliera, industrie fara furnale, comert invizibil. Intr-o epoca in care calitatea si protectia mediului inconjurator sunt tot mai atent monitorizate, expresia industrie fara furnale vrea sa sugereze ca turismul este o activitate economic ace se poate desfasura in perfecta armonie cu mediul ambient, fara sa-l polueze. Turistul nu cumpara efectiv un bun, ci servicii turistice, pachete de servicii. Geografia Turismului ramura tanara a Geografiei Umane Desigur ca schimbarile politice, economice si sociale care s-au produs in Romania dupa 1989 au afectat si sectorul turismului. Turismul social, de masa, a primit o grea lovitura. Dovada sta cresterea numarului de turisti romani si straini inregistrati in perioada 2000-2005 si locul II in Europa (dupa Bulgaria), inaintea Ungariei, in ce priveste ritmul de dezvoltare a turismului in anul 2003. Geografia turismului se contureaza ca o directive noua, tanara, a scolii geografice. Specificul cercetarii geografice a turismului si profilul cursului Geografia Turismului este interesata de Factorii care influenteaza turismul;

Resursele, potentialul sau fondul turistic, care in tara noastra, se caracterizeaza printr-o mare varietate si valoare; Baza sau infrastructura turismului Circulatia turistica Tipologia fenomenului turistic Taxonomia si regionarea turistica. Factorii genetici ai turismului Potentialul turistic al unui continent, al unei tari sau al unei regiuni oarecare este o premise majora in aparitia activitatii turistice in spatiul relativ. Dezvoltarea economica determina cresterea bogatiei sociale, a veniturilor unei parti a populatiei. Aparitia unui excedent financiar la un numar tot mai mare de familii si persoane, utilizabil pentru efectuarea de calatorii, excursii, agrement, recreere, odihna, tratament. Concentrarea bogatiei provenite din exploatarea resurselor coloniilor si teritoriilor anexate in mainile aristocratiei din Anglia, etc. Legiferarea obligativitatii acordarii concediilor in tarile dezvoltate, ca perioada de refacere dupa activitatea de munca. Plata in avans a salariilor aferente perioadei de concediu, ceea ce asigura si posibilitatea material-financiara de angajare a deplasarilor in scopuri turistice. Intensificarea industrializarii si a urbanizarii, transformarea orasului modern intr-un mediu artificial, rupt de natura, stresant. Citadinii resimt acut necesitatea refacerii acestei legaturi. Interventia efectiva a statului modern in promovarea turismului, ca mijloc efficient de refacere a potentialului psihic si fizic al fortei de munca, de dezvoltare sanatoasa a populatiei tinere si de rezolvare a unora dintre problemele specific persoanelor de varsta a 3a, dar si ca sursa care prin taxe si impozite, poate avea o contributie importanta la constituirea veniturilor bugetare si a PIB. Influenta unor scoli, curente si miscari artistice si intelectuale, ca de exemplu romantismul, care promova reintoarcerea la natura, la paradisul rural, redescoperirea frumusetii omului si a vietii simple. Progresele din domeniul cercetarii medicale, care au demonstrat stiintific rolul benefic asupra organismului uman al apelor minerale si termale, al aerului curat, al altor factori de mediu. Neindoielnic, un rol important l-au avut cresterea nivelului de cultura si de civilizatie al populatiei si educatia scolara, turismul fiind o problema strict legata de aceste conditionari: un om neinstruit nu resimte nevoia de a calatori Nu in ultimul rand, ar putea fi mentionat si un factor psihologic, subiectiv: moda, imitatia. Se creeaza adevarati curenti, incep sa se distinga tari exportatoare de turisti si tari importatoare de turisti. De regula, tarile dezvoltate din punct de vedere

economic, cu inalt nivel de cultura si civilizatie, dar si cu potential turistic valoros, se manifesta in ambele ipostaze. Cateva notiuni de baza utilizate : fondul turistic, resursele turistice, patrimoniul turistic, potentialul turistic, infrastructura turistica, fluxul turistic, produsul turistic si piata turistica. Fondul turistic reprezinta totalitatea elementelor naturale si antropice care prin gradul lor de atractivitate, determina caracteristicile fluxurilor turistice, respective eficienta economica a turismului. Fondul turistic poate fi considerat sinonim cu resursele turistice si, eventual, cu patrimonial turistic. Potentialul turistic al unei tari, al unei zone oarecare sau, in ultima instanta, a unei localitati, reprezinta un ansamblu de elemente natural si antropice de interes turistic, care constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor de turism in entitatea respective si ii confera acesteia functionalitate turistica, mai mult sau mai putin pregnanta, in raport direct proportional cu varietatea si valoarea lui. In domeniul economiei turismului, notiunii de potential turistic i se acorda un sens mult mai cuprinzator: integreaza pe langa fondul turistic propriu-zis, si baza tehnicomateriala (P=F+Btm) si chiar si serviciile oferite. Notiunile de fond turistic si resurse turistice sunt folosite atat de economisti, cat si de geografi. Infrastructura turistica, numita si baza tehnico-materiala a turismului cuprinde o serie de elemente materiale-suport, in absenta carora, oricat de valorous ar fi fondul turistic, activitatea turistica nu s-ar putea, practic, desfasura si nici nu s-ar putea asigura serviciile turistice. Ea cuprinde: caile si mijloacele de transport, unitatile de cazare, de alimentatie publica si bucatarie locala, amenajarile si mijloacele de agreement si de tratament, reteaua comerciala destinata turistilor, infrastructura telecomunicationala, bancara si valutara, medico-sanitara, dotarile tehnico-edilitare. In principiu, gradul actual de dezvoltare a infrastructurii unei regiuni ar trebui sa fie proportional cu valoarea fondului sau turistic. Infrastructura este mai bine valorificata prin turismul de sejur si doar in mica masura prin turismul de tranzit. Unele elemente ale infrastructurii pot capata statut de elemente ale potentialului turistic, devenind ele insele obiective turistice sau curiozitati: viaductele, trambulinele pentru sarituri cu schiurile, etc. Fluxul turistic reprezinta o alta categorie de baza a Geografiei si Economiei turismului, definind o miscare spatiala pendulatorie intre ariile de plecare si cele de sosire, de destinatie. Daca fondul turistic este o categorie statica, fluxul turistic este o categorie dinamica, definite de trasaturi precum directia, ritmul, intensitatea. Produsul turistic cuprinde totalitatea bunurilor si serviciilor, care se vand si se cumpara, se consuma in cadrul activitatii de turism, caracterizate printr-o repartitie diversificata sub raport cantitativ si calitativ si printr-o anumita dinamica in timp. Tot o categorie economica este si piata turistica. Ca si piata comerciala prpriu-zisa, ea cuprinde doua laturi complementare: cererea, reprezentata de ariile de plecare,

respective de turistii consumatori, si oferta, reprezentata de ariile de destinatie care ofera spre vanzare produsul turistic. In concluzie, in domeniul geografiei se opereaza cu: potential turistic, fondul turistic, baza materiala a turismului si fluxul turistic. Sintagma potential turistic este inteleasa, de regula, in sensul restrans: fondul sau resursele turistice propriu-zise. Tipologia turismului Formele de turism sunt extrem de diversificate, atat pe plan mondial, cat si in Romania. 1. Dupa tara de provenienta a turistilor si tara de destinatie, se distinge un turism intern, care se desfasoara in interiorul granitelor unei tari, si un turism extern, sau, mai bine zis, international, care presupune plecarea/sosirea unor turisti dintr-o tara in alta. Spre deosebire de primul caz, cand deplasarile turistice se efectueaza in interiorul aceleasi tari, in al doilea caz se produce traversarea frontierelor statale. Turismul intern are in primul rand o semnificatie sociala, urmata de cea economica, in timp ce turismul international are o semnificatie preponderant economica si culturala. In tara de destinatie, sosirile contribuie la cresterea rezervelor valutare ale tarii, in timp ce tara de plecare a turistilor inregistreaza pierderi valutare, compensate sau nu prin alte activitati. Sosirile turistice in Romania si cea mai mare parte a migratiilor temporare pentru munca ale romanilor in strainatate, aduc in tara importante resurse valutare, estimate la circa 2-3 miliarde euro in anul 2004 si la circa 7 miliarde de euro in 2008. 2. Dupa perioada in care se desfasoara fenomenul turistic, un criteriu pregnant geografic, se deosebesc urmatoarele tipuri: turism sezonier specific mai ales climatelor temperate, cu subtipurile de vara (estival)si de iarna (hivernal); turism continuu, in care fluxul turistic se desfasoara pe toata durata anului, ritmul sezonier fiind mai putin sesizabil; turism de sfarsit de saptamana (de weekend), un tip de turism tot periodic, dar nu sezonier ca in primul caz; turismul ocazional (de circumstanta), cu o desfasurare intamplatoare. In Romania, ca si in alte tari cu clima temperate, predomina turismul sezonier. Desi oferta este, practic, aceeasi pe toata durata anului, cererea turistica prezinta un varf foarte pronuntat in sezonul estival (iunie-iulie-august), la mare, si un al doilea varf, mai slab evidentiat, in perioada decembrie-ianuarie-februarie, cu deosebire in perioada sarbatorilor de iarna si a festivalurilor zapezii si a sporturilor de iarna, la munte. Din punct de vedere economic, eforturi se fac si in prezent pentru cresterea duratei sezoanelor active si reducerea perioadelor de extrasezon sau sezon mort. De exemplu, prin practicarea unor preturi scazute, attractive si prin publicitate se incearca deschiderea sezonului estival la 1 mai si prelungirea lui in septembrie, dar si impulsionarea turismului de iarna. In ce priveste turismul de sfarsit de saptamana, interpretarea lui ca o forma de turism sezonier este cel putin discutabila, intrucat periodicitatea lui nu se inscrie intrun ritm sezonier propriu-zis, anotimpual, ci intrunul mai scurt, saptamanal.

Turismul de sfarsit de saptamana are cateva particularitati distincte: se desfasoara pe distante mici, cel mult medii (cativa zeci de km), cu deosebire in zonele periurbane, de agreement, ale oraselor, indeosebi ale celor mari. Si in cazul lui component estivala este dominanta. Deplasarile din weekend se efectueaza predominant cu autoturismul, mai rar, in cazul tarii noastre, cu bicicletele, motocicletele sau pe jos, sub forma de drumetie (doar pe distante scurte). Acest tip de turism genereaza o serie de amenajari speciale in zonele periurbane, de tipul cabanelor, motelurilor, campingurilor, casutelor sau pensiunilor. 3. Dupa gradul de mobilitate si forma de desfasurare a activitatii turistice se deosebesc: Turismul de circulatie, ca de exemplu, drumetia, turismul automobilistic, cicloturismul, motocicloturismul; Turismul de sejur, ilustrat cel mai bine de turismul balnear, dar si de turismul de litoral sau cel climacteric, respectiv de turismul syndical; Turism mixt, in care, de exemplu, dup ace au parcurs un traseu oarecare, turistii iau decizia sa staioneze si sa viziteze timp de cateva zile, un centru turistic mai important in care au ajuns la un moment dat, sau situatia inversa, in care turistii aflati la tratament sau odihna intro statiune efectueaza excursii in imprejurimi, pe o raza oarecare 4. Dupa mijlocul de transport utilizat se poate vorbi de urmatoarele tipuri: turism rutier, in crestere continua in ultima jumatate de secol, incat in prezent a ajuns sa fie net predominant in tara noastra; turism feroviar, practicat de tineri, persoane cu venituri mici, persoane carora li se ofera anumite facilitate la calatoriile cu trenul; turism nautic, forma foarte apreciata in alte tari, putin dezvoltata in Romania, in ciuda conditiilor bune; cicloturismul si motocicloturismul, pentru care este valabila, de asemenea, observatia facuta mai sus; turism aerian, folosit in calatoriile la mari distante, interne si internationale; drumetia, forma traditionala, dominant si in prezent in turismul montan, cea mai frumoasa si mai pura forma de turism, practicata de tineri si de pasionati ai muntelui de toate varstele, in care mersul pe jos, cu rucsacul si cortul in spate, se poate asocial eventual, cu ineditul oferit de o ascensiune sau coborare cu telefericul; turism ecvestru, pentru care, de asemenea, s-au facut prea timide si efemere incercari la noi. In exemplele de mai sus, calatoria cu trenul sau cu avionul nu reprezinta decat o secventa a fenomenului turistic, si anume deplasarea pana la destinatia turistica, unde are loc sejurul propriu-zis. 5. Poate cel mai cuprinzator criteriu de clasificare a fenomenului turistic, de mare interes geografic, este motivatia. In el se regasesc atat scopul si preferintele turistilor, cat si resursele turistice, care fac posibila o anumita forma de turism. Astfel se pot mentiona :

Turismul balnear si climacteric (balneo-climateric), forma tipica de turism stationar, relativ bine dezvoltat in Romania in prezent, cu largi perspective de dezvoltare, care presupune folosirea anumitor factori naturali de cura si tratament: ape termale si minerale, mofetele, namolurile, turba, cetina, potentialul helio, aerul curat si alti factori de mediu; Turismul de odihna, specific perioadelor de concediu si vacante; Turismul de agreement, practicat in special de tineri, cu forme de sejur, dar si de circulatie; Turismul de odihna si tratament, in care cele doua forme amintite se asociaza; Turismul sportive, cu subtipurile: cinegetic (vanatoare sportiva), piscicol (pescuit sportiv), pentru sporturi de iarna sau pentru sporturi nautice, aeronautice, diverse sporturi extreme; Turism stiintific si tehnic (profesional), ocazionat de manifestari stiintifice, sau tehnice; Turismul de afaceri; Turismul cultural, ocazionat de festivaluri de film, teatru, televiziune, muzica, alte manifestari; Turism de studii, interpretabil si el ca turism profesional, care are ca obiectiv imbogatirea cunostintelor de specialitate ale tinerilor studiosi in diferite domenii; Turismul religios pelerinajele si manifetarile care se desfasoara de Sanziene, etc. 6. Un criteriu cu un pronuntat character economic este modul si momentul angajarii unei actiuni turistice. Din acest punt de vedere se deosebesc: Turismul organizat, cu plata anticipate a serviciilor la agentii, practicat de majoritatea strainilor care viziteaza Romania, de persoanele care doresc sa urmeze tratamente balneare, de turistii care cumpara, prin agentii specializate, bilete de odihna in statiunile litorale, etc. Turismul neorganizat, in care destinatia si mai ales traseul concret, locul de cazare si servirea mesei nu sunt prestabilite neaparat si deci nici angajate in prealabil; Turismul mixt, doar cu unele servicii platite anticipat. 7. Particularitatile social-economice ale cererii evidentiaza: turismul social, deosebit de bine reprezentat in perioada socialista, cu tendinta de revigorare in ultimii ani, care vizeaza populatia cu venituri mici si medi, foarte atractiv, datorita diverselor facilitati si faptului ca participantii suporta doar o parte din costurile totale, diferenta fiind acoperita de institutiile sindicale; turismul de tineret, care beneficiaza adesea de unele reduceri de transport, cazare sau masa; turismul pe cont propriu. 8. Daca se are in vedere numarul persoanelor participante la o activitate turistica si relatiile dintre ele, rezulta urmatoarea clasificare: Turismul familial Turismul in grupuri constituite pe alte criteria decat rudenia Turismul individual.

Geneza, dezvoltarea si organizarea turismului in Romania